TEMA 1: MULTIMEA NR R (clasa 9)

(operatii algebrice, ordonare, modul, aproximari, partea intreaga, operatii cu interval)

1.Multimi studiate:
- Multimea nr naturale N = { 0,1, 2, 3….}; Nx = { 1, 2 , 3….};
- Multimea nr intregi Z = {….-2, -1, 0, 1, 2,…};
- Multimea nr rationale Q = {m/n │m,n  Z, n ≠ 0 }
a) Fractii zecimale simple: a,bc = abc/100;
b) Fractii periodice simple: a,(bc) = ( abc-a)/99;
c) Fractii periodice mixte: a,bc(d) = (abcd – abc)/900;
- Multimea nr irationale : R-Q ( numere cu nr infinit de cifre la partea zecimala care nu se
repeta periodic): √2 = 1,41; √3=1,73; √5 =2,23; π = 3,14; e = 2,72;
- Multimea nr reale R care reuneste toate aceste multimi.
NϹZϹQϹR
2.Operatii:
a) Adunarea: asociativa, comutativa, element neutru si element opus;
b) Inmultirea: asociativa, comutativa, element neutru si element invers;
distributivitatea inmultirii fata de adunare;
c) Ridicarea la putere:
( + a)n = + an
( - a)2n = + a2n
(- a)2n+1 = - a2n+1
a0 = 1, a  0;
0n = 0, n  0, nN.
3.Reguli de calcul cu puteri:
aman = am+n
am:an = am-n, a  0
ambm=(ab)m
m
a
am:bm =   , b  0;
b

1
 m
1 1
    a m , a  0;
am a
(am)n = amn = (an)m;
4.Radacina patrata a unui nr real se noteaza (√a)2 = a
1
m
a  a ,a  0; m

1
1 1 
m  m  a m ,a  0 ;
a a

 a
m
m
 a, a  0 ;
m
a  m b  m ab , a, b  0 ;
m
 1 1
m   ,a  0 ;
 a a
 

a
m
a : m b  m , a  0, b  0 ;
b
m
a  n a  m n a m n , a  0 ;
m
a : n a  m n a mn , a  0 ;
n
a nm  a m , a  0 ;

 a
n
n
m
a n m
 a ,a  0 ;
m

a 2  a , a  R;

AC AC
A B   , dacã şi numai dacã A2 – B = C2 ( formula radicalilor
2 2
compusi)

expresia conjugatã a lui a  b este a  b iar pentru 3

a  3 b este
3
a 2  3 ab  3 b2 ( 3
a  3 b este 3
a 2  3 ab  3 b2 ).
5.Medii:
- aritmetica a nr a1, a2,… an este Ma= ( a1 + a2 +…+ an ) / n;
- aritmetica ponderata a nr. a1, a2,… an cu ponderile p1, p2,… pn este

2
 Mα = (a1 p1 + a2 p2 + …..+ an pn) / p1 + p2+…+ pn ;
- geometrica: a doua numere reale pozitive Mg = √ ab
- armonica : adoua numere reale nenule: Mh = 2 / (1/a + 1/b ) = 2ab / (a + b)
6.Ordonarea nr R
Un nr. real a este mai mic decat un nr b daca pe axa numerelor punctul A(a) se afla in
stanga punctului B(b).
Relatia de ordine pe R este:
- reflexiva: a ≤ a;
- antisimetrica: a ≤ b, b ≤ a atunci a = b;
- tranzitiva: a ≤ b, b ≤ c atunci a ≤ c.
7.Formule de calcul prescurtat:
Oricare ar fi a, b, cR şi nN, avem:
a2 – b2 = (a – b)(a + b);
(a + b)2 = a2 +2ab + b2
(a - b)2 = a2 -2ab + b2
a3 – b3 = (a – b)(a2 + ab + b2);
a3 + b3 = (a + b)(a2 – ab + b2);
(a +b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2ab + 2ac +2bc
(a + b)3 = a3 +3a2b + 3ab2 + b3
(a - b)3 = a3 - 3a2b + 3ab2 - b3;
−𝑥, 𝑥 < 0
8.Modulul: |𝑥| = {
𝑥, 𝑥 ≥ 0
|𝑥| ≥ 0, ∀ 𝑥 ∈ 𝑅
|𝑥| = max {-x, x}
|−𝑥| =|𝑥|, ∀ 𝑥 ∈ 𝑅
|𝑥|≤ a <=> -a ≤ x ≤ a
|𝑎 + 𝑏|≤ |𝑎| + |𝑏|
|𝑎𝑏| = |𝑎||𝑏|
|𝑎/𝑏| = |𝑎|/|𝑏|
9.Aproximari prin lipsa si adaos, partea intreaga
Numarul real rezultat prin eliminarea tuturor zecimalelor unui nr real pozitiv, incepand de
la o zecimala oarecare spre dreapta se numeste aproximare prin lipsa.
3
 Numarul real rezultat printr-o aproximare prin lipsa caruia i se mareste cu 1 ultima cifra
se numeste aproximare prin adaos.
Exemplu: 10,2387 aprox prin lipsa: 10; 10,2; 10,23; 10,238
aprox prin adaos: 11;10,3; 10,24; 10,239
Partea intreaga a unui nr real, notate [a] este cel mai mare nr intreg mai mic sau egal cu
a: a  R, [a]  Z si [a] ≤ a < [a] +1
- inegalitatea se mai poate scrie a- 1 <[a] ≤a
- daca mZ, oricare x  [m, m+1) atunci [x]= m
- daca mZ si xR, atunci [x+m] = [x] +m
Partea fractionara a unui nr real x se noteaza {x} = x- [x]
- {x}{0,1) oricare x real
- daca mZ si xR, atunci {x+m} = {x}
10.Operatii cu intervale:
Fie a, b  R si a ≤ b, atunci avem intervalele marginite:
- interval inchis [a,b] = { x  R │a ≤ x ≤ b };
- interval deschis (a,b) = { x  R │a < x < b };
- interval deschis la stanga, inchis la dreapta (a,b]= { x  R │a < x ≤ b };
- interval inchis la stanga, deschis la dreapta [a,b) ={ x  R │a ≤ x < b };
Intervalele nemarginite sunt de forma:
- [a, ∞) = { x  R │a ≤ x };
- ( − ∞, a] = { x  R │ x ≤ a }
- (a, ∞) ={ x  R │a < x };
- ( − ∞, a) ={ x  R │x < a };
Operatiile pe care le facem cu interval sunt: reuniunea ( toate elementele luate o singura
data), intersectia ( elementele commune), diferenta( ce are primul interval si nu are cel de-al
doilea), produsul cartezian( perechi ordonale cu primul element din primul interval iar al doilea
element din cel de-al doilea interval)

4
EXERCITII
1. Aratati ca 2-1 + 2-2 = 0,75 ; (Bacalaureat 2012)
2. Aratati ca: 3(2 - √2) + 3√2 = 6;
3. Aratati ca: 3(4 - √3) + 3√3 = 12; (Bacalaureat naţional 2013)
4. Arătați că 5(2 3)5 *3 10 .
5. Arătați că (1√2)2 2 √2 3.
6. Arătați că (1-1/2)2 + 3/4 = 1
7. Pentru a 3 arătați că a/2 - 2/a = 5/6
8. Arătaţi că numărul 3(4 + √3) - √27 este natural.( Bacalaureat naţional 2014)
9. Arătați că (1/2) : 0,5 -1 = 0
10. Arătați că media geometrică a numerelor a 16 și b 9 este egală cu 12.
11. Aratati ca 2/(√3 – 1 ) - √3 = 1
12. Aratati ca (1/2+1/5)*20/7 = 2
13. Calculați media aritmetică a numerelor a 2(5- √5) si b= 2√5; (Bacalaureat naţional
2015)
14. Aratati ca 1- (1/2):0,5=0
15. Aratati ca ( 1/3-1/4):1/12 = 1
16. Aratati ca (1/2-1/5)*10/3=1
17. Aratati ca (1-3/4):1/4=1
18. Aratati ca (1-1/2)(1-1/3)(1-1/4)=1/4; (Bacalaureat naţional 2016)
19. Aratati ca (2-1/2):1/2=3
20. Aratati ca (4 - 1/4)*8/15=2
21. Aratati ca (1/2 + 1/3):5/6=1
22. Aratati ca (2+ 1/2 )*4/5 = 2 Bacalaureat naţional 2017)
23. Determinati a 2012 zecimala a nr 1/63
24. Determinati partea intreaga a nr 10 √3
25. Aratati ca nr √(5-2√6) + √(1-√2)2 +1 - √3 este numar natural.
26. Calculati (1-1/3+1/32-1/33 +……- 1/32011 ): (1-1/32012 )
27. Aratati ca │-2,5│+{-2,5}+[-2,5] = 0
28. Verificati daca nr (2+√3)2 + (1-2√3)2 este natural
29. Rezolvati ecuatia [x-2] = 3unde [a] este partea intreaga a nr a.
30. Calculati a2 + b2 daca a, b au diferenta 5 si produsul 6.

5
 TEMA 2: ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA
(propozitii, predicat, cuantificatori, operatii logice elementarecorelate cu operatiile si
relatiile intre multimi)
1.Propoziţie : se numeşte propoziţie un enunţ despre care se poate spune cã este adevãrat sau
fals, dar nu şi adevãrat şi fals simultan. Se noteazã cu p,q
Exemple:
1) Q : acesta este un enunţ care exprimã un adevãr, deci o propoziţie adevãratã.
2) x + 5 = 3, xN este o propoziţie falsã, pentru cã nu existã nici un numãr natural astfel
ca x + 5 = 3
Valoarea logicã sau valoarea de adevãr a unei propoziţii.
- Dacã o propoziţie p este adevãratã se spune cã are valoarea logicã: adevãrul; aceastã
valoare de adevãr se noteazã cu simbolul 1 sau a şi scriem v(p) = 1 sau (v)p = a.
- Daca o propoziţie q este falsã, se spune cã are valoarea de adevãr: falsul; aceastã valoare
de adevãr se noteazã cu simbolul 0 sau f şi scriem v(q) = 0 sau v(q) = f.
2. Operatori logici
a) Negaţia: negaţia unei propoziţii p este propoziţia care este falsã când p este adevãratã
şi este adevãratã când p este falsã. Se noteazã: non p,  p, p .

