Pasiunea mea„

..._____. fotografia

c
�
c
....
C'I
o
-

�
o
CI.I
E
c
CI.I
c:
:::s
"iii
c

Î
 PRACTIC!
INSTRUCTIV I
EDUCATIV I

A.
o
u
V)
o
o
w
_,
c(
u

P rezintă soluţii practice şi răspunde la cele mai

diferite probleme pe care le intimpinăm zilnic in
preocupărlie noastre pentru îmbunătăţirea şi înfru­
museţarea vieţii.
Reda ctor : Iulia Cheşu
Tehnoredactor : Eugenia Cernea

Coperta : Leontin Plosca

 l ng. Du mitru Codăuş

Pasiunea mea,
fotografia

EDITURA CERES
B U C U R EŞT I
1978
Bun de tipar : 18.02.1978. Apărut : 1918.
Tiraj : 200 OOO ex. Coli editoriale : 5,92.
Coli de tipar : 7,25. plan1e : 4. C.Z. pentru
bibliotecile mari : 77. C.Z. pentru bibliotecile
mici: 7.

Intreprinderea Po l i gro f icli „OLTENIA"

Str. Mihai Viteazu nr. 4.
Craiova - Republica Socialista România.

Comanda nr. 382.

 CUViNT iNAINTE

Plecînd de la recunoaşterea faptului că /otografia

a devenit azi o preocupare utilă şi de înfrumuse­
ţare a vieţii milioanelor de oameni - o adevărată
pasiune - se constată o cerinţă din ce în ce mai
mare pentru cărţile de îndrumare în arta şi tehnica
fotografică.
Lucrarea de faţă, care se adresează celor dornici
să cunoască construcţia şi modul de funcţionare a
diverselor tipuri de aparate fotografice, caracteris­
ticile materialelor fotosensibile, fotografierea pro­
priu-zisă, chimia fotografică, precum şi lucrările de
laborator, vine să dea răspuns, pe înţelesul tuturor,
la majoritatea problemelor ce se pun în practica
fotografică.
Se ştie, de asemenea, că realizarea unei fotografii
nu se rezumă doar la „apăsarea" pe butonul de-

5
clanşatorului şi scoaterea filmului din aparat pentru
a-/ da la prelucrare altcuiva. Un adevărat fotograf
amator execută fotografia de la A la l, deci trebuie
să cunoască şi citeva din tainele laboratorului de
chimie fotografică.
Pentru ca materialul să fie atrăgător şi util, in pri­
mul rind fotoamatorilor începători, au fost evitate,
pe cit posibil, detaliile tehnice şi ştiinţifice obosi­
toare.
Înarmat cu toate cunoş tinţele necesare - pe care
sperăm că le va găsi in această lucrare - fotoama­
toru/ va realiza fotografii frumoase, care ii vor pro­
duce satisfacţii, evitind greşelile, atit la fotografierea
propriu-zisă cit şi în lucrările de laborator.
 IMAGINEA roTOGRAFICA

Deşi, de la apari ţia oficială a fotografiei (1 839) au

trecut door 1 3 deceni i , ea a pătruns astăzi aproape
î n toate domeniile de activitate : docu mentar, şti i n­
ţific, tehnic, utilitar, de reportaj, publicita r, turistic,
de montaj etc.
Astfel pe lingă puterea de a i n fluenţa emoţional
mari mase de oameni, fotografia mai are şi rol ul de
instrument de cunoaştere, de informare. Aparatul
de fotografiat a devenit prieten nedespărţit i n toate
împreju rările vieţi i , fie că ne aflăm in mijlocul fa ­
m i l iei, fie că străbatem fru m useţile naturii, fie în î n ­
deletnici rile noastre.
Dar pe cit de uşor s e obţine as tăzi o fotografie, pe
a tit d e g reu se reuşeş te ca ea să expri me emoţia
clipei trăite, sentimentu l. ideea cel u i care a rea l i ­
zat-o. C h i a r în posesia celui m a i modern aparat

7
foto g ro fic, outomotizot Io maximu m , fără a mprento
persona lă o celui ce fotog rafiază, imagin ile obţi­
nute vor li piote - fără jocuri d e u m bre şi lumini -
confuze, neinteresa nte.

Camera obscură
Este cu n o scut faptul că rozele de l u mină se pro-
pogă în linie d reaptă. Oricine se poate con-
v i n g e d e acest fenomen fizic, făcind - cu
vidu l u nui oe un ori ficiu de 0,5-0,6 mm
î n t r-unul d i n pereţi i unei cu tii d e carton închisă er-
„
metic. Prin acest orificiu denu m i t „stenop (în g re-
ceşte=ochi mic) se proiectează pe peretele opus o
i ma g i n e răsturnată şi i nversă, o cărei cla ritate şi lu­
m i n ozi tate depind de dia metrul orificiu lu i ş i de d i s ­
tanţo d e I o acesta pină Io peretele opus, care poate
fi un g e a m mat sau o bucată de h irtie d e cole, pen­
t ru o o bserva imaginea .
Dacă i n locul ori ficiului se adaptează o lentilă con­
verge ntă, care „stringe" (concen trea ză) rozele în­
tr-un pu nct F, nu mit focar, i mag i nea va deveni mai
clară şi m o i l u m i noasă (fig. 1 ) .

8
 Fig. 1 - Forma rea imaginii fotografice :
1 - lentilă ; 2 - cameră obscură etanşă ; 3 - diafragmă
4 - material fotosensibil ; - F1, F2 - focare

Comparind pri ncipiul constructiv al u n u i a pa ra t fo­

tog ra fic (fig. 1 ) cu s tructura şi caracteristicile och i u ­
lui omenesc (fig. 2 ) se observă o asemănare a proa ­
pe perfectă. Astfel, sclerotica corespunde ca merei
obscure etanşe, crista l i n u l - o lentilă (biconvexă)
convergentă - reprezi n tă obiectivul ; i ris u l u i , care
a re rol u l de a reg la cantita tea de l u m ină primită,
ii corespunde d iaf rag ma, iar reti nei, o membra n ă
semi transpa rentă, ma teria l u l fotosens i b i l ( f i l m u l ) pe
care se formează imaginea ce trece prin c ris ta l i n .
Pentru c a eno logia s ă f i e perfectă, se poate ase­
măna pleoapa ochiu l u i cu obtura torul a pa ratu l u i

9
 Fig. 2 - Structura oc h i u l u i omenesc
1 - cornee ; 2 - axul orizonta l ; J - irisul ; 4 - cristalinul
5 - sclerotica ; 6 - nervul optic ; 7 - pata oarbă ; B - ten­
donul sting

Fig. 3 - Ca mera obscură c u og l i ndă·

1 - geam mat ; 2 - ogl indă

10
fotog rafic, ea avînd acelaşi rol de a opri l u m i na
să acţioneze asu pra strat u l u i fotosensibil.
O varia ntă a p ri mei ca mere obs c u re este preze n ­
tată in fig u ra 3, în ca re i m a g i nea es te reflectată
de pe o oglindă pe un geam mat. Acest tip de c a ­
meră este p recursoare a apa ratelor de tip „ refl ex"
de as tăzi.

Lumina
După c u m se ştie, l u m i na se propagă î n spaţiu cu
viteza de 300 OOO km/s.
Un fascicul de l u mină a l bă, provenită de la soa re,
la trecerea sa printr-o prismă de sticlă s e descom­
p une, cînd este proiectată pe u n ecra n a l b, în cele
şapte raze ale spectrului solar (planşa I a).
Lu mea înconjurătoare se prezi ntă colorat datorită
reflecţiei - în tota l itate sau în pa rte - a razelor l u ­
mi noase, avînd l u n g i m i de u n d ă d i ferite. Ochiul nos­
tru nu percepe cu aceea şi sens i b i l itate toate c u l o -
ri le. L a l u mina z i l e i , de pildă, g a l benul a pa re d rept
cea mai l u m i noasă culoare.

11
 APARATUL FOTOGRAFIC

Principalele părţi componente

Schematic, orice a parat fotog ra fic este alcătuit d i n
u rmătoa rele elemente : corpul a p a ra tu l u i , magazia
c u s i s te mu l de a n t renare a peliculei fotosensibile,
o biectivul, sistemul de obtu.ro re şi .vizorul (fig. 4).
Corpul aparatului fotografic este forma t din camera
obsc ură pe care sint fixate obiectivul, vizorul şi a l te
a ccesorii. Camera obscură poate fi de t i p rigid sau
extens i b i l , c u burd u f.
Fieca re model constructiv a fost i m p u s de formatul
i ma g i n i i negative sau de cel a l d i mensiunilor a para­
tului. Din p u nct de vedere geometric, i maginea foto­
g rafică d a tă de ob iectiv este de formă circulară, d i n
c a re, p r i n decupajul ramei aparatului fotog ra fic sau
a celui d e mărit in l a borator, se obţine form a -

12
 2

I===-
12 J
li
Fig. 4 - Părţile componente ole o peratului foto-
g rafic:
1 - vizor ; 2 - obturolor : 3 - obiectiv ; 4 - perete fron­
tal : 5 - corpul a paratului : 6 - sistem de antrenare a peli­
culei ; 7 - material fotosensibil ; 8 - imaginea inversată :
9 - perete dorsal : ro - magazia materialului fotosensibil ;
11 - role ; 12 - obiectiv

tul d orit : pă trat. cu raportul l a t u rilor 1 / 1 sau d rept­

u nghiu lar cu ra portul 2/3.
De cele ma i m u l te ori m ă ri mea format u l u i clişeu lui
determină şi d i mensiunile a paratului fotog . ra fic.
Magazia cuprinde si stemul de inmaga zinare şi de
transport al materi a l u l u i fotosensibil, format dintr-o
serie de piese şi d i spozitive de mare i m portanţă
pentru buna fu ncţiona re a a paratu l u i . Magazia
poate li solidară cu carcasa a pa ra tu l u i sau a taşa-

13
bilă cînd este denumită casetă. Casetele au rol u l
d e a p roteja e m u lsia materi a l u l u i fotosens i b i l împo­
triva l u m i n i i şi sint rea lizate în două variante : pen­
tru plăci fotog rafice şi pentru planfilme, rol filme etc.
Casetele pentru plăci n u se pot încărca decit la î n ­
t u neric, p e cind acelea pentru planfi l me, rol fi lme
s a u f i l m e îngu ste de cinema tog raf, se pot încărca
şi Io l u m i na zilei, ele ovind a m balaje protectoore.
Pentru u nele tipuri de o perate fotog rafice se furni­
zează casete speciale, etanşe, care se pat sc h i m ba
i ntre ele în orice moment, c h i o r Io l um i na zilei.
Dis p o zf tivul de transport, osocio t la apara tele mo.-
.
derne şi cu armarea obturatoru l u i , c u prinde cana­
lul f i l m u l u i , placa presoare ş i rolele sau ta mburele
d i n ţate, care asi g u ră avansarea fi l m u l ui.
Apa ratele de fotografiat la care magazia este soli­
dară c u carcasa au, fie o ferestruică-contor, fie un
d is c n u merotat care ind ică n u mărul i m a g i nii trase,
prec u m şi felul materi a l u l u i fotosensibil.
Obiectivul reprezintă u n sistem optic deosebit de
c o m plex, constituit d i n mai m u l te el emente de bază
n u m i te lentile. O lentilă es te u n corp de sticlă optică
li m i t a t de două suprafeţe sferice de formo celor
d i n fig u ro 5.

14
 d e f
Fig. 5 - Forme de lentile şi reprezenta rea lor sc h e ­
matică :
biconvexă ; b - plo nconve1eă ; - convex-concavă (me ­
c

nisc pozitiv) ; d - biconcavă ; e - pion concava : I - con­

cav-convexă (menisc negativ)

i ntrucit cu o singu ră lentilă nu se poate abţine o

imagine de ca litate, d a torită unar defecte ale aces­
teia , nu mite aberaţii (astig matism, aberaţie cro m a ­
t i c ă , a beraţie de sfericitate, distorsiu ne, c a m a , curbu­
ra imag i ni i ) , s-a aju n s la concluzia că un obiectiv
trebuie să fie format din mai multe lentile, care să
reprezinte i n final echivalentul unei lentile conver­
gente g roase.
Forma rea imaginii printr-a a semenea lentilă e s te
prezen tată in figura 6. Spaţiul din stinga lenti lei se
numeşte spaţiu l - obiect, iar cel d i n d reapta spaţ iu l -

15
i ma g i ne. Punctul F se n u meşte focarul-obiect, iar
F' - foca r u l - i magi ne.
De asemenea, l i tera p reprezintă d istanţa-obiect, ia r
p' d istanţa - i magine ; I şi /' reprezintă d is ta n ţa fo­
cală care este a p roximativ egală cu d ista n ţa de la
centru l optic O la focarul F.
I ma g i nea dată de o lentilă convergentă (care stringe
razele) este reală, adică poate fi proiectată pe u n
ecran şi a pare răs tu rnată şi i nversată lateral d rea p ­
ta-s tinge, faţă de subiect.

Fig. 6 - Construcţia i mag i n i i i11lr - o lentilă conver­

gentă :
1 - obiect ; 2 - centru optrc. , 3 - pion median

16
ln scopul îmbunătăţirii calităţii i ma g in i i , majori ta­
tea obiectivelor s i n t formate d i n 4-10 lenti le, d i n tre
care u nele s i n i l i pite i n tre ele c u o răş i n ă trans­
parentă, n u m i tă „balsa m de Canada " . Obiectivele
moderne sint acoperite c u unul sau mai multe stra­
turi antireflectante, ceea ce le conferă (datorită
unor fenomene de i n terferenţă) o culoare al băs truie­
roşiatică. Acest trata ment împiedică producerea re­
flexelor pe interfeţele lentilelor, fără a dăuna în
cazul cind se fotografiază pe material sensibil în
cu lori.
Există o mare vari etate de o biective, prezentate s u b
d i ferite denu m i ri comerciale, asupra cărora nu i n ­
s istăm. I m porta nt este g radul d e corijare a abera ţ i ­
i l or Io; (defecte care d eformează i mugi nea ) . În func­
ţ i e de c�·racteristi< iie lvr specifice pu
_ te m menţiona :
of''"ctivul ac ro1,1at, o::hnat, a nastigm t etc., fiecare
__

creat pentru or,um i te scopuri (pentru P- :trei, peisaj.

reproduceri etc. ) . Structura d i feritelor tipuri clasice
de obi<0cti,e, care d i feră foa rte mu l t i ntre ele, este
redată in figura 7.
i n trucit fiecare foto!,jra f umolor începător trebu i e să
cunoască anu m i te date as upra ·:elei mai i m porta nte

17
 (Y
it;iW
Fig. 7 - Tip u ri clasice de obiective :
1 - monoclu ; 2 - diafragmă ; J - peri scop ; 4 - aplanat ;
5 - crown ; 6 - flint ; 7 - anastigmat ; 8 - acromat ;
9 - t r i p l et

părţi o a pa ratului - obiectivul - menţionăm că aces­

tea s i n t ind icate pe montura lui astfel :

f : 3,5 ; F = 50 mm sau mai prescu rta t : 1 : 3,5/50.

18
Aceste li tere şi ci fre exprimă aşa - n u mi tele caracte­
ristici ale obiect i v u l u i : l u m i nozitatea şi d istanţa fo­
cală (fig. 8) .
- Lu mi nozitatea, ind icată de primu l g ru p de ci fre,
este o noţi une care a rată capacita tea maximă a
u n u i obiectiv de a i lu m i n a materialul fotosensibil (pe­
l icula).
Aceasta depinde în principal de mărimea „des c h i ­
derii utile"' a d iafragmei (sau d i a metrul u t i l a l o b i ­
ectivului la deschid erea m a x i m ă a dia fragmei - în
mm) ş i de d istanţa focală F.
Exemplu : Dacă deschiderea utilă este de 25 mm,
iar d istanţa foca l ă F este de 50 m m atunci lu m i n o ­
zita tea= 25/50 1 : 2 s a u s i mplu 2 .
=

Deci indicele d ia fragmei maxime este 2 .

Distanţa focală sa u l ungi mea focală a obiect i ­
v u l u i o re aceeaşi semni ficaţie c a în cazul lenti l ei
d in figura 6 şi reprezintă cea mai mică d istanţă i n ­
t re lent i l ă şi p l a n u l emulsiei fotosensibile k 1 care s e
obţine clar i m a g i nea u n u i obiect foarte îndepărtat
(se spune : „situat la i n f i n i t " ) . Ea . este aproximativ
ega lă cu „lungi mea d iagonalei imaginii pen tru ca­
zul obiect ivului nu m i t „normo I".

19
De d istanţa focală a obiectivu l u i depinde 1nări mea
elementelor din i magine. De exem p l u , obiectivele
c u d istanţe focale scurte (superangu la re) redau ele­
m e n tele l a o scară m ică in raport c u obiectivul „nor­
m a l''. i n tabe l u l 1 sint prezenta te caracteristicile
esenţ i a l e precum şi util iza rea d i feritelor tipuri de
obiec tive.
Se remarc ă din coloanele tabel u l u i că, un obiectiv
avind F 50 mm reprezintă pentru formatul fotog ra­
=

mei d e 24 X 36 mm (d iagonală 43 mm) o distanţă

loca l ă „ n orma l ă " ; în schimb, pentru formatul 6X6
cm este considerat „norma l " un o biectiv c u focala
de 80 m m .
De asemenea s e mai observă că cu c i t d is ta nţa
foca l ă este mai l u ngă (80-1 OOO mm), cu atit scade
u n gh i u l vizual al imaginii c i t şi profunzimea adică
i n terva l u l 1n care apare clar i mag i nea obiectelor
a flate d e o porte şi de alta a d is tanţei pentru care
a fast reg lat obiectivul .
Sistemul d e obturare (obturatorul) are rolul d e
a d o z a d urata i l u minării stratul u i fotosensibil in
t i m p u l fotografier i i .

