Introducere in MRD PDF

Created in Master PDF Editor - Demo Version
3/20/2018
Introducere în Modelul Relaţional al

Datelor
Lect.dr. Elena Băutu

Facultatea de Matematică și Informatică
Universitatea Ovidius, Constanța
Rezumat
 Modelul Relațional al Datelor
 Relații, atribute
 Prima formă normală (FN1)
 Formele normale 2, 3, 4
 Traducerea diagramelor EA în MRD
 Constrângeri de integritate primitive în MRD
 Constrângeri de domeniu
 Constrângeri de totalitate
 Constrângeri de unicitate – Chei
 Cheie primară
 Chei străine
 Constrângeri tuplu
2 http://ebautu.disciplinele.ml 20.03.2018
1
3/20/2018
Modelul Relațional al Datelor (MRD)

 Introdus în 1970 de matematicianul englez
E.F.Codd (cercetător IBM)
 Scopul: asigurarea independenței datelor (de
nivelul fizic) și depășirea restricțiilor impuse de
modelele de până atunci (ierarhic, rețea)
 Primul model matematic, cu fundamente pur
algebrice și în calculul predicativ de ordinul I
 Noțiunea centrală este cea de relație
 Bazată pe noțiunea algebrică omonimă
MRD – Noțiuni
 Structuri de date –
tabele (relații) atribute
Atribute ale datelor (sau coloane)

 Constrângeri
privind datele din tupli
tabele (sau linii,
randuri,
 Legături între tabele inregistrări)
 Metode pentru a
construi noi tabele,
pentru a interoga
datele din tabele
(operații în algebra
relațională)
2
3/20/2018
MRD – Relație
Numele relației
R
A1 A2 … An Numele atributelor
(coloane)
v 11 v 12 … v 1n
v 21 v 22 … v 2n Tuplu (linie, înregistrare)
… … … …
v m1 v m2 … v mn
Valorile unui atribut
MRD – Relație
 Liniile dintr-un tabel reprezintă o legătură (asociație,
relație) între elementele unor mulțimi de valori
 Capul de tabel conține nume de atribute
 Neaparat distincte în cadrul unui tabel
 Fiecare atribut are o mulțime de valori posibile, numită
domeniu
 Semantic, o relație (un tabel) ține datele despre o
mulțime de obiecte (de același tip)
 Fiecărui element distinct din mulțime îi corespunde o
unică linie din tabel
 Fiecărei proprietăți de interes a elementelor mulțimii îi
corespunde o coloană în tabel
3
3/20/2018
MRD – Relație
 În teoria mulțimilor, dat un șir de mulțimi D 1, D 2, …D n, o
relație între aceste mulțimi este o submulțime a produsului
cartezian D 1 x D 2 x … x D n
 D i sunt domeniile relației
 n – aritatea relației
 Observații
 Ordinea tuplilor într-o relație este irelevantă
 Tuplii sunt distincți
 În cadrul unui tuplu, ordinea valorilor este importantă (a i-a
valoare aparține celui de al i-lea domeniu)
 Un anume domeniu poate apare de mai multe ori; în cadrul
relației, domeniului I se asociază un rol -> atribut
 De exemplu, o relație poate conține informații despre un angajat, data
nașterii și data angajării
 Vor exista două atribute diferite care au același domeniu
MRD – Definiție formală

 A 1, A 2, …, A n atribute cu domeniile D 1, D 2, …, D n
 R (A 1, A 2, …, A n) este o schemă de relație
 r = {(a 1, a 2, …, a n)|a i D i} este o instanță de relație
 (a 1, a 2, …, a n) -> un n-tuplu
 r poate să varieze în timp
 Schema R este constantă
 O instanță a unei relații -> tabel din baza de date
 Un tuplu dintr-o relație -> linie/rand/înregistrare din tabel
 Exemple
ANGAJATI (IdAngajat, Nume, Prenume, CNP, DataNasterii,

DataAngajarii, Departament)
CURSURI (IdCurs, Denumire, NrCredite)

4
3/20/2018
MRD – Definiție formală

 O mulțime finită de scheme de relație se numește
schemă de bază de date.
 Formal, D = {R1(U1), R2(U2),…Rh(Uh) |
Ri(Ui) – schemă de relație peste atributele
Ui={A i1, A i2,…,A ili}, i=1,…h}
 O bază de date peste D este o corespondență ce
asociază fiecărei scheme de relație din D o
instanţă de relație (un conținut concret)
MRD – Relație
ANGAJAȚI
IdAn Nume Prenu CNP DataN Data Departament
gajat me asterii Anga
jarii
17 Popa Ion 180101011 10/10/ 01/01 Matematică
1111 1980 /2004
2 Georgescu Florin 17901012 01/01/ 01/01 Stiinte
22222 1979 /2005 Economice
15 Mitrea Ana 16501013 01/01/ 01/05 Matematica
33333 1965 /2004
1 Mircescu Florina 19101014 01/01/ 10/10 Juridic
44444 1991 /2012
Tuplele nu sunt ordonate.