Tabela de adevãr a propoziţiei non p se întocmeşte be baza relaţiei v(non p) = 1 – v(p).

p non p
1 0
0 1
b)Conjuncţia: conjuncţia a douã propoziţii p şi q este propoziţia care este adevãratã dacã
şi numai dacã fiecare propoziţie p şi q este adevãratã. Se noteazã: p  q
Tabela de adevãr a propoziţiei p  q este:
p q pq
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0

6
 d) Disjuncţia a douã propoziţii p şi q este propoziţia care este adevãratã dacã şi numai dacã
cel puţin una din propoziţiile p, qeste adevãratã. Se noteazã: p  q
Tabela de adevãr a propoziţiei p  q este:
p q pq
1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 0 0
e) Implicaţia propoziţiilor p şi q este propoziţia care este falsã dacã şi numai dacã p este
adevãratã şi q este falsã.
Se noteazã: (non p) sau q, pq şi se citeşte: “p implicã q” sau “dacã p, atunci q”.
Propoziţia p este ipoteza, iar propoziţia q este concluzia.
Tabela de adevãr a propoziţiei pq este:
p q non p (non p)q
1 1 0 1
1 0 0 0
0 1 1 1
0 0 1 1
e)Echivalenţa logicã: propoziţiile p şi q sunt echivalente logic, dacã şi numai dacã p, q
sunt adevãrate sau false simultan.
Se noteazã (non p)q şi (non q)p; (pq) şi (qp); pq; se citeşte: “p echivalent cu q”
sau “p dacã şi numai dacã q”, “p este condiţie necesarã şi suficientã pentru q”.
Tabela de adevãr a propoziţiei compuse pq este:
p q non p non q pq qp (pq) (qp)
1 1 0 0 1 1 1
1 0 0 1 0 1 0
0 1 1 0 1 0 0
0 0 1 1 1 1 1

7
 Definiţia: O expresie logicã  care se reduce la o propoziţie adevãratã, oricare ar fi
propoziţiile p,q,r,… se numeşte tautologie.
3. Noţiunea de predicat: se numeşte predicat sau propoziţie cu variabile un enunţ care depinde
de o variabilã sau de mai multe variabile şi are proprietatea cã pentru orice valori date
variabilelor se obţine o propoziţie adevãratã sau o propoziţie falsã.
Predicatele se noteazã p(z,y,z,…), q(x,y,z,…) şi pot fi unare (de o variabilã), binare (de
douã variabile), ternare (de trei variabile), etc., variabilele x,y,z,… luând valori în mulţimi date.
Predicatele p(z,y,z,…), q(x,y,z,…) se numesc echivalente dacã, oricare ar fi valorile pe
care le iau x,y,z,… în unul şi acelaşi domeniu, propoziţiile corespunzãtoare au aceleaşi valori de
adevãr. Scriem p(z,y,z,…) q(x,y,z,…).
4.Cuantificatori: Fie p(x), cu xM, un predicat.
- Dacã existã (cel puţin) un element x’M, astfel încât propoziţia p(x’) este adevãratã,
atunci scriem x p(x), (x)p(x) sau (xM)p(x). Simbolul  se numeşte cuantificator existenţial
şi se citeşte “existã”.
- Dacã p(x) este o propoziţie adevãratã pentru orice xM, atunci scriem xpx, (x)p(x)
sau (xM)p(x). Simbolul  se numeşte cuantificator universal şi se citeşte “oricare ar
fi”.
Proprietatea de comutativitate a cuantificatorilor:
(x)(y)p(x,y)  (y)(x)p(x,y);
(x)( y)p(x,y)  (y)( x)p(x,y);
Reguli de negare:
((x)p(x))  ((x)(p(x));
((x)p(x))  ((x)(p(x));
((x)(y)p(x,y))((x)(y)p(x,y));
((x)( y)p(x,y))(( x)( y)p(x,y));
5. Multimi: mulţimile se definesc fie prin indicarea elementelor lor (de pildã {0,1,3} sau
{x,y,z}), fie prin specificarea unei proprietãţi caracteristice a elementelor lor (de exemplu
{xRx2 – 3x + 2 = 0}).
Mulţimile se noteazã cu litere mari: A, B, C,… X, Y, Z, iar elementele lor cu litere mici:
a, b, c,

8
 Dacã un element a aparţine unei mulţimi A, acesta se noteazã aA şi se citeşte “a
aparţine lui A”.
Mulţimea vidã este mulţimea care nu are nici un element. Se noteazã cu .
Egalitatea mulţimlor A şi B:
(A = B)  (xA  xB) şi (yB  yA)
Incluziunea mulţimii A în mulţimea B:
(A  B)  (xA  x B)
Mulţimea A se numeşte o parte sau o submulţime a lui B.
Relaţia de neincluziune se noteazã A  B.
Reuniunea mulţimilor A şi B:
A  B = {xxA  xB}
Intersecţia mulţimilor A şi B:
A  B = {xxA  xB}
Mulţimile A şi B care nu au nici un element comun se numesc disjuncte. Pentru ele avem
A  B = .
Diferenţa mulţimilor A şi B:
A \ B = {xxA  xB}
Complementara unei mulţimi A în raport cu mulţimea E:
(A fiind o parte a lui E, adicã AE)
CEA = {xxE  xA}
Formulele lui de Morgan (A, BE)
CE(A  B) = CEA  CEB; CE(A  B)= CEA  CEB.
Fie A, B si C mulţimi finite. Atunci:
a) A  B = A + B -A  B 
b) A  B  C= A +B +C - A  B - A  C - B  C + A  B C

9
EXERCITII

1. Determinati elementele multimii A ={xN │(x2 – 7)/(x-1) ≤ 1};

2. Determinati cardinalul multimii A ={xZ ││(2x-1)│ ≤ 3};
3. Determinati elementele multimii A ={xZ ││(2x-5)│ ≤ 3};
4. Daca multimea a are 10 elemente, B are 7 elemente , A  B are trei elemente cate
elemente are AUB?
5. Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor:

6. Stabiliti valoarea de adevar apropozitiilor si scrieti negatiile lor:

7
8.

9.
10. Precizati valorile lui x pentru care sunt adevarate propozitiile:
a) p(x): ,, 2x2 + x – 1 = 0, xZ”
b) q(x): ,, (2x + 3)/(x + 20) Z, xZ”

10
 TEMA 3 PRINCIPIUL INDUCTIEI MATEMATICE

Metoda inductiei matematice consta in urmatoarele: o propozitie oarecare P(n) ce

depinde de un nr natural n, este adevarata pentru orice nr natural n, daca :
1.P(1) este o propozitie adevarata
2.P(n) ramane o propozitie adevarata cand n este majorat cu o unitate, adica P(n+1) este
adevarata.
Metoda inductiei matematice presupune doua etape:
1.Etapa de verificare: se verifica daca P(1) este adevarata
2.Etapa de demonstrare: se presupune P(n) adevarata si se demonstreaza ca P(n+1) este
adevarata.
EXERCITII:
1. Folosind metoda inductiei matematice sa se demonstreze ca pentru orice n  N avem
egalitatile:
a) 1+2+3+….+n = n(n+1)/2
b) 12+22+32+….+n2 = n(n+1)(2n+1)/6
c) 1*2+2*3*….*n(n+1) = n(n+1)(n+2)/3
d) 1/1*2 + ½*3 +….1/ n (n+1) = n/(n+1)
2. Sa se arate ca pentru orice n  N avem relatiile:
a) 9n – 1 se divide cu 8
b) n3+5n se divide cu 6

11
 TEMA 4: SIRURI
Sirul este un caz particular de functie de aceea modul de definire este acelasi:
- siruri definite descriptiv ( prin descriere) : (an) : a1 = 1, a2 = 11, a3 = 111….
- siruri definite de formule (bn) dat de formula bn = n2- n+1 ( se mai numeste formula
termenului general)
- sir definit recurrent: se stie primul termen al sirului si formula care permite definirea
oricarui termen
Proprietatile sirurilor:
- marginire: un sir (an) este marginit daca exista a, b realea<b, astfel incat a< an<b, pentru
orice n
- monotonie:un sir (an) este
a) crescator daca an ≤ an+1
b) descrescator daca an ≥ an+1
Pentru stabilirea monotoniei avem doua posibilitati:
- se evalueaza diferenta an+1 - an si se compara cu 0
- se evalueaza raportul an+1/ an si se compara cu 1
EXERCITII
1. Sa se determine termenii a1, a2, a10, a n+4 ai sirului (an) definit astfel:
a) an = 4n – 3
b) an = 5 – 2n
c) an = n + (-1)n
2. Sa se determine termenii x2, x3, x4, si sa se exprime xn+2 in functie de xn daca:
a) x1 =2, xn+1=3xn + 2, n ≥ 1
b) x1 =4, xn =n/(n+2)* xn-1, n ≥ 2
3. Gasiti formula termenului general pentru urmatoarele siruri descriptive:
a) 1/2 , 1/4 , 1/8 , 1/16…….
b) 2,5,8,11,14,17……..
4. Studiati marginirea sirurilor:
a) an =4/(n+3)
b) an = 2n/(n+1)
5. Studiati monotonia sirurilor:
a) an = 5n-2
b) an = n/ (n2+1)
6. Sa se determine al 9-lea termen al sirului:11, 27, 43, 59, ….