20
Diafragma ( blendo) este dispozi tivul d estinat doză­
rii cantităţii d e l u m i n ă care i ntră în a pa rat, i ntocmoi
co robi netul u nei conducte d e apă. Ea l i m i tează
d eschiderea relativă o obiecti v u l u i fiind ind icată pe
monturo lui sub formo u nui şir d e nu mere co de
exemplu : 1 ; 1 , 4; 2 ; 2,8; 4; 5,6; B; 1 1, 1 6: 22:
32 : 45 : 64.
Aceasta este scaro i nterna ţională pentru indicii d i a ­
fragmei ; trecerea d e Io o treaptă Io a l to se obţine
prin multipl icarea c u V 2= 1,41 : d e pildă: 4X 1 ,4 1 =

= 5,6. O treaptă od:-;i ite de două ori moi m u ltă l u ­

mină decit treapto u r mătoare şi pe j u mătate faţă
de treapto precedentă. Cu alte cuvi nte, dacă se u t i ­
l i zează d ia fragma 5 , 6 , c u u n timp d e expunere d e
1 /100 s, pentru diafragma imediat u rmătoare (B),
timpul de expu nere va trebui d u blat Io 1 /50 s, iar
pentru d iafragma precedentă d e 4, timpul d e exp u ­
nere se v a reduce l a j u mătate, adică 1 /200 s .
Prin închiderea ş i d eschiderea d ia fragmei (diafra g ­
mare) se rea l izează d o u ă operaţ ii de o i m portanţă
esenţialo fotog rafie :
.
o. se adaptează l u minozit�tea obiectivu l u i Io con­

d i ţi i le de expu nere i m puse d e i l u m i na rea s u biect u l u i

lotoy1ar iat :

21
N
N
Tabelul 1

Clasificarea obiectivelor după distanţa lor focală,

formatul imaginii, caracteristici, utilizări

Ungh i u l
!! Imaginii O
„
u
�
o „ E
� -;
o. num irea „E
u
I
obl•cllvu l u l Caracte r isti c i Ut i l izări
�E � �"°. E ��E
.!!
- E .��; E .;-_; �
o
"- „N1'
��.... � ��.elf!.
... ..oca
I.I..

Obiecti v c u dis­ Unghi u l de I Pla n u ri gene rale şi

tanţă focală
seu rtă d e nu m ite
.su p raang u l a r" ,
„Weitwi n kel"
sau „ retrofocal"
poză m a re. obiecte situate la o
Profu nzi m e m i că d ista n tă,
° care
21 90 ş i l u m i no- necesită u n u ng h i
zitate m a re m a re a l i m ag inii ş i
o p rafu nzi m e m a r e .
D ă efecte d e pe rs­
pectivă exagerate.
Contraindi cat la
portrete
 O b i ecti v cu d is- Unghiul de Folosite la fotog ra-
tanţă focală me- poză nor- f i e r i în l ocu ri st r i m-
d ie mal cu pe rs- te, in care d i stanţa
pecti va a- d intre su bi ect şi
35 63 103
p ro p1ata d e apa rat este m i că
c e a a ved e ri i
omului

---. ---

O b i ecti v cu d is- Distanţa fo- Imag i ni normale si

tantă focală nor- cală a p ropi- orice fel de planu �i
mal ă 50 45 81 ată d e d i ago- mijl ocii. Mod ifi-
nai a i magi- căr i d e perspectivă
nii mai p u ţin e v i d ente .
Imagini c l a re pe
toată su p rafaţa ci i-
şeu l u i

N
....
 Tabelul 1 (continuare)
Unghiul
!!! imaginii O
•u
.'.! E ..!!!
Denumirea � u
!
.
� E - c
oblecti•ului Caracteristici Utilizări
7E -; �� E , o E -
.
C'l,1
E
-; :l'"I u
E ·- �·�.o
I( P1
...
.,,
u
„.,,
o·- „.("1.
JC an
.,.r.i..,.
c
u..
:·;'°ml
O b i e ct i v cu Ung h i de Fotog raf i e r e de la
d i stanţă focală 85 28 52 poză m i c. d i stanţă a obiecte-
l u ngă Lu mi no zi ta- l o r , pri m-planu r i ,
135 18 35 te red u să g ros-pl anu ri. Ele-
m ente de arhi tec-
tu ră şi colţuri d i n
natu ră
--- --- ------

O b iecti v cu Ung h i u l c i m- Fotog rafii de peisaje

di stantă focală pu l u i Uti l c u d etal i i l a di stanţe
0
foarte l u ngă 300 8 15 m i c : scade maTi , ju cător i pe
lu m i nozita- teren de sport, ani-
tea m a l e , păsări etc .
Apropie depă rtă-
rile
b. se mă reşte profunzimea cimp u l u i de claritate a l
obiectiv u l u i cu c i t diafragma es te m a i închisă ş i i n ­
vers.
La obiectivele moderne interva l u l de claritate este
i nd icat pe montura lor. De pildă, la un obiectiv pus
la pu nct la d istanţa de 3 m, cind se fotog rafiază
c u o d iafrag mă de 1 : 8 zona c � a ră es te c u p rinsă i n ­
tre 2-6 m d u pă c u m se vede i n figura 8 . "Profunzi ­
mea se mai poate citi şi
in tabelele a flate i n pros ­
pectele a pa ra telor foto
g rafice.
T i p u rile de dia fra g me
obiş n u ite sini redate in 2
fig u ra 9. Ele pot fi: o p l ă ­
c u ţă c u orificii ci rculare,
i n tilnită la aparatele foto·
g rafice mai vechi (box) ;
u n d isc cu orificii (revol­
ver) cu ca re sin! echipate
aparatele s i m pl e ş i dia- Fig. B - Obiec t.i� cu i nel
frag ma i ris, construită d i n marcat p entr� � .1t1rea pro-
funz1m11 :
mai multe lamele su btiri, r - s c a l a diafragmei ;

metalice sau d i n mate ; ial

2 - scalo metrică : 3 - scala
profunzimii

25
 o 22
016

011
Oa
a b

c
Fig. 9 - Tipuri de d ia frag me :
a - p lOcu\ă cu orifiicii circulare ; b - disc cu orificii ;
c - iris

p lastic, a stfel i ncit prin închidere să formeze u n ori­

ficiu c u d i a metrul variabil.

26
Obiectivele moderne ale apa ratelor cu vizare prin
obiectiv sini echi pate cu d i a fragme perfec ţionate,
care reglează a utomat deschider eâ i n raport cu sen­
sibil itatea filmului şi i l u m i narea subiectului fotog ra­
fiat.
Obturatoru! este un mecanism care perm ite l u m i n i i
s ă pătrundă pr i n obiectiv şi să i m presioneze mate­
r i a l ul fotosen s i b i l , un a n u m i t timp. N u măr u l şi o rd i ­
nea timpilor d e expunere cuprind o gamă de vi­
teze pentru „in stanta nee" incepind de la 1 s p i n ă
la 1 /2 OOO s uneori chiar şi mai scurte. Timpii u z u a l i
insă s i n t cupr i n şi i n tre 1/30-11250 s .
Scara timpi lor este în concor d a n ţă c u scara diafra g ­
melor, şi a n u m e :
1 / 1 ; 1/2 ; 1/4 ; 1/8 ; 1 / 15 ; 1/30 ; 1/60 ; 1/125 ;
1 /250 ; 1 /500 ; 1 /1 OOO ; 1 /2 OOO s , a d i că tot cu ra­
portul „2" intre trepte.
Cons tr uctiv, obturatoarele se i m port in două mori
gr upe :
a. obturatoare d i s puse in faţa s i ste m u l u i optic (ob­

tu rator u l adiţional cu perd.eo şi obturator u l d i sc) sau

i n tr e lentilele si stem u l u i optic (obtura tor centr a l ) ;
b. obturatoare d i s puse pe s u prafaţo de formare a
i m a g i n i i (obtu ratoare de placă).

27
T i p ur i l e de obturotoare obişnuite, prezentate în f i ­
g ur a 1 0 , e c h i pează majoritatea a para telor fotogr a ­
fice.
Obturator u l disc are cel mai simplu meca nism ş i
s e montea ză î n fa ta sa u în spatele obiectivu l u i , a ­
vînd u n sing ur t i m p d e expunere 1 /25 sau 1 /30 s.
Obtura tor u l central se armează pentru declanşare
fie m a n u a l , fie odată c u a va nsarea f i l m u l u i în a pa ­
r a t . Per m i te viteze de expunere · pentru instanta nee
intre 1 s 1 /500 s.
Obtura tor u l cu placă (perdea) este constr u it d i ntr -o
perdea de pinză neagră, cauci ucată, opacă, care
se i n făşoară pe u n ta mbur ş i se eli berează pr i n apă­
sarea unui buton, de că tre u n arc spiral . I se mai
spune „obturator de placă" sau focal şi are o „fa n ­
tă" d e a cărei viteză de deplasare depinde timpul
de expunere. Perdeaua se află î n i mediata apro­
pier e a stratului fotosensi b i l .
O bturatorul cu perdea prezintă, în generol, avanta­
jul de a lucra cu timpi scurti de expunere (pină la
1/2 OOO s), dar ş i unele dezava n taje. Astfel, la tem­
peraturi joase, perdeaua se mişcă mai încet, iar Io
fotogra fi erea subiectelor i n m işcare rapidă, i magi nea
acestora poate o părea deformată, de asemenea,

28
 )

o - disc b - -; -
Fig. 10 Tipuri de obtura toare :
central c oblurolor cu placă (perdea)

29
mar g i nea cl i şeelor poate apărea în a n u mite ca-
zuri - expusă neuniform.
Gomo timp ilor de expunere i nd icaţi pe aparat cu­
pr i n d e o serie de litere şi c i fre, care au următoarea
semnificaţie, d upă ţara p roducătoare a aparatu lui :
Z (Zeit=timp de poză lung) ; D (Da uer=durotă) ;
T (ti m e =timp) ; D (dli nosti =dura tă) ; B (beliebig=
= oo recore, d upă dorinţă, 1 /20-1 /500 s); Insta nta ­
n e u ( 1 s-1 / 2 OOO s).
Per fecţionări recente a u prod u s obturatoare elec­
tronice, care îndep l i nesc şi funcţia de diafr<Jgmă au­
tomată, precum şi obturatoare sincronizate care co­
m a n d ă, la deschiderea lor, şi i l u minarea lămpii
blitz.
Poziţia de sincronizare este însemnată pe butonul
g ravat c u vitezele de obturare, cu „X" - pentru l ă m ­
p i l e f u lg er electronice (blitz) ş i cu „ F " - pentru lăm­
pile „flash cube" (fulger chi m i c cu foiţă de mag­
neziu).
Ane:a:ele optice ale obiectivelor a u fost create pentru
a exti nde aplicarea procedeelor fotografice in d i fe­
rite cazuri de fotogra fiere. Din ca tegoria acestor ac­
cesorii fac parte :

30
 Lentilele adiţionale, care sînt montate în pa rtea
fronta l ă a un u i obiectiv în scopul mod i ficării d i s ­
tanţei focale o ace stuia (fig. 1 1 , o). Ele p o t fi de
mai multe fe luri : conve rgente sau pozitive (proxare)
care scu rte a ză d istanţo foca lă o obiectivu l u i fiind
folosite Io măr i reo i ma g inii obiectelor, re produce ri
etc. ; lentile divergente sau negative (di sta re ) , ca re
măresc distanţo foca lă o obiectivului pe rmi ţînd folo­
sireo l u i co supe ran g u l a r, cu ung h i u l de c i m p mă­
rit (sînt necesare amatorilor fotografi care n u d is ­
pun de un te leobiectiv s a u superan g u l a r). Len tilele
ou indica t pe montură puterea exprimată in
dioptrii, cu semnul + " Io cele conve rgente şi
„

„-" la cele divergente.

Tuburile şi inelele de prelungire (fig. 1 1 , b), confec­
ţ i onate de obice i d in metol uşor, pe rmit, de a se ­
menea, mărirea distanţe i focale o un ui obiectiv
„normal" în scopu l reproducerii Io o scară moi more
o obiecte l o r (mac:rofotogrofiere). Ele se montează
prin înş urubare, între a pa ratul de fotog rafiat şi obi­
ectiv, punerea la punct a i m a g in i i făcin d u - se fie pe
bază de ta be le la a para tele „oarbe", fie pe ge a m u l
m a t , la aparatele d e t i p reflex ( f i g . 1 1 , b). Î n locul
tuburilor de p re l ung ire ş i a inelelor intermediare se

31
 b
a

Fig. 11 - Anxe optice ale o biectivelor

a - lentile adiţionale (proxore) ; b - tuburi şi ine l e de
prelungire o distantei focale
poate procura, în acelaşi scop (de la magazinele
foto), u n burduf extensibil care se mon tea ză ca în
figura 1 2.
Filtrele de lumină sau /ilirele lotogralice colorate a u
rolul de a corecta unele deficienţe d e redare a c u ­
lorilor p e filmele alb- negru ( p l a n şa I, b ) ş i d e a
ob!ine a n u mite efecte speciale. Aşezate in c a l ea r a ­
zelor l u m i noa se i ncidente lasă să treacă radioţi i l e
propr i ilor lor culori ş1 a bsorb, în funcţie d e densita­
tea lor, o a n u mită cantita te din radiaţiile culorilor
complementare. Fi ltrele acestea sînt for mate din l a ­
mele de sticlă colorate î n m a s a lor, s a u dintr-o pel i -

Fig. 1 2 - Burduf extensibil pentru obiectiv

33
c u la de gelatina colorata, montata într-o romă me­
t alică a d a pta bilă obiectivul ui. Caracteri sticile fi ltre­
lor de l u m ina s i n t redate î n tabelul 6, iar cazurile
î n care se utilizează, prec u m şi efectele obţi n u te,
s i nt d escrise în capitol u l „Fotograf ierea " .
Ecranele d e difuzare permit obţinerea la fotog ra­
fiere a unei imagini „semid ifuze", formata in rea l i ­
tate d i n doua i ma g i n i u ş o r suprapuse, una ovînd
contururile a bsolut cla re, iar cea de-o doua uşor
estompate (flou). Ecranele d e d i f u zare pot fi consti­
tuite din lentile de sticla, c i rcula re s a u pătrate, cu
s u p ra feţe g ravate c u cercuri concentrice sau a l te fi­
g u r i geometrice regulate. in l i ps o l entilelor de sticla
se pot folosi ţesa turi de voal sau măta se, trans p a ­
rente, p e care a matorul le a p lică pe obiectivul ori ­
cărui a pa rat fotog ra fi c (sa u de mărit), d u pă sta bi­
l i reo clarităţii imaginilor, în scopul de o îndulci tră ­
săturile Io portrete, de o atenua ridurile sau o ac­
cen tua efectul de ceaţa sa u contrp l u m i nă ; proce­
deul a sc u nde defectele clişeului, s u p ri mi nd retuşul.
Parasolarul este o p iesă , c u a spect de pîlnie, care
se monteoza- in fa ţo obiectivu lui pentru o sch i m ba
d i recţia rozelor l u m i noase ce cad oblic, împiedicînd
reflexia lor care o r strica claritatea imaginii. Pqro-

34
solarele pot fi scurte s o u l u n g i şi trebuie să cores ­
pundă tipului de obiectiv Io care se apl ică ; ele sint
utile otit pe timp î nsorit cit şi pe timp înnorat, mai
a l es la fotog rafii în con tro - l u m i nă (soa re, o g l i n z i ,
geamuri, a pă, s u prafeţe reflectante etc.).

D i spozitivele de vizare
şi punere la punct
Pentru controlarea şi încadra rea imogi n11, iar Io une­
le aparate şi pentru punerea la punct a clo rităt i i ,
toate a pa ra tele fotografice s i n t ec hipate cu dispoz i ­
tive de vizare.
Vizoarele pot fi d e d i ferite tipuri şi se fixează pe
pa rtea su perioară sau l a tera lă a aparatelor. La apa ­
ratele d e tip mai vec h i , vizoa rele denumi.te iconome­
trice, c u ca meră obscură, optic, cu sau fără tel e­
metru, nu asigură o încadrare precisă datorită aşa ­
numi tei „erori de paralax ă " , adică o deca laju l u i care
se produce i ntre i m a g i nea dată de vizor şi aceea
pe ca re o înregistrează în rea l i ta te obiectivu l . Eroa­
rea de paralaxă a pa re d a torită fa pt u l u i că vizorul
şi obiectivul sint situate pe două a xe optice di ferite,
după cu m i l ustrează figura 1 3 .

35
Fig. 13 - Corectarea paralaxei p rin înc l i na rea vi­
zorului

Para l a xa poate fi verticală sau orizontală, cea ver­

t i c a l ă corectin d u - se, la a p a ra tele sim ple, pentru su­
biectele aflate sub 1-2 m de a pa rat, fie prin lăsa­
rea î n vizor a unui spaţiu l i ber deasu pra părţii su­
perioare a subiectului, fie prin înclinarea vizorului.

36
 Fig. 14 - Apa rate fotog rafice reflex :
lupă : 2 - geam mat ; 3 - oglindă : 4 - peliculă :
obiecliv ; 6 - pentaprismă ; 7 - ocular : 8 - pion·
pelicular ; 9 - oglindă

V i zoarele „reflex" prezintă avantaje fa ţă de cele

prezentate mai sus fiindcă perm i t incadrarea
ima g i n i i fără eroare de para l a xă , a p recierea i l u m i ­
nă rii subiectu l u i , p recum ş i a punere la p u n c t pre­
cisă a cla rităţii ima g i n i i care se formează d u pă cum
este redat in figura 1 4.

