Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
PAR este, de asemenea, unul dintre medicamentele care se eliberează cel mai frecvent la
supradoze. Ca intermediar sintetic sau produs de degradare hidrolitică primară a PAR, 4-
aminofenolul (AP, fig.1) a fost detectat în prepararea farmaceutică acestuia. Datorită toxicității
semnificative, conținutul maxim de 4-AP în medicamente este limitat de Farmacopeea
Europeană și Statele Unite [2, 3]. PAR este metabolizat în principal în ficat,iarcând se utilizează
dozele recomandate este netoxic. Cu toate acestea, hepatotoxicitatea și nefrotoxicitatea
supradozajului PAR sunt principala cauză a insuficienței hepatice acute în Occident și reprezintă
cea mai mare morbiditate și mortalitate în cazurile de otrăvire cu medicamente(4) . Din punct de
vedere clinic, ASA și PAR sunt formulate, în general, în medicamente analgezice în raport de 3:
2. Această combinație este utilizată pe scară largă pentru tratarea febrei și durerii [5]. Studiile
recente au arătat că aspirina poate bloca hepatotoxicitatea indusă de PAR [6], iar co-formularea
ASA cu PAR poate reduce insuficiența hepatică indusă de PAR. În ficat, ASA se metabolizează
rapid și se hidrolizează pentru a produce acid salicilic (salicilat, SA) și alți compuși, cum ar fi
acidul gentisic (GA), acidul saliciluric (SUA) și acidul 2,3-dihidroxibenzoic (2,3- (Figura 1).
Dacă aspirina este luată in supradoze atunci ea devine toxică provocând acidoză și tetanie[4].
Unii cercetători au constatat, de asemenea, că utilizarea excesivă a ASA sau PAR a fost legată de
afectarea rinichiului [7]. Monitorizarea concentrațiilor serice ale acestor medicamente de
coformulare și a produselor lor de degradare și metabolice este esențială pentru înțelegerea
farmacodinamicii și a toxicologiei lor, precum și a posibilelor interacțiuni. O metodă analitică
sensibilă și selectivă este necesară în mod urgent datorită complexității matricelor biologice și a
concentrațiilor scăzute ale acestor compuși.
Deși unele dintre medicamentele nesteroidiene (PAR, AP, ASA) au fost analizate individual prin
cromatografie în fază gazoasă (GC) [8-10], detecție electrochimică [11-13], cromatografie
lichidă de înaltă performanță (HPLC) [14-17] LC-MS [18], foarte puține metode analitice s-au
concentrat pe determinarea simultană a acestor coformulări și a produselor lor de degradare sau
metabolice [4, 5]. În ceea ce privește cele mai utilizate metode de separare prin HPLC,
schimbarea ionilor sau modurile de interacțiune hidrofilă sunt mai preferate decât modul de
infuzie de rutină aplicat în mod curent, datorită polarității relativ ridicate a acestor compuși [19].
Abrevieri: AD, detecție amperometrică; AETA, 2 (acriloiloxi) etil trimetilamoniu metil sulfat;
AP, 4-aminofenol; ASA, acid acetilsalicilic; cLC, cromatografie lichidă capilară; Acid 2,3-DBA,
acid 2,3-dihidroxibenzoic; DMMSA, N, N-dimetil-N-metacriloxietil N- (3sulfopropil) amoniu
betaină; GA, acid gentisic; HI, interacțiune hidrofilă; PAR, acetaminofen; PETA, triacetat de
pentaeritritol; SA, acid salicilic; SAX, schimb puternic de anioni; SUA, acid saliciluric
2. Materiale și metode
2.1 Materiale
2.2 Echipament
Un sistem cLC (Trisep-2100, Unimicro Technologies, Pleasanton, CA, SUA) cuplat la detectorul
amperometric a coloanei finale a fost utilizat în experimente. Detaliile acestui sistem au fost
descrise în lucrările noastre anterioare [26]. Se compune dintr-o pompă HPLC, o parte de
injectare, o coloană de separare și partea de detectare. Probele au fost introduse cu seringi de
microliter (Shanghai GaoGe Industrial and Trading) la bucla de probă internă de 2 mL în șase
porturi injector, și apoi au fost transportate la supapa cu patru porturi (splitter) prin faza mobilă
prin intermediul pompei. După despicarea în supapa cu patru porturi, debitul a fost descărcat de