12
 TEMA 5 : PROGRESII ARITMETICE
Se numeşte progresie aritmeticã un şir de numere a1,a2,a3,…,an,… în care fiecare
termen, începând cu a2, se obţine din cel precedent prin adãugarea unui numãr constant numit
raţia progresiei.
Dacã a1 este primul termen, an cel de-al n-lea termen (termenul general), r raţia, n
numãrul termenilor şi Sn suma celor n termeni, atunci avem:
an = an-1 + r, n2 (prin definiţie)
an = a1 + (n – 1)r, n2 (prin definiţie)
(a 1  a n )n
Sn = a1 + a2 + …+ an, Sn =
2
2a 1  (n  1)r
Sn  n
2
Într-o progresie aritmeticã suma termenilor echidistanţi de extremi este egalã cu suma
termenilor extremi: ak + an-k+1 = a1 + an.
Observaţie. Dacã numãrul termenilor este impar (n = 2m + 1), atunci existã un termen în
mijloc, am+1, astfel încât 2am+1 = a1 + a2m+1.
Condiţia necesarã şi suficientã pentru ca trei termeni a,b,c, luate în aceastã ordine, sã
formeze o progresie aritmeticã, este sã avem 2b = a + c.

13
EXERCITII:
1. Calculatii produsul primilor trei termeni ai prog. aritmetice (an)n≥1 stiind că a1 2, a2 1.
Bacalaureat 2013
2. Determinați numărul real x pentru care numerele 2, x 2 și 10 sunt termeni consecutivi ai
unei
progresii aritmetice. Bacalaureat naţional 2014
3. Determinați al doilea termen al progresiei aritmetice (an)n≥1, știind că a1 1 și rația r 2 .
4.Calculați suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice (an)n≥1, stiind că a 13 și raţia r
2 .
Bacalaureat naţional 2015
5.Determinați primul termen al progresiei aritmetice (an)n≥1 , știind că a3 10 și rația r 3.
Bacalaureat naţional 2017
7. Intr-o progresie aritmetica (an)n≥1 stim ca a1 = 7 iar r=3. Aflati suma primilor 10 termeni.
8. Intr-o progresie aritmetica (an)n≥1 stim ca a2 = -12 si a3 = -9. Determinati n natural astfel
ca suma primilor n termini sa fie 0.
9. Sa se determine nr real a, astfel incat numerele:a+1, 1-a, 5a-3 sa fie termenii consecutive
ai unei progresii aritmetice.
10. Intr-o progresie aritmetica (an)n≥1 stim ca a1 = 2 iar r=3. Calculate a11.
11. Intr-o progresie aritmetica (an)n≥1 stim ca a1 = 3 iar r=-2. Calculate S25.
12. Fie progresia aritmetica (an)n≥1 in care stim ca a6+a16 = 2012. Calculati a3+a19.
13. Se da progresia aritmetica (an)n≥1 in care stim a1 = 1 iar r=3. Numarul 2012 apartine
progresiei?
14. Calculati b-a daca nr 2, a, 8, b sunt termenii consecutive ai unei progresii aritmetice.
15. Daca intr-o progresie aritmetica a1+a5=8 calculati a3.
16. Sa se gaseasca primul termen al unei progresii aritmetice (an)n≥1 daca a10=131 si r=12
17. Sa se afle al 2012 termen al progresiei aritmetice : -5, -2, 1..
18. Calculati suma 2+12+24+….222
19. Intr-o progresie aritmetica a10 =28 iar a3=7. Sa se calculeze suma primilor zece termini ai
progresiei.
20. Sa se determine suma elementelor multimii A={1,4,7,10,…37}
21. Determinati nr real x pentru care x-2,x+2, 3x+4 sunt termenii consecutive ai unei
progresii aritmetice.
22. Rezolvati ecuatia:1+3+5+…x=100

14
 TEMA 6: PROGRESII GEOMETRICE

Se numeşte progresie geometricã un şir de numere a1,a2,a3,…,an,… în care fiecare

termen, începând cu a2, se obţine din cel precedent prin înmulţirea acestuia cu un acelaşi numãr q
(q0) numit raţie.
Dacã a1 este primul termen, an cel de-al n-lea termen (termenul general), q raţia, n
numãrul termenilor şi Sn suma celor n termeni, atunci avem:
an = qan-1, n2 (prin definiţie)
an = a1qn-1, n2 (an în funcţie de a1, q şi n)

qn  1
Sn = a1 + a2 + …+ an, Sn = a 1
q 1
a1  a n q
Sn = ,q  1
1 q
Într-o progresie geometricã, produsul a doi termeni echidistanţi de extremi este egal cu
produsul termenilor extremi: apan-p+1 = a1an.
Observaţie. Dacã numãrul termenilor este impar (n = 2m + 1) atunci existã un termen la mijloc,
am+1, astfel încât am1  a1a2 m1 .
2

Condiţia necesarã şi suficientã ca trei numere a,b,c, luate în aceastã ordine, sã formeze o
progresie geometricã este sã avem b2 = ac.

15
EXERCITII

1. Determinaţi raţia progresiei geometrice cu termeni reali, (bn)n≥1 ştiind că b21

şi b5 8 Bacalaureat naţional 2014
2.Calculați rația progresiei geometrice (bn)n≥1 , știind că b3 5 şi b4 10
3.Determinați primul termen al progresiei geometrice (bn)n≥1 , știind că b5 48 și b8 384 .
Bacalaureat naţional 2016
4.Determinati nr real a, astfel incat a, a+2,a+8 sunt termenii consecutive ai unei progresii
geometrice.
5.Intr-o progresie geometrica (bn)n≥1 cu ratia pozitiva se stie b3 18 şi b5 162. Calculate suma
primilor 6 termeni ai progresiei.
6.Intr-o progresie geometrica (bn)n≥1 cu termini pozitivi b1 b7 4. b1 b2 4.Determinati b12.
7. Calculati suma :1+22+24+26+28+210+212
8. Intr-o progresie geometrica (bn)n≥1 se stie b3 3/4 şi b6 3/32. Sa se determine ratia si primul
termen al progresiei.
9. Intr-o progresie geometrica (bn)n≥1 se stie b1 1 şi q=2.Calculati suma primilor 5 termeni ai
progresiei.
10. Intr-o progresie geometrica (bn)n≥1 se stie b4 16 şi b10 1024. Sa se determine b1 si q.

16
 TEMA 7: REPER CARTEZIAN, PRODUS CARTEZIAN
(reprezentarea prin pct a produsului cartezian,conditii alg pt pct din cadrane, dr x=m,
y=m)

Un reper cartezian în plan ( sau sistem ortogonal de coordonate carteziene in plan) este
definit de o pereche ordonată formată din două axe perpendiculare, având aceeaşi origine.
Punctul O se numeşte originea reperului. Prima axă, notată Ox, se numeşte axa
absciselor, iar a doua axă, notată Oy, se numeşte axa ordonatelor.
Notatia uzuală pentru un reper cartezian este xOy .

Numerele x si y se numesc coordonatele punctului M si se noteaza M(x,y).

Fie mulțimile A și B , nevide. Produsul cartezian al mulțimilor A și B , în această
ordine, este mulțimea tuturor perechilor (x,y) cu x din A și y din B.
Matematic este AxB = { (x,y) / x ∈ A și y ∈ B } .
Un reper cartezian xOy, imparte planul in patru portiuni, numite cadrane:

I = {M(x,y)│x > 0, y > 0}

II = {M(x,y)│x < 0, y > 0}
III = {M(x,y)│x < 0, y < 0}
IV = {M(x,y)│x > 0, y < 0}
Fie m  R un numar fixat A = {m}, B = R.

17
 - Produsul cartezian A X B = {(m,y) │ y  R }. Reprezentarea geometrica este o dreapta
paralela cu Oy, avand ecuatia : x = m

- Produsul cartezian B X A = {(x,m) │ x  R }. Reprezentarea geometrica este o dreapta

paralela cu Ox, avand ecuatia : y = m

EXERCITII
1. ) Reprezentaţi în reperul cartezian xOy, punctele: A(2 ; 3), B(0; - 3), C( - 3; 1).
2. Reprezentati grafic

3.

18
 TEMA 8 : NOTIUNEA DE FUNCTIE

Fie A şi B două mulţimi nevide. Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea A cu

valori în B dacă printr-un procedeu oarecare facem ca fiecărui element x  A să-i corespundă un
singur element y  B.
O funcţie definită pe A cu valori în B se notează f : A  B (citim “f definită pe A cu valori
în B”).
Indiferent de modul în care este definită o funcţie trebuie precizate cele trei elemente care
o caracterizează: domeniul de definiţie, codomeniul şi legea de corespondenţă.
Functii definite sintetic: corespund acelor funcţii f : A B pentru care se indică fiecărui
element x din A elementul y = f (x) din B.

Acest lucru se poate face fie cu ajutorul diagramei cu săgeţi, fie cu ajutorul tabelului de
valori sau printr-un tablou.
Acest mod de a defini o funcţie se utilizează când A este o mulţime finită.

Exemplu: Fie f : {1, 2, 3}  {a,b} definită prin f (1) = f (2) = a, f (3) = b.