37
 Q_
o
u

�:�;>;
-;;_
-

"'

-
:�''}

o
ln afară de accesori i l e optice ole obiectivelor, un
amator fotograf moi ore nevoie de unele d is pozitive
suplimentare (care pot f i c u m p ăra te d in comerţ),
pentru uşura rea şi îmbun ă tăţireo con d i ţii l or sole de
l ucru. Acestea se pot folosi Io orice tip de a pa ra t
fotog rafic şi cele moi obişn u i te sini :
Stativul (denumit mono s a u trepied) asigură poziţia
fixă a a para tului la fotografierea cu timpi de ex­
pu nere lungi (fi g . 15) ; u nele tipuri de sta tive de d i -
mensiuni mici (cu
menghin ă şi cu cap
mobil) sini uşor de
transportat şi comode
in cazuri de deplasări.
Autodeclan�atorul per­
m i te acţionarea d e ­
clanşatoru lui c u on­
trerupere pentru o uto­
fotog rofiere i nd ivid ual
s a u i n gr u p .
Exponometrul serveşte Fig. 16 - Exponometru
pentru determina re'.:! fotoelectric cu două scări :
1 - disc rotativ cu inchidereo
corectă a tim p u l u i de diafragmei ; 2 - scolO ; 3 - oe
indicator ; 4 - indicotii de
expunere, i n raport cu sensibilitate o filmul �i

39
intensi ta tea i l um inării subiectu l u i fotog rafiat ; există
ex ponometre optice şi exponometre fotoelectrice,
core s e pot procura de I o mogozinele de speci a l i tate
(fi g . 16). Ultimele pot fi cu o sca ră s a u cu două scări
de sensibilita te.

Clasificarea aparatelor fotografice

Pentru fotog rafii a matorii începător i , spre deosebire
de profesionişti, problemo achizi ţion ă ri i un u i a pa ra t
este d estul de compl ica tă . Ca re es te c e l moi bun
o pera t sau obiectiv? ce avan taje poate oferi un ul
sau a l t u l dintre a pa ratele aflate in magazine ? s ini
în trebări Io care nu se poate do un răspuns cate­
g or ic , alegerea un u i aparat fotog rafic răminind Io
a p recierea fiecăruia in raport c u pos i b i l i tă ţ i le şi gra ­
dul d e cunoaştere o a rtei şi tehn i c i i fotografice. in
cele ce u rmează vom încerca să prezentăm o scu rtă
c l as i ficare o caracter isticilor a pa ratelor de fotog ra ­
fiat, în tabe l u l 2 , c u tri miteri I o i l ustra ţia respectivă
d in figuro 17, urmind co fiecare s ă decidă.
ln to bei s ini prezentate şi un ele t i p u ri moi vechi de
aparate care se moi intilnesc I o un i i a m a tori.
ln mod convenţional. clas i ficarea a para telor fo to­
grafice se poate face în funcţie de
- lormatul imaginii (clişeului folosit) ; ex i stă aparate
de for mat mare (9X12 , 13X 1 8, 18X24 c m ) ; format
mijlociu (3X4. 4X4. 4,5X6. 6X6. 6X9 cm): for­
mat mic ( 18X24, 24.X 24, 2 4X36 m m): forma t m i ­
niatural 1 .S m m ) .
- materialul fotosen sibil folosit : p l ă c i , pla nfil me,
rol l fi l me sa u film de 35 mm perforat pe marg i n i , tipul
de obturator cu care este î nzestrat, dacă este o
cutie rigidă sau a re burduf etc. ;
- metodele de punere Io punci : cu scală de d i s­
tan te, cu telemetru , cu og l i nda reflex, cu gea m mat :
in figuro 17 prezentăm citeva d i ntre a pa ratele cele
mai uzuale.
Majoritatea aparatelor moderne sini prevă zute cu
u n meca n i s m care n u permi te fi l m u l u i să ava nseze
mai mult de o i ma g i ne, prec u m şi cu un d ispozitiv
de blocare a decla n şatoru l u i , pentru a î m piedica s u ­
prapu nerea imagin i lor. De a semenea mai posedă şi
d ispozitive de sincroniza re pentru la mpă-fulger elec­
tronică şi fulger chi mic.
i n ultimii ani s-au con stru it a parate fotog rafice care
perm it obţinerea d i rectă a u nei i m a g i n i pozitive pe
h irtie color sau a l b- negru, in maximum un mi nut,

41
 Caracteristicile unor tipuri uzuale

MCldelu I
Caracteristici
tehnice a b

lnslamatic, Kiev, Cerlo, Smena,

lipul aparatului Ceaika
Kompakla, Kodak

1 2 3

For m at M i n i a tural mic rigid

1 4 X 21 m m 24 X 3 6 m m
(fi l m 16 m m)

Di afrag m a 1 :4,5-1 :3.5 1 : 3 . 5 iris

desc h i dere f i xă

Tipul obturato- Si mpl u 1 /30- Ce ntral

rului 1 /250 B . 1 /1 5--1/250

42
 Tabelul 2
de aparate fotografice

din figura 22

c d, e I g. h, i

Saliut, Exacla,
Agl•, Koda�. l iubite I , Penlac:on,
Voigtlander Weltaflex, Sputnik Prali:t ica,
lskra, Mos- Rolleii le11, Belplasca Zenil E,
k va-5 Ne't'a Canon,
I Minolla etc.

4 5 6 7

M ijlociu cu M i j lodu r i- Mijlociu ri- M i j lociu

bu r duf gid gid 24 X 36 mm
6x9-6x6 6x6 6x6 6x6 mm
4,5 X 6 c m

1 : 2.8- 1 : 3.5 - 1 : 3,5 - 1 : 0,9-

1 : 3 , 5- 1 : 4,5 i ris 1 : 4, 5 i ris 1 : 2,8
1 : 6,3 i ris d u pă obiec-
tivul folosit
- i ris

Central Cent ral 2 obtu ratoa- Pe rdea cu

1 s- 1 /250 B , 1 /1 5 - re central fantă
1/250 B . 1 / 10-- 1 s - 1/1 OOO
1/1 00

43
 1 2 3

S i stem de vi- Directă, p r i n Di rectă, t i p lunetă,

za re lu netă sau cu cu tel emetru
tele metru

E x p o n ometru Nu Nu
i n c o r p o rat

A l te p a r t icula- Fol oseste case- T i p Leica" fab ri cat

„

ricăţi te cu fi l m ci n e- in 1 925. Punerea l a

matografic de pct. cu obiecti v te-
1 6 mm lescop i c . Apa ratele
O biectiv cu d i s- K i e v , Zorki , Len i n-
tan�ă focală fixă g rad au vizoare
25 mm p r i n telemetru
Punere la punct
fixă

44
 Tabelul 2 (continuare}

4 5 6 7

Cu ca m e ră Reflex pe Reflex pe
obscu ră, cu ogl i ndă şi oglindă, -

'
cad ru , cu te- gea m mat cad ru
le metru sau p r i n ca-
d ru

Nu Nu Obs. a pa rac Da
per. obţi ne-
rea de foto-
g rafi i ste-
reoscopice

P u ne rea la Pu n e rea la For mat d i n La n sate in

pu net d u pă pu net ş i in- 2 apa rate 1 930 ; are
model u l apa- cad ra rea pe „Liu bicel". vizo r p r i n o-
raiu l u i p r i n g e a m mat. Al treilea o- biectiv pe
a p recie rea , Se face cu biecti v s e r- geam mac
d i stanţei cu obi ecti v u l veşte l a v i - sau pe nea-
tele m. pe supe rior zare ş i ac- pri s m ă
măşti ţionează ce-
lelalte 2 o-
biecti ve

45
 Fig. 17 - Tipuri de a parate
1 - Certo ; 2 - Etiud ; 3 - Smeno ; 4 - Minolto ; 5 - Bel·

46
fotog rafice uzuale :
plosca ; 6 - Proktica ; 7 - Rolfeiflex ; 8 - Ricetk ; 9 - Apa·
rot cu burduf de extensie ...

47
Fig. 18 Aparatul Fig. 19 - Schemo de î n ­
„Polaroid " cărcare a g a rnitu rii foto-
g rafice „Moment" :
1 - bandă pozitivă cu copsule
conţinind paste de developare
şi fi,.,ore ; 2 - role de pre­
sare ; 3 - perete interior de
separare ; 4 - bandă nega­
tivă ; 5 - copacul aparatului ;
6 - locul de scoatere a fo-
togratiei

cum s i ni aparatul sovietic „Moment" şi ope ratul

a m erica n „Polaroid " (fig. 1 6).
Imag i ni l e pot uveo formol u l 6X9 c m , B,2X 10,5 c m
sa u 9 X 1 2 c m .
Construcţia acestor a parate - deşi si mplă - diferă
de a celorlnlte deoarece in locul unu i rolfilm clasic
permit încărcarea u nu i fotocorn plet negativ-pozitiv

48
de 8 cadre. ciih - negru rnu rolor, cil şi a substrJn­
ţelor reve latoare şi de fi�o1 e
După ex pune rea emulsiei, omt·eie ben z i - negativă
şi pozitivă - (fig. 19) trec p r i n dreptul unor role p re ­
soare care spa rg capsulele de material p l asti c i n ­
cărcate cu po stă revelotoore-fixn!oarc, acţioni nd
a supra negativului şi copiei poz itive. ln acest mod
se obţin unicate de o calitate sotislăcătoore, intr - u n
timp record. De pe r1egoti•· s e pot obţinl' ult e r ior
copii pozitive mă rite.
Desig ur, posibilităţile tehnice· <.11e acestor ap a ra t e
sint inferioare celorfoltc. n eq a t i v u l hi nd de o calitate
scăzută, iar costul unei fotografii, m o i ridicai.
Alegerea aparatului fotografic, 1n urma inlormoţiilor

expuse in a ce st capitol, va fi u�..:rotă, moi a les d ac ă

l u ă m în conside1:1ţie ovanla)E'le şi dezavantajele di­
fer i te lor tipuri. e num c,ro te moi jc,,

Aparatele peu•,·u formaie •nedii (6x 9, 6v6, 4,5X6)

OU avonlOJtif \.J; puner('U 10 r11.1nct SC tace mf!i prCCÎS
şi calitatea t.'"!hnir 6 :; ,...lişeeior eslt: moi bunf· ceea
ce per m it e •:·xecu!rirec u nor fotocor·ii moi mnn. de­
fectele o pt ic e .'I{· .:noginii nefiind mult ompld icate.
De asemene::-, c l 1 � eu l poate l i uşor retuş':!!. i n sch i mb
sint mai scumpe, au d imen�. ... ; n i i110ri, d�ci i nco·

49
mode Io tran sport, cost u l peliculei ma i ridicot, i a r
la executa rea fotocopiilor pe hirtie, necesită a p a ­
ra le de m ă rit speciale.
Aparatele pentru formate mici (24X 36 mm , 24X
X 18 mm). au d imensiuni red use, g reutate mică, d i s ­

tanţa focală a obiectivului (obişnuit 40-58 mm) a s i ­

g u ră o m a re profu nzime şi lum i nozitate : s e pot folo­
si obiective interschimbabile (20-1 OOO mm) ; pune­
rea la p uncl pe geam mat sau prin telemetru. Î n
caz u l a paratelor reflex monoobiectiv, eroorea de p a ­
r a l a x ă este excl u să ; oferă posi bilitatea de o foto­
g rafia subiecte î n mişcare, viza rea f i i nd comodă ; li
se pot od opta numeroase accesorii in scopul foto­
g raf iei documentare. Prezintă şi avantajul folosirii
u nei mori varietăţi d e • pelicule, cu diverse caracte­
rist i c i : costul este moi red us, pentru un negativ.
Prin tre dewva ntoje men ţionăm : unele a pa rate ou
preţ rid icat ; formatul negativului fiind de m ărimeo
unei mărci poştale, nu permite un retuş eficient şi
nici măriri peste 24X30 cm, fă ră o granulaţi e vizi­
b i l ă ; d eteriorarea uşoară o negativu l u i prin zgiriere
la m a n i p u l a re ; se foc de obicei moi multe negative
pentru a celaşi su biect de către fotoamatori, care
a leg pe cel moi bun.

50
Aparatele pentru formate miniaturale ( 14X 21 m m )
care a u început să f i e foarte răspînd i te, datorită
avanta j u l u i gabaritu l u i şi g reutăţii red u se ; folosesc
casete pentru filme dar nu dau imagini de calitate.
Aceste aparate sini ag reate atit pentru simplita te a
operaţiilor de fotografiere, c i t ş i pentru automatiza­
rea Iar.
Compa rativ, avantajele formatului mediu sînt cu m u l t
mai puţine faţă de c e l e a l e formatu l u i m i c ( l a care
se cere doar a mai mare grijă in procesele de la bo­
rator) astfel incit preferi nţele majorită ţii fotoa mator i ­
l o r s e opresc l a a pa ra tele de format m i c . Un a p a ­
rat nereflex cu fi l m d e 3 5 m m satisface cerinţele
efec�uării de fotogr_p fii fa m i l i a l e; a pa ratu l nereflex
c u telemetru permite o bună punere la punct a i m a ­
g i n ii, dar u n a parat reflex monoobiectiv este d e m a i
mare uti l i tate.

Păstrarea aparaturii fotografice

O biectivul, fiind partea cea moi sensibilă a apara­
tului, trebuie ferit de căld u ră excesivă, de u mezea l ă
şi de zgiriere. puni nd căpăcelul de a pă rare atunci
cind n u se fotog rafiază.

51
De o�emeneo nu se vor atinge lentilele cu degetele
deoarece prin u rmele de grăsime lă sate e ste ata­
c a t stra t u l o ntireflecto nt, care poate fi d i strus.
Pro f u l de pe obiectiv trebuie îndepă rtat prin s uflare
c u o pară de c a uc iuc, sau şters cu ajutorul unei
pen s u l e cu părul foarte moale şi deg resat. in l i pso
acestora , se poate folosi o cirpă moale de bumbac,
î n n ic i un coz ţesătură d e lină sau piele de căpri­
oa ră, d eoarece lasă urme de g răsime.
Nu vor fi utilizate obiectivele a pa ratelor fotografice
Io a para tele de mărit, căld uro putind provoca în­
m uierea ba lsamului de Canada, cu care sint l i pite
l1entilele, coz în care apar pete g ă l bui sau se dere­
glează s i stemul optic.
Apo ş i u mezea lo, i n genera l , produc „cedarea" de
c ătre stic l o lentilelor o unor ox izi c a re combinaţi cu
s i l ic i u formează pete i remed i a bi le. o.,, aceea, stro­
p i i de a pă trebuie îndepărta ţi cit moi rapid de pe
suprafeţele exterioare o le· lentilelor, prin ta mpona ­
rea lor c u ajutorul u nei bucăţi de şifon moale, cu­
rat, foră scame.
Nu se va curăţi obiectivul c u s p i rt şi n ici n u se va
şterge d acă se abureşte Io trecerea dintr-un me­
diu cu temperatură rid icată î n tr- u n u l c u tempera-

52
tură mai scăzută ; se va a ştepta egaliza rea tem pe ­
raturilor ş i d is pa riţia a bur i rii de la si ne.
Dacă obiectivul a re pete de grăsime, acestea pot fi
îndepă rtate cu aj utorul unui tam pon din ţesătură
moale, fără scame, uşor umezit cu o soluţie d e
1/2 opă ş i 1/2 acetonă (la obiectivele sim ple, c u
len tile nel ipite) sau a pă î n care s-au d izolvat citevo
picături de a l cool a l b (pentru obiective netratate c u
f l uorură) . S e recoma ndă c o ţesătura să fie umez ită,
n u îmbibată, deoarece se poate intîmplo ca spirtul
sa u acetono în exces să se strecoare in i nteriorul
monturii şi să d izolve balsam u l de Canada.
N u se va lăsa vara obiectivul c u partea fronta l ă
i n p l i n soare, în contra l umi nă, fiindcă razele sol a re
foca l izate pot să aprindă peliculo d i n aparat.
Lovirea obiectivelor poate produce crăpături, zgî­
rieturi sau deplasări de lentile. Se recomandă co
d u pă fotografiere a pa ratul să fie a şezat î n tocul
gentii porta bile, ca o bună măsură d e protecţie.
Aparatele fotog rafice n u trebuie ţinute în la borator
sau in apropi erea substanţelor c h imice deoarece,
acestea emonînd gaze, prin d escom p u nerea lor, oxi ­
dează unPle piese meta l ice ole a pa ratului ş i c h i o r

53
obiectivele. De a semenea şi u mezea lo dău nează pie­
selor metalice producînd oxidarea lor.
Curăţireo pieselor a ta c a te de umezea lă se face prin
frecarea lor cu o ţesătură pe ca re se vor turna
cîtevo picătur i de u lei d e parafină.
l ndepărtoreo prafu l u i depus in exteriorul sau i nterio­
rul cutiei a parat u l u i se vo face c u o pe n s u lă sau cu
u n ş i fo n moale, c u ra t , evitînd zgîriereo sau î n l ă t u ra­
rea stra t u l u i a n tire!lectont de vopsea neagră .
Curăţireo ş i g resa rea meca n ismelor se vor efectua
Io i ntervale moi l u n g i şi n u m a i î n ateliere de spe­
c i a l ita te.
Apara t u l fotografic n u trebuie bruscat Io ma nevre
şi p u n erea lui în funcţie se va face în ordi nea ind i­
cată. în prospect.
 MATERIALE FOTOGRAFICE

in a rta fotografică materia l u l fotosens ibil este exp u s

la l u m i n ă în cond iţii determinate. C a urma re, p e
sup ra faţa materi a l u l u i fotografic s e p roiectează ima­
ginea optică a obiect u l u i fotografiat, imag ine la­
tentă , i nvizibilă. Pe partea expu să , culoa rea g a l ­
benă a e'1'· dsiei, formată d i n halogen ură de a rg int,
devine cenuşie pină la nea g ră d upă cum acţiun ea
l u m i n i i a durat un timp mai scurt sau mai lun g .
Formarea imaginii latente s e explică prin apa­
riţia a rg int ului meta lic p rovenit d in fotoliza h a l o ­
g e n u r i i de a rg i nt.
Ulterior, prin operaţia n u m i tă developare, ca re se
face cu un reveiator adecvat, sărurile de argin! sin i
red use şi tra nsformate în m i c i cri stale de a rg i nt me­
talic, in focurile de pe c l i şeu, ca re a u fost impre­
sionate de lumină. Să rurile de argint neimp resionate