Tuplele sunt distincte.
5
3/20/2018
MRD - Atribute
 Mulțimea valorile admise pentru un atribut –
domeniul atributului
 Valorile atributelor sunt atomice (indivizibile,
simple)
 Valoarea specială null îmbogățește fiecare
domeniu
 Tipuri de valoare null
 Valoare inexistentă (inaplicabilă)
 Valoare temporar necunoscută
 Valoare lipsită de informație
 Nu se știe dacă există sau nu, iar în caz că ar exista, nu se
știe nimic despre natura ei
MRD - Atribute
POLIGLOȚI
IdPersoana Personalitate Engleză Franceză Rusă
1 Decebal   
2 Constantin   
Brâncoveanu
3 Dimitrie Da Da Da
Cantemir
4 Mihai I Da Da 
5    
Observații:
1. Despre Decebal, nu are rost să vorbim de cunoașterea limbilor
străine Engleză, etc, deoarece acestea nu existau.
2. Despre M.S. Mihai I, nu se cunoaște dacă știa rusa, dar este o
informație care poate fi identificată, incă.
6
3/20/2018
MRD – Prima formă normală (FN1)

 Un atribut se zice multivaluat dacă valorile sale
sunt elemente ale mulțimii părților unei mulțimi
(de valori).
Persoana LimbiVorbite
Elena Bautu {Romana, Engleza}
Christian Mancas {Romana, Engleza, Franceza}

 Un atribut se zice structurat dacă valorile sale
sunt tupli de valori
 Domeniul său de valori este o relație
Student DataExamen NotaExamen

Pop Mircea 12/02/2014 {PP, 10}
Vaida Ana 14/02/2014 {ASD,8}
7
3/20/2018

 O relație se zice în FN1 (plată) dacă toate
atributele ei sunt simple. Altfel, relația se zice
încuibată (imbricată, eng. Nested).
 În MRD, relațiile sunt plate.
 Orice relație în formă încuibată (imbricată) se
poate transforma într-o relație în formă plată
echivalentă (fără pierdere de informații).
STUDENTI
Student DataExamen Examen Nota
Pop Mircea 12/02/2014 PP 10

Vaida Ana 14/02/2014 ASD 8

 Cum trataţi relaţiile de mai jos aşa încât să le
aduceţi la FN1?
Persoana LimbiVorbite
Elena Bautu {Romana, Engleza}
Christian Mancas {Romana, Engleza, Franceza}
Student DataExamen NotaExamen

Pop Mircea 12/02/2014 {PP, 10}
Vaida Ana 14/02/2014 {ASD,8}
8
3/20/2018
MRD – Constrângeri de
integritate primitive
MRD – Constrângeri de integritate

 Condiții ce trebuie respectate de toti tuplii unei
relații dintr-o baza de date, astfel încât
interpretarea tuplilor să fie întotdeauna
acceptabilă
 O bază de date este consistentă (validă, legală)
dacă satisface toate constrângerile impuse
asupra tuplilor ei
 Altfel, se zice inconsistentă (ilegală).
 Există 5 tipuri de constrângeri de integritate de

bază în modelul relaţional.
9
3/20/2018
Constrângeri de integritate primitive

1. Constrângeri de domeniu
2. Constrângeri de existenţă (obligativitate)
3. Constrângeri de unicitate – Chei
4. Constrângeri de integritate a referinţelor – Chei
străine.
5. Constrângeri tuplu
 Alte constrângeri în MRD