la a treia ieșire a separatorului și a intrat într-o coloană de separare sub presiune constantă
controlată de un regulator de presiune de spate, un capăt al căruia a fost conectat la al doilea
orificiu al separatorului și celălalt capăt a fost introdus în flaconul de solvent pentru deșeuri prin
tubul PEEK. Ieșirea coloanei de separare a fost introdusă în celula electrochimică prin suportul
electrodului și legată la pământ. A fost utilizată o celulă electrochimică prealiniată, compusă din
trei electrozi (electrod de lucru cu diametru de 300 mm, electrod auxiliar platină și electrod de
referință Ag / AgCl), în combinație cu un detector amperometric potențial de LC-4C (BAS, West
Lafayette , ÎN SUA). Colectarea datelor a fost efectuată utilizând o stație de lucru cromatografică
(Qianpu Software, Shanghai, China). Coloana de separare a fost o coloană monolitată poli
(PETA-co-DMMSA-co-AETA) (50mm id 375mm od cu o lungime de 28 cm). Experimentele
voltametrice ciclice au fost efectuate pe o stație de lucru electrochimică CHI 660 (Shanghai CH
Instruments, China) constând din trei electrozi identici cu cei utilizați în detecția amperometrică.
Toate experimentele au fost efectuate la temperatura camerei (251 ° C).
Înainte de utilizare, capilarele (50 mm id 375 mm od, achiziționate de la Yongnian Optic Fiber
Plant (Hebei, China)) au fost tratate cu g-MAPS folosind o metodă descrisă în altă parte [27].
Soluțiile de polimerizare cu greutatea de 3,0 g fiecare s-au preparat din monomeri (49,5% în
greutate PETA, 49,5% în greutate DMMSA și 1,0% în greutate AETA) și solvenți porogeni în
rapoarte de monomeri / solvenți 20:80 g / g [28]. Amestecul de monomeri a fost dizolvat în
solvenții binari porogeni conținând 50% în greutate ciclohexanol și 50% în greutate etilenglicol.
AIBN (6,0 mg, 1,0% în greutate față de monomeri) a fost adăugat la soluție ca inițiator. Soluția a
fost apoi sonicată pentru a obține o soluție limpede și a fost purjată cu azot timp de 10 min și
apoi a fost introdusă într-o capilară de 55 cm pre-tratată pentru o lungime de 35 cm. Capilarul a
fost etanșat la ambele capete și a fost scufundat într-o baie de apă la 60 ° C timp de 20 ore.
Coloana capilară monolitică rezultată a fost spălată cu metanol timp de 2 ore folosind o pompă
de microvolum pentru a îndepărta porogenii și monomerii nereacționați. Înainte de prima
utilizare în cLC, coloana monolit capilar a fost condiționată de metanol, amestec de metanol și
apă fi ltrate și fază mobilă timp de 1 h.
Separările cromatografice lichide capilare au fost realizate utilizând sistemul cLC. Fazele mobile
au fost preparate prin amestecarea unui volum adecvat de tampon ACN și Tris (20 mmol / L, pH
8,5) și au fost livrate de pompă la o rată constantă de flux de 0,05 ml / min. Soluțiile standard de
analiți au fost injectate într-o supapă cu șase porturi și apoi au fost livrate în coloana de separare
prin fază mobilă după despicare. O presiune suplimentară (500 psi, 3,1 MPa) a fost aplicată la
intrarea în coloană. Potențialul de lucru al electrodului cu disc de carbon a fost stabilit la 10,9 V
(față de Ag / AgCl).
Eșantioanele serice au fost obținute de la pacienți cu vârste cuprinse între 74-81 ani cu boală
cardiacă coronariană (furnizată de Departamentul de Laborator Clinic, Spitalul General Fuzhou).
O sută de microlitri de ser s-au amestecat cu 10 ml de soluție stoc de 1 mg / ml și s-au amestecat
bine cu un amestecător turboreact cu miniatură. Înainte de analiză, proteinele au fost precipitate
prin adăugarea a 200 ml de ACN și 30 de turbionări. Probele au fost apoi centrifugate la
aproximativ 13 000 rpm timp de 5 minute la temperatura camerei. În final, supernatanții au fost
colectați, diluați cu ACN și apoi au fost analizați prin cLC cu detecție amperometrică.