1 a
2
3 b

A B

În diagrama cu săgeţi faptul că fiecărui element x din A îi corespunde un unic element y

= f (x) din B înseamnă că din fiecare element din A pleacă o singură săgeată.
Cum pentru elementele codomeniului nu avem nici o exigenţă
înseamnă că într-un astfel de element pot ajunge una, mai multe săgeţi sau niciuna.
Aceeaşi funcţie o putem defini utilizănd tabelul de valori.
x 1 2 3

y = f (x) a a b

19
 Functii definite analitic: funcţiile  : A B definite cu ajutorul unei (unor) formule sau a
unor proprietăţi sunt funcţii definite analitic. Corespondenţa  leagă între ele elementul arbitrar
x din A de imaginea sa (x).
Exemple: 1) Fie funcţia  : R  R, (x) = x2. Această funcţie asociază fiecărui număr real
x patratul lui, x2.
2) Funcţia  : Z  Z, (x) = x - 1, dacă x este par
x + 1, dacă x este impar,
este exemplu de funcţie definită prin două formule.
Definitie: Fie  : A  B, g : C  D două funcţii; , g sunt funcţii egale ( = g) dacă:
1) A = C (funcţiile au acelaşi domeniu de definiţie),
2) B = D (funcţiile au acelaşi codomeniu) şi
3) (x) = g(x), x  A (punctual, funcţiile coincid).
Definitie: Fie  : A  B. Se numeşte imagine a funcţiei , notată Im sau (A), partea lui
B constituită din toate imaginile elementelor lui A Deci, Im = {(x) x  A} sau Im = {y  B
x  A astfel încât (x) = y}.
Definiţie. Se numeşte funcţie numericã o funcţie f:AB, pentru care atât domeniul de
definiţie A cât şi domeniul valorilor B sunt submulţimi ale mulţimilor numerelor reale (deci A,
BR).
Exemple: f:R →R, f(x)= 2x+b;
f: [0, 5) →R, f(x) = √x.
Definitie: Fie functia numerica f:A →B, unde A, B sunt submultimi ale multimii R,
Gaficul functiei este multimea Gf = { (x,f(x)) │x A }= {(x,y) │ x A, y=f(x)}
Intersectia graficului cu axele de coordinate:
- cu Ox → y = 0, deci M(x,0);
- cu Oy → x=0, deci N(0,y).
Daca avem o ecuatie de forma f(x) = g(x), reprezentand grafic cele doua functii, punctele
comune de intersectie ale celor doua grafice ne dau solutiile acestei ecuatii.
Teorema: Fie functia numerica f:D →R. Dreapta x = m este axa de simetrie al Gf daca f(x) =
f(2m-x), oricare ar fi x din domeniu.
Functii marginite: Fie f:D →R, o functie numerica. Spunem ca f este marginita daca:

20
 a) ∃ a, b  R, a ≤ b astfel incat Imf ∁ [a,b] sau
b) ∃ M > 0 astfel incat │f(x)│≤ M, ∀ x  D

Functii pare, impare: Fie f:D →R, o functie numerica. Functia f este:
- para daca f(-x) =f(x), ∀ x  D ( Gf este simetric fata de Oy)
- impara daca f(-x) = - f(x), ∀ x  D ( Gf este simetric fata de originea reperului)
Functii periodice: Fie f:D →R, o functie numerica. Functia f este periodica daca exista T 
R astfel incat f(x + T) = f(x), ∀ x  D. Numarul T se numeste perioada, iar daca printer
perioadele strict positive ale lui f exista T0 cea mai mica ea se numeste perioada principala.
Functii monotone: Fie f:D →R, o functie numerica. Functia f este:
- crescatoare pe D daca pentru orice x1,x2  D cu x1 < x2, avem f(x1) ≤ f(x2)
- strict crescatoare pe D daca pentru orice x1,x2  D cu x1 < x2, avem f(x1) < f(x2)
- descrescatoare pe D daca pentru orice x1,x2  D cu x1 < x2, avem f(x1) ≥ f(x2)
- strict descrescatoare pe D daca pentru orice x1,x2  D cu x1 < x2, avem f(x1) > f(x2)
Astfel f:D →R este monotona pe D daca este crescatoare sau descresctoare pe D
Astfel f:D →R este strict monotona pe D daca este strict crescatoare sau strict descresctoare pe D
Practic pentru a arata monotonia unei functii avem doua metode:
1. fie x1,x2  D cu x1 < x2 si studiem diferenta f(x1) - f(x2) ( cand este pozitiva f este
descrescatoare, cand este negative este crescatoare)
2. Notam raportul R = (f(x1) - f(x2)) / x1 - x2 numit raport de variatie ( daca este pozitiv f
este crescatoare , daca este negative este descrescatoare).
Compunerea functiilor:
Fie functiile f:A →B si g:C →D cu B ∁ C. Numim compusa functiei g cu functia f, functia
h:A →D, cu proprietatea h(x) = g(f(x)) ( care se noteaza g°f ).
Deci conditia esentiala pentru compunerea functiilor este ca codomeniul functiei f sa fie
inclusa sau egala cu domeniul de definitie al functiei g.

21
EXERCITII

1. Calculați (g  f )(3) , unde f :R →R , f (x) = x - 3 și g :ℝ→ℝ , g (x) = x + 2015.

Examenul de bacalaureat naţional 2015
2. Calculați (g f )(0), unde f : R →R, f (x) = x + 2016 și g :ℝ→ℝ , g (x) = x - 2016 .
Examenul de bacalaureat naţional 2016
3. Calculați (g f )(0) , unde f :R→R, f ( x) = x + 2017 și g :ℝ→ℝ , g ( x) = x - 2017 .
Examenul de bacalaureat naţional 2017
4. Fie functia f: (0, ∞) → R, f(x) = 1/(x-2). Precizati monotonia functiei si marginirea acesteia.
5. Fie functia f:R →(0, ∞), f(x) = (3/2)x. Calculati: f(-1), f(0), f(1) si aratati ca este
monotona pe R.
6. Fie f :R →R, f(x) = 2x + 3 si g :R →R g(x)= -x + 6. Sa se arate ca f este strict crescatoare pe R
iar g strict descrescatoare.
7. Se da functia f :N →N, f(x)= ultima cifra a nr (7n). Este periodica functia? Care este
multimea perioadelor functiei.
8. Stabiliti care sunt functii pare si care impare:daca f:D →R
a) f(x) = 5x4 – 11
b) f(x) = (x3 + x)/(x2 + 4)
9. Determinati intersectia Gf cu axele de coordinate daca f :R→R, f(x)= │3x - 1│ - 2
10. Fie functia f :A→B definite astfel:
x -1 0 1 2 3
f(x) 4 0 5 6 0
Determinati multimea Gf.

22
 TEMA 9: FUNCTIA DE GRADUL INTAI

Definiţie: Funcţia f :R.→R, f(x)=ax+b, a,b ∈ R, a ≠ 0 se numeşte funcţia de gradul întâi.

Graficul funcţiei de gradul întâi va fi o linie dreaptã.
y

A(0,b)

x
b
B(  ,0)
a
Intesecțiile dreptei cu axele de coordonate
Gf ⋂ Ox: y=0 = f(x) deci ax + b = 0 → x = - b/a deci B(-b/a,0)
Gf⋂Oy: x = 0 deci a*0 + b = y → b = y deci A (0,b)
Monotonia funcției:
Funcția f:R→R, f(x)=ax+b, a≠0 este
a) strict crescătoare dacă a > 0.
b) strict descrescătoare dacă a < 0.
Semnul funcției de gradul I:
Pentru x∈(−∞,−b/a) avem f(x) are semnul contrar lui a,
Pentru x∈(−b/a,∞) avem f(x) are semnul lui a.
x b
-  +
a
f(X) semn contrar lui a 0 semnul lui a

Inecuatii de gradul intai:

Cazul 1. ax + b > 0, a, b, xR. Fie S mulţimea soluţiilor. Dacã:
b
a > 0, S =(  , + );
a
b
a < 0, S = (-,  );
a

23
a = 0, b > 0, S = R;
a = 0, b = 0, S = .
Cazul 2. ax + b < 0, a, b ,xR. Dacã:
b
a > 0, S = (-,  )
a
b
a < 0, S = (  ,+)
a
a = 0, b < 0, S = R;
a = 0, b > 0, S = .
Sisteme de ecuatii liniare:
𝑎𝑥 + 𝑏𝑦 = 𝑐,
{
𝑚𝑥 + 𝑛𝑦 = 𝑝,
unde a, b, c, m, n, p R .
Numerele reale a, b, m, n sunt coeficientii necunoscutelor, iar p si c sunt termenii liberi ai
ecuatiilor.
O solutie a sistemului de forma (x0, y0) are proprietatea ca ax0 + by0 =c si mx0 +ny0 =p.
Se observa ca fiecare ecuatie a sistemului are forma unei ecuatii de gradul intai a carei
reprezentare grafica este o dreapta.
Se stie ca in plan pozitiile relative a doua drepte pot fi:
- Concurente (un punct comun)
- Paralele (nici un punct comun)
- Confundate (coincide total)
in consecinta sistemul de ecuatii poate avea :
- O solutie unica (sistem compatibil determinat)
- Nici o solutie (system incompatibil)
- O infinitate de solutii ( system compatibil nedeterminat)
Metodele de rezolvare a sistemelor de ecuatii liniare sunt : metoda substitutiei ( se scoate
o necunoscuta in functie de cealalta intr-o ecuatie si se inlocuieste in cea de-a doua,
obtinand o ecuatie cu o singura necunoscuta) si metoda reducerii ( aducem coeficientii
aceleasi necunoscute din ambele ecuatii prin operatii matematice la numere opuse, se
aduna ecuatiile rezultand una singura cu o singura necunoscuta).

24
EXERCITII
1.Se consideră functiile f , g :ℝ→ℝ, f ( x) = 2x -1, g (x) = x + 3. Determinati coordonatele
punctului de intersectie a graficelor functiilor f si g. Bacalaureat 2010
2.Se consideră functia f :ℝ→ℝ, f ( x) = 5 - x . Calculati f (0) * f (1) * f (2) *… * f (10) .
Bacalaureat 2011
3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale inecuaţia 2 / (x-3)  Bacalaureat 2012
4. Calculaţi f 1f 2...f 5pentru funcţia f :ℝℝ, f xx 2 .
5. Calculaţi f (0) f (2) pentru funcţia f :ℝℝ, f (x) x 1. Bacalaureat 2013
6. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției f :ℝℝ, f xx 1 cu
axa Ox.
7.Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficul funcției f :ℝℝ, f xx 4 cu
axa Oy.
8.Determinaţi abscisa punctului de intersecţie a graficelor funcţiilor f :ℝℝ, f (x) 2x 3 și
g :ℝℝ , g(x) x 1.
9.Determinați numărul real a ştiind că f 1a , unde f :ℝℝ, f (x) x 3. Bacalaureat 2014
10.Determinaţi numărul real m pentru care f 20 , unde f :ℝℝ, f xx m .
11.Calculați f f 3, unde f :ℝℝ, f x2x 1.
12.Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √3𝑥 + 15.
13.Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √𝑥 + 22

14.Determinați numărul real a , știind că punctul Aa, 0aparține graficului funcţiei f :ℝℝ,
f xx 2 .Bacalaureat 2015
15. Determinați valoarea maximă a funcției f :1,5ℝ, f xx 3 .

