Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Note de curs
1
Curs 1. Institutiile publice si bugetul public national
2
Contabilitatea bugetara se tine la nivelul tuturor componentelor sistemului bugetar.
Aceste componente pot fi grupate dupa mai multe criterii, astfel:
1. Din punct de vedere al subordonarii:
a) instituţii ale administratiei publice centrale, cuprind: Presedentia Romaniei,
Parlamentul, ministerele si celelalte autoritati centrale de specialitate si institutiile
teritoriale din subordinea lor;
b) instituţii ale administratiei publice locale, cuprind: autoritatile administratiei publice
locale, formate din consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale, institutiile
publice si serviciile publice cu personalitatee juridica, indiferent de modul de
finantare a actvitatii lor.
2. Dupa modul de finanţare:
a) instituţii finanţate integral de la buget - situatie in care veniturile pe care le realizeaza
au obligatia sa le verse in totalitate, la bugetul din care sunt finantate;
b) instituţii cu finanţare mixta, obtin venituri proprii care sunt completate din fonduri
bugetare, sub forma subventiilor sau transferurilor bugetare; in aceasta situatie,
veniturile proprii pe care le realizeaza institutiile in cauza se retin pentru autofinantare,
iar cele nefolosite la sfirsitul anului se reporteaza pentru anul urmator;
c) instituţii finantate integral din fonduri speciale.
Activitatea finantelor publice cuprinde:
a) elaboraea si executia ugetului public national pe toate structurile acestuia:bugetul
de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor
speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetul institutiilor publice autonome;
b) incasarea impozitelor, taxelor si celorlalte venituri ale statului stabilite prin lege;
institutiilor publice.
3
In ţara noastră sistemul bugetar cuprinde următoarele domenii: învăţământul,
sănătatea, cultura, apărarea ţării, autoritatea publică, justiţia, asistenţa şi protecţia socială,
protecţia mediului înconjurător, transporturile şi telecomunicaţiile, cercetarea ştiinţifică
precum şi alte activităţi de interes naţional.
Organizarea sistemului bugetar are la bază structura de organizare a statului român.
Astfel se întâlneşte aceeaşi divizare administrativ-teritorială, în judeţe, municipii, oraşe şi
comune. Conform Constitutiei Romaniei, art.137, Bugetul public national cuprinde
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor,
oraşelor şi judeţelor.
Bugetul public naţional are următoarea componenţă:
a) bugetul de stat
e) bugetele locale;
g) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat;
4
fondurilor speciale, stabilind măsuri pentru menţinerea sau îmbunătăţirea echilibrului,
după caz.
De asemenea, Guvernul asigură elaborarea raportului privind situaţia
macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani.
Ministerul Finanţelor Publice adoptă măsurile necesare pentru asigurarea echilibrului
bugetar, aplicarea politicii financiare a statului precum şi cheltuirea cu eficienţă a
resurselor financiare.
Bugetele Preşedinţiei României, Guvernului şi ale altor institutii publice care nu au
organe ierarhic superioare se prevăd distinct în bugetul de stat şi se aprobă de către
Parlament.
Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea Guvernului, îşi aproba bugetele proprii
înaintea dezbaterii bugetului de stat şi le înainteaza Guvernului în vederea includerii lor în
bugetul de stat.
Bugetele proprii ale judeţelor, municipiului Bucureşti, muncipiilor, oraşelor şi
comunelor, precum şi bugetele fondurilor speciale constituite potrivit legii in afara
acestor bugete, se aproba de catre consiliile judetene sau locale ale acestora, dupa caz.
Bugetele instituţiilor publice care au calitatea de ordonatori secundari sau terţiari de
credite, finanţate integral sau parţial din hugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat şi bugetele fondurilor speciale se aprobă de către ordonatorii principali de credite
(organul ierarhic superior al acestora).
In bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat,,în bugetele locale şi în
bugetele fondurilor speciale nu se pot înscrie şi aproba cheltuieli fară stabilirea resurselor
din care urmează a fi efectuate.
Constituirea, repartizarea şi utilizarea resurselor financiare ale statului, ale unităţilor
administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice, se controlează de către Curtea de
Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi alte organe împuternicite de lege. Ministerul
Finanţelor Publice va înainta Guvernului până la data de: 1 mai obiectivele politicii
fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi pe
următorii 3 ani, împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de
5
credite, urmând ca acesta să le aprobe până la data de 15 mai şi să informeze comisiile
pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii
sale macroeconomice şi ale finanţelor publice.
Ministerul Finanţelor Publice va transmite ordonatorilor principali de credite, până la
1 iunie a fiecărui an, o scrisoare cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza
căruia vor fi întocmite proiectele de buget şi metodologiile de elaborare a acestora.
Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca, până la data de 15 iulie a fiecărui an,
să depună la Ministerului Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget şi
anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli şi
estimările pe următorii 3 ani, isoţite de documentaţii şi fundamentări detaliate.
Consiliile locale şi judeţene au aceleaşi obligaţii în cazul solicitării de majorare a
transferurilor, cotelor sau sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat faţă de
anul în curs.
Ministerul Finanţelor Publice, pe baza acestor proiecte de buget şi a bugetului
propriu întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor pe care le depune
la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an.
După însuşirea proiectelor de buget de către Guvern, acesta le supune spre aprobare
Parlamentului, cel mai târziu până la data de 15 octombrie fiecărui an.
Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe capitole, pe articole si pe ordonatorii
principali de credite.
Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă inforimaţii privind necesarul de finanţare
pe termen mediu şi nu vor face obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi.
Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost
adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul
îndeplineşte sarcinile şi aplică în continuare prevederile bugetelor anului precedent, până
la aprobarea noilor bugete. Limitele lunare de cheltuieli nu pot depăşi de regulă 1/12 din
prevederile bugetului anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic
justificate de ordonatorii principali de credite.
6
In cursul exerciţiului bugetar, legea bugetară anuală poate fi modificată prin legi
rectificative, care se prezintă Parlamentului cel mai târziu până la data de 30 noiembrie.
Prin legile bugetare anuale se poate bloca o parte din creditele bugetare aprobate
ordonatorilor principali de credite; în vederea .menţinerii echilibrului bugetar aprobat şi
cheltuirii cu eficienţă şi eficacitate a fondurilor publice.
7
Bugetul de stat este un plan anual al cheltuielilor de stat şi al surselor de acoperire a
acestora.
La închiderea exerciţiului bugetar, reprezentanţii puterii executive prezintă rapoarte
cu privire la activitatea lor de mobilizare a resurselor şi de efectuare a cheltuielilor în
concordanţă cu legea bugetului.
Bugetul de stat concentrează cea mai mare parte a fondurilor bugetare, iar în
structura sa sunt grupate toate veniturile şi cheltuielile publice în conformitate cu
clasificaţia bugetară aprobată de Ministerul Finanţelor.
La nivel naţional, sunt alimentate din bugetul de stat următoarele bugete:
1. Bugetul Parlamentului
2. Bugetul Preşedinţiei
3. Bugetul Guvernului
4. Bugetul autorităţilor judecătoreşti
5. Bugetul Curţii Constituţionale
6. Bugetul Consiliului Legislativ
7. Bugetul Curţii de Conturi
8. Bugetul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare
Conform Legii 500/2002 privind finanţele publice se interzice acoperirea
cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea ia emisiune monetară sau prin finanţare
directă de către bănci. Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurarilor
sociale de stat şi al bugetelor fondurilor speciali se stabileşte ca diferenţă între veniturile
încasate până la închiderea exerciţiului bugetar şi plăţile efectuate până la acea dată.
Refinanţarea datoriei publice interne şi finanţarea deficitului bugetului de stat se
asigură prin împrumuturi de stat, în condiţiile legii.
Pentru acoperirea temporară a deficitului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice, cu
aprobarea Guvernului, poate să emită bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice,
purtătoare de dobândă a căror scadenţă nu poate: depăşi sfârşitul exerciţiului financiar.
Totalul bonurilor de tezaur şi al altor instrumente specifice aflate în circulaţie nu va putea
depăşi 8% din volumul total al cheltuielilor bugetului aprobat. Emiterea bonurilor de
8
tezaur şi al altor instrumente specifice se poate face numai în primele zece luni ale anului
financiar, iar retragerea lor trebuie să se facă fără a depăşi anul financiar în care au fost
emise.