3. Rezultate si discutii
Testele de voltammetrie ciclică au arătat că toți analiții selectați ar putea fi oxidați electrochimic
în intervalul potențial de 10,08 până la 10,92 V (față de Ag / AgCl) (vezi informația de susținere
Fig. S1), care se caracterizează prin prezența grupărilor fenolice. Se pare că cLC cu detecție
amperometrică ar trebui să fie o tehnică fezabilă pentru analiza directă a acestor medicamente.
De asemenea, am înregistrat voltamogramele hidrodinamice de la 10,7 la 11,0 V pentru a
investiga efectul potențialului de detecție asupra curentului de vârf (Informații de susținere Fig.
2). Aproape toate analizele au o magnitudine maximă a semnalului la un potențial de 10,85 V, cu
excepția SA, care atinge răspunsul său mai mare la un potențial de 11,0 V. Între timp, zgomotul
de bază a crescut treptat odată cu creșterea potențialului de detecție și va interfera cu
îmbunătățirea raportului semnal-zgomot. Pentru a atinge o sensibilitate de detecție mai mare
pentru toți analiții, a fost folosit ca potențial de lucru 10,9 V
ACN este de obicei selectat ca modificator organic în HPLC pentru vâscozitatea sa scăzută.
Pentru a examina efectul conținutului de ACN asupra selectivității de separare și reținerea
analiților selectați, conținutul ACN în faza mobilă (20 mmol / L, pH 8,5) a fost variat de la 80 la
88% v / v Figura 2). S-a constatat că factorii de retenție (k) ai metaboliților aspirinei înalți polari
au crescut cu creșterea conținutului de ACN în faza mobilă, ceea ce a demonstrat un mecanism
tipic de reținere a interacțiunii hidrofilice între substanțele dizolvate și faza staționară, în timp ce
nu a existat un efect evident al ACN conținutul pe k de analiți polari moderați, AP și PAR. Când
concentrația de ACN a crescut, polaritatea fazei mobile a scăzut, iar interacțiunile hidrofilice și
SAX dintre analizele polar și faza staționară au fost întărite; prin urmare, ameliorarea atât a
retenției, cât și a separării acestor analiti. Cu toate acestea, timpul de analiză mai lung a fost de
asemenea necesar în cazul utilizării unui conținut mai mare de ACN. Pentru a obține cel mai bun
compromis în timpul rezoluției și analizei, a fost selectat 84% v / v de ACN în faza mobilă.
Efectul variației presiunii suplimentare asupra separării analitilor a fost studiat în domeniul de la
1,5 la 7,1 MPa prin modificarea regulatorului de contrapresiune de la 250 la 1000 psi. Odată cu
creșterea presiunii suplimentare, timpul de analiză pentru toate substanțele dizolvate a fost
dramatic redus la un sfert, adică de la 18 la 4 minute, iar curenții de vârf au fost mult
îmbunătățiți. Cu toate acestea, o presiune suplimentară prea mare va face ca separarea să fie mai
gravă. Pentru a obține o rezoluție mai bună și un timp de analiză mai scurt, 3.1 MPa a fost
selectată ca presiune suplimentară.
2 imagini
Validarea metodelor analizei prin cCC cuplată cu detecția amperometrică utilizând coloana
monolit a fost examinată în termeni de liniaritate, sensibilitate și repetabilitate în condiții optime.
Calibrarea externă a fost utilizată în acest experiment. Fiecare punct al graficului de calibrare
corespunde valorii medii a trei măsurători independente ale ariei vârfului. Valorile analitice ale
meritului sunt prezentate în Tabelul 1. În condițiile optimizate, s-au determinat șase compuși
până la 10-50 ng / ml (LOD, S / N53), care au fost mai mici decât cei ai HPLC-UV SA au fost 36
și 107 ng / ml) [4] și CELIF (LOD din SA, SUA și GA au fost 160, 140 și 120 ng / ml) [30].