16.Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √5𝑥 + 16

17.Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √𝑥 − 12

18.Determinați numărul real a , știind că punctul A1, 0aparține graficului funcţiei f :ℝℝ,
f xx a . Bacalaureat 2016
19.Se consideră funcția f :ℝℝ, f x2x 3 . Determinați coordonatele punctului de

intersecție a graficului funcției f cu axa Oy . Bacalaureat 2017

20.Să se determine solutiile reale ale sistemului
2𝑥 + 3𝑦 = 19,
{
𝑥 − 𝑦 = −3,

25
21.Să se determine ecuatia dreptei care trece prin A(3,0) şi intersectează axa Oy în puntul de
ordonată 4.
22.Sa se determine functia de gradul 1 al carei grafic trece prin punctele A(0,3) si B(-3,0).
23.Să se reprezinte ecuaţiile:
1) 3x-1= 5;
2)1-3x=4x+2;
3) 3(x+2)+5(x-2)=0
4) (2x+1)/3=(6x-4)/2.
24. Studiaţi monotonia, semnul şi reprezentaţi grafic funcţiile: f:R→R,
a) f (x)= x +1;
b) f(x)=3x+2;
c)f(x)= -x+2

26
 TEMA 10: FUNCTIA DE GRADUL II

Reprezentare grafica:
Fie f:RR, f(x) = ax2 + bx + c, a,b,cR forma generala a functiei de gradul 2. Expresia legii de
corespondenta se poate scrie astfel:
𝑏 𝑏2 𝑏2 𝑐
f(x) = a[( x2 +2 2𝑎 x +4𝑎2 ) - 4𝑎2 +𝑎 ]
b  
2

f ( x )  a x    , numitã formã canonical unde am notat ∆ = 𝑏 2 – 4ac
 2a  4a
discriminantul ecuatiei ax2 + bx + c = 0 asociata functiei de gradul II.

Dacã a > 0, funcţia f(x) = ax2 + bx + c are un minim egal cu , minim ce se realizeazã
4a
b b 
pentru x = deci vom avea punctual V ( , ) minimul graficului
2a 2 a 4a

Dacã a < 0, funcţia f(x) = ax2 + bx + c are un maxim egal cu , maxim ce se
4a
b b 
realizeazã pentru x = deci vom avea punctual V ( , ) maximul graficului.
2a 2 a 4a
Punctul V este varful graficului functiei de gradul II care este o parabola.
Intersectia Gf cu axa Ox →y=f(x) = 0
deci ax2 + bx + c = 0 ceea ce presupune rezolvarea acestei ecuatii de gradul II. Avem
urmatoarele situatii:
a) ∆ = 𝑏 2 – 4ac > 0 atunci ecuatia are doua solutii reale diferite date de formulele:

b  b 
x1  , x2  deci axa Ox intersecteaza Gf in A(x1,0), B(x2,0)
2a 2a

b) ∆ = 𝑏 2 – 4ac = 0 ecuatia are solutie dubla x1 = x2 = - b/2a deci axa Ox taie Gf intr-un
singur punct A(-b/2a,0)
c) ∆ = 𝑏 2 – 4ac < 0, ecuatia nu are solutii reale deci Gf nu intersecteaza axa Ox
Intersectia Gf cu axa Oy →x= 0 → f(0) = c =y , deci Gf intersecteaza axa Oy intr-un
singur punct C(0,c)

27
 Simetria Gf functiei de gradul II fata de drepte de forma x = m
In cazul functiilor numerice am aratat ca drepta de forma x = m este axa de
simetriepentru aceste functii daca si numai daca f(x) = f(2m –x). Inlocuind in functia de gradul II
si efectuand calculele obtinem: m = -b/2a.
Deci dreapta x = -b/2a este axa de simetrie pentru graficul functii de gradul II.
Relatiile lui Viete:
Daca notam cu S = x1 + x2 = - b/a
P = x1 * x2 = c/a ,aceste relatii se numesc relatiile lui Viete.
𝑏 𝑐
Fie ecuatia de gradul II : ax2 + bx + c = 0. Impartim ecuatia prin a : x2 + 𝑎x + 𝑎

.inlocuind cu notatiile din relatii obtinem: x2 - Sx + P = 0.

Daca x1, x2 sunt solutiile reale ale ecuatiei de gradul II atunci avem egalitatea:
ax2 + bx + c = a ( x- x1) ( x- x2)
𝒙+𝒚=𝒔
Rezolvarea sistemelor S, P: { 𝒙 ∗ 𝒚 = 𝒑
Un sistem de acest tip se numeste sistem simetric in x si y. Putem folosi metoda
substitutiei dar o metoda mai rapida este de a inlocui conform relatiilor Viete si de a construe
ecuatia de gradul II care prin rezolvare, rezolva sistemul: x2 - Sx + P = 0
Interpretarea geometrica a proprietatilor fct de gradul II
1. Monotonia:
Teoremã. Fie funcţia de gradul al doilea f(x) = ax2 + bx + c, a0
 b
Dacã a > 0, funcţia f este strict descrescãtoare pe intervalul (, şi strict crescãtoare pe
2a 
 b
intervalul
 2a , ) .
 b
Dacã a < 0, funcţia f este strict crescãtoare pe intervalul (, şi strict descrescãtoare pe
2a 
 b
intervalul  , ) .
 2a
 b  b
Observaţie: Intervalele (, şi , ) se numesc intervale de monotonie
2a   2a

28
Funcția are un varf egal cu . Acest varf se gaseste

pentru .
Dacă a > 0, acest vârf este un maxim, iar dacă a < 0 acest vârf este un minim.
Graficul funcției de gradul al doilea este o parabolă care are coordonatele:

Deci, funcția de gradul al doilea are un minim sau un maxim numite puncte de extreme.

Semnul funcţiei f:RR, f(x) = ax2 + bx + c, a,b,cR

 > 0: a  0, x1 < x2.
x - x1 x2 +
f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a
=0
X - x1 = x2 +
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a
<0
X - +
f(x) semnul lui a

Inecuaţii fundamentale de gradul al II-lea

1. ax2 + bx + c > 0, a,b,cR, a0, S = mulţimea soluţiilor:

 a S
>0 a>0 (-, x1)(x2, +)
>0 a<0 (x1,x2)
=0 a>0 R\{x1}

=0 a<0 
a>0
<0 R

<0
a<0 

29
 2. ax2 + bx + c  0, a,b,cR, a0, S = mulţimea soluţiilor:

 a S
>0 a>0 (-, x1][x2, +)
>0 a<0 [x1,x2]
=0 a>0 R

=0 a<0 {x1}

a>0 R
<0
<0
a<0 

Inecuaţiile ax2 + bx + c < 0 şi ax2 + bx + c  0 se reduc la cazurile precedente (prin

înmulţirea cu –1 şi schimbarea sensului acestor inegalitãţi).
Pozitia relativa a unei drepte fata de parabola:
Studiul functiilor liniare f:R →R, f(x) = mx +n, a condus la faptul ca Gf este o drepta
caracterizata de ecuatia : y = mx+n; studiul functiei de gradul II: f:RR, f(x) = ax2 + bx + c,
a,b,cR a condus la faptul ca Gf este o parabola caracterizata de ecuatia: y = ax2 + bx + c, a≠ 0.
Fie sistemul format din aceste doua ecuatii:
𝑚𝑥 + 𝑛 = 𝑦
{ 2
𝑎𝑥 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 𝑦
Rezolvarea sistemului reprezinta din pct de vedere geometric determinarea pct de
intersectie dintre dreapta si parabola. Cum pe o parabola nu exista trei pct coliniare, rezulta
acesta intersectie are loc in cel mult doua puncte.
Cazul 1. Daca drepta intersecteaza parabola in doua puncte distincte, atunci sistemul are
doua solutii distincte iar dreapta se numeste secanta parabolei.
Cazul 2. Daca drepta intersecteaza parabola intr-un punct, atunci sistemul are o singura
solutie, iar dreapta se numeste tangenta parabolei.
Cazul3. Daca drepta nu intersecteaza parabola, atunci sistemul nu are solutii iar dreapta
se numeste exterioara parabolei.

30
EXERCITII
1. Determinati coordonatele vârfului parabolei asociate functiei f:R →R, f ( x) = x2 - 2x + 3
.
2. Determinati functia de gradul al doilea al cărei grafic contine punctele A(0,0), B(2,2),
C(-1,2) .
3. Se consideră functia f :ℝ→ℝ, f (x) = mx2 + 2x − 5 . Determinati m∈ℝ pentru care abscisa
vârfului parabolei asociate functiei f este egală cu 2 .
4. Determinaţi numerele reale m pentru care punctul A(m,-1) aparţine graficului funcţiei,
f:R →R , f (x) = x2 - 3x +1.
Bacalaureat 2010
5. Determinati solutiile întregi ale inecuatiei 2x2 - x −3 =0 .
6. Determinati coordonatele vârfului parabolei asociate f : R →R, f (x) = 2x2 - x + 3.

7. Determinati coordonatele punctului de intersectie a graficelor functiilor f : R →R, f x2x 1

si g : R →R, g ( x) = x2 - 2x + 3 .
Bacalaureat 2011

8. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √𝑥2 + 1 x 1.

9. Determinaţi coordonatele punctului de intersecţie cu axa Ox a graficului funcţiei f :ℝℝ,

f xx2 10x 25 .

Bacalaureat 2012

10. Calculaţi f (4) f (4) pentru funcţia f :ℝℝ, f (x) x2 16 .

11. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 22 x2 8 0 .