Banca Naţională a României poate acorda împrumut fară dobândă pentru acoperirea
decalajului temporar dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, pe seama resurselor
de creditare ale acestuia. Acest; împrumut urmează a fi rambursat până la sfârşitul anului
financiar respectiv, pe seama veniturilor bugetare sau a unui împrumut de stat efectuat în
condiţiile legii. împrumutul acordat de Banca Naţională a României nu poate depăşi într-
un an financiar 10% din totalul cheltuielilor bugetului aprobat.
Constituirea şi utilizarea de mijloace financiare aparţinând statului, în afara bugetului
sunt interzise.
In cazul excedentului bugetar, se prevede constituirea unui fond de rezervă, aflat la
dispoziţia guvernului, pentru finanţarea unor activităţi neprevăzute în legea bugetului de
stat. Din excedentul bugetului de stat, rămas după lichidarea integrală a datoriei publice,
se rezervă anual o cotă de 50% pentru crearea unui fond de tezaur al statului. Acest fond
se păstrează în contul trezoreriei statului, deschis la BNR şi se utilizează conform legii,
Până la utilizare, disponibilităţile fondului de tezaur, vor fi plasate sub formă de depozit
financiar cu dobândă.
Veniturile şi cheltuielile care se înscriu în bugetul de stat, se grupează pe baza
clasificaţiei bugetare elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.
Clasificaţia bugetară cuprinde la venituri capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli părţi,
capitole, subcapitole, titluri şi articole, precum şi aliniate, după caz.
Bugetele locale reprezintă bugetele unităţilor administraţiv-tentoriale care au
personalitate juridica. Bugetele locale se elaborează, se aproba si se executata in
conditiile legii 500/2002 privind finanţele, publice şi ale Legii-nr.l89/l998 privind
finanţele publice locale.
Fiecare comună, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti întocmeşte buget
propriu, în condiţii de autonomie.
9
Intre bugetele consiliilor locale şi bugetele consiliilor judeţene nu există relaţii de
subordonare.
Bugetele locale cuprind pe de o parte veniturile constituite din impozite, taxe,
contribuţii, iar pe de altă parte cheltuielile dimensionate în funcţie de nevoile lor proprii
care trebuie să fie corelate cu resursele disponibile.
Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către consiliile locale sau judeţene, după
caz, în limitele şi în condiţiile legii.
Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe şi alte venituri stabilite
prin legea bugetară anuală.
Constatarea, aşezarea şi urmărirea încasării veniturilor bugetelor locale se realizează prin
organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finanţelor Publice, dacă legea nu
prevede altfel
Trecerea de către Guvern, în administrarea si finanţarea autorităţilor administraţiei
publice locale, a unor cheltuieli publice ca urmare a descentralizării acestora şi a altor
cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare
realizării acestora.
Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele competente şi răspunderi în
ceea ce priveşte finanţele publice locale:
1. elaborarea şi aprobarea bugetelor locale îa termenele stabilite;
2. stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile legii;
administraţiv-tentoriale;
10
6. angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea achitării la
eficienţă;
8. stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor
publice locale;
9. elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmarirea realizării programelor de dezvoltare
în perspectivă a unităţilor administrativ-teritoriaie ca bază a gestionării bugetelor locale
anuale;
10. organizarea şi urmărirea efectuării controlului financiar de gestiune asupra
gestiunilor proprii, gestiunilor instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea consiliilor
locale, consiliilor judeţene si a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Bugetele locale şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se aprobă
astfel:
1. bugetele locale, de către consiliile locale, consiliile judeţene şi consiliul General al
11
In cazul în care, pe parcursul execuţiei bugetare, veniturile sunt mai mari decât
cheltuielile respectivei structuri administrativ-teritoriale, prin lege se pot constitui fonduri
de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local sau judeţean după caz, în limita de până
la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se poate utiliza pentru suplimentarea unor credite
aprobate prin bugetele locale, în vederea finanţării acţiunilor sau a sarcinilor noi
intervenite în cursul anului.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt preşedinţii consiliilor
judeţene la judeţe, primarul general al municipiului Bucureşti si primarii celorlalte unităţi
administrativ-teritoriale.
Proiectele bugetelor unitaţilor administrativ-teritoriale se elaborează pe baza
proiectelor de bugete ale administraţiei proprii, în etapele prevăzute pentru bugetul de
stat.
Proiectele bugetelor unităţilor administrativ-tentoriale se prezintă spre aprobare
consiliilor locale sau judeţene după caz, în termen de maxim 30 de zile de la aprobarea
legii bugetare anuale.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a sistemului unitar bugetar.
Proiectul acestui buget este elaborat de guvern şi supus spre aprobare Parlamentului odată
cu proiectul bugetului de stat. La nivelul bugetului asigurărilor sociale de stat sunt
regrupate cheltuielile şi sursele de finanţare ale acestora, aferente activităţii de protecţie
socială.
Acest buget se elaborează de către Guvern, distinct de bugetul de stat, prin Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale şi se adoptă de către Parlament printr-o lege distinctă.
Conform Legii nr.500/2002, veniturile din acest buget nu pot fi utilizate pentru alte
cheltuieli bugetare decât pentru cele prevăzute în legea de aprobare a cestui buget.
Bugetele fondurilor speciale se constituie în afara bugetului de stat şi bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Proiectele bugetelor fondurilor speciale se elaborează de către Ministerul Finanţelor
Publice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, responsabili cu
gestionarea fondurilor respective.
12
Elaborarea şi execuţia bugetelor fondurilor speciale se efectuează potrivit legilor de
constituire a acestor fonduri şi prevederilor din legea finanţelor publice.
Pe măsura stabilizării şi restructurării sectoarelor economice şi bugetare, Guvernul
analizează şi propune Parlamentului desfiinţarea fondurilor speciale constituite în afara
bugetului de stat ori bugetului asigurărilor sociale, sau includerea acestora în bugetele
respective.
13
3.1. Principiile procedurii bugetare
14
Principiul echilibrului bugetar. Acest principiu presupune acoperirea
integrala a cheltuielilor exerciţiului bugetar din veniturile aferente. Realitatea
economica a impus insa elaborarea tot mai frecventa a unor bugete care se
caracterizează prin deficit bugetar datorita creşterii cheltuielilor publice.
Aceasta creştere a deficitului bugetar se datorează majorării cheltuielilor
sectorului administrativ, sporirii datoriei publice, si nu in ultimul rand,
devalorizării monedei naţionale.
Pe plan mondial exista o preocupare continua pentru soluţionarea deficitului
bugetar, utilizandu-se următoarele metode de echilibrare bugetara:
1. constituirea unor surse de acoperire pe seama veniturilor din impozite.
Aceasta metoda consta in echilibrarea bugetara pe o perioada, mai lunga de
timp (5-10 ani).
2. constituirea unor fonduri de egalizare pe seama surselor obţinute in anii cu
15
Principiul realităţii. Respectarea acestui principiu în elaborarea
bugetului asigură o bună execuţie pe întregul exerciţiu financiar. El acţionează
mai ales în perioada de fundamentare a proiectului de buget printr-o evaluare
realistă a veniturilor şi o dimensionare judicioasă în conformitate cu
prevederile legale a cheltuielilor bugetare.
Principiul anualităţii bugetare decurge din faptul că bugetul şi anul
bugetar se suprapun anului calendaristic. Astfel, bugetul de stat poate fi
executat începând cu data de 01 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie
în fiecare an. După data închiderii bugetului de stat, veniturile aferente anului
expirat se consideră realizări ale bugetului de stat din anul următor, în timp ce
cheltuielile anului încheiat se mai pot efectua în măsura în care au fost
prevăzute în noul buget. Concret, toate creditele bugetare neconsumate în anul
bugetar expirat sunt anulate o dată cu închiderea bugetului la sfârşitul anului
bugetar.
O excepţie de la principiul anualităţii se referă la situaţia când legea anuală
a bugetului de stat şi bugetul asigurărilor de stat nu au fost adoptate cu cel
puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar. In aceste cazuri se execută
în continuare bugetul anului anterior.
In practică se deschid credite bugetare lunar, în limita a 8,3% din bugetul
aprobat pe anul expirat, până la aprobarea legii bugetului pentru exerciţiul
curent.
Principiul publicităţii, conform legislaţiei este obligatoriu pentru toate
instituţiile publice.
Potrivit acestui principiu, proiectele de bugete se supun dezbaterii publice
în Parlament şi se publică în Monitorul Oficial (bugetul de stat, bugetul
asigurărilor speciale de stat), sau se dezbat în consiliile locale şi se dau
publicităţii în publicaţii oficiale ale consiliilor locale (bugetul local).