Metoda cLC-AD propusă a oferit o gamă liniară de concentrație largă de trei ordine de mărime
pentru fiecare analit care este superioară altor rapoarte și ar putea satisface cerințele analizei
clinice. Deviațiile standard relativ intraday și intermediare (n55) ale timpului de retenție au fost
în intervalul de 0,26-0,90 și, respectiv, 0,46-3,1%, în timp ce valorile intra și intermediare pentru
zona vârfului au variat de la 2,4 până la 8,9 % (vezi Tabelul informațiilor de susținere S1), care
este relativ mai mare decât cel al HPLC-UV și aproape de cel al HPLC-MS-MS [15] sau CE.
Reproductibilitatea mai puțin dorită în acest caz ar putea fi datorată unui volum de injecție de
nivel nanoliter și influenței poziției electrodului asupra detectorului electrochimic
Pentru a demonstra validitatea și aplicabilitatea metodei propuse, alicotele probelor serului uman
au fost împrăștiate cu două nivele de soluții standard de amestec ale acestor compuși și apoi au
fost pretratate prin proceduri simple și analizate prin cLC-AD așa cum este descris în Secțiunea
2. Cantitatea fiecărui analit a fost calculată din suprafața măsurată a vârfului cu curba de
calibrare corespunzătoare. Recuperările au fost calculate prin formula:
Recuperările majorității analizatelor au fost în intervalul 78-130%, iar RSD a variat de la 2,5 la
9,7%. Recuperări reduse au fost obținute pentru PAR (53-65%), probabil datorită adsorbției
nespecifice a PAR la proteine și parțial precipitată înainte de analiză. Având în vedere
rezultatele, metoda propusă a arătat o procedură de pre-tratare a probelor în două etape destul de
simplă și o interferență mai mică a matricei și a fost de o precizie și precizie acceptabile pentru
aplicarea în farmacocinetică sau analiză clinică.
4 Observații finale
Acest studiu prezintă o metodă cLC rapidă cuplată cu o detecție amperometrică de coloană finală
utilizând o coloană monolitară capilară HI / SAX, care permite o metodologie simplă, eficientă
din punctul de vedere al costului, sensibilă și selectivă pentru analiza simultană a produselor
farmaceutice nonsteroidale polar și a principalilor metaboliți din serul uman. În comparație cu
metoda HPLC frecvent utilizată, rezultatele noastre demonstrează un timp de analiză mai scurt, o
pre-tratare mai simplă a eșantionului și o interferență mai mică a matricilor pentru determinarea
tuturor celor șase compuși. Datorită aplicabilității acestei coloane pentru analiții polari [28], cum
ar fi nucleotide, baze de acid nucleic și nucleozide, estrogeni și peptide mici, metoda propusă
oferă un instrument promițător de testare pentru cercetarea științelor vieții. Ar trebui făcute
îmbunătățiri suplimentare pentru ar face mai repetabil și mai precis atunci când este aplicat
probelor biologice complexe. Deoarece utilizarea combinată a acestor medicamente este
obișnuită, informații utile și în timp util legate de concentrația serică a acestor medicamente pot
fi obținute prin analizarea datelor privind timpul de migrare și zona de vârf a analizatelor
selectate. Este deosebit de util pentru pacienții care suferă de excesul de substanțe farmaceutice
și, prin urmare, o evaluare rapidă a conținutului seric ar putea face o diferență semnificativă în
tratamentul clinic.
5 References
[1] Sumera, A. K., Muhammad, H., Abdul, L. K., Bashir, A., Safia, A., In-Jung, L., Afr. J.
Biotechnol. 2009, 8, 3827–3831. [2] The European Pharmacopeial Convention, in: The Sixth
Edition European Pharmacopoeia, The European Pharmacopeial Convention 2007, pp. 49. [3]
The United States Pharmacopeial Convention, USP (The United States Pharmacopoeia) 27–NF
(The National Formulary) 22. The United States Pharmacopeial Convention 2004, pp. 2494. [4]
Akay, C., Degim, I. T., Sayal, A., Aydin, A., Ozkan, Y., Gul, H., Turk. J. Med. Sci. 2008, 38,
167–173. [5] El-Yazbi, F. A., Hammud, H. H., Assi, S. A., Spectrochim. Acta Part A 2007, 68,
275–278. [6] Imaeda, A. B., Sutterwala, F., Watanabe, A., Mahmood, S., Sohail, M. A., Flavell,
R. A., Mehal, W. Z., Gastroenterology 2008, 134, A-767. [7] Fored, C. M., Ejerblad, E.,
Lindblad, P., Fryzbk, J. P., Dickman, P. W., Signorello, L. B., Lipworth, L., Elinder, C. G., Blot,
W. J., Mclaughlin, J. K., Zack, M. M., Nyren, O., N. Engl. J. Med. 2001, 345, 1801–1808. [8]
Yu, Z. R., Peldszus, S., Huck, P. M., J. Chromatogr. A 2007, 1148, 65–77. [9] Saito, T., Morita,
S., Inoue, S., Yamamoto, I., Inokuchi, S., Forensic Toxicol. 2008, 26, 27–30.[10] Bisceglia, K.