12. Determinati valorile reale ale lui m pentru care x2 2x m 0 , oricare ar fi x R

13. Determinati numărul real m pentru care vârful parabolei asociate functiei f :ℝ→ℝ ,

f (x) = - x2 + 3mx +1 are abscisa egală cu 3/2.

Bacalaureat 2013

14. Arătați că x1 + x2 2 x1 x2 23 ştiind că x1 , x2 sunt soluțiile ecuației x2 3x 10 0 .

15. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √𝑥2 + 𝑥 + 11.

16. Determinați valoarea minimă a funcţiei f :ℝℝ, f xx2 2x 10 .

31
 17. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √𝑥2 + 53
18. Calculati f°f (0), daca f :ℝ→ℝ, f (x) = x2 + 2x +7
Bacalaureat 2014

19. Determinați coordonatele vârfului parabolei asociate funcției f :ℝ→ℝ, f( x) x2 2x 2 .

20.Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √𝑥2 − 4𝑥 + 5 1.

21. Calculați f (-1) + f (0) + f (1) , unde f :ℝ→ℝ, f (x) = x2 + x .

22.Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției f cu axa Oy , unde

f :ℝℝ, f x2x2 x 2015 .

23. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f :ℝ→ℝ,

f xx2 4x 3cu axa Ox .Bacalaureat 2015

24.Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √𝑥 2 + 12 x 2 .
25.Se consideră funcția f :ℝ→ℝ, f (x) x2 7x 6 . Determinați distanța dintre punctele de
intersecție a graficului funcției f cu axa Ox .
26.Arătați că 2x1 x2 x1x2 1, unde x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x2 8x 15 0 .
27.Arătați că 4x1 x2 3x1x2 2 , unde x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x2 5x 6 0 .

28.Se consideră funcția f :ℝℝ, f xx21. Calculați f 1f 1.

29.Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f :ℝ→ℝ, f xx2 3x

2 cu axa Ox .Bacalaureat 2016

30. Determinaţi numărul real m , știind că punctul A1,3aparține graficului funcției f :ℝℝ

f xx2 mx 2m .

31.Se consideră funcția f :ℝℝ, f xx2 1 . Calculați f 1f 1.

32.Determinați numărul real m , știind că punctul A1,5aparține graficului funcției f :ℝℝ,

f xx2 m.

33.Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia √𝑥2 + 𝑥 + 1 1.

Bacalaureat 2017

32
 TEMA 11: TRIGONOMETRIE SI APLICATIILE IN GEOMETRIE
Rezolvarea triunghiului dreptunghic:
Fie ∆ABC dreptunghic in A, definim functiile trigonometrice:
b c b c
sin B  , cos B  , tgB  ctgB  , C
a a c b
sin B  cosC ,
tgB  ctgC b a

c
A B

A rezolva triunghiul dreptunghic inseamna a determina toate elementele acestuia in

functie de cele cunoscute.
Reamintim:
Teorema lui Pitagora: I2 =C12+C22 de unde obtinem formula fundamentala a
trigonometriei: sin2 x + cos2x = 1
Teorema catetei:
Avem triunghiul dreptunghic ABC, cu m(∠A) = 90°, în care :
– AD este înălţimea triunghiului ;
– CD este proiecţia catetei AC pe ipotenuza BC ;
– BD este proiecţia catetei AB pe ipotenuza BC .

Teorema catetei corespunzătoare catetei AC este :

33
Teorema catetei corespunzătoare catetei AB este :

Teorema inaltimii corespunzatoare ipotenuzei:

Avem triunghiul dreptunghic ABC, cu m(∠A) = 90°, în care :
– AD este înălţimea triunghiului ;
– CD este proiecţia catetei AC pe ipotenuza BC ;
– BD este proiecţia catetei AB pe ipotenuza BC .

Cercul trigonometric: este cercul cu centrul în originea reperului cartezian și de rază o unitate.
El este notat cu sau, mai simplu cu . Sensul de parcurgere în cercul trigonometric este
unul pozitiv, adică invers acelor de ceasornic.
Într-un reper cartezian, graficul unui cerc trigonometric este:

34
 După cum observăm figura , axa este axa cosinus, iar axa este axa sinus.
Lungimea cercului unitate este de .
Fie un unghi din intervalul . Atunci lui îi corespunde un punct situat pe cerc.
În funcție de poziția acestui pe cerc, avem următoarele cazuri:

Dacă aparține primului cadran, atunci ;

Dacă aparține celui de-al doilea cadran, atunci ;

Dacă aparține celui de-al treilea cadran, atunci ;

Dacă aparține celui de-al patrulea cadran, atunci .

Sinus:
Fie funcția , .
Graficul acestei funcții este rezentat în figura de mai jos:

Deoarece funcția sinus este o funcție periodică, putem să o studiem pe toată mulțimea
numerelor reale.
În plus, se observă că funcția sinus ia valori doar pe intervalul .
Astfel avem funcția .
Sunt câteva valori de unghiuri importante pe care le vom trata în tabelul următor:

35
Graficul funcției sinus pe este:

Cosinus:
Fie funcția , .
Graficul acestei funcții este reprezentat în firgura de mai jos:

Se observă faptul că, la fel ca și la funcția sinus, funcția cosinus ia valori doar pe
intervalul .
Deoarece funcția cosinus este o funcție periodică putem să o studiem pe toată mulțimea
numerelor reale.
Astfel, avem funcția , .
În tabelul următor sunt câteva valori de unghiuri importante:

36
Graficul funcției cosinus pe axa numerelor reale este:

Tangenta:

Fie funcția , .
Graficul acestei funcții este:

Deoarece funcția tangentă este o funcție periodică putem să o studiem pe toată mulțimea
numerelor reale.

Astfel avem funcția , .

În tabelul următor sunt valori ale tangentei pentru câteva unghiuri importante:

37
Pentru funcția tangentă, graficul pe axa numerelor reale este:

Cotangentă
Fie funcția , .
Graficul acestei funcții este:

Deoarece funcția cotangentă este o funcție periodică, putem să o studiem pe toată

mulțimea numerelor reale.
Astfel avem funcția , .
În tabelul următor sunt câteva valori de unghiuri importante pentru funcția cotangentă:

Graficul cotangentei pe este redat în imaginea următoare:

38
Reducerea la primul cadran

x∈C2 x∈C3
sinx=sin(π−x) sinx=−sin(x−π)
cosx=−cos(π−x) cosx=−cos(x−π)
tgx=−tg(π−x) tgx=tg(x−π)
ctgx=−ctg(π−x) ctgx=ctg(x−π)
x∈C4
sinx=−sin(2π−x)
cosx=cos(2π−x)
tgx=−tg(2π−x)
ctgx=−ctg(2π−x)

39
Formule trigonometrice:
sin(   )  sin   cos   sin   cos
cos(   )  cos  cos   sin   sin 
tg  tg
tg (   ) 
1  tg  tg
sin 2α = 2 sin α cos α.
cos 2α = cos2 α − sin2 α.
tg 2α = 2 tg α /(1 − tg2 α)
Calculul lungimii unui segment si a masurilor unghiurilor:
a)Teorema cosinusului (teorema lui Pitagora generalizata):
a² = b² + c² - 2bccosA.
b)Teorema sinusurilor:

c)Calculul unghiurilor cand se cunosc laturile unui triunghi:

40
EXERCITII
1. Un triunghi dreptunghic are catetele AB = 3, AC = 4 . Determinati lungimea înăltimii
duse din A.
2. Calculati cos x , stiind că sin x = 1/3 si x ∈ (0,𝜋/2)
3. Calculati lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC în care AB = 6 si m( ACB)
= 300 .
4. Calculati cos1300 + cos500 Bacalaureat 2010
5. Calculati cosinusul unghiului M al triunghiului MNP, stiind că MN = 4, MP = 5 si NP = 6
6. Calculati raza cercului circumscris triunghiului ABC, stiind că BC = 9 si m( BAC) =1200
7. Calculati cos400+ cos1400
8. Calculati perimetrul triunghiului MNP stiind că MN 2, MP 3 si mNMP120 0
Bacalaureat 2011
9. Determinaţi măsura x a unui unghi ascuţit, ştiind că (sinx +4cosx )/cos x = 5
Bacalaureat 2012
10. Se consideră E(x) = sin x + cos x/2, unde x este un numar real.Calculati E(𝜋/3)
11. Calculaţi cos 45cos135.

12. Calculaţi cosinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB 5 , AC 6 şi BC 7 .
13. Calculaţi cos A , ştiind că sin A = 1/2 si unghiul A este ascutit.

14. Calculati lungimea diagonalei BD a rombului ABCD în care AB 4 si mABC1200

Bacalaureat 2013
15. Determinați raza cercului circumscris triunghiului ABC în care AB 3 , AC 4 și BC 5
16. Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A. Arătați că sin B cosC sinC cos B 1.

17. Calculaţi cosinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB 4 , AC 5 şi BC 6 .
18. Arătați că sin2300 + cos2450 = ¾
19. Determinați lungimea laturii AB a triunghiului ABC dreptunghic în A, știind că BC =10 și
m( C) = 300
20. Determinați aria triunghiului ABC dreptunghic în A știind că AB 6 și BC 10 .