Principiul specializării bugetare. Veniturile şi cheltuielile bugetare se
înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi respectiv pe categorii de
16
cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora, potrivit
clasificaţiei bugetare.
Principiul unităţii monetare. Potrivit acestui principiu, toate
operaţiunile bugetare se exprimă în moneda naţională.
financiare;
17
* folosirea cu eficienţă şi eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat,
18
Curs 4 Controlul în instituţiile publice
19
Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au
obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalitatii,
regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor
publice şi în administrarea patrimoniului public.
20
> examinarea sistemului contabil şi a fiabilităţii acestuia, ca principal
Europeană;
f) constituirea veniturilor publice în legătură cu autorizarea şi stabilirea
21
4.3. Controlul financiar preventiv
componente;
22
5) deschiderea de credite bugetare la instituţiile publice din subordine şi
bugetare;
7) modificarea repartizării pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare;
23
Ministrul finanţelor publice numeşte, pentru fiecare instituţie publică în
care se exercită funcţia de controlor principal de credite al bugetului de stat,
bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond special, unul
sau mai mulţi controlori delegaţi, în funcţie de volumul şi de complexitatea
activităţii instituţiei publice respective.
Prin norme metodologice aprobate de ministrul finanţelor se stabilesc:
* tipurile de operaţiuni ale ordonatorilor de credite ale căror proiecte se
operaţiuni;
* modul în care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat
24
Documentele refuzate la operaţiuni supuse controlului financiar care nu au
fost vizate, nu pot fi înregistrate în contabilitate.
Prin excepţie, pot fi înregistrate în contabilitate, fără viza de control
financiar preventiv, numai documentele refuzate la viza de control financiar
preventiv propriu sau delegat, dar efectuate pe propria răspundere a
ordonatorului de credite, precum şi cele refuzate la viza de control financiar
preventiv delegat, dar autorizate prin hotărâre a Guvernului.
25
Curs 5 PRINCIPII GENERALE ALE ORGANIZĂRII
CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR PUBLICE
26
* asigurarea informaţiei necesare stabilirii eficientei activităţii instituţiilor
publice.
Pentru realizarea acestor obiective, organele de conducere ale instituţiilor
publice au obligaţia:
* sa elaboreze instrucţiuni privind organizarea contabilităţii analitice pentru
subordine;
- sa îndrume si sa controleze modul de aplicare de către unităţile din
subordine a dispoziţiilor legale privind contabilitatea.
27
Clasa 6 - Materiale
Clasa 7 - Finantari si Credite Bancare
Clasa 9- Conturi in Afara Bilantului
In cadrul claselor exista mai multe grupe de conturi, iar grupele sunt
dezvoltate pe conturi sintetice de gradul I si II, care pot si ele fi dezvoltate in
analitice in funcţie de specificul activităţii si de necesităţile proprii de
informare ale fiecărei unităţi.
La baza înregistrării operaţiunilor economico-financiare sta principiul
prudentei al cerinţelor europene, care impune înregistrarea acestora in
momentul generării dreptului de creanţa sau de obligaţie.
Contabilitatea se tine în limba romana si în moneda naţionala (in lei).
Operaţiunile privind încasările si plăţile in valuta se inregistrează in
contabilitate la cursul zilei precedente, comunicat de Banca Naţionala Romana.
Răspunderea pentru organizarea si conducerea contabilităţii revine
administratorului, ordonatorului de credite sau unei alte persoane care are
obligaţia gestionarii unităţii respective.
Persoanele juridice organizează si conduc contabilitatea in
compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef
sau alta persoana împuternicita sa îndeplinească aceasta funcţie.
Legea contabilităţii prevede si posibilitatea organizării contabilităţii pe
baza de contracte de prestări de servicii in domeniul contabilităţii, încheiate cu
persoane fizice sau juridice autorizate in condiţiile O.G nr.65/1994 /////privind
organizarea activităţii de expertiza contabila si a contabililor autorizaţi.
Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizata in
compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual
de munca, potrivit legii, pot încheia contract de prestări servicii pentru
conducerea contabilităţii si întocmirea situaţiilor financiare trimestriale si
anuale, cu societăţi comerciale de expertiza contabila, încheierea contractelor
28
se face cu respectarea reglementarilor privind achiziţiile publice de bunuri si
servicii.
Compartimentul financiar-contabil reprezintă o structura organizatorica
in cadrul instituţiei publice (serviciu, birou, compartiment), in care este
organizata execuţia bugetara.
Persoanele care răspund de organizarea si conducerea contabilităţii
trebuie sa asigure condiţiile necesare pentru intocmirea documentelor
justificative privind operaţiunile economice, organizarea si conducerea corecta
la zi a contabilităţii, organizarea si efectuarea la timp a inventarierii
elementelor de activ si pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia,
respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, depunerea la termen a
acestora la organele in drept, păstrarea documentelor justificative, a registrelor
si situaţiilor financiare si organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la
spacificul persoanei juridice respective.
Regulile generale pentru organizarea instituţiilor publice sunt:
a) contabilitatea imobilizărilor se tine pe categorii si pe fiecare obiect de
evidenta;
b) contabilitatea stocurilor se tine cantitativ sau numai valoric,
înregistrarea elementelor de activ se face la:
costul de achizitie
costul de producţie,
valoarea justa pentru alte intrări decât cele prin achiziţie sau
producţie.
c) creanţele si datoriile se înregistrează la vaoarea normala;
d) valoarea acţiunilor emise sau altori titluri, precum si varsamintele
efectuate in contul capitalului subscris se reflecta direct in contabilitate;
e) contabilitatea clienţilor si furnizorilor, a celorlalte creanţe si obligaţii
se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica;
f) contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura
sau destinaţia lor, dupa caz;
29
g) contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura si
sursa lor;
h) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare se tine pe
subdiviziunile clasificate bugetare.
30
Curs 6 Normele metodologice de organizare a contabilităţii
instituţiilor publice
31
c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatării drepturilor si
32
In condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul tehnicii de calcul fiecare
operaţiune se va inregistra in mod cronologic, dupa data de întocmire sau de
intrare a documentelor.
2. Registrul-inventar este un document obligatoriu in care se înregistrează
toate elementele patrimoniale de activ si pasiv, grupate si inventariate in
funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil.
Elementele patrimoniale înscrise in registrul-inventar au la baza listele
de inventariere sau documentele care justifica conţinutul fiecărui, post din
bilanţul contabil. Potrivit legii contabilităţii persoanele juridice au obligaţia sa
efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv deţinute la
inceputul activităţii, cel puţin o data pe an.
Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice si
serveşte ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor
inventarierii si ca proba in diverse litigii.
In registrul-inventar se Inregistrează soldurile existente la data
inventarierii.
3. Registrul "Cartea mare" este un document contabil obligatoriu in care se
inscriu lunar, direct sau prin regrupare conturi corespondente, înregistrările
efectuate in registru-inventar, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv
soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale.
La sfârşitul lunii, pentru fiecare cont sintetic din “Cartea mare” se
stabilesc totalurile rulajelor conturilor debitoare sau creditoare si ale conturilor
corespondente. Totalurile sumelor conturilor corespondente trebuie sa fie egale
cu rulajul debitor sau creditor al contului respectiv, dupa caz.
Registrul "Cartea mare" sta la baza întocmirii balanţei de verificare si se
întocmeşte de fiecare instituţie, precum si de fiecare subunitate a acesteia, cu
contabilitate proprie.
Registrul "Cartea mare" serveşte la tinerea contabilităţii sintetice a
operaţiilor economice si financiare in unităţile care utilizează forma de
înregistrare contabila "maestru sah".
33
Pentru verificarea înregistrării corecte in contabilitate a operaţiilor
patrimoniale se întocmeşte lunar balanţa de verificare.
Balanţa de verificare cuprinde următoarele elemente:
* simbolul si denumirea conturilor, în ordinea din planul de conturi;
* totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente;
* rulajele curente debitoare si creditoare;
* totalul sumelor debitoare si creditoare cumulate de la începutul anului;
* soldurile finale debitoare si creditoare.
Batanta de verificare se întocmeşte atat pentru conturile sintetice cat si
pentru cele analitice.
Prin intermediul balanţei de verificare analitice se verifica concordanta
dintre conturile sintetice si conturi ie lor analitice, fiind principalul instrument
pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare, deci bilanţul contabil si contul
de execuţie la instituţiile publice,
34
materiale si pe gestiuni si in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de
materiale.