55
de l u m i n ă (părţile negre sau î n c h i se la c u l o a r e ole
o b i ect u l u i ) sin! d 1 2olvote î n t r - u n f i x a t o r ( h i posu l f i t
d e sod i u) şi indeport o l e p r i n sp ălare, 1<1cind o s t i e i
să a p a r ă imagi11eo vizibilă (negcr tivul).
Procedee fotogra fice uzuale s i n t i n a l b -negru ş i in
c u l o r i . P r o c e d e e l e p e n t r u o b t i n erea i m a g i n i l or a l b ­
negru sinl u r rn U t o o r e l e :
- nego t r v pozitiv, p r o i ec t ea z ă pe un ma­
in c a r e s e
terial imag inea p ri n c o n t a c t s a u m o rr re,
n e g a tivă
d up o c o re se <kvel opea z o . s e fi xea z ă , se s p a l ă şi
s e u s ucă ;
- a utaµoziliv p r in i n v e r s a r e , c a r e c o n d uce Io o b ţ i n e ­
rea u ne i imagini p o z i t i ve d i r e c t p c s t r a tu l fotosen­
s i b i l p r i m a r (dia pozi tiv) ol film u l ui ;
- a u top o z i tiv p r i n s o l o , i z o r e , rer: e '"l t i n tr od u s i n prac­
tică.
O bţ i nere a i m a g i n i l o r c o l or se I a c e d u pă p ro ce ­
deel e :
- n e g a ti v -pozitiv ;
- a u to p ozi liv, p r i n s o l o r i z o re .
M aterialele fotografice s e pol clasi fica rn trei g rupe
p ri n c i p a l e :
- ma teriale fotosensibile neqative, pe c a re se face
fotografierea, după care se face copierea

56
- m a teri a l e fotose n s i b i l e pozi tive (hîrtia şi f i l m u l
fotogra fic pozi tiv) pe c a r e s e c o p i a z ă i m a g i nea d u pă
u n nega tiv ;
- ma teri a l e fotose n s i b i l e a l b - n egru şi c o l o r reversi ­
b i l e, pentru o b ţ i nerea i ma g i n i i p o z i tive d i rect la foto­
g ra fi e re .
F u n c ţ i e de n a t u ra suport u l u i tra n s p a rent, materia l e l e
fotose n s i b i l e se i m po r t i n t r e i m a r i g ru p e :
- p l ă c i de stic l ă , d e n u m i te p l ă c i fotog ra fice a l că ror
suport este r i g i d ;
- f i l m e fotografice, cu s u po r t s u p l u , tra n s p a rent, p u r ­
t i n d n u m e l e d e p e l i c u l ă ; a c estea s e p o t prezenta
sub formă de p l a n f i l m e, fil mpack şi filme rulote
( r o l f i l me) pe rfora te sau neperforate pe m a rg i n i , l a te
sau î n g u ste ;
- hîrtie (sa u co rion) d e n u m i tă h i r ti e fotogra fică.
l n f i g u ra 2 0 sint prezentate ma teri a l e l e fotosensi b i l e
a mba late, a ş a cum se găsesc î n comerţ.
Fot oa matorii folosesc la fotogra l i ere a p roa p e exc l u -
s i v n u rn a i f i l m e r u l a t e î n bobi n e - ro l l f i l m e. l n a i n te d e
a p re z e n ta u t i l i z a rea a c estora , este necesa r a d a
c i tevo n o ţ i u n i d espre structura ş i p ro p r i e tă ţ i l e s t r a -

57
Fig. 20 - T i p u ri de ma teri a l e fotose n s i b i l e n ega tive

!urilor ş i e m u l s i ei foto s e n s i b i l e a p l icate p e pelicula

Fotog rafică.
Orice ma terial fotose n s i b i l este alcătuit d i n t r - u n s u ­
port şi unul sa u m a i m u l te stra t u ri fotosen s i b i l e
(fig. 2 1 ) .
Materialele fotosensibile negative s i n t c o m p use d i n
m a i m u l te stra t u r i .

58
 Suportul f i l melor fotog ra ­
fice constă d i n tr - u n mate­
ria l plastic, şi a n u m e :
aceta t u l şi n i tra t u l de ce­
l u loză , poliesteri sa u poli­
carbonaţi. Cel uloid u l , care
în trec u t ero folosit în ex­
c l u sivita te f i i nd i nf l a m a ­
bil o cedat l o c u l aceta t u ­
l u i d e celuloză nei n fla m a ­
bil, care este larg u t i l i zat
azi co suport pentru filme.
S u b s t ratul este forma l
d i nt r - o sol u \ie de ge­ Fig. 2 1 · _Structura f i l ­
l a t i n ă - bromură de ar­ m u l u i cu două stra turi
g i n t - i n t i nsă pe suport 1 n de e m u l sie :
1 - strat ontir e f l ectonl ;
scopu l rea l i zării u nei bune 2 - suport ; 3 - emulsie
adere n ţe a emulsiei foto­ cu sensibilitate redusei ;
4 - emulsie cu sensibilitate
sens i bile, in t i m p u l pre­ r i d i cată ; 5 - strat onlio-
broziv proiector
l ucrării acesteia (develo ­
pare, fixare, spăla re).
Stratul latasensibil sa u emu_lsia propri u - zi să este a l ­
c ă t u i t d i n tr-a pel iculă foarte su bţire d e gelatină
de n u m a i 1 0-20 µ ( u n mic ron = o mia pa rte d i n ­
t r - u n m i l i metru). i n care s e a flă d i spersa te î n sus-

59
p e n s i e c r i s t a l e m i croscopice de s ă r u r i de a rg i n t (clo­
r u ră s a u b romură d e a rg i n t) , care s u b a c t i u nea l u ­
m i n i i se d i soc i a ză i n a to m i d e a rg i n t meta l i c ş i atomi
de brom sa u c l o r. Cu c i t e m u l sia a re m a i p u ţ i n ă
g e l a t i n ă fo tog ra fică (20-60''.tul . cu a t î t c reşte s e n s i ­
b i l i ta t ea f i l m u l u i , scă z i n d propQrţi o n a l î n să con tra s ­
tul.
l n preze n t se produc d o u ă t i p u r i d e f i l m e fotog ra fice
n e g a t i ve cu un strat ş i c u două s t ra t u ri (din care
u n u l a re sensi b i l i ta tea m a i red u să ) . F i l me l e c u două
s t ra t u r i red a u d e ta l i i l e i ma g i n i l o r a t i t î n zonele u m ­
b r i te a l e s u b i ec t u l u i c i t ş i i n c e l e l u m i noase.
Straiul protector „ o n t i o bro z i v " , format d i n gelati nă
moi d u r ă , pro tejează s u pra fa ţo e m u l s i e i d e vătă ­
m ă r i e x te r i o a re .
Stratul ontirellectont sa u „ a n t i ha l o " , p l a s a t fie s u b
s u p o r t u l pel i c u l e i , f i e s u b e m u l s i e , este u n eori colo­
r a t ş i ore ro l u l d e o î m p i e d i c a l u mi n o reflectată de
p e s u p ro fa !o i n ferioară o s u p o r t u l u i d e a d i f u zo în
stra t u l d e e m u l s i e .
Materialele fotosensi bile pozitive, d e s t i n a t e copie r i i
p o z i t i ve o u n e i i ma g i n i negat ive d e p e u n c l i şe u ,
s e ·1 1n p o r t d u p ă n a t u ro l o r i n d o u ă categ o r i i : h i r t i o
fotog r a f i c ă ş i f i l m u l fotogra fic pozi tiv.

60
Construcţio hirtiei
tog rofice e s te preze n ­
totă î n figura 2 2 . i n
m o d c u rent, la fa bri ­
ca rea h i r t i i l o r fotog ra ­
fice se fol osesc patru
tipuri d e e m u l s i i p e
bază d e c l o r u ră , i o ­
d ură, bromură şi clo­
r u ră c u bromură d e
o rg i nt, î n f u n c ţ i e
fo­
Fig. 22 - Sec t i u n e s c h e ­
matică p r i n h i rtia foto ­
grafică pentru copiere
p r i n c o n t a c t sa u m ă ri r e :
1 - s u p o r l ; 2 - strat inter·
med iar ; J - strat de emulsie
de 4 - strat protector

sensi b i l i ta tea d o r i t ă .
F i l m u l fotografic pozitiv este fol o s i t la o b ţ i n ereo d e
.
c o p i i pozitive p e f i l m d u pă negative, a ş a n u m i t e l e
d i a pozi tive, ca re se privesc n u m a i p r i n transparenţă.
E l a re u n singur strat fotosensi b i l ş i o sensi b i l i tate l a
l u m i n ă foorte redu să'.
Materialele fotosensibile in culori ou trei straturi d e
e m u l s i e , fiecare strat f i i n d sensi b i l I o cite u n a d i n
c u l o r i l e : o l bostru, verde, roşu (fi g . 23, o )
Cu a j u t o r u l acestor trei c u l or i , d e n u m i te „cu lori p r i ­
m a re" se p o t prezenta toate c u l o r i l e spec t r u l u i v i z i ­
b i l , c u p r i n se i n tre l u n g i m i l e de u nd ă de 380 şi
780 m µ ( m i l i m icron i ) . D i n cercul c u l or i l o r (fig. 2 3 , b )
se v e d e c ă o p u s u l c u l o r i l o r p r i m a re s i n t c u l o r i l e c o rn -

61
 /4

• Culori primare
O Culori complimen­
fare (fundamenlale)
a b
Fig. 23 Structuro filmului in cu lori (o) si
·
c e rc u l
c ro m a t i c a l c u l o r i l o r (b)
o - fi l m c o l o r exfoliol ; 1 - s u p o r t u l ; 2 - c o l o r a n t u l o l b a s ·
tru : 3 - colora n t u l p u r puriu ; 4 - col o r a n t u l g a l be n ;
5 - sensib i l i t a t e a I o c u l o a r e a rosie ; 6 - sensi b i l i l o t e l a
v e 1 d e ; 7 - fil t r u g a l ben ; 8 - .s e n s i b i l i l a t e la c u l oa r e a
o l bostr6 ; b - c u l o r i l e 9 - p l 1 r p u r i u ; 1 0 - o l b o s l r lJ - i n ­
chis ; 1 1 - verd e - d e s c h i s ; 1 2 - v e r d e - î n c h i s ; 1 3 - g a l b e n
1 4 - r oş u .

p l i m e n t a re s a u fundamentale, c a re repre z i n tă c u l o ­
r i l e p i g m e n ţ i l o r c o l o r a ţ i d i n c e l e trei s t ra i u r i o l e f i l ­
mului.

62
Amesteci n d d o u ă d i n c u l o r i l e f u n d a m e n ta l e (verd e +
+ a l ba s t r u , g o l be n -1- p u rp u r i u} se reco n s t i t u i e culoa ­
reo o l.bă. Ames tec i n d două c u l o r i p r i m a r e , se obţi n e
una f u n d a m e n t a l ă şi o m eslec i n d d o u ă c u l o r i f u n d a ­
m e n t a l e - rezultă una pri mară. l n a c e s t f e l s e p o t o b ­
ţ i n e toate c u l o r i l e i n termed iare şi n u a n ţe l e posi b i l e .
De exem p l u , d a c ă se c o m b i nă d o u ă c u l o r i p r i ma r e ,
c u l o a reo v e r d e c u roşu, se a b ţ i n e c u loa reo fu n d a ­
m e n t a l ă (co m p l i mentară) g a l b e n .
Acea s lă m e t o d ă d e o repro d u c e c u l o r i l e p r i n foto­
g r a f i � s a u t i pa r , d e n u m i tă tricromie, foloseşte d o u ă
căi d i ferite : p roced e u l aditiv, i n t i l n i t i n fotog rafie ş i
t i p a r, u n d e c u l o r i l e se „ad u n ă " pentru o c o m p u n e
i m a g i nea : procedeu l substroctiv folosit î n c i nemato­
g ra f i e şi d i a pozi tive prin c a re culorile nedorite se
scad d i n tota l i ta tea ra d i a ţ i i l o r spectru l u i v i z i b i l , r ă ­
min i n d c e l e necesare red ă r i i imag i n i i p roi ectate.
Materi a l e l e fotose n s i b i l e color folosite se i m p o rt i n :
- f i l me negative color pen tru o b ţ i n e rea de fotogra f i i
p e h i r t i e ş i d i a po z i t ive
- filme reve r s i b i l e color pentru o b ţ i n e rea d e d i a p o ­
zi tive ş i m o i rar fotog ra f i i pe hirtie ;

63
- f i l m e pozitive color folosite numai in la b o ra tor,
pentru o b ţ i n erea d e d i a po z i t i ve d u pă f i l mele nega­
tive color ;
- f i l m e d u p l i c a t c o lor, necesare p e n tru c o p i a t f i l m e
reversi bi l e (d u p l i ca te) ;
- h i r t i e pozitivă c o l or, cu trei stra i u r i , î n treb u i n ţa tă
la fotogra fi i în c u l ori ;
- hirtie revers i b i l ă , folosită exc l u s i v la copi erea d u pă
d ia po z i tive color.
Prel ucra rea c h i m i c ă a t u t u ro r ma terialelor fotosen ­
s i b i l e fotog ra f i c e ·va fi prezenta tă la p a g i n a 1 7 1 .

Caracteristicile materialelor
fotosensibile
Dacă se i l u m i nează două emulsii fotografice A
şi B cu aceeaşi c a n t i tate de l u m i n ă , de aceeaşi
c o m p o z i ţ i e spectra l ă (proces fotoc h i m i c p r i m a r c i n d
ia n a ş tere i ma g i nea l a tentă) şi se d evelopează î n
a c e l e a ş i c o n d i ţ i i (proces c h i m i c sec u n d a r c i n d se
o bţi n e i m a g i nea v i z i b i l ă ) , se constată că î n e m u l ­
sia A s - a f o r m a t m a i m u l t a r g i n t meta l ic (nega ­
t i v u l este mai d e n s) decit în e m u l sia B. l n acest

64
caz se a p reciază că e m u l si a A este m a i sensi bilă
d ec i t e m u l sia B .
Sensibil ita tea f i l m u l u i , con trastu l , g ra n u l a ţia, g r a d a ­
ţ i a , p uterea separatoa re, latitu d i nea d e expu nere,
h a l o u l sînt strins legate de p rocesul de fotog ra fiere
ş i de d evelopare a s tfel incit i n terd ependenţa Iar
t re b u i e c u noscută pentru a obţine rez u l tate opti me.
Sensi bilitatea generală s e defin eşte ca fiind viteza
c u c a re reacţionează o e m u l s i e fotosensi b i l ă (pentru
a se o bţine o a n u mită î n negrire a a r g i n t u l u i ) , î n
· u n c ţ i e d e c a n t i ta tea d e l u m i n ă p r i m i t ă . Sensi b i l i ­
. alea este cond iţionată d e p roporţia d e g e l a t i n ă
d i n e m u l s i e (sensi b i l i ta tea creşte c u c i t stra tu l d e
g e l a t i nă este mai s u b ţ i re, d eci mai tra n s p a rent) .
p recum şi de d i mensiu nea cristalelor de argint
( e m u l sia c u c r i s t a l e m i c i , a d i c ă cu g r a n u l a ţ ie f i n ă ,
a re o sensi b i l ita te m a i scăzută şi i nvers).
Sen s i b i l ita tea generală nu trebuie confund a tă cu
sensi b i l itatea c romatică, naţiune c a re exprimă mo­
d u l în c a re e m u l si a rea cţionează faţă d e rad i a ţ i i l e
colorate a l e spect r u l u i s o l a r . i n funcţie d e sensi ­
bil ita tea Iar cromatică emulsiile pot fi o rtocro­
matice (sen s i b i l e la g a l ben şi verd e) şi pancro­
ma tice (sen s i b i l e la toate c u l o r i l e ) .

65
Fotoa matorul tre b u i e să ştie că f i l m e l e cu un s i n ­
g u r s t r a t fotose n s i b i l (sînt m a i s u b ţ i r i ) . a u c e a m a i
s c ă z u tă sen s i b i l i ta t e i n t i m p ce f i l m e l e cu 2-3 stra ­
t u ri ( m a i g roase) au o sen s i b i l itate m a i r i d i c a tă .
Se n s i b i l i tatea generală se e x p r i m ă p r i n tr-o c i fră
s i m p l ă sau o c i fră însoţită de s i m b ol u l „0", ca re i n ­
d i c ă g rade. E l e sînt scrise atît p e a m ba l a j u l f i l ­
m u l u i cit şi p e p e l i c u l ă . Există pa tru si steme p ri n ­
cipale de notare a sen s i b i l i t ă ţ i i , neexistind un
sta n d a rd i n ternaţional : D I N (R.D.G„ R . F . G . ) AS.A.
(S.U.A.). GOST (U.R.S.S.), SCHEI N ER (Europa).
E c h iva l enţa u nităţilor de măsură a p atru d i n tre
n o t a ţ i i l e sen s i b i l ităţii cele mai u z i t a te în ţa ra noas-
tră este d a tă î n ta b e l u l 3 .
I n d icaţi i l e s î n t va l a b i l e o t î t p e n t r u f i l m e l e a l b - negru
c i t ş i pentru cele color, c u cond i ţi a u n e i i l u m i n ă ri
cores p u n ză toare, d u pă exponometru.
G ra n u l a ţia este consec i n ţa d i st r i b u i r i i n e u n i forme a
g ra n u l e l o r sărurilor de a rg i n t in m a sa g e l a t i noasă
a e m u l siei, avînd d re p t u r m a re n e reda rea d e ta l i i l o r
f i n e a l e i ma g i n i i p e e m u l si e . Pu terea sei;-aratoa re a
e m u l s i ei (a nu se con f u n d a cu cea a o b i ectivu l u i )

66
 Tabelul 3
Echivalenţo sensibilităţilor filmelor

DIN
(Deuhche ASA GOST
I n d u s I rie (Amer i c ain (G os u darst- SC H E I N E R
N orman) Standard v e n i i S tan- Europa
R .D.G· A s s ocia t i on) dard) UR S S ,
R.F.G . S.U.A. W E S TO N .