 Dependențe funcționale
 Dependențe mulivaluate
Constrângeri – pe scurt
1. Constrângeri de domeniu
 Definesc domeniile de valori ale atributelor
 Dom(Nume) = CHAR(32)
 Dom(Sex) = {‘M’, ‘F’}
 Autonumber – tip de date intregi, pentru care SGBD genereaza valorile, in
secventa
IdStudent NrMatricol Student AnNaştere
autonumber NAT(5) CHAR(64) NAT(4),
>1965, <1978
1 32897 Ionescu Gabriel 1973
2 44135 Georgescu Radu 1966
3 44136 Vasilescu Mihai 1975
10
3/20/2018
2. Constângeri de existenţă
 Proprietatea de obligativitate a existenţei de valori nenule pentru
un atribut
 Campuri pentru care nu este permis sa fie goale
 Ar tb sa includa si campurile ce contin valori asimilate tipului null (de
exemplu, sirul vid “”)
 Exemplu: In PERSOANE: CNP not null; Nume not null;
3. Constângeri d e unicitate
 Cheie = un atribut sau o multime de atribute ce
identifică unic un obiect de un anumit tip (o
entitate, o înregistrare dintr-o relaţie) şi care este
minimală cu această proprietate
 Chei in PERSOANE: CNP, SerieCI.NrCI *
 Chei în TĂRI: NumeTara, Capitala
 Cheie primară: o cheie ce nu admite valori nule
 De obicei, un camp cu autonumărare (Autonumber)
 Denumit cu Id
11
3/20/2018
3. Constângeri d e unicitate
 Cheie primară: o cheie ce nu admite valori nule
 Adica: un atribut (ori combinatie de atribute) ale carui
valori identifica unic instantele din tipul respectiv, si care
nu permite valori nule
 De obicei, un camp cu autonumărare
(Autonumber)
 Denumit cu Id
 Cheia primara poate si o combinatie de atribute,
dar nu este recomandabil (Tratam subiectul in
detaliu in Curs 6-7)
4. Constângeri tip cheie straină: un atribut (sau o
mulţime de atribute) a unei relaţii ce fac referire la o
cheie (de preferat primara) a unei alte relaţii
 Provine din funcţiile din DEA, sau din proiectiile asociaţiilor
pe mulţimile lor suport
LOCALITATI JUDETE
IdLocalitate DenumireL Judet IdJudet Denumir
ocalitate eJudet
1 Constanta 2 1 Iasi
2 Harsova 2 2 Constant
a
3 Mangalia 2
12
3/20/2018
Chei straine, cu
legatura catre
LOCALITATI
STUDENTI
IdStudent Nume Prenume NrMatricol Localitate Localitate
Nastere Domiciliu
1 Popa Vasile 111 2 2
2 Popescu Ion 112 1 2
4 Popa Alin 113 3 1
5 Escu Ion 114 2 1
5. Constrângeri tuplu
 Constrângerile tuplu se referă la condiții ce
trebuie îndeplinite de intreg tuplul, sau chiar de
tupli din mai multe relații
 Ex. year(DataAngajarii)>=year(DataNasterii)+18
13
3/20/2018
MRD – Forme normale (pe scurt)

 O relație se zice în FN1 (plată) dacă toate
atributele ei sunt simple. Altfel, relația se zice
încuibată (imbricată, eng. Nested).
 În MRD, relațiile sunt plate.
 Orice relație în formă încuibată (imbricată) se
poate transforma într-o relație în formă plată
echivalentă (fără pierdere de informații).
STUDENTI
Student DataExamen Examen Nota
Pop Mircea 12/02/2014 PP 10

Vaida Ana 14/02/2014 ASD 8
14
3/20/2018
Forme normale 2 si 3
 FN2 si FN3 stabilesc relatii intre campurile cheie
si campurile care nu fac parte din chei
 În esenţă, pentru ca o baza de date să satisfacă
FN2 şi FN3, un camp care nu face parte dintr-o
cheie trebuie sa contina informatii (doar) despre o
cheie.
MRD – Forma Normala 2 (FN2)

 FN2 nu este respectata atunci cand un camp
care nu este cheie contine informatii despre un
subset al unei chei (evident, cheie formata din
mai multe campuri).
15
3/20/2018
FN2 – Exemplu
 Vom considera un tabel in care gestionam informaţii
despre produsele din un lanţ de depozite.
 Cheia (de interes) este compusă din Produs.Depozit
(adică nu pot exista 2 înregistrări pentru acelaşi
produs în acelaşi depozit).
 Pot exista inregistrări pentru acelaşi produs în depozite
diferite, sau pentru produse diferite în acelaşi depozit.
Produs Depozit Cantitate Adresa_depo
zit
P1 D1 2 Adresa1
P2 D2 3 Adresa2
P3 D1 3 Adresa1
31 P4 D1
http://ebautu.disciplinele.ml 2 Adresa1 20.03.2018
FN2 – Exemplu
 Probleme
 Adresa depozitului este repetata pentru fiecare produs din
depozit
 Daca se modifica adresa, tb modificata peste tot
 Daca intr-un loc este scrisa gresit, datele pot deveni inconsistente
 Daca nu mai exista produse intr-un depozit, se vor pierde informatiile
despre depozit (eg, adresa), cand se va sterge ultimul produs din depozit