Controlul exactităţii înregistrărilor din evidenta gestiunilor cu cea din
contabilitate se asigura prin evaluarea stocurilor cantitative ce au fost
transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor,
In metoda operativ contabila se folosesc următoarele formulare:
* fisa de magazie;
* fisa de cont pentru operaţiuni diverse;
* registrul stocurilor.
35
subgrupe de materiale, grupe de materiale, conturi sintetice si analitice, precum
si pe magazii (gestiuni).
b) Metoda cantitativ - valorica consta in tinerea evidentei cantitative pe
feluri stocuri de
materiale in cadrul fiecărei gestiuni, iar in contabilitate, acelei cantitativ-
valorice.
Conturile sintetice care reflecta in contabilitate stocurile de valori materiale
se desfăşoară in analitic pe gestiuni iar in cadrul acestora pe feluri de bunuri
care reprezintă conturile analitice.
Evidenta cantitativa a materialelor se tine in gestiune cu ajutorul fiselor de
magazie. In fisele de magazie, înregistrările se fac zilnic, pe baza documentelor
de intrare si ieşire. Dupa Înregistrare, documentele se predau la contabilitate pe
baza de borderou.
fn contabilitate, documentele se Înregistrează in fisele de cont analitic,
pentru valori materiale si se stabilesc stocurile, soldurile si situaţia
centralizatoare privind intrările si ieşirile pentru înregistrarea in contabilitatea
sintetica.
Controlul inregistrarilor din conturile sintetice cu cele din contul analitice
ale stocurilor se asigura cu ajutorul balanţei de verificare analitice, întocmita
pentru fiecare cont sintetic, dupa ce s-a făcut in prealabil verificarea
concordantei stocurilor scriptice
clin fisele de magazie cu ce ie din fisele de cont analitic pentru valori materiale
de la contabilitate.
c) Metoda global - valorica se aplica pentru evidenta mărfurilor si
ambalajelor aflate in unităţile de desfacere, folosindu-se fisa de cont pentru
operaţiuni diverse si raportul de gestiune dupa caz.
Contabilitatea analitica a mărfurilor si ambalajelor se tine global - valoric,
atat in gestiune cat si in contabilitate, iar controlul concordantei înregistrărilor
in cele doua evidente se efectuează numai valoric, lunar.
36
Raportul de gestiune se completează pe baza documentelor de intrare si
ieşire a mărfurilor si ambalajelor si de depunere a numerarului din vânzare, iar
in fisele valorice ţinute de ia contabilitate pe gestiuni.
Soldurile valorice ale mărfurilor si ambalajelor aflate in gestiune se verifica
pe baza raportului de gestiune predat ia contabilitate, sau cu ocazia
inventarierii.
Metoda global - valorica se foloseşte si pentru evidenta rechizitelor de birou,
imprimatelor materialelor pentru ambalare etc.
In acest caz, evidenta cantitativa se poate tine pe feluri de rechizite,
imprimate, materiale etc, la locurile de gestionare, cu ajutorul Fisei de magazie.
Evidenta valorica a miscarilor de materiale se tine in contabilitate, pe
gestiuni, in cadrul contului de materiale consumabile, cu ajutorul fisei de cont
pentru operaţiuni diverse.
Controlul exactităţii inregistrărilor se efectuează lunar si cu ocazia
inventarierilor, evaluandu-se stocurile existente pe baza listelor de inventariere
si confruntandu-se soldul astfel obţinut cu soldul conturilor respective din
contabilitate.
37
c) Principiul prudentei - Valorificarea oricărui element trebuie sa fie
38
Curs 7 ACTIVE IMOBILIZATE
39
cheltuieli de constituire
* cheltuielile de cercetare si dezvoltare;
* concesiunile, brevetele, licentele.marcile,drepturile si valorile
similare;
* alte imobilizări necorporale;
40
B. Imobilizări corporale (fizice,tangibile)
legale in vigoare.
In categoria imobilizarilor corporale intra 1.terenurile si
2. mijloacele fixe
1) Sunt supuse amortizarii numai terenurile cu destinatie economica dobindita
de agentii economici prin acte de vinzare cumparare sau sub forma de
despagubiri in cazul exproprierilor.
Celelate terenuri, paduri lacuri, balti etc. daca nu sunt rezultatul unor investitii
se asimileaza imobilizarilor corporale dar nu se amortizeaza.
In valoarea terenurilor sunt incluse si cheltuielile cu amenajarile, lucrarile de
acces, racordarile la sursele de energie. Investitiile legate de amenajarea
terenului se amortizeaza chiar dac terenul respective nu este supus amortizarii.
2) Mijloace fixe sunt acele obiecte sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca
atare si indeplinesc cumulative doua conditii:
au valoare de intrare in patrimoniu mai mare de 20 lei???
au o durata normala de utilizare mai mare de un an.
41
Grupele de mijloace fixe sunt:
1. Cladiri
2. Constructii specilale
3. Masini, utilaje si instalatii de lucru
4.Aparate si instalatii de masurare, control si de reglare
5.Mijloace de transport
6.Animale si plantatii
7.Unelte, dispozite,instrumente,mobilier si aparatura birotica.
C. Imobilizari financiare
Imobilizările financiare cuprind titlurile de participare si creanţele
imobilizate.
Titlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acţiuni deţinute
de o instituţie publica in capitalul unei societăţi comerciale, care asigura
realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor si a dobinzillor sau
care permit exercitarea unui control asupra societatii emitente.
Contabilitatea creanţelor imobilizate se tine pe următoarele categorii;
împrumuturi acordate pe termen lung si alte crreante Imobilizate.
In conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistrează sumele
acordate terţilor in baza unor contracte pentru care unutatea percepe dobânzi,
potrivit legii.
La alte creante imobilizate se cuprind: garanţiile, depozitele si cauţiunile
depuse de instituţia publica la terţi.
42
Cheltuielile accesorii privind achiziţionarea imobilizărilor financiare se
înregistrează direct in cheltuielile de exploatare ale exerciţiului.
Evaluarea la data bilanţului imobilizările financiare sunt prezentate in
bilanţ la valoarea contabila. Instituţiile publice nu constituie provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor financiare.
43
Activele circulante se înregistrează in contabilitate la costul de achiziţie sau.
costul de producţie, dupa caz.
Pentru deprecierea activelor circulante, la sfârşitul exerciţiului bugetar se
constituie provizione pe seama cheltuielilor.
In situaţia in care provizionul constituit pentru un activ circulant devine
total sau parţial fara obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea
acestuia au încetat sa mai existe intr-o anumita măsura, atunci acel provizion
trebuie reluat corespunzător ia venituri.
7.3 STOCURI
44
* produsele finite, adică produsele care au parcurs in întregime
fazele procesului de fabricaţie si nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare in
cadrul unităţii, putând fii depozitate in vederea livrării sau expediate direct
clienţilor;
- ambalajele, care include ambalajele refolosibile, achiziţionate sau
fabricate, destinate produselor vândute si care in mod temporar pot fi
păstrate de tert cu obligaţia restituirii in condiţiile prevăzute in contracte;
- producţia in curs de execuţie, care reprezintă producţia care nu a trecut
prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute in procesul tehnologic
precum si produsele nesupuse probelor si recepţiei tehnice sau necompletate
in întregime.
In cadrul producţiei in curs de execuţie se cuprind, de asemenea,
lucrările si serviciile, precum si studiile in curs de execuţie sau
neterminate.
In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate în custodie pentru
prelucrare sau consignaţie la terţ. care se înregistrează distinct in contabilitate
pe categorii de stocuri.
In categoria materialelor consumabile se include medicamentele si
materialele sanitare, materiale de întreţinere si gospodărire, materiale cu
caracter funcţional, alimente si furaje si alte materiale, potrivit conţinutului
ciasificatiei cheltuielilor prevăzute in buget;
In categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibiîe achiziţionate
sau fabricate, destinate produselor vândute si care in mod temporar pot fi
păstrate de tert cu obligaţia restituirii in condiţiile prevăzute in contracte. In
contabilitatea terţilor acestea vor fi evidenţiate distinct.
Ambalajele care se cuprind in categoria materialelor de natura obiectelor
de inventar, care nu circula pe baza de decontare ci se folosesc numai in
interiorul instituţiei, se înregistrează in contabilitate in categoria materialelor de
natura obiectelor de inventar. Ambalajele si materialele pentru ambalat,
45
produse in unitatea patrimoniala pentru a fi vândute ca atare sunt considerate
produse finite.