10 8 8 20 °
13 16 16 23 °
15 24 22 25 °
17 40 45 26°
18 50 45 28°
20 80 65 3 0°
21 1 00 90 31°
22 1 25 1 30 3 20
27 400 3 50 3 7°
30 800 700 40 °
33 1 600 1 2 50 43 °

se d e termină fotogra f i i n d m i ra speci a l ă d i n fig u r a 2 4

ş i comporind d u p ă developare printr-o l u p ă , c u d e ­
s e n u l ori g i n a l pentru a vedea c i t e l i n i i repro d u c e
corect ( l i m i ta fiind intre 80- 1 00 l i n i i pe m i l i me t r u ) .

67
Fig. 24 - M i ră ( fi l m marto r sau text negativ) pentru
s ta b i l i reo c l a r i t ă ţ i i i m a g i n i i

Cu a j u to r u l m i re i s e m o i d eter m i n ă ş i c l a r i tatea
i ma g i n i i negat ive sau para l e l i s m u l aparatului de
m ă r i t.
P u terea d e sepa rare o u n u i n u m ă r c i t m o i m o re
d e d e ta l i i de c ă t re o emu l si e este l i m i ta tă de ira­
diaţie ( n e c o n t u ro rea obiectelor), de halo (reflexia
l u m i n i i în p e l i c u l ă ) ş i a l te c a u z e .

68
Latitudinea de expunere este o caracteristică c a re
a rată cu c i t e m u l sia suportă ma i b i n e su praex p u ­
nerea (ex p u nere = t i m p u l X ca ntita tea de l u m i nă)
ş i c u cit nua nţele d e c e n u ş i u d i ntre alb şi neg ru
sînt mai bine redate.
Cu rba de înnegrire a pel i c u l e i i n d ică d e pendenţa
d i n t re c a n t i ta tea de l u m i n o c a re i m presio nea ză
stra tul fotose n s i b i l ş i î n n eg ri reo prod u să î n stra t.
Acea stă c u rbă caracteristică se const ru i e şte exp u ­
nind î n t re p te l a l u m i n ă , o p e l i c u l ă fotog rafică p r i n
d u b l a rea t i m p u l u i d e expun ere d e I o o f i ş i e I o o l t a .
D u p ă d evelopare s e o b ţ i n e o bandă senzitometrică
c u u n a n u m i t n u m ă r d e t on u ri i n t r e c u l o r i l e a l b şi
neg ru (trepte) (fig. 25), c a re d u p ă c i t i re, c u un
aparat d e l a borator, i n d ică n i şte v a l o ri c a re se i n ­
scriu p e u n g ra fi c c e redă i n negri reo , i n funcţie d e
i l u m i n a re. D i n acest g rafic s e d e d u c e factorul d e
contrast y (g o mo) d e spre care s - a vorbit I o p a ­
g i n o 60.
După vo l o o reo factoru l u i y. materia l e l e foto s e n ­
sibile se i m port în moi (y s u b 0,6) .
norma l e
(y = 0,75) ş i c o n t r a s t ( y m o i more d e 0,8) .
Temperatura de culoare. Este cunoscut f a p t u l că l u ­
m i no a l bă n u este o ra d i a ţ i e u n i ta ră , c u o s i ng u ră

69
 Fig. 25 - Scara înnegririlor în trepte

l u ng i me de u n d ă , ci este policromatică. l u m i na
de zi, de pildă, este a l umină „moi a l bă " ( a l băs­
truie) . i a r cea artificială, prod usă de becuri c u i n ­
candescenţă, este mai g ă l b u i e (roşiatică). Din
cu rbo r a d i a ţiilor (fig. 26) se vede că în spectrul ra­
zelor vizibile există u nele c u lori „rec i " şi a ltele
„ca l d e " , în funcţie de l u ng i mea lor de undă.
Este necesar deci co la a sursă d e l u m ină, pe lingă
m ă s u ra rea intensităţii sa u puterii fluxului l u m i nos
(în ! l u c ş i sau l u meni) să se ţină sea ma şi de cali­
tatea ei : dacă este lumină de zi (natura lă) sau l u ·
m i n ă a rtificială, fapt i m porta nt cînd este vorba de
a l eg erea materialu l u i fotosensibil desti nat fotagra-

70
 Culori reci Culori calde

alb<Jstru
'jg,rde 1 milimicron este MO-6
z ast(]/ vertle galbenpatoca/iu roşu a milioana parte din mm
. azuriu '

TOO
§ ·
I u • ll11XX!f111 M<ll m
1µ = 1/1f1JO mm

.
I !LidifKtif� :::::im:.
Haze vizibile -

Fig. 26 - Cu rbe de sensibilitate :

o - sensibilitatea peliculei cromatice I o spectrul luminii vizibile ; h - sen­
sibilitolea ochiului ; c - s e nsibil itatea celulei fotoelectrice
 Tabelul 4

Temperatura de c ul oare a diferitelor surse de l u m i nă

T empera t u ra d e
Sursa de lumină culoar e ° K

L u m i n a re 1 600
Lă m p i e l e c t r i c e cu i n c a n d e s ce n \ă 2000 - 3 000
Lă m p i s u p ra v o l t a t e ( t i p
n i t ra fo t ) 3 4 00
Lă m p i fu l g e r e l e c t ro n i c e
„ l u m i nă d e z i " 5 OOO - 6 OOO
Lă m p i c u c o m b u s t i e (fu l g e r c u
magneziu şi bli\) 3 200 - 5 500
L u m i n a s o l a ră î n a i n t e d e o r a 9
şi d u pă o ra 1 5 2 OOO 3 OOO
L u m i n a s o l a ră i m re o r e l e 9
şi 1 5 5 OOO -- 6 OOO
L u m i n a s o l a ră l a a m iază , c e r
c u n o r i al bi 6 OOO 7 OOO
C u l oa r e a a l b a s t ră a c e ru l u i
se n i n 1 2 OOO - 2 7 OOO
T u b c u n e o n (al b ) 4 200
La m pă c u a r c 4 700
Lu m i n a l u n i i 4 OOO

72
fieri i. Această variaţie o compoziţiei spectra le se
măsoară în g rade Kelvin şi se numeşte tempera ­
tură de culoare. °K=T°C+273, adică Io g radele
Celsius se adaugă 273 (va loarea lui zero absolut)
ş i se obţin g radele Kelvin.
Din tabelul 4 se poate observa că însăşi l u m i n a
soa relui n u a r e acelaşi număr el e g rade Kelvin i n
cursul unei zile, fapt foarte i mporta nt pentru foto­
g rafiere ; neţi n i nd sea ma de aceste particularităţi
ale l u m i n i i , negativele a l b - negru şi mai ales cele
color vor da i m a g i n i spălăcite sau întunecate şi c u ­
lori fal sificate .
Tot din fig u ra 26 reiese şi faptul că filmele nu re­
dau cu fidelitate c u lorile în orice situaţie, aşa c u m
le percepe och i u l (curbo b) s a u celulo fotoelectrică
(cu rbo c).

Sortimentele de materiale
fotosensibile
Materiale fotosensibile negative şi fotosensibile de
uz genera l , care se pot procura din comerţ, sînt
prezentate cu caracteri sticile si u ti l izările lor i n ta­
belul 5. Pentru o bună orientare o fotoa matorilor

73
 Sorturi de materia l e fotosensibile

I I I I
Sen s ; b; ! H a l ea
Denumire Sen s i bi l i-
F o rmat G ra n u l a tle
I
film zare
DIN GOST

Lat Fii m e alb-negru

Role ş i Negativ P a n e ro- U l t ra-
35 m m NP 15 matie 15 22 f i nă
--

La t
Role şi Nega t i v P a n e ro- Foa r t e
35 m m NP 20 matie 20 65 fină

---

Lat Su p e r
Role ş i N e ga t i v P a n e ro- N o r mală
35 mm N P 27 m a ci e 27 360 M a re

--- ---

35 m m Negativ Pa n e r o- Foarte
Foto 32 matie 17 45 fină

---. -- ---

35 m m N eg a t i v Pa n e ro- 17 45 Foarte
KB 1 7

I
matie fi n ă
KB 1 4 14 20
R 17

74
 Tabelul 5

negative şi reversibile de uz general

G ra d a t i a
(c o n t r a s t) U t i l izări

N o r mal ri- D i a p o z i t i v e ; p e r m i t e mă r i r i d e so X .
d i cat vigu- A d ecvat pe n c r u r e p r o d u ce r i semi co-
roasă · n a l e d e d o c u m e n ce ; e x t e r i o a re

N o rmal A r e s e r a c a n c i h a l o i n t re e m u l si e şi s u -
p o r c ; p u t e r e d e s e p a rare d e o se b i tă .
P e n c r u fotog rafi e re a s u b i e c te l o r c a r e
n u a u d e c a l i i d e c u I o a re v e r d e . U.fl i v e r-
s a l e p e r . o r i c e fe l de f o t og r a f i i l a l u m i n ă
m i j l oc i e . M ă r i r i d e 20 X .

P r o n u n ţacă P e n c r u f o c og rafie r i l a i l u m i n a re i n s p e -
c i a I a r t i fi c i a l ă s l a b ă i n c a z u l u n o r su b i -
e c c e i n m i ş c a re r a p i d ă . Pe r m i ce m ă r i r i
10 - 1 5 X.
-- ----

Normal P e r m i t e mă r i r i d e 2 0 X . U n i v e r sal pe n -
c ru o r i c e fel de f o c og r a f i i l a i l u m i n a r e
medie
--- ----

Normal U n i v e rsa l pe n c r u c o a c e d o m e n i i l e foco-

g ra f u l u i a m a c o r . M ă r i r i 20 X .

75
 I I I I
S e n s i b i l i ta i e a
Denumire Sens i b i l l ·
Format film zar • G ra n u l a j ia
DIN
I G OST

35 mm N eg a t i v
N P 17
N P 20
I Pa n � ro-
m a tt e 17
20
45
65
Foa r t e
f i nă
N or mală

Fil me color
35 m m NC 1 9 P e n t ru
şi Roii mask l u m i nă
N eg a t i v d e zi şi
be c u r i
4 200°K 19 60 F i nă
---

35 m m UT 1 8 P e n t ru
R e v e rsi- lu m i nă
bil d e zi
( 5 500° K ) 18 45 F i nă

--- ---

35 m m UK 14 Pe n t r u
şi Roii Reve rsi- l u m i nă
bil a r ti f i c i a l ă
( 2 8 5 0° K ) 14 20 F i nă

76
 Tabelul 5 (continuare}

G rada pa
(c o n t rast) U t i l izări

Fil m u n i ve rsal p e n t ru fotografii de ama­

tori . I l u m i na re m e d i e a t i c natu rală c i t
N o r mală ş i artifi c i a l ă . M ă r i r i 20 x

Fil m negati v col o r ; uz g e n e ral , cu mască

de corecţie i nc o r porată ; asigu ră o re­
da re bu nă a c o n u r i l o r la copi e rea foto­
g rafii l o r . NC = negat i v color
N o r mal

Fi l m reversi b i l color p e n t ru d ia pozitive

de uz g e n e ra l . UT = U m ke h r . Tag l i c h t =

Normal = re ve rsi b i.I p e n t ru l u m i nă de z i . Poate

fi u ti l izat şi l a lu m i nă artificială de blitz
sau în caz u l becu r i l o r i n ca nd esce nte ;
Se va fol osi la a pa rat u n f i l t ru de c u l oare
al bascră K 1 3 sau B 1 2

Fi l m reversi b i l p e n t ru d i apozi ti ve . U K
U m ke h r Ku n s c l i c h c = reve rsi b i l p e n t r u
l u m i nă artificială (artistică ) . Se poate
N o r mal fol osi şi la l u m i na z i l ei pu n î n d u n f i l t r u
roz- portocaliu-K 1 8

77
este moi bi ne co Io a legerea f i l m u l u i să se ţină
sea m a de aceste indicaţii pentru fiecare condi ţie de
fotog rafiere. N u se va util iza filmul cel mai sensibil
(27° DIN) decit in cozul i l u m i nării i n s u ficiente, iar
cel cu g ranulaţia moi fină ( 1 5° D I N ) numai Io
măriri. Pentru situaţii obişnu ite se va fotog rafia
pe fi l me cu sensibilitatea medie ( 1 7°-20° DIN) care
o u o g ra n u l a ţie şi o g radaţie norma lă.
De a semenea, n u se recomandă sch i m ba rea tipului
d e materiale fotosen sibile deci! numai d upă ce o u
fost cunoscute proprietă ţile fiecărui tip de peliculă
adecva te su biectelor fotog rafice.
Sorturile de h i rlie fotografică vor fi prezentate Io pa­
gino...

Păstrarea materialelor
fotografice
Pă stra r<>'l materialelor fotosen sibile negative şi rever­
s i b i l e se va face în locuri ferite de u m i d i ta te sau
de temperaturi moi ridicate peste 30°C. Trebuie ştiut
c ă d a torită producerii unor reacţii chimice foarte
lente in straturi, se red uce sensi bilitatea emulsiei, se
micşorează coeficientul de contrast şi creşte d urito-

78
teo optică o voa l u l u i , moi ales Io materialele pan­
cromatice (sen sibile Io toate culorile). La lei de d ă u ­
nător este păstra rea fil melor Io u n l o c c u substa n ­
ţele sa u sol uţiile chi mice, emana ţiile l o r putind voa la
stratu rile.
La procu ra rea materialelor fotosensibile, este nece­
sar să se observe doto expirării termenu l u i lor de
garanţie. Este foarte i mportan t o n u folosi filme expi ­
rate, moi a les în c o z u l celor în c u l ori.
 FOTOGRAFIEREA

Artă sau tehn ică î

Este d e necontestat fa ptul că fotog rafia se bucură
de m o re succes în rîndurîle a matori lor d e orice vir­
stă. Indiferent pe ce cole o u făcut c u noştinţă cu
m iraju l imaginii, marea masă a fotoa matorilor i n ­
divid u a l i s a u g ru paţi în sute de cercuri foto, că rora
forurile de resort le acordă mult spriji n în octivito­
tea lor, vin i n marea fa m i l ie, c u pasi une şi interes.
Fa ptu l c ă fotografia incl ude în elaborarea ei atit
„tehnologie" cit şi artă, poate să j ustifice întrebă­
rile : „este fotografia o a rtă" ? şi „care este propor­
ţia i ntre tehnică şi a rtă" ?
Fără a că uta să odincim disc u \i1le p urtate, otit de
creatorii i n acest domeniu, cit şi d e criticii şi o m a -

80
tarii de a rtă fotog rafică, ni se pare concl udentă a fi r ­
maţia cunoscutului cercetător d e estetică fotog r a f i c ă .
E u g e n I a r o v i c i i n l ucra rea s o „ Fotog rafia, l i m ­
baj specific" c ă : „pe d e o pa rte, s e exagerează
rolul tehnologiei in a rto fotog ra fică ş i , pe de a l t ă
pa rte, fotog ra fia c a a rtă trebuie judecată d u pă a l te
c ri terii decit celela l te arte plastice" .
Este vorba de o n o u ă modal itate d e comun icare a
mesajelor, impusă de dezvolta rea civilizaţii lor, u n
l i mbaj p r i n imagini. Şi c i n e este poet poate face
d in t r - u n l i mbaj comun o a rtă.
Satisfactiile fotog rafiei ? „O fotografie bună intr o
revistă poate să ajungă la i n i m i l e a mil ioane :l e
oa meni" (L. G r u b e r).
„ Este bună fotografia aceea pe care nu o uiţi ş 1 o
revezi cu plăcere" (P. B r a s s a i ) . „ Fotog ra fia b u nă
este ca un proverb în c a r e este concentrat un cri m ­
pei d e i nţelepc i une, un fragment d e v i a ţ ă , î ntr-o for­
mă clară, fru moa să şi laconică " ( E u g e n I a r e­
v i c i) .
Expoziţiile fotografice organiza te in ţara noastră d e
către Asociaţia a rtiştilor fotografi (A.A. F . ) . prec u m

81
şi de alte foruri culturale, relevă bogăţia prezenţei
a rtei fotog rafice româneşti - ca re dezvăl u i e c u sub­
t i l i tate u niversul g i nd u rilor ş i senti mentelor oameni­
lor d i n ţara noastră, constructori conştienţi şi devo­
taţi ai soc ietăţii socialiste m u ltilatera l dezvoltate. Prin
c a racterul a uten ticităţii sale, fotografia constituie u n
docu ment de tră i re. E a este o continuare a unei pa ­
s i u n i moi vec hi, cu o d i nei rădăcini în trad iţie.
Pentru a obţine fotografii reu şite, amatoru l trebuie
să c u noască otit teh nica fotog rafică în general, cit
şi construcţia şi mod u l d e funcţionare a principale­
lor piese care compun a paratul său.
i n a cest scop se recomandă ca, d u pă citirea i nstruc­
ţiunilor fabricii prod ucătoare a a pa ratului, să se fa­
că o scurtă acomodare c u m i n u i rea l ui, fără să fie
încă rcat cu film. Ordinea opera \ i i lor a r fi următoa­
rea : d u pă ce se controlează pri n vizor i magi nea
a leasă, se stabileşte expunerea ( reglind d iafragma
şi obturatorul), se Iace pu nerea la punct a dista n ­
ţ e i şi n u m a i d u pă aceea s e declanşează.
Pentru exemplifica rea detaliată a poziţionării piese­
lor şi d i s pozitivelor u n u i a pa rat fotografic in gene-

82
rol, în figuro 27 este prezen<u i tipul „Zen i t E" ca
fiind dotat cu princi palele elcm„nre i n tî l n i te la toate
a pa ratele moderne ; deci recomandările de mai jos
pot li apli cate şi a l tor tipuri d e a pa ra te.
l ncă rcorea a p a ra t u l u i c u film se face I o l u m i n ă ate­
nuată deschizind moi întii capocul 1 1 prin mişca rea
cl ichetului 9. Se trage în sus butonu l d e înfăşurare
a peliculei 1 7 şi se introduce ca seto c u film î n lo­
caşul 1 3, o pă sînd butonul I o loc. Se scoate c a p ă ­
t u l f i l m u l u i d i n ca setă şi se p r i n d e sub orcul ta m b u ­
rului 1 2. Prin ma nevra rea pirghiei de armare. 1 4 s e
t'ag de probă u n u l sau d o u ă cadre d i n f i l m . p e
ta mburul d e înfăşura re 1 2 ş i s e declanşează d e fie­
care d o tă. După ce s-a asigura t, trecerea fi l m u l u i
c u perfora ţ i i l e p r i n d i nţ i i roţilor B, s e închide ca ­
mera obscu ră cu capocul d i n spate.
Odată su biectul de fotog rafia t ales şi punct u l d e
staţie sta b i l i t, s e determ i n ă expu nerPn, d istanţa d e
fotografiere şi se reglează d i a fragma şi obtura torul
i n funcţie d e i l u m i na re. De a semenea se va a vea
g rijă d e ad ucerea Io zero a contorului d e cadre, 20.
Se a rmează a pa ra t u l c u pîrghio 1 4 , se vizează s u ­
biectul p r i n ocu l a r u l 7 şi s e declanşează cu b u t o n u l
1 9.