21. Calculati cos A stiind ca sin A = √3/2 si unghiul A este ascutit.

22. Arătaţi că sin 100 + sin 300 – sin 1700 = 1/2 Bacalaureat 2014

23. Aratati ca sin 2x = √3/2 stiind ca sin x =1/2 si x ∈ (0,𝜋/2)

41
 𝜋
24. Se considera E(x) = cos (x/2) + sin x, unde x este un numar real. Aratati ca E ( )=√3
3
𝑥 𝑥 𝜋
25. Se considera E(x) = sin + cos 2 , unde x este un numar real. Aratati ca E ( 2 )= (1+ √2)/2
3

26. Determinaţi aria triunghiului MNP , ştiind că MN 12 , MP 3 și m(∢M) 30.

27. Calculați ctg a , stiind ca sin a = 1/3, si a ∈ (0,𝜋/2)

28. Calculați lungimea laturii AB a triunghiului ABC dreptunghic în A, știind că AC 5 și
mB45.
29. Aratati ca sin x = 1/2 stiind ca x ∈ (0,𝜋/2) si cos x = √3/2
30. Aratati ca sin x = 4/5 stiind ca x ∈ (0,𝜋/2) si cos x = 3/2
31. Aratati ca sin x = 12/13 stiind ca x ∈ (0,𝜋/2) si cos x = 5/13
32. Aratati ca sin (a+b)=63/65 , stiind ca a, b ∈ (0,𝜋/2), sin a =3/5 ,sinb 12/13.
Bacalaureat 2015
33. Determinaţi aria triunghiului ABC , ştiind că AB = 6 , AC = 4 și A = 𝜋/6
34. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , în care AB = 6 şi C= 𝜋/3
35. Aratati ca ( 2sinx+cosx)2 +(sinx+2cosx)2 - 4sin2x=5 pentru orice x real.

36. Calculați lungimea laturii AB a triunghiului ABC , dreptunghic în A, știind că BC 3√2 și

m∢B45.

37. Daca x ∈ (0,𝜋/2) si cos x = 4/5, aratati ca sin x = 3/5.

38. Daca x ∈ (0,𝜋/2) si cos x = 5/13, aratati ca tg x = 12/5.
39. Calculați aria triunghiului ABC , dreptunghic în A cu AB 4 și AC 3 .
40. Aratati ca sin x = 3/5 stiind ca x ∈ (0,𝜋/2) si cos x = 4/5

41. Daca x ∈ (0,𝜋/2) si cos x = √2/2, aratati ca tg x = 1.

Bacalaureat 2016
42. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris triunghiului dreptunghic ABC care are
catetele
AB = 8 și AC = 6
43. Determinaţi aria triunghiului ABC , stiind că AB = 6 , AC = 4 și A= 𝜋/6
44. Aratati ca sin2450 – cos2600 =1/4
45. Aratati ca sin21200 – cos2300 =0
Bacalaureat 2017

42
 TEMA 11: VECTORI IN PLAN

Segmente orientate:
O preche ordonata (A, B) de puncte ale planului determina in mod unic/;
- Un segment [A, B] cu lungimea l = d (A, B);
- O directie in plan ( dir(d) = {d1 ∁ P │ d1 ││ d sau d1 = d }) , directie data de dreapta
AB;
- Un sens dat de semidreapta s1 = (AB
Definitie: O preche ordonata (A, B) de puncte ale planului se numeste segment orientat sau
vector legat, notat →
𝐴𝐵

Punctul A este originea segmentului orientat iar punctual B este extremitatea segmentului
orientat. Lungimea segmentului este modulul │→ │
𝐴𝐵

Doua segmente orientate → si → sunt egale daca A=C si B = D.

𝐴𝐵 𝐶𝐷

Doua segmente orientate → si → au aceeasi directie daca dreptele AB si CD au aceeasi

𝐴𝐵 𝐶𝐷

directie . ( Doua segmente care au aceeasi directive se numesc coliniare).

Doua segmente orientate → si → au acelasi sens daca semidreptele (AB si (CD au acelasi
𝐴𝐵 𝐶𝐷

sens.
Daca originea coincide cu extremitatea obtinem segmental orientat nul → .
𝑂

Vectori:
Fie P un plan iar V multimea segmentelor orientate din plan. Segmentele orientate → ,
𝑎

→ se numesc echipolente daca au acelasi modul, aceeasi directie si acelasi sens. Relatia de
𝑏

echipolenta se scrie → ~ →
𝑎 𝑏

Definitie: Numim vector liber multimea tuturor segmentelor orientate echipolente cu un

segment orientat dat.
Notam vectorii liberi si de regula zicem doar vectori cu litere mici cu linie sau sageata
deasupra. Daca doi vectori au aceeasi directie ei vor fi coliniari.
Operatii cu vectori:

Adunarea: Fie vectorii şi .

43
Vectorul liber de reprezentant se numeşte vectorul sumă al

vectorilor şi şi se notează sau, în reprezentanţi, .

Regula cuprinsă în această definiţie se numeşte regula triunghiului.

O altă regulă de adunare a vectorilor este regula paralelogramului:

Dacă şi , atunci vectorul de reprezentant (unde este diagonala

paralelogramului ce se formează cu şi ca laturi) este vectorul sumă: .

Observaţie: Regula paralelogramului se poate aplica numai dacă vectorii şi nu au aceeaşi

direcţie. Dacă au aceeaşi direcţie, adunarea lor se va face cu regula triunghiului.
Proprietatile adunarii:
a) Comutativitate
b) Asociativitate

44
 c) Element neutru
d) Vector opus
Ne punem problema daca putem descompune un vector dupa doua directii date. Construim prin
originea si extremitatea vectorului paralele la directiile date si obtinem prin regula
paralelogramului descompunerea vectorului initial.

Inmultirea cu scalar: Pentru orice si definim vectorul astfel:

- directia lui coincide cu directia lui v.

- .

- Sensul lui este acelasi cu al lui v daca si opus lui v daca .

Ramâne de analizat cazul când , în care nu se precizeaza sensul. Dar din faptul
ca , rezulta ca si deci vectorul nu are directie si nici sens.

Proprietati

1. .

2. .

3. .

4. .

Operatia de inmultire cu scalar ofera posibilitatea de a exprima un vector cu ajutorul oricarui

alt vector nenul coliniar cu el. Fie → un vector nenul coliniar cu → , │→ │= α, │→ │= 𝛽 si m =
𝑢 𝑣 𝑢 𝑣
𝛼
. Atunci → = m → daca vectorii au acelasi sens si → = - m → daca vectorii au sensuri diferite.
𝛽 𝑣 𝑢 𝑣 𝑢

Astfel avem urmatoarele conditii de coliniaritate:

a) Doi vectori → si → sunt coliniari daca si numai daca exista m din R astfel incat → = m → ;
𝑢 𝑣 𝑣 𝑢

b) Doi vectori → si → sunt coliniari daca si numai daca exista α si 𝛽 din R astfel incat : *
𝑢 𝑣

α→ + 𝛽 → = → ( asadar doi nectori sunt necoliniari daca din α→ + 𝛽 → = → obtinem α= 𝛽=0

𝑢 𝑣 0 𝑢 𝑣 0

45
 Fie d o dreaptă în planul P. O pereche (O,i⃗ ) formată dintr-un punct O∈d și i⃗un versor
(vector unitate) al direcției dreptei d, formează un reper cartezian pe dreapta d.
O dreaptă pe care s-a definit un reper cartezian se numește axă (axă de coordonate). Axa se
notează Ox. Punctul O se numește originea axei, iar i⃗ se numește versorul axei.
Dacă M este un punct pe dreapta d, abscisa sa se va nota xM iar vectorul de poziție
OM=xMi⃗
Dacă M și N sunt două puncte pe dreapta d, are loc relația:
MN=ON−OM=(xN−xM)i⃗
Lungimea (modulul) vectorului MNse notează |MN| = |xN−xM|
Asadar daca A(xA), B(xB) sunt doua puncte pe o dreapta d atunci distanta dintre cele doua
puncte este data de formula: d(A,B)= I xB - xA I

46
 EXERCITII:
1. Se consideră vectorii → = 2→ - →, → = → +3 → .Determinati coordonatele vectorului : → =
𝑣1 𝐼 𝐽 𝑣2 𝐼 𝐽 𝑤
2→ - →
𝑣1 𝑣2
Bacalaureat 2010
2. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O0,0şi A2,3. Determinaţi coordonatele
punctului B , ştiind că A este mijlocul segmentului OB.
Bacalaureat 2012
3. Se consideră punctele A, B şi C astfel încât AB 2i 2 jşi BC 2i j. Calculați lungimea
vectorului AC.
4. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A1,1şi B1,3. Calculaţi distanţa de la
punctual A la punctul B .
5. Arătaţi că numărul a 32 5i513i este real.
6. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A2,4şi B2,1. Calculaţi distanţa de la
punctual A la punctul B .
7. Calculati produsul vectorilor a,b daca, stiind că | a |2, | b |3 si unghiul vectorilor a si b
are măsura π / 3
8. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A6,3si B2,5. DeterminaŃi
coordonatele mijlocului segmentului AB.
Bacalaureat 2013
9. Determinaţi numărul real a pentru care vectorii u a 2i 2 j şi v 3i 2 j sunt opuşi.
10. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A1,1, B3,1şi C3,3. Arătați că
triunghiul ABC este isoscel.
11. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A1,1, B4,1şi C4,4. Arătați că AB
BC .
12. În sistemul cartezian xOy se consideră punctele A(2,2) , B(2,5) și C(6,5) . Determinaţi
perimetrul triunghiului ABC .

13. Determinaţi numărul real a pentru care vectorii v = 2i+(a+1)j şi u=i+2j

sunt coliniari.
14. În reperul cartezian xOy se consideră punctele P1,3si R3,3.Determinaţi
coordonatele punctului Q , stiind că R este mijlocul segmentului PQ .
Bacalaureat 2014
15. Determinaţi numărul real a , știind că vectorii u a 1i 4 j și v i 2 j sunt coliniari.
16. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O0, 0, A1, 2și B2, a. Determinați
numărul real a , știind că punctele O , A și B sunt coliniare.
17. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A1,a, B3,2și C2,1. Determinați
numărul real a pentru care punctele A, B și C sunt coliniare.
18. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A2,3, B2,1si C2,5. Determinaţi
lungimea vectorului AM, știind că M este mijlocul segmentului BC .
19. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A1,5şi B3,5. Determinaţi distanța de la
punctul A la punctul B .