Materiale de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o valoare
mai mica decât limita prevăzuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe,
indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an,
indiferent de valoare lor precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul
de producţie, echipamentul de lucru, îmbrăcămintea speciala, mecanismele,
dispozitivele, verificatoarele, sdv-urile, aparatele de măsura si control ctc).
Documentele aflate in colecţiile bibliotecilor, care au statut de bunuri
culturale comune, nu sunt mijloace fixe si sunt evidenţiate in documente de
inventar. Eliminarea documentelor din colecţii se aplica numai bunurilor
culturale comune, uzate fizic sau moral, dupa o perioada de minimum 6 luni de
la achizitie.
Urmărirea existentei obiectelor de inventar date in folosinţa se va realiza
cu ajutorul fisei de evidenta a obiectelor de inventar in folosinţa.
46
Curs 8 TERTI
47
Operaţiunile in valuta trebuie înregistrate in momentul recunoaşterii
iniţiale in moneda de raportare, aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb
dintre moneda de raportare si moneda străina, la data efectuării tranzacţiei.
Diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontării creanţelor si
datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost înregistrate
iniţial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate in
situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau
cheltuieli in perioada in care apar.
O diferenţa de curs valutar apară cand exista o modificare a cursului de
schimb intre data efectuării tranzacţiei si data decontarii oricăror elemente
monetare ce rezulta dintr-o tranzacţie in valuta.
Atunci cand tranzacţia este decontata in decursul aceluiaşi exercitiu
finaciar in care a survenit, întreaga diferenţa de curs valutar este recunoscuta in
acel exerciţiu. Atunci cand tranzacţia este decontata intr-un exerciţiu financiar
ulterior, diferenţa de curs valutar recunoscuta in fiecare exerciţiu financiar, ce
intervine pana in exerciţiul decontării, este determinata tinand seama de
modificarea cursurilor de schimb survenita in cursul fiecărui asemenea
exerciţiu financiar.
Potrivit art.16 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicata in MO nr.
48/2005, contabilitatea furnizorilor si a clienţilor, a celorlalte datorii si creanţe
se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica.
In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii si clienţii se grupează
astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de
încasare. De asemenea, in contabilitatea analitica se grupeaza distinct clienţii si
furnizorii la care instituţia publica deţine participatii.
Creanţele incerte se înregistrează distinct in contabilitate.
Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariate,
sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru
concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitatea temporara de munca,
plătite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau natura, datorate de
48
instituţia publica personajului pentru munca prestata si care se suporta, potrivit
reglemetarilor in vigoare, din fondul de salarii.
Contabilitatea decontărilor cu pensionarii cuprinde drepturile de pensie si
alte drepturi prevăzute de lege, cuvenite pensionarilor conform legii.
In contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi si avantaje care,
potrivit reglementarilor în vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa
calda, alimente antidot etc), precum si avansurile acordate potrivit legii.
Drepturile de personal neridicate in termenul legal se înregistrează intr-
un cont distinct, pe persoane.
Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata in rate, chirii sau
pentru alte obligaţii ale salariatiilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare
si altele), se efectuează numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a
unor relaţii contractuale.
Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte
drepturi de personal), respectiv eventualele sume ce urmează a fi încasate de la
acesta, aferente exerciţiului in curs, se inregistrează ca alte datorii si creanţe in
legătura cu personalul.
Contabilitatea decontărilor privind, asigurările sociale cuprinde
obligaţiile instituţiei publice la asigurările sociale de stat, la asigurările sociale
de sănătate, pentru constituirea, bugetului de asigurări pentru şomaj precum si
contribuţia individuala de asigurări sociale, asigurări de sănătate si asigurări
pentru şomaj.
Eventualele sume datorate sau care urmează a se incasa in perioadele
următoare, aferente exerciţiului in curs, se înregistrează ca alte datorii si
creanţe sociale.
In cadrul decontărilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile
speciale se cuprind; taxa pe valoare adăugata, impozitul pe venituri de natura
salariala, taxa asupra mijloacelor de transport si alte impozite, taxe sî
varsaminte asimilate.
49
Impozitele si taxele cuvenite bugetelor trebuie recunoscute ca datorie in
limita sumei neplătite. Daca suma plătită depăşeşte suma datorata, surplusul
trebuie recunoscut drept creanţa.
Taxa pe valoare adăugata datorata bugetului de stat se stabileşte lunar, pe
baza de decont, ca diferenţa intre valoarea taxei exigibile aferente bunurilor
livrate sau serviciilor prestate (TVA colectata) si a taxei deductibile pentru
cumpărările de bunuri si servicii (TVA deductibila).
In situaţia in care exista decalaje intre faptul generator de TVA si
exigibilitatea acesteia, totalul TVA se înregistrează intr-un cont distinct,
denumit TVA neexigibila care, pe măsura ce devine exigibila, se trece la TVA
colectata, respectiv la TVA deductibila.
De asemenea, in contul de TVA neexigibila se înregistrează si TVA
deductibila sau colectata, pentru livrări de bunuri si prestări de servicii pentru
care nu au sosit sau nu s-au întocmit, facturile.
Diferenţa de taxa, în plus sau în minus, intre TVA colectata si TVA
deductibila se înregistrează in conturi distincte (TVA de plata, respectiv TVA
de recuperat) si se regularizează in condiţiile legii.
Impozitul pe venituri de natura salariilor, ce se înregistrează in
contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate asupra
veniturilor impozabile lunare ale personalului angajat permanent al instituţiei
publice, precum si impozitul reţinut din drepturile banesti acordate salariaţilor
temporari si colaboratorilor de orice fel, potrivit legii.
La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau
bugetelor locale se cuprind: taxa asupra mijloacelor de transport si alte
impozite si taxe. Acestea se defalca în contabilitatea analitica pe feluri de
impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
Alte datorii si creanţe cu bugetul statului cuprind: drpturile de personal
neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate
creditorilor, cuvenite bugetului statului dupa prescrierea lor, plusul de numerar
din casierie, amenzi si penalitai, varsaminte efectuate in plus la buget, si altele.
50
Creanţele fata de alte persoane fizice si juridice se înregistrează in
conturile de debitori diverşi.
Evidenta drepturilor constatate cuvenite bugetului de stat pe baza
declaraţiilor fiscale depuse de către persoanele fizice si juridice se tine cu
ajutorul conturilor de creanţe fiscale înregistrate ca drepturi ale bugetelor
(bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale si ale fondurilor
speciale). Evidenta analitica se tine pe tipuri de drepturi constatate si pe
plătitori.
Sumele datorate de instituţia publica unor terţe persoane juridice sau
fizice, altele decât personalul propriu, furnizorii si clientii-creditori, se
înregistrează in contul de creditori diverşi.
Conturile de regularizare si asimilate cuprind: venituri înregistrate in
avans si decontări din operaţii in curs de clarificare.
Veniturile realizate in perioada curenta, dar care privesc perioadele sau
exerciţiile următoare se înregistrează distinct in contabilitate, la venituri in
avans.
In aceste conturi se înregistrează in principal, următoarele venituri:
veniturile din chirii, abonamente si alte venituri aferente perioadelor sau
exerciţii lor următoare.
Deoarece rezultatul patrimonial se stabileşte anual, delimitarea
veniturilor si cheltuielilor efectuează la sfârşitul exerciţiului bugetar.
Operaţiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile
corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se
inregistrează, provizoriu, intr-un cont distinct. Sumele inregistrate in acest cont
trebuie clarificate de către persoana juridica într-un termen de cel mult trei luni
de la data constatării.
Contabilitatea decontărilor intre instituţii cuprinde operaţiunile de
decontare intervenite in cursul execuţiei, intre instituţii reprezentând valoarea
materialelor transmise si primite in vederea executării unor acţiuni in cadrul
instituţiei precum si sume transmise de instituţia superioara către instituţiile din
51
subordine pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare, din fonduri
speciale, fonduri cu destinaţie speciala, împrumuturi externe ramburabile si
nerambursabile. Contabilitatea decontărilor intre instituţiile publice, cuprinde
operaţiile care se înregistrează reciproc si aceeaşi perioada de gestiune, atat în
contabilitatea unităţii debitoare, cat si a celei creditoare aparţinând aceluiaşi
ordonator principal de credite.
////??/Sumele primite din contribuţia financiara nerambursabila a
Comunităţii Europene (PHARE, ISPA, SAPARD) se înregistrează la instituţiile
publice implicate in derularea acestor fonduri drept creanţe (sume de primit) si
datorii (sume de plata). Aceste sume sunt recunoscute ca venituri numai la
beneficiarii finali, persoane fizice si juridice. De asemenea, cheltuielile din
aceste fonduri sunt recunoscute numai la beneficiarii finali ai veniturilor.