83
 Fig. 27 - Elementele componente ale
1 - lotoelemenlul exponometrului ; 2 - obiectiv ; 3 - resort
.5 - bornă p entru lampo „ b l it" ; 6 - a n trenor ol bobÎnei cu
·
9 - inchizător ; 10 - presor cu orc ; I 1 - copacul come·
14 - pirghie d e armare ; 15 - buton pentru rebobinarea
�urarea peliculei : 18 - d ispozitiv d e s incronizare ; 1 9 - bu­
cu t i m p i de expunere ; 22 - i ndicatorul exponometrului :
fixare o obiectivului ; 25 - scalo d i ston�elor : 26 - scala
r u l d ia fragmelor
 7 8

19 20

a pa ratul u i fotog rafic „ Z E N I T "

pen1ru outodec lon.şotor ; 4 - buton penuu oulodeclon$otor
lîlm ; 7 - ocularul vizorului 8 - a• cu Jootă dintotă
rei ; r2 - tambur de înfăşurare ; f 3 - film în caSetă
peliculei ; 16 - suport pentru „ b l i t·· ; 1 7 - butonul de infă­
ton de declanşare ; 20 - contor decade : 2' - scala ciiscului
23 - scalo c.olculotor u i lli d e d r o f m q m e . 24 - inel de
:· · r ' H "" T ' ''. ; � .-:� ?7 -- î r. C" i ,-4 .„ 1 : ir: (1 r 1� n d i·o ,r o q m c i : '�
D u pă term i na rea f i l m u l u i cu cele 1 2 sau 36 de po­
ziţii, ceea ce se poate vedea la contorul de cad re,
pentru scoaterea lui d i n a pa rat nu se va deschide
imediat c a pacul 1 1 deoa rece s-ar voalo. Mai intîi
s e eliberează tamburul cu fi l m 1 2 prin a păsa rea cu
d eg etul pe butonul 1 5, se trage a poi buton ul 1 7 în
s u s şi se răsuceşte fi l m u l înapoi în ca setă în sensul
săgeţii ind icatoare. Cind se si mte la mină că s-o
terminat opera ţia, se poate d eschide capacul a pa ­
rat u l u i la lumină şi se scoate caseta cu film, g a ta
pentru prelucrare în la borator.

Fotografierea propri u-zisă

După c u n oaşterea construcţiei şi utilizării a pa ratului
fotog rafic, şi a însuşirilor materia l u l ui fotosensibil. se
poat e ataca unul- din genurile de fotografii (peisaj,
portret, a rhitectură, reportaj , reprod uceri, sportiv
etc . ) , d a r nu înainte de a cu noaşte cîteva reg u l i de
estetică fotografică. Adevă ratul a rtist-fotograf, ori­
care ar fi genul d e fotog rafie, trebuie să tindă spre
c o m poziţii clare, care să expri me prin graiul si ncer
ş i emoţionant al a rtei sale, a utenticita tea subiect u l u i
ales. N u m ă rul i n finit a l subiectelor ce p o t fi foto-

86
g rafiate, pr-e cum şi m u l ti plele posi bilităţi de rea l i ­
zare grafică, nu trebuie să abată de la scopul pro­
pus de a reda i mag i n i capabile să emoţioneze şi
să placă n u numai a u toru l u i ci oricui le priveşte.
Pentru aceasta n u se pot recomanda reţete anu me,
moda l i ta tea de expri mare a rtistică aparţinind perso­
nalităţii, inventivităţii şi simţului artistic al fotog ra ­
fului.
Subiectul u n e i fotog ra fii îl poate constitui t o t ce n e
înconjoară. Rolu l fotog raful u i este de a descoperi ş i
selecţiona acel c a d r u care s ă trezească emoţii, s ă
sugereze i nterpretări, să vehicu leze u n mesaj. Este
cazul să menţionăm c ă la început unii a matori g re ­
şesc considerind că o fotog ra fie c o l o r este mai valo­
roasă deci! alta c u aceeaşi imagine în alb-negru.
Frumu seţea gamei d e c u lori poate sustrage atenţia
de la u n su biect care s-ar reliefa mult mai bine în
sobrietatea tonurilor cenuşii.
Prima condiţie pentru ca o fotografie să fie bună
este detaşarea netă a subiectului d i n noianul de ele­
mente secu ndare a l e cad rului, spre a n u crea con­
fuzii sau abate atenţia privitorului de la obiectul
principal spre deta l i u . Subiectul trebuie să iasă î n
evidenţă di ntr-o privire şi n u trebuie c ă u ta t în deco-

87
rul c a d r u l u i ca într-un desen-g hicitoare pentru copii.
Acest l ucru se obţine atît prin compoziţia cadrului,
ceea ce depinde de punctul de fotog rafiere ales şi
de o biectivul utilizat, precu m şi prin condiţiile res­
pective de i l u m i nare.
Compoziţia este a ra njamentul a rtistic şi logic a[
unei i ma g i n i care respectă u rmătoarele reg u l i : o e·
c h i l i b ra re jud icioasă a l i n i ilor şi vol u melor ; un cen .
tru d e i nteres bine determinat (leg ea unităţii) ; o
perspectivă corectă (alegerea cea mai potrivită a
punctu l u i de unde se fotog rafiază).
M u lţi fotografi a matori a prec i i nd mai mult colitotea
tehnică a imaginii subestimează compoziţia, ultima
fiind considerată ca i n u ti l ă pentru ei ş i rezervată
doar pen tru profesionişti, numai atu nci cind este
vorba de fotografii de „expoziţie".
Cu toate că reg u l ile compoziţiei sînt variabile la
i n fi nit şi că atunci cînd te a f l i în situa!ia de a l ua
un i n sta ntaneu eşti l i psit de timpul necesa r u n u i a­
ranja ment în cadru, totuşi se poate cu puţină prac­
tică, c h i a r şi atunci, să pla sezi convena bil subiectul,
numai î n cîteva secunde, sau să fotog rafiezi dintr-un
a n u m i t unghi favora bil. Ulterior se poate decupa,
sub a pn ratul de mă rit, cadrul cel mai potrivit.

88
N umeroa se modele de
a pa rate fotog rafice,
si stem reflex, au g ra ­
vată pe gea m u l mat
o reţea de linii verti­
cale şi orizonta le pen­
tru plasa rea subiectu-
lui. Dispunerea aces­ Fig. 28 - Liniile d e forţă
şi pu nctele forte în care
tor linii a fost inspi­
se poate plasa subiectul
rată după pictură, încă
d i n antitich itate observin d u - se că a şezarea subiec­
tului pe l i niile principale (liniile de forţă) a l e i m a ­
g i n i i , aflate la ci rca 1 /3 s a u 1/5 d i n l u n g i mea ş i
lăţimea laturilor cadrului, dă efectul c e l m a i a r-
monios. Această reg ulă denu mită „tăietura de a u r " ,
utilizată şi în pictură este exemp l i ficatq în figura 28.
Aici liniile Ej, FI, LG şi KH se numesc l i n i i de forţă,
iar pu nctele o, b , c şi d „puncte forte" .
Şi în fotografie s e consideră „norma l " formatul c u
raportul 1 /43. Dacă înjumătăţim formatul 1,43 tăi n ­
d u - l prin mijlocul laturii l u n g i , ra portul d intre latura
mare şi latura mică rămine tot 1 ,43.

89
lntrucit l i n i i le pu nctate i m po rt codrul în patru părţi
si metrice, în nici un coz n u va fi plasa t subiectul
pe cele două axe pu nctate sa u i n centrul i ma g i n i i ,
i n „ p u nctu l s l a b " , O . Pentru evita rea simetriei el va
fi a şezat i ntr- u n u l d i n punctele forte a, b, c, d pe
diagona lele sa u pe l i n i i l e de f.orţă. Acestea formează
centre d e atracţie pentru privire.
Elementele componente ole i m a g i n i i n u trebuie să
fie identice şi nici d ispuse simetric. Totuşi, în aceste
elemente trebuie să existe u n ech i l i bru, o a rmonie,
conform unei reg u l i a sta b i l ităţii.
L i n i i l e principale d i n i magine n u trebuie să fie pa­
ralele c u loturile ei, ci convergente, spre a conduce
privi reo in centre de a tracţie.
i n t r - u n codru apar şi elemente l i n i a re (clăd iri, dea­
l uri, orizontul, a rbori, drum uri etc . ) , care pot contri­
bui l a rea l i za rea u n u i efect. Astfel :
- l i n i i l e d repte dau senzaţia de continuitate, regidi­
tote, m onotonie atunci c ind sint orizonta le, şi din
contră cele verticale d a u senzaţia de forţă, domi­
nare ; liniile diagonale ş i cele obl ice sugerează d i ­
n a m i s m ş i conduc privirea î n codrul imaginii ;

90
- liniile. frînte d a u i mpresia de dezord i ne, bruta l i ­
tate, iritare, iar cele c urbe, d i n contră, de graţie,
mlădiere sau l i psă de echilibru.
Compoziţia i n d iagonală, de exemplu, c u ju mătate
d e fotog rafie l u minată puternic, pe d iagonală iar
cealaltă ju mătate lăsată î n u m bră, co în toblourile
lui Rembrandt, dă imagini reuşite.
Compoziţia în „S", i ndicată pentru peisaje, va c u ­
prinde c u rsul u nei ape sa u serpentine.
Compoziţi ile în cerc, piramidă, tri unghi etc. vor con­
d uce spre o va rietate de i m a g i n i ori g i na le, d e more
efect.
Formatul preferat o l fotografiei este cel dreptu ng h i u ­
lor c u ra portul lo turilor 2 / 3 sa u 3 / 4 , co şi ecra nul
c i nemotogro f u l u i , deoarece ri u este polisimetric co
formatul pătra t, ca re convine moi m u lt pentru por­
trete. Alegerea formatului este determinată de pre­
dominoreo linii lor su biectului. Astfel, o cîmpie în­
tinsă sau o more furtunoasă vor fi fotografiate p e
„lot" creind i mpresia de echili bru, de l i n i şte s a u d e
accentuare o li niei vo l u ri l or. D i n contră, o clădire
incită, un peisaj cu a rbori s a u înălţimi în zare, con­
duc de Io sine Io o fotografiere pe „îna l t " , ceea ce

91
dă o senzo tie de măreţie, for!ă, concentrare sou i n ­
sta b i l itate.
Perspectiva. Din experienţo noastră se ştie că un
o biect î ndepărtat a pa re mai mic decît u n altul, de
aceleaşi di mensi u n i , care se a flă a propiat. Această
a pa renţă se n u meşte perspectivă.
Din această constatare se poate deduce că o
i ma g i n e fotog rafică nu este a l tceva decît reprod u ­
cerea într-un singur p i o n o u nei scene trid imensio­
nale, a d ică reprezenta rea i n perspectivă o subiec­
tului.
Perspectiva geometrică (adevărată) creează i n vizi­
u n ea noastră, co şi in aceea o obiectiv u l u i foto­
g ra fic, u rmătoarele deformări :
- o biectele de aceeaşi mărime a pa r cu o tit mai mici
cu cit sini ma i depărtate d e ochi sau de obiectiv.
Efectul este folosit in pictură şi fotografie pentru o
da i m p resia de odincime, d o r poate pro­
d uce şi deformări. De pildă i m a g i nea u n u i om
a vind miinile întinse înai nte, fotog rafiat din a propi­
ere, va f i redată pe negativ co ovind pal mele dis-
proporţionat de mori fală d e rest u l corp u l u i . Acest
lucru este evitat de toţi fotog rafi i .

92
De a semenea, o persoa nă stînd în picioare, fotogra­
fiată de sus, de la înălţi mea u n u i balcon, d e pildă,
apare de obicei c u u n cap enorm pus pe u n corp
rahitic, datorită „ l i n i i l o r de fugă " .
Liniile para lele a flate în prel u n g i rea d irecţiei în care
privim, par că se întîlnesc, f i i nd convergente într-u n
„punct de fug ă " . Acest efect a l perspectivei n e redă
i m p resia depărtării în adînci me. Acest lucru poate
fi verificat în cozu l şoselelor, căilor ferate , clădirile
înalte privite de jos etc. (fig. 29) .
Perspectiva aeriană sugerează iarăşi ideea de spa­
ţiu, de adîncime şi prezintă interes dînd fru moase
efecte fotog rafice. Ea se prod uce prin d i m inuarea
treptată a tonurilor şi c u lorilor pe măsură ce razele
de l u mină stră bat straturi mai g roase de aer, învă­
luind peisajul cu o ceaţă estompată, datorită p u l be­
rii şi vaporilor de a pă.
Pentru a se evita deformările de perspectivă sînt
mai m u lte căi :
- se fotografiază de la o d i sta n ţă rezona bilă de
su biect ;
- se întrebuin ţează u n obiectiv cu dista nţă focală
mai l u ngă (in loc de 50 m m unul de 1 00 mm). în-
_

93
 Fig. 29 - Liniile paralele p a r că se
inti lnesc sus, într- u n „punct de fug ă "

94
depărtînd µ - se ceva mai m u l t de s u biect - a prop i i n ­
d u-se în acest fel planul îndepă rtat d e primul plan ;
- se foloseşte un o biectiv su pera n g u l a r prin care se
abţin efecte i nverse - mări rea p roporţi i lor p rim u l u i
plan ş i d i m i n u a rea accentuată a proporţi ilor pl•J ­
n u l u i îndepă rtat ; corectarea efeclelar de perspec ­
tivă se face şi s u b aparatul de mărit, prin înclina­
rea plan şetei.
Ami nti m că, în genera l , în adîncime, orice imagine
cuprinde u n prim- plan, u n p l a n d e mijloc şi u n plan
d e fond (funda l u l ) . Den u mirile sînt d a te d u pă de­
părta rea pla n u rilor faţă de oc h i .
U neori p r i m - p l a n u l cu p rinde subiectul fotografic, p e
c a re se pune şi accenlul de cla ritate. Da r depărta ­
rea şi mări mea se evidenţiază n u m a i prin compa­
raţii c u u n element aflat în prim plan, care n-ar
trebui să li psească din nici o i mag ine. N u se ştie c i t
de î n a l t ă e s t e a c l ă d i r e , cit de „ mare" este marea,
sau cit d e masiv este muntele, dacă n u există un
element de comparaţie, fiindcă no\ju nea de mărime
este relativă fără o scară de măsură.
�stfel, u n prim-plan poate fi constit u i t d i ntr-un pom,
·
u n g a rd , a casă, u n pod, o floa re sa u din fiinţe vii.
Aceasta m ă reşte i nteresul i m a g i n i i , face să se vadă

95
m o i u şo r proporţia elementelor şi concentrează aten­
ţia spre planul de m ijloc în care se situează de obi­
cei subiectul .
ln orice coz, cla ritatea maximă s e v a realiza pe
p l a n u l in care se află su biectul.
Planul de fond nu trebuie 11ici el neglijat deoarece
pe acesta se proiectează su biectul ş i co u rmare, tre­
buie să fie bine a rmonizate. Se recomandă un fun­
dal simplu, evitind elementele c a re prod uc nelini şte
în i ma g i ne. Nuanţo fond u l u i trebuie să contrasteze
cit moi puternic cu aceea o su biectului principal.
Printr-o d iafrag mare corespunzătoare, se va estompo
fond u l pentru o crea i m p resia de odincime.
Pentru o do „viaţă" ta bloului se va urmări redorea
m i şcării (mersul persoanelor, bătaia vintului pri ntre
a rbori, goano a n i ma lelor, spargerea val urilor) . Se
pot obţine acestea l ucrind cu u n timp de expunere
m o i lung, astfel i ncit subiectul fiind în mişcare să
a pa ră neclar.
Se va evita de asemenea co linia orizontului să fie
înclinată deoa rece o r strica echilibrul dind i m p resia
d e i nsta bil itate, de „ceva " care este gata să codă.
Punctul de staţie. Sta bilireo direcţiei şi distanţei de
fotografiere determină în more măsură perspectiva

96
generală a u nei fotog rafii. Normal ar fi ca „ p u nc t u l
de staţie", ad ică l o c u l d i n care s e fotog rafiază, s ă
fie ales la o d i stanţă ca re să permită i ncadra rea
i ntreg u l u i subiect pe fotog ramă. Pentru a elimina
tot ce nu a re leg ă t u ră c u subiectul - conform pri n ­
cipiului că de multe ori partea este mai suges tivă
decit întregul se fac încadrări cit mai restrinse.
Adeseori, a m a torul începător, in dori nţa de a c u ­
prinde cit mai multe elemente în fotografie, a şeză
a paratul exact pe centrul subiectului, adică fronta l ,
f i e că este vorba d e o clădire, scu l ptură, portret sa u
grup de oameni. În acest mod, rezultatul va fi ne­
corespunzător. Pentru a g ăsi locul cel mai convena ­
bil, s e vor face deplasări latera le (rotire î n p l a n
orizonta l), schimbind înclinarea a p a r a t u l u i „ p e î n ă l ­
ţime" ( i n cazul unei c l ă d i r i ) s a u „ privind în j o s " cind
ne aflăm pe o înălţime ; cu a lte cuvi nte schim bind
punctul de staţie, în vederea obţinerii unei perspec­
tive mai apa rte decit cea văzută norma l. Atît vol u ­
m u l cit ş i formele sini m a i bine redate i n cazul
pu nctelor de sta ţie ! o tcrale.
Modi fica rea perspectivei geometrice prin varierea
punctului de st.a ţie lateral poate fi conjugat cu fo­
losirea unor obiective cu dista n ţe diferite şi în acest