47
20. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A1,3şi B(5,3) . Determinaţi
coordonatele mijlocului segmentului AB .
21. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M 2,1şi N 4,1. Determinați lungimea
segmentului MN .
22. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A4,2şi B4,6. Determinaţi coordonatele
mijlocului segmentului AB .
23. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A2,4si B6,4. Determinaţi coordonatele
mijlocului segmentului AB .
Bacalaureat 2015
24. Determinați numărul real a , știind că vectorii u a 1i a 1j și v 6i 2 jsunt
coliniari
25. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A6,0şi B0,8. Calculați lungimea
segmentului AB .
26. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A5,1şi B3,1. Calculați lungimea
segmentului AB .
27. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A3,5şi B7,5. Determinaţi coordonatele
mijlocului segmentului AB .
28. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O0,0, A0,5şi B5,0. Arătați că
triunghiul AOB este isoscel.
29. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O0,0, A0,3si B4,0. Calculați
perimetrul triunghiului AOB .
Bacalaureat 2016
30. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A2,1şi B2,1. Arătați că AO OB .
31. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M 0,3, N 4,3și P4,0. Calculați
perimetrul triunghiului MNP .

48
 TEMA 12: EC DREPTEI IN PLAN,
CONDITII DE PARALELISM, DE COLINIARITATE,
LINII IMPORTANTE IN TRIUNGHI, CALCUL DE DISTANTE SI ARII

1. Ecuatia unei drepte determinate de un punct si o directie data:

Fie M0 (x0, y0) un punct in plan si v(a,b) un vector nenul iar d drepata determinate de M si vector.
Conditia ca un punct M(x,y) ∈ d este echvalenta cu coliniaritatea vectorilor v si M0M :
Exista 𝛼 ∈ 𝑅, astfel incat M0M = 𝛼𝑣

M(x,y)

M0
r
r0

Daca r0 si r sunt vectorii de pozitie ai pct M0 si M atunci ecuatia vectoriala a dreptei este :
r=r0+ 𝜶𝒗

Ecuatiile parametrice ale dreptei

Folosind scrierea scalar obtinem ecuatiile parametrice ale dreptei:
𝒙 = 𝒙𝟎 + 𝜶𝒂
{
𝒚 = 𝒚𝟎 + 𝜶𝒃
Ecuatia carteziana a dreptei se obtine prin eliminarea lui 𝛼
𝒙−𝒙𝟎 𝒚−𝒚𝟎
= 𝒃
𝒂
Daca a=0 atunci x-x0 =0 deci x=x0 ecuatia unei drepte paralele cu Oy
Daca b=0 atunci y-y0 =0 deci y=y0 ecuatia unei drepte paralele cu Ox
Ecuatia generala a dreptei
Eliminand numitorii obtinem bx-ay + ay0-bx0=0
Notand b=A, a=B , ay0-bx0 = C obtinem ecuatia generala a dreptei Ax+By+C=0
Ecuatia carteziana explicita:
𝐴 𝐶
Daca B ≠ 0 aducem ecuatia la forma y = - 𝐵 x - 𝐵 sau cu alte notatii: y=mx+n
unde m-panta dreptei sau coeficientul unghiular( pabta reprezinta tangent unghiului facut
de dreapta d cu exa Ox in sensul pozitiv) iar n – ordonata la origine

2. Ecuatia dreptei determinate de doua puncte:

Fie A(x1,y1) si B(x2,y2) doua puncte distincte din plan si d drepata determinate de ele.
Se observa ca drepta este detrminata de cele doua puncte dar si de vectorul AB=v, atunci
- Sub forma vectoriala ecuatia este: r=r0 + αAB;
𝑥 = 𝑥1 + 𝛼(𝑥2 − 𝑥1)
- Sub forma scalar: {
𝑦 = 𝑦1 + 𝛼(𝑦2 − 𝑦1)

49
 𝑥−𝑥1 𝑦−𝑦1
- Ecuatia carteziana ( eliminand 𝛼):𝑥2−𝑥1 = 𝑦2−𝑦1
𝑦2−𝑦1
- Rescriind relatia sub forma y= (x-x1) + y1, obtinem formula pentru panta unei drepte
𝑥2−𝑥1
𝑦2−𝑦1
determinatata de doua puncte: m= 𝑥2−𝑥1
- Un caz particular este ecuatia dreptei ce trece prin doua puncte si aceste doua puncte sunt
intersectiile cu axele de coordinate, obtinem ecuatia dreptei prin taieturi:
𝑥 𝑦
+ -1 =0
𝑎 𝑏

3.Conditii de paralelism:
- dreptele de ecuatii: a1x + b1y + c1 =0 si a2x +b2 y+c2 = 0 sunt paralele daca si numai daca
a1 𝑏1
=
𝑎2 𝑏2
- Dreptele de ecuaatii y= m1 x+n1 si y= m2x + n2 sunt paralele daca m1=m2( au pantele
egale);
4.Conditii de perpendicularitate

- dreptele de ecuatii: a1x + b1y + c1 =0 si a2x +b2 y+c2 = 0 sunt perpendiculare daca si numai daca
a1a2+b1b2 = 0
- Dreptele de ecuaatii y= m1 x+n1 si y= m2x + n2 sunt perpendicular daca si numai daca
m1m2 = -1

5. Aplicatii importante in triunghi

a) unghiul a doua drepte:
𝐚𝟏𝐚𝟐+𝐛𝟏𝐛𝟐 𝟏+𝐦𝟏𝐦𝟐
cos 𝜶 = sau cos 𝜶 =
√𝒂𝟐𝟏 + 𝒃𝟐𝟏 √𝒂𝟐𝟐 + 𝒃𝟐𝟐 √𝟏+𝒎𝟐𝟏 √𝟏++ 𝒎𝟐𝟐

b)distanta de la un punct la o dreapta:

Distanta de la un punct A(x0, y0) la dreapta de ecuatie ax + by + c =0 este data de formula
│𝐚𝐱𝟎 + 𝐛𝐲𝟎 + 𝐜│
D=
√𝒂𝟐 +𝒃𝟐
c)Distanta dintre doua drepte paralele:este egala cu distanta de la un punct al unei drepte
la cealalta dreapta.
d) Coordonatele mijlocului unui segment:
xM = (xA+xB)/2; yM = (yA+yB)/2;
e) Aria unui triunghi in functie de varfuri:
S=1/2│x1(y3-y2)+x2(y1-y3)+x3(y2-y1)│

50
 EXERCITII
1. Determinati m𝜖ℝ pentru care punctele A(2,3), B(4,5) si C(m+1,m2) sunt coliniare.
2.În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A(2,0), B(1,-1), O(0,0) .
Determinati coordonatele punctului C pentru care OC = 2OA +OB
3. În sistemul de coordinate xOy se consideră punctele O0,0, A2,2si B6,8.
Calculati distanta de la punctul O la mijlocul segmentului AB.
4. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( -1, -2 ), B(1,2) şi C(2, -1). Calculaţi
distanţa de la punctul C la mijlocul segmentului AB.
Bacalaureat 2010
5.Calculati distanta de la punctul A(2,3) la punctul de intersectie a dreptelor d1 : 2x - y -6
= 0 si d2 : -x + 2y - 6 = 0 .
6. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1,4) si B(5,0) . Determinati ecuatia
mediatoarei segmentului [AB] .
7.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0,-2) si B(4,m) , unde m 𝜖ℝ .
Determinati valorile lui m pentru care AB = 5 .
8.În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A(2,3) si B(-1,0) . Scrieti ecuatia
dreptei AB.
Bacalaureat 2011
9.În reperul cartezian xOy se consideră punctele O0,0şi A2,3. Determinaţi
coordonatele punctului B , ştiind că A este mijlocul segmentului OB.
Bacalaureat 2012
10.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A1,1şi B1,3. Calculaţi distanţa de la
punctual A la punctul B.
11.În reperul cartezian xOy se consideră dreapta h de ecuație y x 1 şi punctul A2,2.
Determinaţi ecuaţia dreptei d care trece prin A şi este paralelă cu h .
12.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A2,4şi B2,1. Calculaţi distanţa de la
punctual A la punctul B
13.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A1,3, B0,1si C3,1. Determinati
coordonatele ortocentrului triunghiului ABC
14.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(-6,3) si B(2,5) . DeterminaŃi
coordonatele mijlocului segmentului ( AB) .
Bacalaureat 2013
15.Determinaţi numărul real a pentru care dreptele de ecuații y a 1x 1 și y 2x 3
sunt paralele
16.În dreptunghiul ABCD se notează cu M mijlocul laturii AD . Arătaţi că MB MC
2AB
17.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A2,5şi B3,5. Calculaţi distanţa de
la punctual A la punctul B .
Bacalaureat 2014
18.În reperul cartezian xOy se consideră punctele O0, 0, A1, 2și B2, a.
Determinați numărul real a , știind că punctele O , A și B sunt coliniare.
19.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A1,a, B3,2și C2,1. Determinați
numărul real a pentru care punctele A, B și C sunt coliniare.
20.În reperul cartezian xOy se consideră punctul A0,4. Determinaţi ecuaţia dreptei d
care trece prin punctul A şi este paralelă cu dreapta de ecuaţie y 2x 7 .

51
 21.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A1,5şi B3,5. Determinaţi distanța
de la punctul A la punctul B .
22.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A1,3şi B(5,3) . Determinaţi
coordonatele mijlocului segmentului AB .
Bacalaureat 2015
23.În reperul cartezian xOy se consideră punctul A0,1. Determinaţi ecuaţia dreptei d ,
care trece prin punctul A şi este paralelă cu dreapta de ecuaţie y 3x 2016 .
24.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A3,4şi B1,0. Determinaţi ecuația
dreptei AB .
25.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A3,1si B3,5. Calculați distanța de
la punctual O0,0la mijlocul segmentului AB .
Bacalaureat 2016
26.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A4,2şi B2,4. Determinaţi ecuația
mediatoarei segmentului AB .
27.În reperul cartezian xOy se consideră punctul A0,1. Determinaţi ecuaţia dreptei d ,
care trece prin punctul A si este perpendiculară pe dreapta de ecuaţie y x 10 .
Bacalaureat 2017

52