Pentru deprecierea creanţelor înregistrate ca drepturi constatate ale
bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat si
fondurilor speciale, precum si pentru creanţele nerecuperate (AVAB) si
împrumuturile nerecuperate (ANL) cu ocazia inventarierii la sfârşitul
exerciţiului financiar, se constituie provizioane pe seama cheltuielilor.
Un provizion pentru riscuri si cheltuieli va fi înregistrat in contabilitate
daca sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)exista o obligaţie curenta generata de un eveniment anterior;
b)este probabila efectuarea unor platipentru onorarea obligaţiilor
respective;
c)suma poate fi estimata.
Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna
estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente.
Provizioanele vor fi revizuite la data fiecărui bilanţ si ajustate pentru a
reflecta cea mai buna estimare curenta. In cazul in care pentru stingerea unei
obligaţii nu mai este probabila o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat.
52
Curs 9 INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT,
CASA SI CONTURI LA BĂNCI
emise si răscumpărate.
* Conturile la banei cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile si
54
La închiderea exerciţiului, disponibilităţile in valuta si alte valori de
trezorerie (titluri de stat in valuta, acreditive, depozite pe termen scurt in
valuta) se evaluează la cursul de schimb in vigoare ia acea data, iar diferentele
de curs rezultate se înregistrează in contabilitate ca venituri sau cheltuieli din
diferentele de curs valutar.
Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturilede
disponibil, dupa caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de
plaţi in numerar, reprezentând drepturi de personal, precum si pentru alte
cheltuieli care nu se justifica a fi efectuate prin decontări.
Instituţiile publice au obligaţia sa isi organizeze activitatea de casierie,
astfel încât încasările si plăţile in numerar sa fie efectuate in condiţii de
siguranţa, cu respectarea dispoziţiilor legale in vigoare si in limita plafonului
de casa stabilit de către trezoreria statului pentru fiecare instituţie publica.
Incasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie se
virează in conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului si
reprezintă venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale. In acelaşi mod depun
si veniturile care sunt lăsate la dispoziţia instituţiilor ca venituri proprii.
55
In contul de viramente interne se înregistrează transferurile de
disponibilităţi băneşti intre conturile la banci, precum si intre
conturile la banci si casieria instituţiei publice.
Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie speciala se vor utiliza
potrivit destinaţiilor aprobate prin legislaţia in vigoare privind
constituirea si utilizarea acestor fonduri. Aceste bugete de venituri
si cheltuieli se prezintă distinct ca anexa la bugetul centralizat al
ordonatorului principal de credite.
Disponibilităţile fondurilor speciale aflata in conturile deschise la
trezorerie se vor utiliza potrivit, destinaţiilor aprobate prin anexele
la legea bugetului de stat si a bugetului asigurărilor sociale de stat.
Contribuţia financiara a Comunităţii Europene reprezintă sume
care se transfera Guvernului României de către Comisia
Comunităţii Europene, cu titlul de asistenta financiara,
nerambursabila acordata României de către Comunitatea
Europeana, potrivit prevederilor Memorandumului de înţelegere
privind înfiinţarea Fondului National pentru PHARE,
Memorandumului, de înţelegere privind utilizarea Fondului
National pentru ISPA, Acordului multianual de finanţare
SAPARD si prevederilor memorandumurilor de finanţare si
acordurilor anuale de finanţare încheiate intre Comisia
Comunităţii Europene si Guvernul României, in baza acordului-
cadru si a Acordului multianual de finanţare SAPARD.*
Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au
caracter previzional si se deruleaza conform acordurilor încheiate cu
partenerii externi. Fondurile externe nerambursabile vor fi acumulate
într-un cont distinct si vor fi cheltuite numai in limita
disponibilităţilor existente in acest, cont si in scopul in care au fost
acordate.
56
Contribuţia publica naţionala reprezintă fonduri publice constituite si
gestionate prin: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor
instituţii publice cu caracter autonom.
Ministerul Finanţelor Publice este autorizat sa. gestioneze contribuţia
financiara a Comunităţii Europene, in condiţiile stabilite prin Memorandumul
de înţelegere privind înfiinţarea Fondului National pentru PHARE,
Memorandumul de înţelegere privind utilizarea Fondului National pentru
ISPA, Acordul multianual de finanţare SAPARD si prin memorandumuri de
finanţare si acorduri anuale de finanţare Încheiate sau convenite intre Comisia
Comunităţii europene si Guvernul României, in baza acordului-cadru si a
Acordului multianual de finanţare SAPARD.
Ministerul finanţelor Publice asigura gestionarea contribuţiei financiare a
Comunităţii Europene prin conturi deschise la Bamnca Naţionala a României,
Trezoreria statului sau, dupa caz, la banei comerciale, conform prevederilor
memorandumurilor de înţelegere, memorandumurilor de finanţare si ale
Acordului multianual de finanţare SAPARD.
Disponibilităţile din contribuţia financiara a Comunităţii Europene si
sumele recuperate si datorate Comunităţii Europene, aflate in conturi deschise
la Banca Naţionala a României, trezoreria statului sau, dupa caz, la banei
comerciale, sunt purtătoare de dobânda.
Dobânda se bonifica si se utilizează conform prevederilor
memorandumurilor de Înţelegere, memorandumurilor de finanţare, ale
Acordului multianual de finanţare SAPARD si ale altor documente încheiate
sau convenite intre Comisia Europeana si Guvernul României, precum si, du pa
caz, conform instrucţiunilor emise de donator.
Contribuţia publica naţionala destinata cofinantarii in bani a contribuţiei
financiare a Comunităţii Europene se aloca, se utilizează si se derulează
conform cadrului tehnic, juridic si administrativ prevăzut pentru fondurile
57
donatorului prin acordul-cadru, Acordul multianual de finanţare SAPARD si
prin memorandumuri de finanţare, memorandumuri de înţelegere, precum si
prin alte documente încheiate sau convenite intre Comisia Comunităţii
Europene si Guvernul României, in baza acordului cadru si a Acordului
multianual de finanţare SAPARD.
In bugetul de stat, la poziţia distincta denumita "Transferuri Aferente
Fondului National de Preaderare" se cuprind:
a) sumele aferente cofinantarii contribuţiei financiare a comunităţii
Europene;
b) sumele necesare finanţării diferentelor nefavorabile de cursul valutar
58
59
Curs 10 Venituri si finantari
60
In contabilitate, aceste venituri se înregistrează in momentul predării bunurilor către
cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau in alte condiţii prevăzute in contrac, care atesta
transferul de proprietate a bunurilor respective către clienţi.
Veniturile din alocaţii bugetare cu destinaţie speciala reprezintă sume acordate din
bugetul de stat sau local unor instituţii publice care realizează acţiuni in interesul statului.
Aceste alocaţii se inregistreaza, ca venit, in momentul primirii acestora de la buget.
2. Venituri din variaţia stocurilor, reprezentând creşterea sau reducereaîntre valoarea la
cost de producţie efectiv a stocurilor de produse si aproducţiei in curs de la finele perioadei si
valoarea stocurilor iniţiale ale produselor si producţiei in curs.Variaţia stocurilor de produse
finite si in curs de execuţie pe parcursul perioadei reprezintă o corecţie a cheltuielilorde
producţie pentru a reflecta faptul ca fie producţia a mărit nivelul stocurilor, fie vânzările
suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Producţia in curs de execuţie reprezintă producţia care nu a trecut prin. toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevăzute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse
probelor si recepţiei tehnice sau necompîetate in întregime. în cadrul producţiei in curs de
execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările si serviciile, precum si studiile in curs de execuţie
sau neterminate.
3. Veniturile fondurilor speciale care cuprind:
veniturile fondului de asigurări sociale de sănătate,
venituirle fondului special pentru protejarea asiguraţilor,
veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj,
venituirile altor fonduri cu destinaţie speciala.
4. Fonduri ale bugetelor
Resursele financiare ale unităţilor administrativ - teritoriale se constituie din impozite,
taxe si alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote si sume defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat, cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale
61
bugetelor locale, transferuri cu destinaţie speciala de la bugetul de stat si venituri cu destinaţie
speciala.
