Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Trăsaturi Curente Literare
Trăsaturi Curente Literare
Trăsături
utilizarea simbolurilor, simbolul oferind posibilitatea unei interpretări multiple.
cultivarea sugestiei cu ajutorul căreia sunt puse în evidenţă stări sufleteşti vagi,
confuze,de melancolie, plictiseală.
cultivarea elementului muzical,a sonorităţii verbale.
existenţa sinesteziei (perceperea simultană a unui ansamblu de senzaţii,
auditive,vizuale etc.).
2) Modernismul
Este o manifestare îndrăzneață a unor forme de expresie nou apărute în perioada
interbelică.El a fost impus în literatura română de criticul Eugen Lovinescu prin revista
„Sburătorul”.
Trăsături
intelectualizarea emoției
tehnica poetică revolutionară
cultivarea
viziunea subiectivă asupra lumii
versului liber
ambiguitatea și expresivitatea sunt caracteristice limbajului poetic
fantezia metaforică
epitetul rar
figură de stil : oximoronul
asocieri semantice inedite
metafore șocante
3) Neomodernismul
Curent literar aparut în jurul anilor 1960-1970 al cărui reprezentant de seamă este Nichita
Stănescu.
Trăsături
poezia sochează permanent asteptările cititorului
este o poetică a existenței și a cunoașterii
intelectualismul
reinterpretarea miturilor
abordarea modernă a marilor teme ale liricii
iornia,spiritual ludic
reprezentarea abstracțiilor în formă concretă
ambiguitatea limbajului împinsă până la aparența de nonsens
ermetismul expresiei
imagini artistice rare
4) Romantismul
1
Curentul literar este greu de definit el desemnând o realitate de o complexitate uriaşă în
continuă prefacere şi reaşezare în primul rând recalcitrantă la etichetări şi delimitări stricte
definitive. Curentul literar este o mişcare literară de o anumită amploare şi durată;
convergentă a unor principii generale de natură complexă (artistică, ideologică, filozofică)
exprimate în literatură, care se pot subsuma unor viziuni comune într-o anumită perioadă
istorică şi rezultanta generală a tendinţelor unei epoci.
Trăsături
literatura romantică este produsul fanteziei și al sentimentului
se remarcă aspirația spre originalitate și libertatea formei de exprimare
se valorifică specificul național,folclorul și mitul
antiteza este procedeul artistic fundamental
limba literară se îmbogățește prin valorificarea tuturor registrelor(
popular,arhaic,limbajul oral)
apar specii noi cum ar fi : meditația,elegia,poemul filozofic
5) Tradiționalismul
Traditionalismul se refera la o atitudine culturala si la operele artistice care exprima si care au
la baza respectul fata de valorile traditionale si evitarea formelor de expresie moderne, noi.
Acest curent literar promoveaza si apara traditia, vazuta ca o insumare a valorilor arhaice.
Termenul de traditionalism functioneaza in antiteza cu modernismul, cele doua curente fiind
reprezentative pentru perioada interbelica din literatura romaneasca. Punctul de pornire al
acestui curent literar este in anul 1840 in revista „Dacia Literara”, unde in articolul
„Introductie”, Mihail Kogalniceanu impunea conceptul de specific prin cele trei surse de
inspiratie al operelor literare: istoria nationala, folclorul romanesc si natura.
Trăsături
întoarcerea la originile literaturii
ideea că mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor
problematica ţăranului
accent pe etic, etnic, social
universul patriarhal al satului
proză realistă de reconstituire socială
istoria şi folclorul sunt principalele izvoare de inspiraţie, dar într-un mod exaltat
ilustrarea specificului naţional, în spirit exagerat