Cauza: tabelul conţine informaţii despre 2 tipuri de entităţi:
DEPOZITE şi STOCurile ce se găsesc în aceste depozite
Produs Depozit Cantitate Adresa_depo
zit
P1 D1 2 Adresa1
P2 D2 3 Adresa2
P3 D1 3 Adresa1
32 P4 D1
http://ebautu.disciplinele.ml 2 Adresa1 20.03.2018
16
3/20/2018
FN2 – Exemplu
 Rezolvare: descompunerea relaţiei in 2 relaţii
 STOCURI va conţine un câmp Depozit, cheie
străină către DEPOZITE
STOCURI
Produs Depozit Cantitate DEPOZITE
IdDepozit Depozit Adresa
P1 1 2
1 D1 Adresa1
P2 2 3
2 D2 Adresa2
P3 1 3
P4 1 2
MRD – Forma Normala 3 (FN3)

 FN3 este violata cand un camp ne-cheie contine
informatii despre un alt camp ne-cheie
 Exemplu: fie un tabel in care gestionam informatii
despre studenti, departamentele de care apartine,
locatia acestor departamente
 O cheie în acest tabel ar CNP
 Locatie este informaţie despre Departament (care nu
este cheie)
IdStudent Student CNP Departament Locatie

1 S1 123 D1 Cladire1
17
3/20/2018
FN3 – Exemplu
 Probleme:
 Locatia unui departament este copiata pentru fiecare
student din acel departament
 Daca locatia se modifica, trebuie modificat în toate
înregistrările
 Datele redundante lasă loc pentru inconsistenţe (pot
apare locaţii diferite pentru acelaşi departament)
 Dacă se sterg toţi studenţii dintr+un departament, dispar
informaţiile despre departament cu totul
 Nu se pot insera informaţii despre un departament fără
să existe studenţi înregistraţi în acel departament
 Cauza: tabelul conţine informaţii despre 2 tipuri de
entităţi, de fapt: Studenţi şi Departamente
FN3 – Exemplu
 Soluţia: descompunerea în 2 relaţii
 STUDENTI va contine un camp Departament, cheie
straina catre tabela DEPARTAMENE
IdStudent Student CNP Departament Locatie
STUDENTI
DEPARTAMENTE
IdStuden Student CNP Departa
t ment IdDep Departa Locatie
1 S1 123 1 ment
2 S2 124 1 1 D1 Cladire1
3 S3 125 2 2 D2 Cladire2
18
3/20/2018
MRD – Forma normala 4

 Are legătură cu informaţii multi-valuate
 De exemplu, o informaţie multi-valuată poate
corespunde unei relaţii n-la-n
 Pentru ca o relaţie să fie în FN4

 Trebuie să fie în FN3 +
 Nicio înregistrare nu poate conţine 2 sau mai multe
valori independente despre o entitate
FN4 – Exemplu
 Fie un tabel despre persoane, culori preferate si
limbi vorbite de acestea.
 Culoare şi LimbaVorbita sunt informaţii
independente despre o persoana
IdPersoana CNP Culoare LimbaVorbita
1 123 Rosu Engleza
2 124 Rosu Franceza
1 123 Verde
1 123 Germana
2 124 Verde
2 124 Verde Franceza
19
3/20/2018
FN4 – Exemplu
 Anomalii de actualizare, insertie, stergere
 Pot apare ambiguităţi, de ex: dacă într-o înregistrare lipseşte culoarea,

asta inseamnă că persoanei nu-i place nicio culoare?
 Null inseamna, in acest caz, ca informatiile se gasesc in alte inregistrari
 Informatiile apar repetate: de ex, persoanei cu CNP124 ii place
culoarea Verde
 Repetitiile inseamna probleme de actualizare (inconsistente datorate
nevoii de actualizari multiple)
 Ca sa se stearga informatia ca o persoana stie o anumita limba, trebuie

sterse mai multe inregistrari
 Si pot dispare si informatii legate de culori, in acelasi timp
 Adaugarea unei informatii, gen unei persoane ii place o anumita