J., Yu, J. T., Coelhan, M., Bouwer, E. J., Roberts, A. L., J. Chromatogr. A 2010, 1217, 558–564.
[11] Zhu, Y. C., Guan, X. Y., Ji, H. G., J. Solid State Electrochem. 2009, 13, 1417–1423. [12]
Zhang, W. D., Xu, B., Hong, Y. X., Yu, Y. X., Ye, J. S., Zhang, J. Q., J. Solid State
Electrochem. 2010, 14, 1713–1718. [13] Yin, H. S., Ma, Q., Zhou, Y. L., Ai, S. Y., Zhu, L. S.,
Electrochim. Acta 2010, 55, 7102–7108. [14] Maria, R. P., Miguel, A. B. L., Rut, F.-T., Juan, L.
P. B., Manuel, C. M., Anal. Chim. Acta 2009, 653, 184–190. [15] Oskar, G., Gorka, I., Estitxu,
R., Nerea, F., Miren, I. M., Rosa, M. A., Rosa, M. J., J. Chromatogr. B 2010, 878, 2685–2692.
[16] Martı´nez Galera, M., Gil Garcı´a, M. D., Culzoni, M. J., Goicoechea, H. C., J. Chromatogr.
A 2010, 1217, 2042–2049. [17] Pablo, V.-R., Ramo ´n, S., Cristina, B., Vicente, A., Yolanda, P.,
J. Chromatogr. A 2010, 1217, 2471–2483. [18] Xu, X. R., Koetzner, L., Boulet, J., Maselli, H.,
Beyenhof, J., Grover, G., Biomed. Chromatogr. 2009, 23, 973–979. [19] Vinci, F., Fabbrocino,
S., Fiori, M., Serpe, L., Gallo, P., Rapid Commun. Mass Spectrom. 2006, 20, 3412–3420.[20]
Ding, Y. S., Garcia, C. D., Electroanalysis 2006, 22, 2202–2209. [21] Chang, Y. Q., Tan, S. N.,
Yong, J. W. H., Ge, L., J. Sep. Sci. 2011, 34, 462–468. [22] Urban, J., S ˇker ˇı´kova ´, V.,
Jandera, P., Kubı´c ˇkova ´, R., Pospı´s ˇilova ´, M.,J. Sep. Sci. 2009, 32, 2530–2543. [23] Svec,
F., J. Sep. Sci. 2004, 27, 1419–1430. [24] Svec, F., J. Sep. Sci. 2005, 28, 729–745. [25] Li, Y.,
Gu, B., Tolley, H. D., Lee, M. L., J. Chromatogr. A 2009, 1216, 5525–5532. [26] Liu, S. F., Wu,
X. P., Xie, Z. H., Lin, X. C., Guo, L. Q., Yan, C., Chen, G. N., Electrophoresis 2005, 26, 2342–
2350. [27] Xiong, B., Zhang, L., Zhang, Y., Zou, H., J. High Resolut.Chromatogr. 2000, 23, 67–
72. [28] Wang, X., Ding, K., Yang, C., Lin, X., Lv, H., Wu, X., Xie, Z., Electrophoresis 2010,
31, 2997–3005. [29] Guo, Y., Gaiki, S., J. Chromatogr. A 2005, 1074, 71–80. [30] Zaugg, S.,
Zhang, X., Sweedler, J., Thormann, W., J. Chromatogr. B 2001, 752, 17–31. [31] Naoki, I.,
Shinya, K., Hajime, O., J. Sep. Sci. 2009, 32, 359–363. [32] Bernd, S., Frank, S., J. Chromatogr.
A 2001, 924, 197–209.