91
caz se obţin e şi schimba rea perspectivei a pa rente,
a d ică a mărimii spaţiu l u i d i n tablou. Faceţi citeva
probe de căutarea citorva p u ncte dQ staţie in ca­
zul u n u i subiect şi veţi fi incintaţi d e rezultate.
Punerea la punct. Prin punerea l a p unct se înţelege
ad ucerea obiectivului la o a n umită d ista nţă faţă de
pla n u l emulsiei sensibile, in scopul obţinerii unei
i ma g i n i clare a subiectu l u i fotog rafiat.
D intre sistemele uzuale care permit p unerea l a pu nct
a mi n t i m citeva, in funcţie de tipul a pa ratului :
- p u n e rea la p unct fixă, folosită la a p a ratele foto­
g ra fice simple (cutie rigidă), prevăzute cu obiective
cu l u mi nozitate micC: (intre 1 : B şi 1 : 1 6) şi profu n­
z i m ea mare, adică zona d e c l a ritate aflată îna intea
şi înapoi a planului în care este situat subi�ctul
-este m o re ;
- p u nerea la punct pe repere (sca la cu distanţe)
constitu i e o vorianlă a metodei precedente avînd
marcate pe obiectiv i ndicaţiile pentru portret
(cca. 1 ,50 m), grup (3 sau 4 m) şi peisaj I o care co­
respu nd e o d i stanţă de ci rca 10 m ;
- p u n erea la punct prin apreciere, folosită în cazul
a p a r a telor simple cu burduf sau c u obiective tele-

98
scopice, se face măsurind sau apreciind dista nţa
la subiect ;
- punerea la punct pe geam m a t, metodă cunos­
cută î ncă de la începuturile fotog rafiei, este cea mai
precisă şi redă clar i mag inea (este i ntilnită azi atit
la a pa ratele mai vech i cit şi la profesioniştii c a re
fotografiază numai pe trepied ) , prec u m şi la a pa ­
ratele moderne „refl ex" ;
- pu nerea la pu nct pe a pa ratele reflex, cu două
obiective sau monoobiectiv descrise a nterior, este
folosită pe scară mare azi datorită operativităţii si
preciziei cu care se poate observa continuu su­
biectul :
- punerea la punct c u telemetr u l , adoptată la a pa ­
ratele de format mic, prez i n tă avantaj u l c ă permite
reg la rea concomitentă otit o telemetrul u i cit şi a
obiectiv u l u i care este adus a utomat în pozi ţia cores­
pu nzătoare u nei imagini c l a re.
Recomandări utile. Punerea Io punct în ca zul
u n u i portret „bust" se face vizind ochiul a flat spre
a pa ratul de fotog rafiat, cu excepţia cozu l u i cind
vrem să estom păm anu mite deta l i i ole feţei. Nu se
foc portrete de Io dista nţe moi mici de 1 m deoarece
se deformează perspectivo.
99
• Pu nerea la p u nct la infinit se uti l i zează doar pen­

tru subiectele a f l ate la mari depărtări (de exemp l u

peisaj, fotogra fie aeriană etc.) deoarece în a lte c a ­
z u r i s e p ierde profunzimea planului posterior.
• Evitaţi a pariţia pe fotografii a u n u i p ri m - p l a n ne­

c l a r, c h i a r dacă acesta este u n element nelega t de

s u biectul propriu-zis. Totuşi, se rec u rge u neori şi la
pri m - p l a n uri necla re, în scopul evidenţieri i subiec ­
tului.
• i n cazul scenelor a n i mate, care necesită o foto­

g ra fiere rapidă, a pa ratul trebuie d i n a i nte reg l a t pe

u n t i m p d e expu nere ş i o d ia fragmă potrivite i l u mi ­
nării a stfel i n c i t su biectul să s e a fre con tinuu în zona
d e profunzime (3- 1 0 m m ) .
• Corecta rea defectelor pielii feţei (rid uri, pistrui
etc.) n u se face, în cazul portretelo·r, prin neclarita­
tea contururi lor, ci prin u t i l i za rea la pozare de obiec­
tive speciale sau ecrane de aureolare sau se i n ter­
vine la m ărire c u ecrane s i m i la re.
• Zona d e cla rita te (profunzimea) este c u otit m a i

î n t i n să c u c i t deschiderea d ia fragmei este moi mică

şi cu cit d i sta n ţa foca l ă a obiectivului este mai
scurtă. i n fig u ra 30 este i l u strată i m porta n ţa desch i ­
derii dia fragmei. De p i l d ă , Io u n format de 24 X

1 00
 ..Q ;'!
c
8 � ·
"
CI.
S1 �
c
:J
Q;
CI.
°' a. �
"' :;
...
o "D
.... u

·= .:: ·:;
ti :i
o �o -�
Q) �
-�§ „ I :g
E u D
o L{)
• • D.

IV o E
.._
' a. a. e ·u
"" -... ... cn
"
.! � _g "O
E
·;:::
�� �
E
� J ·;;
u .Q §
Q) --�CI.
'"O
· "-
o 3
c -�
o li
N "-
3
c
o "
..., a.
o.,
i.i: "
 X 36 m m , util izind un obiectiv cu di sta nţo focală
d e 50 m m şi o dia fragmă de 1 : 4 , p u n e rea Io punct
f i i n d făcută pentru infinit, profunzimeo de c i m p se
întinde de Io 1 2 m Io infinit, în timp ce cu un o b i ­
ectiv d e 75 mm distanţă locală, cla rita tea v a fi i n t re
2 1 m ş i i nfinit.
I l u m inarea. i ntrucit lumina constituie elementul de
bază o l unei fotog rafii trebuie să-i acordăm toată
i m porta nţo . Ea creează senza ţia de vol u m şi spaţiu,
p recu m şi o a n u m ită atmosferă, adecvată subiectu­
lui. Tot ea oferă fotogra fu l u i soluţii mu ltiple pentru
rea l i z a rea u nor imagini - deşi bid i mensionale - de
o i n tensă expresivitate artistică ş i plasticitate. Ca ur­
m a re, n u trebuie uitat că odată cu a l egerea subi­
ect u l u i de fotog ra fiat trebuie să se ţină sea ma şi de
modul l u i de i l u m i na re.
Sursa de lumină naturală folosită Io fotografierea
u n u i peisaj, clăd i ri sau o oricărui o it subiect static
f i i nd fixă, se va a lege timpul cu cea moi favora bilă
i n c i d e n ţă a rozelor sola re. Orele potrivite fotog ra ­
fierii i n exterior sint cele d e d i minea ţă sau de
după a miază, cind rozele soa rel ui cod oblic, lăsind
u m bre lungi, ca re dau contur imaginii. in ti mpul a ­
m i e z i i , rozele soa relui cod vertica l, um brele sini

1 02
scurte şi dev i n supărătoa re. Un portret efectuat în
plin soare, la ora 1 2, prezintă u mbră sub sprince � e,
ochii fiind întunecaţi şi nasul a pa re mai a l u ngit. in
princ i p i u , o fotografie bună se obţine cind razele
solare nu cad d i n spatele apara t u l u i ci latera l, la
c irca 45° sau chiar d i n spatele Sl.lbiect u l u i , i n care
caz este necesar un parasolar pen tru obiectiv, dacă
fotog raful nu a re posi b i l i tatea să stea undeva la u m ­
bră. I l um i natul frontal este admis n u mai în z i lele
cînd soa rele este acoperit d e nori a l b i , care difu­
zează l u mina.
l n genera l , deosebim m a i m u l te situaţii d e fotogra­
fiere la l u mină naturală :
- i l u m i na rea fronta lă a subiectului dă i magini fără
relief, plate, fără joc de u m b re şi l u m i n i , in cazul
fotog rafierii î n a l b - negru ;
- i l u m i na rea latera l ă , d i n contra scoate i n evidenţă
relieful subiectu l u i , profu nzi mea spaţi u l u i , dă expre­
sivita te, sugerează atmosfera a m biantă ;
- i l u m i n a rea subiec t u l u i d i n spa te (în „contra - l u ­
m i n ă " ) prod uce a l terna rea de l u mini şi umbre, tra n -
z i ţ i i de tonuri, fovorizeoză exprima rea spaţiului con­
d u c i nd în iinal Io fotog rafii a rtistice reuşi te.

1 03
O fotog rafie reprezi n tă de fa pt înreg i stra rea l u m i n i i
reflectate, cu d iferite i ntensităţi, de corpurile a flate
in c î m p u l vizual al obiectiv u l u i . in l i psa u n u i expono­
metru (vezi fig. 1 6) cu ca re să se poată face măsu­
rări precise de i l u m i n a re, cantita tea de l u m i nă care
trebuie să i m presioneze o peliculă, de o a n u mită
sensibi l i tate, poate fi reg lată şi d upă eval uări a pro­
x i m a tive a stfel :
- prin a precierea cu ochiul l iber, bazată pe adap­
ta rea l u i la cond iţiile de i l u m i n a re d i feri te, prin î n ­
c h i d erea s a u deschiderea pupi l ei ;
- p r i n a precierea pe bază de tabele de expunere ş i
rig lă "d e c a l c u l , î n funcţie de condiţiile d e i l u m i na re,
dă rezulta te care depind de mod u l de i n terpretare ;
în lacul unor ta bele de expunere se dă în fig u ra 31
a p l a n şă, in care sînt i ndicate direct perechile ti mp­
d i a frag mă, pentru o a n u m i tă sen sibi l i ta te de f i l m ,
expus la diferite condiţii de i l u m i na re naturală s a u
a rtificială ;
S-a a rătat că fotog rafia a l b-negru redă cu lorile pri n
tonuri gri cuprinse între a l b şi negru. Oc h i u l u m a n
percepe d i ferenţa d i ntre cu lori î n t r - u n mod puţin
d i ferit faţă de fel ul c u m i mpresionează ele pelicula.
De p i l d ă sensi b i l i tatea cromatică a och i u l u i este ma-

1 04
 1 m 1,5 m 2 m 3m
N P 15 1/15 5 fI 4 2.8

NP 2 0 1/30 s f / 5,6 2,8

NP 27 1 / 60 s f/8 5.6 2.8

Fig. 31 - Planşă pentru determinarea perec h i i

timp - d iafragmă in raport cu i l u m i na rea subiec -
x i m ă pentru verde şi galben (550-560 m i l i m i croni) pe
cind materialele fotosensibile negative sint i mpresio­
nate cel mai mult de culorile a l bastru şi violet
(400-560 milimicroni). Culorile d i n domeniul a lbas­
tru-violet al spectrului sint redate mult mai deschise
pe o fotografie, cum este cazul culorii cerului.
C h i a r pentru emulsiile pancromatice. a căror sensi­
bil itate cromatică teoretic a r fi asemonătoare cu cea
a ochiului, este necesară o intervenţie din partea
fotog ra fu l u i pentru o le face să redea cit mai corect
culorile. Aceasta se ob!ine practic cu ojutorul fil­
trelor.
Filtrele de lumină sint discuri de stcilă, cu feţe plane
para lele, care a şezate în calea razelor luminoase
incidente, lasă să treacă rad ia!iile propriei lor cu­
lori, a bsorbind - în funcţie d e d ensitatea l o r - o
a n u m i t? ca ntitate d i n rad iaţiile culorilor complimen­
tare, sau atenuînd pe cele intermed iare conform cer­
cului culorilor (fig. 23 b).
l n genere, fil trele utilizate in fotografia alb- negru se
pot împărţi in filtre colorate (in masa sticlei sau d i n
gelatină colorată aplicate i ntre două plăci de sticlă)
şi filtre necolorate (ultraviolet, DUTO, de a u reolare
sau d ifuzie şi de polarizare) .

1 06
Alegerea liltrului este determinată de cu loarea su­
biectului lilmat şi d e caracteristicile peliculei. Î n ta­
belul 6 sini prezentate caracteristicile filtrelor uzuale
in tehnica al b-negru.
Ca element d e corectare, un filtru verde-cenuşiu, de
pildă, va lăsa să treacă razele d e culoare apropiată,
emise d e vegetaţia verde a unei g rădini, care vor
fi redate pe negativ printr-a zonă mai densă, iar pe
pozitiv, la copiere, i n tonuri mai deschise deci! in
·
cazul u nei fotografieri fără liltru. Deci a r fi o red a re
mai corectă a culorilor, o corectare sau compensare
a Iar prin liltre g_a l bene. O supracorecţie, folosind
filtre mai i ntens colorate adică mai dense (cu m sini
liltre verzi, a l bastre şi roşii numite d e contrast), d uce
la o denaturare a culorilor. Astfel apare efectul sum­
bru, a l cerul u i redat cu ton uri închise printr-un filtru
portocal i u sau roşu.
Abuzul in folosi rea filtrelor, care nu sint totdeauna
obligatorii , d uce la pierderea cla rităţii şi ca lităţii
imaginii.
Filtrele colorate necesită o sporire a timpului d e ex­
punere sau o deschidere a d iafrag mei. Factorul de
sporire a liltrului arată d e cite ori este necesară mă­
rirea d iafra gmei. El se află înscris pe montura fii-

1 07
 Utilizarea filtrelor de l u m i nă

Utili
Nr. Iii- C u l oa r e a Fac l o r d e m u l -
tru lui f illrului t i p l icare al
ORWO d ia f rag m e i Tipul emu h ie i

1 G a l b e n - d e s- x 1 - x 1 , S 1 O r t oc r o m a t i că ; ne-
c hi s (ec hi- i n d i cat l a e m u t s i i
val e n t cu fii- p a n c r o m a t i ce
trul s ov i e -
t i c J S 1 2)

2 G a l b e n - î n- x 4 - x6 Ftl t ru d e c o n t ra s t
chis (echi- o r toero mat i c . p a n -
v a l e n t JS 1 7 ) cromatic

72 Gal ben x 2 - x3 F i l t ru c o m p e n sa-

verde tor i n d icat l a e m u l -
sii p a n c ro m a t i c e ,
redă c o rece c u l o-
rile

la filmele alb-negru
zare
Gen f o l ograf l c
Portret i n e x t e r i o r , p e i­
saje cu cer şi verdeaţă ,
ma rea , a l t i tu d i ni , d i mi­
neaţa ş i d u pă- a miaza
Peisaje cu ce r ş i ve rdeaţă ,
p o r t re t e in soa re, d e pă r­
t ă r i cu ceaţă , flori p l a n t e
Peisaje c u c e r , constru c ţ i i
d i n că ră midă a p a r e n tă ro­
ş i e , acope r i ş cu ola ne-ţigl e ,
material su per-pa ncroma­
t i c 27° D I N la l u m i nă
a rtificială ; i n zori sau pe
î n s e rate
Tabelul 6
Rezu ltatul acflunll
Red u ce a l b ast rul slăb i n d
v i o l e t u l s0 i u l t raviol e t u l ,
redă ce ru l cu n o r i , fac e
gal be n u l , a l b a s t r u l ş i v e r­
dele mai d eschise
Reţi ne a l b a s t ru l , favori­
zează galbe n u l , dă i mag i n i
c u cont raste d u re , rel i e­
fează n o r i i , rar util izat
el i m i nă u l t ra v i o l e t u l
D ă i mag i n i mai p u ţ i n d u re
d e c î t filtrele gal be n e . C e r u l
este r e d a t ce n u s0 i u cu n o r i
b i ne reliefaţi ; pă d u rile re­
date în tonu ri d ife re n ţiate
de c e n u ş i u ; re ţ i n e albas­
t ru l . fav o r izează ve rdele ş i
 I
Utili
Nr. Iii- Cu l oar ed Fa c t o r de m u l -
t ru l u i fii Irului l i pl icare al
ORWO d iafrag m e i T ipul e m u l s i e i

70 Verde xl - x4 F i l t r u c o m p e n sa t o r
p e n t ru e m u l s i i p a n -
cromatice

---

7 P o r t o ca l i u x l - x7 Exclusiv p a n cro-
(ec h i v a l e n t matic
O S- 1 2)

42 R o ! u ( e c h i- x 6 - x 1 0 Exclusiv p a n c ro-
v a l e n t K S 1 0) m a t i c d e m a r e se n-
sibil itate

1 10
 Tabelul 6 (continuc11e)
z a re

Ruultetul mcfl..,11
Gen fotografi�

g albenu l , a melioreazl re­

darea roşul ui şi portocallu­
lul

Peisaje cu verdeaţă şi fru n­ Fuorizeau verdele ; re­

t i n e albast r u l , u l t ravioletul
� i o mare pane din roiu ;
zi� pe care le redă mai
deschise
micşorează contrastu l , n u
întu necă cerul

F i l t ru pentru efecte (aspect Absoarbe albastru l . u l t ra­

de fu rtu nă) ; reprod u ce r i , violet u l , p recu m şi o parte
peisale u rbane cu t o n u r i din verde, d eschide roşu l ,
roşii ; redă cerul foarte portocali u l ş i gal b e n u l eli­
închis m i nă voal u l at mosfe r i c

Fotografii p r i n ceată. efecte Absoarbe c o m p l e t verdel e ,

de fu rtu nă ; de noapte î n î n t u necă cerul ; albastrul
p l i nă z.i ; fotografii t e h nice , şi verdele redate a p roape
tablou r i , obiecte i nt e n s co- î n negru ; galbenul şi roş u l

111
 UHli
N r . f i i- Fac l 'O r de m u l -
Iru I u i C u l oa r e a
f i ltru l u i ti p l icare al
OR W O d ia f r ag m e i T i p u l e m u ls i e i

65 A l ba st r u x2 e x c l u si v p a n e ro-
macic

uv U l c ra v i o l e c I neoio r o -

( pe bază d e
e s c u l i nă)

112
 Tabelul 6 (continuare}

zare

Rezultatul acJiunii
Gen ( o t o g ra f i e

l o ra t e ; t r u ca j e n i n soa re î n a p roa p e a l b ; p e n t r u efec t e

p l i nă v a ră d e c l a r d e l u nă î n p l i n
soare ; s e v a s u b e x p u n e
( 1 - 2 d iafrag m e mai în­
c h i se )

P o r t r e t e la l u m i n ă a r t ifi­ În c h i d e p u ţi n galbe n u l �i
cială c o r e c tează r e d a rea roş u l p e n t r u i l u m i n a r e a r­
culorii pielii t i f i c i a l ă cu l ă 1 n p i cu i n c a n ­
d e s c e n tă ; d e sc h i d e uior
a l ba s t r � I

1 ----- --

E l i m i nă e x c e s u l d e raze
u l t ra v i o l e te la î nă l ţ i m i
p e s t e 2 O O O m , l a m a re ş i
p e i s a j e î n d e pă r ta t e
N u a r e a q i u ne a s u p r a r e ­
dării c u l o r i l or ; nu are
efe c t e î n fotog rafii fă c u t e
l a m i că a l t i t u d i n e , s e s , u n d e
ra d i a t i i l e u l t ra v i o ie t e s î n t
reţi n � t e d e particulele d e
p raf d i n a t m osferă

113
 Ullll
Hr. fli- fac t o r d e m u l -
frulu I C u l oa r e a f l p l l car e a
ORWO f l l l r u lu I d ia f r ag m e i T lpul e m u l � I • !