Veniturile si cheltuielile publice locale se grupează conform clasificatiei indicatorilor
privind finanţele publice, elaborata de Ministerul Finanţelor Publice. Pentru asigurarea
echlibrului bugetar al unor unitari administrativ - teritoriale, prin legea bugetului de stat se pot
stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si criterii de repartizare a
acestora pe unităţile administrativ - teritoriale.
Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destinaţie
speciala din bugetul de stat se aproba anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui
judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti.
Impozitele si taxele locale se stabiliesc de către consiliile locale, judeţene si Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, dupa caz, in limitele si in condiţiile legii.
Prin lege se vor stabili, cote adiţionale la unele venituri la bugetul de stat si ale bugetelor
locale, care sa constituie venituri aîe bugetelor locale.
Potrivit art.43 din Legea privind finanţele publice locale nr. 189/1998 (vezi ari 68 din
OUG nr.45/2003 - MO m\431/19.06.2003) cu modificările si completările ulterioare, in cazul in
care, la înfiinţarea unor instituţii si servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate
integral din venituri extrabugetare, acestea nu dispun de fonduri suficiente, in baza unor
documente temeinic fundamentate consiliile locale, consiliile judeţene si Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, dupa caz, pot acorda împrumuturi temporare din bugetul local, pe baza
de convenţie.
Imprumuturile acordate in condiţiile legii vor fi rambursate integral in termen de un an de
la data acordării.
5. Venituri din alte activităţi care cuprind:
* venituri din creanţe si debitori diverşi;
* venituri din despăgubiri, amenzi, penalităţi, donaţii, sponsorizări, granturi;
* venituri din vânzarea activelor si alte operaţiuni de capital; ale venituri.
62
Veniturile din alte activităţi cuprind acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala,
curenta a instituţiei si se refera fíe la operaţiuni de exploatare, fie la operaţiuni de capital, cum
sunt : despăgubiri si penalităţi încasate; venituri din cedarea activelor; alte venituri
excepţionale»
Instituţiile publice pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor, mijloace materiale si banestî
primite de la persoane juridice si fizice, sub forma de donaţii si sponsorizări, cu respectarea
dispoziţiilor legale.
6. Veniturile finaciare cuprind :
venituri din imobilizări financiare (din titluri de participare);
venituri din creante imobilizate;
venituri din diferente de curs valutar;
venituri din dobânzi;
alte venituri financiare.
Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute in perioada in care apar cu
ocazia decontării sau a raportării monetare la cursuri diferite fata de cele la care au fost
înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost raportate in situaţiile
anterioare.
Veniturile din dobânzi se înregistrează pe măsura generării venitului respectiv, pe baza
contabilităţii de angajamente.
7. Finanţarea instituţiilor publice se asigura astfel:
* integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat,
63
repartizate de ordonatorii principali de credite pe seama instituţiilor publice subordonate se
evidenţiază, in conturi in afara bilanţului.
Contabilitatea creditelor deschise si a celor repartizate de Ministerul Muncii, Solidarităţii
Sociale si Familiei pentru finanţarea cheltuielilor din bugetul asigurărilor sociale de stat se
conduce cu ajutorul conturilor in. afara bilanţului.
8. Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri materiale si
fonduri băneşti de la persoane juridice si fizice sub forma de donaţii si sponsorizări (vezi in
Ordinul MFP nr. 1661 bis/28.11.2003 - MO nr.88î/2003 - Normele metodologice privind modul
de încasare sî utilizarea fondurilor băneşti primite sub forma donaţiilor si sponsorizărilor de
către instituţiile publice).
Fondurile băneşti acordate de persoane juridice si fizice, primite ca donaţii si
sponsorizări de instituţiile publice finanţate integral, de la buget, se varsă direct la bugetul din
care se finateaza acestea. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului
respectiv, care urmează a se utiliza potrivit legii.
Cu fondurile primite de la instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii si
cele finanţate din venituri proprii si subvenţii de la buget, se majorează cu bugetele de venituri,
si cheltuieli ale acestora.
Bunurile materiale primite ca donaţii si sponsorizări de către instituţiile publice, se
înregistrează in contabilitatea acestora.
9. Veniturile din reluarea provizioanelor se evidenţiază distinct in funcţie de natura
acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectuează prin înregistrarea la
venituri in cazul in care nu se mai. justifica menţinerea provizioanelor constituite, respectiv are
loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila.
10. Veniturile bugetelor de stat, locale si ale fondurilor speciale
Instituţiile publice care încasează venituri pentru bugetul de stat bugetele locale sau
bugetul asigurărilor sociale de stat, dupa caz, au obligaţia sa vireze veniturile respective
la capitolele si subcapitolele de venituri ale bugetelor cărora acestea, se cuvin.
64
Contabilitatea execuţiei bugetelor locale se organizează si se conduce la nivelul unităţilor
administrativ - teritoriale, potrivit normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor
Publice si asigura înregistrarea operaţiunilor privind : drepturile constatate, veniturile încasate,
cheltuielile efectuate in executarea bugetelor locale, precum si obligaţiile cu termene legale de
plata pana la data de 31 decembrie; evidenta subvenţiilor primite de la bugetul de stat si de la
celelalte bugete , precum si a sumelor defalcate din bugetul de stat, potrivii legii; gestiunea
datoriei publice locale interne si externe; stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor locale prin
închiderea conturilor de venituri si cheltuieli.
Unităţile administrativ - teritoriale, instituţiile si serviciile publice de subordonare locala,
care au personalitate juridica si ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite,
organizează si conduc contabilitatea veniturilor încasate, a cheltuielilor efectuate si a veniturilor
proprii, potrivit bugetului aprobat.
Contabilitatea execuţiei bugetului, asigurărilor sociale de stat se organizează si se conduce in
cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale si Familiei si al unitaţilor subordonate, potrivit
normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice si asigura înregistrarea operaţiunilor privind :
drepturile constatate, veniturile încasate, cheltuielile efectuate in executarea bugetului
asigurărilor sociale de stat, precum si obligaţiile cu termene legale de plata pana la data de 31
decembrie ; evidenta subvenţiilor primite de la bugetul de stat ; stabilirea rezultatului execuţiei
bugetului asigurărilor sociale de stat prin închiderea conturilor de venituri si cheltuieli.
Instituţiile publice cu personalitate juridica, finanţate din bugetul asigurărilor sociale de
stat, ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite, organizează si conduc
contabilitatea veniturilor încasate si a cheltuielilor efectuate, precum sî a veniturilor proprii,
potrivit bugetului aprobat.
La instituţiile publice rezultatul exerciţiului se stabileşte anual prin închiderea conturilor
de cheltuieli elective cu conturile de surse din care au fost efectuate (finanţate).
Rezultatul exerciţiului, respectiv excedentul sau sau deficitul, se determina ca diferenţa
intre veniturile si cheltuielile exerciţiului bugetar, indiferent de data încasării sau plaţii lor.
65
Inregistrarea veniturilor in contabilitatea instituţiilor publice trebuie efctuata conform
contabilităţii de angajament Situaţiile financiare întocmite in baza acestui principiu oferă
informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, care au implicat platî si încasări dar
si despre obligaţiile de plata din viitor si despre resursele privind încasările viitoare. Deci,
acestea furnizează cele mai utile informaţii referitoare la tranzacţii si la alte evenimente trecute
care sunt necesare utilizatorilor in luarea deciziilor economice.
66
Curs 11 Cheltuielile
67
Lichidarea cheltuielilor reprezintă o faza in procesul execuţiei bugetare in care se verifica
existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se determina
sau se verifica condiţiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative
care sa ateste operaţiunile respective.
Ordonantarea cheltuielilor reprezintă o faza in procesul execuţiei bugetare in care se
confirma ca livrările de bunuri si servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verifícate si ca
plata poate fi realizata.
Plata cheltuielilor reprezintă o faza in procesul execuţiei bugetare si reprezintă actul final
prin care instituţia publica achita obligaţiile sale fata de terii.
Nicio cheltuiala nu poate fi înscrisa in buget si nici angajata si efectuata daca nu exista
baza legala pentru respectiva cheltuiala.
Nicio cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonanţată si plătită daca nu
este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare.
Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de
ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de catre contabil
Plata cheltuielilor este asigurata de şeful compartimentului financiar contabil in limita
fondurilor disponibile. Efectuarea plaţilor in limita creditelor bugetare aprobate, se face numai
pe baza de acte justificative Întocmite in conformitate cu dispoziţiile legale si numai dupa ce
acestea au fost lichidate si ordonanţate.
Operaţiunile specifice angajării, lichidării si ordonanţaţi i cheltuielilor sunt in competenta
ordonatorilor de credite si se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale
instituţiei publice.