culoare: trebuie fie cautata o inregistrare in care culoarea este goala, fie
creata o inregistrare noua, dar care va ramane cu LimbaVorbita goala
FN4 – Exemplu
 Solutia: este descompunerea in 2, 3 relatii
IdPersoana CNP Culoare LimbaVorbita
1 123 Rosu Engleza
2 124 Rosu Franceza
1 123 Verde
1 123 Germana
2 124 Verde
2 124 Verde Franceza
IdPersoana Culoare IdPersoana CNP
1 Rosu 1 123
2 Rosu 2 124 IdPersoana LimbaVorbita
1 Verde 1 Engleza
2 Verde 2 Franceza
1 Germana
20
3/20/2018
Traducerea diagramelor EA în
scheme în MRD
Traducerea DEA în MRD
21
3/20/2018
Traducerea DEA în MRD – pe scurt

 Entitățile (dreptunghi) devin tabele (relații)
 Fiecărei relații i se adaugă cheia surogat de tip
autonumber
 Atributele (elipse) entităților devin atribute ale
relațiilor respective
 Funcțiile (săgeți) devin atribute în relația din
care pleacă
 Pentru fiecare funcție se adaugă o dependență de
incluziune (cheie străină) corespunzătoare
 Asociațiile devin relații, cu câte o cheie străină
către relațiile suport
22
3/20/2018
Traducerea DEA în MRD - Algoritm
23
3/20/2018
24
3/20/2018




25
3/20/2018
Rezumat
 Modelul Relațional al Datelor
 Relații, atribute
 Prima formă normală
 Traducerea diagramelor EA în MRD
 Constrângeri de integritate primitive în MRD
 Constrângeri de domeniu
 Constrângeri de totalitate
 Constrângeri de unicitate – Chei
 Cheie primară
 Chei străine
 Constrângeri tuplu
Bibliografie
 “Baze de date”, Note de curs, Christian Mancaș, Universitatea
Ovidius, Constanța (vezi Avizier)
 “Baze de date” – curs (Facultatea de Informatică, Univ. Al. I.
Cuza, Iași)
 Profesori: Victor Felea, Mihaela Breabăn, Cosmin Vârlan
 “Database System Concepts”, Avi Silberschatz, Henry F. Korth,
S. Sudarshan, McGraw-Hill, January 28, 2010.
 Ronald Fagin. 1981. A normal form for relational databases that
is based on domains and keys. ACM Trans. Database Syst. 6, 3
(September 1981), 387-415.
DOI=http://dx.doi.org/10.1145/319587.319592
 William Kent, "A Simple Guide to Five Normal Forms in
Relational Database Theory", Communications of the ACM
26(2), Feb. 1983, 120-125. Also IBM Technical Report TR03.159,
Aug. 1981. http://www.bkent.net/Doc/simple5.htm
26

Introducere in MRD PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere in MRD PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Created in Master PDF Editor - Demo Version

Introducere în Modelul Relaţional al

Lect.dr. Elena Băutu

Modelul Relațional al Datelor (MRD)

v 21 v 22 … v 2n Tuplu (linie, înregistrare)

Valorile unui atribut

MRD – Definiție formală

MRD – Definiție formală

Tuplele nu sunt ordonate.

MRD – Prima formă normală (FN1)

MRD – Prima formă normală (FN1)

Student DataExamen NotaExamen

MRD – Prima formă normală (FN1)

Pop Mircea 12/02/2014 PP 10

MRD – Prima formă normală (FN1)

Student DataExamen NotaExamen

MRD – Constrângeri de integritate

 Există 5 tipuri de constrângeri de integritate de

Constrângeri de integritate primitive

 Alte constrângeri în MRD

MRD – Forme normale (pe scurt)

MRD – Prima formă normală (FN1)

Pop Mircea 12/02/2014 PP 10

MRD – Forma Normala 2 (FN2)

MRD – Forma Normala 3 (FN3)

IdStudent Student CNP Departament Locatie

MRD – Forma normala 4

 Pentru ca o relaţie să fie în FN4

 Pot apare ambiguităţi, de ex: dacă într-o înregistrare lipseşte culoarea,

 Ca sa se stearga informatia ca o persoana stie o anumita limba, trebuie

 Adaugarea unei informatii, gen unei persoane ii place o anumita

Traducerea DEA în MRD

Traducerea DEA în MRD – pe scurt

Traducerea DEA în MRD - Algoritm

Traducerea DEA în MRD - Algoritm

Traducerea DEA în MRD - Algoritm

Traducerea DEA în MRD

Traducerea DEA în MRD

Traducerea DEA în MRD

S-ar putea să vă placă și