68
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinaţia
lor,astfel:
"Cheltuieli privind stocurile" care cuprind cheltuieli privind:
produsele monopol de stat;
materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de
inventar, materialele nestocate, animalele si pasările, mărfurile, ambalajele, muniţie
si furnituri pentru aparare naţionala, ordine publica si siguranţa naţionala deţinute
de instituţiile publice;
energia eletrica si termica precum si apa consumate de instituţiile publice.
"Cheltuieli cu lucrările si serviciile executate de terţi'' care cuprind cheltuieli privind:
întreţinerea si reparaţiile efectuate de instituţiile publice;
redeventele, locaţiile de gestiune si chiriile plătite;
primele de asigurare;
"Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi' care cuprind cheltuieli privind:
comisioanele si onorariile:
protocol reclama si publicitate efectuate pentru bunul mers al activităţii instituţiei;
transportul de bunuri si personal
servicii poştale si taxe de telecomunicaţii;
serviciile bancare si asimilate; alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi;
alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.
"Alte cheltuieli" care cuprind cheltuieli privind:
amortizările si provizioanele constituite pentru acoperirea unor pierderi;
pierderi din calamităţi (in cazul stocurilor constituite in cadrul instituţiei distruse in
urma unor calamităţi naturale).
"Cheltuieli cu personalul" care cuprind cheltuieli cu salariile personalului si asigurările si
protecţia sociala, precum si cheltuielile cu deplasări, detaşări, transferări.
"Alte cheltuieli de exploatare" care cuprind cheltuieli cu:
69
pierderi din creanţe si debitori diverşi (in situaţia nerecuperarii unor sume aferente
drepturilor de creanţe ale instituţiei publice);
alte cheltuieli de exploatare.
"Cheltuieli financiare" care cuprind cheltuieli cu:
pierderi din creanţe legate de participaţi! (in cazul garanţiilor plătite pentru telefon, gaze,
energie care nu se mai pot recupera);
diferente de curs valutar rezultate in urma reevaluării disponibilităţilor si .împrumuturilor
in valuta primite de instituţie la sfârşitul lunii, precum si in urma încasării creanţelor si a
lichidării datoriilor in valuta;
dobânzi plătite aferente împrumuturilor contractate;
diferente din reevaluare si diferente de curs aferente dobânzilor încasate, dobânzi de
transferat Comunităţii Europene în cadrul programului SAPARD, sume de transferat
bugetului de stat reprezentând castiguri din schimb valutar in cadrul programului
SAPARD, alte pierderi-SAPARD;
alte cheltuieli financiare.
" Cheltuieli, cu subvenţiile si transferurile" care cuprind cheltuieli privind sumele alocate din
buget ordonatorilor principali de credite conform bugetului aprobat respectiv: subvenţiile de la
buget, primele acordate, transferurile consolidabile, transferurile neconsolidabile, dobânzile
aferente datoriei publice, împrumuturile acordate, rambursările de credite.
"Cheltuieli de capital" care cuprind cheltuieli cu: imobilizările necorporale, imobilizările
necorporale in curs, imobilizările corporale, imobilizările corporale in curs, rezerva de stat si de
mobilizare.
"Cheltuieli ale bugetelor”: care cuprind; cheltuieli ale bugetului de stat, cheltuieli curente ale
bugetului local, cheltuieli cu destinaţia speciala ale bugetului local, cheltuieli din bugetul
asigurărilor sociale de stat. în cadrul instituţiei publice, contabilitatea cheltuielilor se tine pe
conturi analitice, pe structura clasilicatiei bugetare.
70
In aceste condiţii, structura contului contabil va fi următoarea:
1. simbolul contului din planul de conturi;
2. capitolul;
3. sursa de finanţare a cheltuielii, respectiv:
01- bugetul de stat;
02 - bugetele locale;
03 - bugetele instituţiilor publice si activităţile autofinantate;
04 - bugetul asigurărilor sociale de stat;
06- bugetul fondului asigurărilor pentru şomaj;
13 - bugetul fondului special pentru protejarea asiguraţilor;
14 - intrări de credite externe (BIRD, BERD, BEI, etc);
16- bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate;
30- asistenta financiara externa nerambursabila (PHARE- SAPARD, ISPA, etc.).
4. subcapitolul;
5. titlul;
6. articolul;
7. alineatul, dupa caz.
Pentru finanţarea cheltuielilor in limita prevederilor din bugetele aprobate, instituţiile
publice au obligaţia organizării si conducerii evidentei angajamentelor bugetare in conformitate
cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice in acest scop.
71
Curs 12
72
Intre Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de garant, si persoana juridica ce
contractează un împrumut cu garanţia statului, in calitate de garantat, se încheie o convenţie in
care sunt stipulate drepturile si obligaţiile pârtilor semnatare, inclusiv cele referitoare la plata
comisionului de risc.
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a
împrumuturilor contractate de persoanele juridice de Ia instituţiile creditoare, in condiţiile
prezentei legi, se constituie fondul de risc.
Fondul de risc se constituie din sumele încasate sub forma de comisioane de la
beneficiarii împrumuturilor garantate, din dobânzile obţinute din plasamentele sumelor aflate in
depozite din majorările de întârziere aplicate pentru neplata in termen a comisioanelor, din
fondurile bugetare alocate in acest scop, precum si din alte surse legal constituite.
Datoria publica locala reprezintă o obligaţie genrala care trebuie rambursata, conform
acordurilor încheiate, din resursele aflate la dispoziţia unităţii administrativ-teritoriale, cu
excepţia transferurilor de la bugetul de stat cu destinaţii speciale.
Instrumentele datoriei publice locale sunt, in principal titluri de valoare si împrumuturi de
ia băncile comerciale sau de Sa alte instituţii de credit. Emiterea si lansarea titlurilor de valoare
se pot face direct de catre autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor
agenţii sau a altor instituţii specializate.
Consiliile locale, judeţene si Consiliul General al Munincipiului Bucureşti, dupa caz, pot
angaja împrumuturi interne fara garanţia Guvernului, potrivii prevederilor prezentului capitol,
cu condiţia informării prealabile a Ministerul Finanţelor Publice.
Consiliile locale, judeţene si Consiliul General ai Munincipiului Bucureşti, dupa caz, pot
aprobarea sau garantarea de împrumuturi interne, pe termen mediu si lung, pentru realizarea de
investiţii publice, de interes local, in condiţiile respectării prevederilor Legii privind finanţele
publice locale nr. 189/1998, înlocuita cu OG nr. 45/2003, aprobata cu modificări prin Legea nr.
108/2004.
73
Ordonatorii principali de credite pot acorda împrumuturi fara dobânda din bugetul,
propriu, pe baza de convenţie, in cazul in care se înfiinţează in subordinea acestora unele
instituţii publice sau activităţi finanţate integaral din venituri proprii si care nu dispun de
fonduri suficiente la înfiinţare. Împrumuturile acordate in condiţiile menţionate anterior, vor fi
rambursate integral in termen de sase luni de la data acordării.
74
Intre Ministerul Finanţelor Publice, in calitate de garant, si persoana juridica ce
contractează un împrumut extern cu garanţia statului, in calitate de garant, se încheie o
convenţie in care sunt stipulate drepturile si obligaţiile partilor semnatare, inclusiv cele
referitoare la plata comisionului de risc.
Ministerul Finanţelor Publice emite scrisoarea de garanţie in favoarea instituţiei
creditoare.
Procedura emiterii garanţiei de stat pentru împrumuturi externe se va stabili prin norme
elaborate de către Ministerul Finanţelor Publice si aprobate de Guvern.
Imprumuturile externe ale autorităţilor administraţiei locale se contractează numai cu
aprobarea comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, constituita din reprezentanţi ai
autorităţilor administraţiei publice locale, ai Guvernului si ai Băncii Naţionale a României, a
cărei componenta se aproba de Guvern.
Ratele scadente aferente imprumuturilor contractate, dobânzile si comisioanele datorate
de unităţile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local.
Consiliile locale, judeţene si Consiliul General al Munincipiului Bucureşti, după caz, pot
aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi externe, pe termen mediu, si lung, pentru
realizarea de investiţii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice
locale, in condiţiile respectării prevederilor Legii privind finanţele publice locale nr. 189/1998,
înlocuita cu OG 45/2003, aprobata cu modificări prin Legea nr. 1.08/2004 si modificata ulterior
prin OUG nr.9/2005 MO nr. 174/2005.
75
76