91 - 97 Cenu�iu D u pă d e n· -

(g ri) sita te
x 2 - x4

trul u i , după c u m este redat şi i n t� belul 6. De pildă

i n d icele „X2" arată că o d iafra g m ă reglată Io ci-
. fro 4 fără filtru, va fi deschisă Io d iviziunea des­
crescătoare i mediat următoare : 2,8. ln cozul unui
filtru c u factorul de mărire 4, o d iafra g m ă se va

d eschide de Io poziţia 8, de exemplu, cu două divi­

z i u n i a d ică Io 4.
Filtrele utilizate la filmele color sint d e cinci sorturi :
filtre corectoare de l u mină, fi ltre compensatoare de

114
 Tabelul 6 (continuare )
zare

R e a u l ta t u l a c f i u n i i
Gen f o l og r a l l c

M i c s o rează i nt e n sitatea l u ­ Se rveşte p e n t ru red u ce r e a

mi n li 1 / 2 - 1 / 1 6 , d u pă d e n­
sitatea f i l t ru l u i
g e n e rală a l u m i n i i ad m i s e .
atu nci c î n d diafrag m a e s t e
t o c a i î n c h i să ; red u ce a p re­
ciabil şi p rofu nzi m e a d e
claritate p r i n deschi d e re a
d iafrag mei

c u loare, fi ltre d e conversi une, fi ltre împotriva rozelor

ultraviolete şi filtre de polarizare.
Peliculele color negative, d e tip u niversal NC 1 9
color, se pot expune atit I o l umino d e zi cit şi Io
cea artificială, eventualele mici denaturări ole culo­
rilor putind fi compensate Io copierea pe hirtie cu
alte tipuri de filtre, care vor fi prezentate Io l ucră­
rile d e laborator.
Pel iculele color reversibile (UT 1 3, UT 1 6, UT 1 8,
UK 1 4, şi UK 1 8) , tolosite d i n ce in ce moi mult d e

115
către fotoo motori pentru dio pozitivele color, se gă­
sesc î n comerţ î n două tipuri : pentru l u mină de zi
(5 400°K) ş i pentru l u mină o rtificiolă (3 200°K). N u
există d eci u n f i l m d i o pozitiv u niverso l, cu o l te c u ­
vinte o peliculă compensată (trototă) otit pentru l u ­
m i n a ortificială cit şi pentru ceo noturolă. i n o fo ră
de a ceasta, l u m i na solară atinge chiar in ti m p u l
unei s i n g u re z i l e , tempera turi de culoa re d iferite
(4 700°K p i n ă la 8 000°K).
Cu toate eforturile fabricanţilor de pelicule fotog ra ­
f ice color, nu s-a reuşit pină în prezent să fie î n l ă ­
tura te filtrele d i n tehn ica color de laborator.
Pentru corecţii de culoa re u şoare, fi ltrele sini mai
puţin den se. Acordarea însă, în mod cores p u n z ă tor,
a tem peraturii de c u loare pentru care a fost prod us
f i l m u l , se face folosind u n fi ltru de conversiu ne.
O m a re atenţie trebuie acorda tă utilizării fil trelor la
pel icula color, (atunci cind este a bsolută nevoie)
deoa rece ele pot comprom ite g rav rezu l totele dacă
n u sini a l ese corespunzător. Pentru evitarea u nor a­
semenea g reşeli, fotoa matorii - care fac sa u vor face

116
d i a pozitive color - se pot orienta d u pă tabelul 7.
Fol o s i rea p a r a s o l a r u l u i i n s ă este strict necesară 1 n
coz u l fo l o s i ri i f i l t relor.
Trebu i e reţ i n u t , că I o fotog ra fierea i n c u l o r i , n u se
vor folosi s u rse d e l u m i n ă avind c o m p o z i ţ i i spectrale
d i ferite ( l u m i n ă d e zi cu cea a r ti l i c i o l a ) spre a nu
se produce f a l si fica rea c u l o r i l o r d a torită d i feritelor
lor tem pera t u r i d e c u loare (vezi tabelul 4). N u ma i
l u m i n a l ă m p i l or f u l g e r electronic ( b l i tz) şi a celor
cu a rc poate fi a mestecată c u cea n a t u ra l ă sau
poate chiar s - o i n locuiască.
Sursele de l umină artifi cială pot fi alese şi a şezate
d u pă dori nţă şi n u necesita g o mo d e fi l tre din t a ­
bel u l 7, mojorilo teo e m i t i n d o l u m i nii i n care predo­
mină rozele roşii . p o r toco l i i s i g ă l bu i .
De obicei, fotoa m a torii i ncep c u fotog rafierea Io l u ­
mina zilei d u pă care t rec ta i l u m i n ări m o i com ple•�
c u d i s t r i b u ţ i i j ud ic i o a se a l u m i n i l o r şi u m brelor, per.·
I ru rel iefarea s u b i ec t u l u i cit m a i a r t i s t i c , rezultate ce
n u pot fi obţi n u te dec't l u l u m i n ă a r t i f i c i a l ă .
Di ntre sursele d e l u m i n Ci f 0 ' · i s i t1· i n „ s t u d i o u l " a m a ­
t o r u l u i menţionăm :
- l ă m p i electrice de b i ro u , l ă m p i f l „ o r r :;ccnte (neonl.
becuri c u i n c a n d e sc e nţ ă 51 "J i \ k : ., t :

117
 Filtre utilizat�

M o d i f icar e a e a p u n e r l l U t i l l u ru

Cul oarea pro·

I
p ri • • l l l t r u l u l Fac t o r M l c 1 or ar e a
de p r e l u n g i r e s e n s l b i l l li j l l Simbol
ln ° D I N

I
A l bastru me- x2 - x4 2 8 3 , 86
d i u şi al bas- d u pă densi- ORWO 1 1 1 .
c r u violet- î n- ta te 1 1 2 (ARNZ)
chis K1 3 (AGFA )
8 1 3 (ORWO)

Roş u - d e s c h i s X 1 ,2 1 R- 1 5
,

(roz slab) (ORWO)

1 06 (ARN Z )
K-1 5 (AGFA)

118

pentru filmele color
11 e le c l u l căula!
P e l l c u li p e n l r u l u m i n i
d e a l 5400°K : U T 1 3 ,
UT 1 6 11 U T 1 8
Red u ce roşul l a răsă r i t
şi asfinţit d e soare ;
la fotografierea cu
l ă m pi-fu lger cu mag­
neziu (vac u b l i cz) ş i
l ă m p i c u i ncandesce n­
ţă sau N i t rafot ; redă
corect obiectele roş i i ,
portocalii şi g a l b e n e
( B 1 2)
Red u ce albastrul pe
soare şi cer se n i n ş i
l a u ne l e fu l g e re elec­
tronice ; soarel e la
a m i ază ş i fotog raf i i î n
u m b ră
Tabelul 7
Simbol
I Pellculi pentru lumi­
n i a r l l l l c lală 3 :Z 0 0°K;
U K 14 1 1 UK 1 8
B-1 , 5 Red u ce rosu l l a u ti­
B3 l izarea be�u r i l o r o­
B6 biş n u i te 1 00 - 500
W ; fi l t rele B . 1 2 sau
1 22 red u c roşul la
u t i l izarea l ă m p i l o r
cu petrol şi a l u m î­
nării sau la-focu r i d e
tabără
R e d u ce albastrul l a
uti i i zarea becu r i l o r
N i t rafot şi a p u l be r i i
de mag neziu ; p e
soare (orele 1 0 - 1 5)
şi la fulg� " <! l e c­
c r o n i c (fi l t r11 K � 9
sau W ratcen tbJ
119
 Mlciorarea I
M o d i f i carea e • p u n e r l l U l l lzarea

I I
Cu I oar e a p r o -
prie a f i l t r u l u l Fa c l o r
de prelungire s e n s l b l l l tă l l i Simbol
în ° D I N

Roşu-b ru n x1 , 5 2 R 3 , R6, R9 ,
(d u pă d e n si- x2,5 3 R 1 2 ( O RWO)
ta te) x4 4-6 K1 6 , K17,
K 1 8 (AGFA)
1 04 , 1 01 , 1 02
(ARN Z )

'

Rosu-
. bru n R 1 6 ( O RWO)
închis sau x4 6 1 21 (ARN Z )
p o rtoca l i u

1 20
 Tabelul 7 (continuare}

1 1 e f e c l u l căutat

I I
P e l i c u lă p e n t r u l u m l nă P e l l c u li p e n l r u l u m l ·
de z i 5 4 00°K ; UT 1 3 , Simbol ni a r l l l i c l a l i 3 2 0 0 ' K ;
UT 16 11 UT 1 8 UK 1 4 11 UK 1 8

Red u ce al bast r u l l a pe­ R 9 Red u ce a l bast rul l a

i saje cu cer al bastru R 12 i l u m i na rea cu fu l­
si nori izolati sau cer R 16 g e re c h i m ice sau
�coperi t ; e l i m i nă do­ (O RWO) a rcu ri v o l taice ; re­
m i n anta al bastră la por­ 1 04 d u ce albast r u l l a
t retele în soarele d e 1 02 l u m i n a solară ( R 1 6 ,

a m iază şi la fulgerele 121 1 21 , K 1 B)

electronice cu sticla ( A R N Z)
l ă m p i i uşor albastră ; K 18
u m b ră şi cer acoperit ; (AGFA)
fu l g e re cu mag nezi u ;
la l u m i nă de bec. Ni­
t rafo t ' ( K 69 sau W rat­
ten BO)

Red u ce al bast rul l a

u ti l i zarea l u m i ni i
solare ; l a fu l g e re
electronice

1 21
 M od i f icarea e a p u n e r l l U l l l .zare .111

I
C u l oarea p r o �
prie a f i l f r u l u l Factor M i c ş o ra r e •
do pre lung lre s e n s l b i l l ti l l l Simbol
în ° D I N

U l t ra vi o l e t i n eoi o r O -
uv

Filtru d e po- x4 6
l a riza re

- l ă m pi fulger electronice (bl itz), lămpi fulger cu

m a g neziu (vacublitz) 3 300-6 000°K etc.
l ntrucit unele surse ami ntite mai sus au nevoie d e
a l i menta. re c u curent electric, este utilă cunoaşterea

1 22
 Tabelul 7 {continuare)
11 e l e c l u l ciula!

I I
P e l i c u l ă p e n l r u l u m l nă P e l i c u lă p e n f r u l u m l ·
de zi 5 4 0 0° K ; U T 1 3 , Simbol n ă a r i l f l c ia l i 3 2 0 0 ° K ;
ur 1 6 11 ur 1 8 UK 1 4 11 UK 18

i nlăt u ră d o m i na n ta al­
bastră l a fotog rafie rea
î n l u m i n a soarel u i cînd
pred o m i nă radiaţi i l e
u l c raviolete ; i a r n a , l a
a miază, p e mal u l m ă r i i
sau în m u n ţi , pei saje

Ate n u ează reflexele

parazi tare care apar
pe su p rafe�e ; redă ce­
rul î n t r-o te ntă m a i
înch isă

cîtorva noţi u n i practice legate d e electricitate : mă­

rimi electrice şi efecte electrofiziologice.
a) Tensiunea electrică se măsoară în volţi (V) şi
fiecare sursă d e tensiune are u n voltaj p ropriu c a re

1 23
poa te fi de : 1 1 0 V, 1 2 7 V, 220 V, 360 V etc. Volta­
jul reţelei electrice este i nd icat pe o plăcuţă a p l i ­
c a t ă pe contorul electric.
b) Intensita tea curentului se măsoară in a m peri (A) .
N u m ă r u l a m peri lor este proporţional cu ca ntita tea
de curent consumată de receptor (bec, reşou, plită
electrică etc.). Pe oceebşi plăcuţă o contoru lui este
ind icat şi n u mărul de a m peri maxim ce poate fi con ­
sumat de o loc u i n ţă (5, 1 0, 1 5 A). Peste această l i ­
m i t ă s e a rd sig ura nţele (dacă s i n i b i n e c a l i brate).
c) Cantit atea de curent consu mată se exprimă in
wo ţi (W) . Pentru pu teri mai mori, se foloseşte ca
u n i tate d e măsură k i l owattul (kW) : 1 OOO W 1 kW. =

d) Energia elec trică se măsoară in k i lowatt-ore (pre­

scurta t : kWh) şi reprezintă puterea uti l i zată de u n
receptc 1 într-un timp a n u m i t ( d e exemplu : un bec
de 1 00 W o rzind 5 ore va consuma o energ ie de
500 Wh sau 0,5 kWh). Acest consum este indicat
tot de contor.
Cunoa şterea consumului a pa ratelor electrice folosite
este necesară pentru o nu supraîncărca i nsta l a ţia e­
lectrică o locuinţei şi se poa te afla u şor d eoarece
pe soc l u l sau pe balonul fiecărui bec electric se

1 24
găseşte marcată puterea respectivă. Dacă, de pildă,
se folosesc simultan două becu ri supravolta te de t i p
„Nitrafot" , sa u de a l t tip la 500 W fiecare, atunci
consumul orar va fi d e 1 OOO W, ceea ce poate su­
porta un contor d e 5 sa u 10 kWh. Pentru a calcula
numărul d e am peri I (intensitatea) l a care funcţio­
nează un singur bec de 500 W se aplică formula :
I A =500 W : 1 1 O V=circa 5 A, iar i n cazul a 220 V,
IA =500 W : 220 V=circa 2,3 A.
O izolare perfectă atit a corpurilor d e i l u m i nat c i t
şi a prizelor şi i ntrerupătoarelor s e i m p u n e rig uros,
spre o evita accidentele de electrocutare sau alte
u rmări neplăcute.
i n genere, fotog rafii amatori - ş i moi a les începă­
torii - nu ou su rse electrice speciale. Ei improvi -
zează corpuri de ilu m i nat d i n ceea ce au Io inde­
mină. Astfel folosesc bec u ri obişnuite de 1 00-200 W,
uneori becuri speciale „ Nitrofot" cu o putere l u m i ­
noasă d e 500 W (ech ivalentă cu 1 0 OOO decolumeni)
sau tuburi cu d escărcări în gaze l u m i n ă „rece" de
neon, care nu corespu nde nici cu l u m i no naturală
nici cu cea d e zi sau cea o blitzului, iar cei mai do-

1 25
toţi o u fulger electronic sau fulger c h i m i c , cu mag·
neziu (vocublitz).
Pentru „o face l u m i n ă " în micul stud iou o l a mato­
rului prezentăm in fig uro 32 c iteva tipuri de lămpi
u tilizate in fotografia d e a matori.
Lămpile cu incandescenţă sini cele moi comode şi
au un preţ mai scăzut decît cele de tip Nitrofot care
totu şi sini su perioare primelor, ovind o temperatură
de c u loare ech i l i brată, apropiată de cea o l u m i n i i
n a t u r a l e ş i , in p l u s, o o g l i n d ă i ncorporată pentru o
da u n flux de more intensitate. Durato lor de func­
ţionare este însă de 4-6 ore.
Lămpile cu ciclu de regenerare cu halogeni (LHC)
sint construite sub formo unui tub de cuarţ sau sticlo
de siliciu, i n i nteriorul coruia se află u n fi la ment d u ­
b l u spira la t, d i n wolfra m (fig. 3 2 f ) . E l e dau o l u ­
m i n ă a l bă, d i fu ză, avind o temperaturo d e culoa re
d e 3 200°K, pu terea d e 250-1 OOO W şi d u rato d e
funcţionare 20-50 ore.
L ămpile c u combustie (fulger chimic c u magnezi u ,
d e n u m ite şi vacubl itz) s e prezintă f i e sub formo u nei
lompi miniatu ro, fie îngloba te într- u n „ Flasch-tub"
c u prinzind patru a semenea becuri (fig. 32 g). M i n i -

1 26
 Fig. 32 - Becuri foto şi corpuri de i l u minat :
o - bec: mat : b - bec: proiector de 500 W : c - bec
1 1 hologen1' : d - bec nitrafot ; e - corp simplu de i l u m i �
n a t : I - lampă cu bec halogen ; g - l ă m p i c u combusti�
(VacubliU ; h - cub cu vacublil (flash-cube)
becu l fixat pe a pa rat se roteşte la 90°, odată cu
t ra n sportul peliculei. Acest vacublitz se a prinde de
l a o baterie mică, s i ncron cu dec l a n şa rea a pa ratului,
dind o l u m ină foarte puternică (cele au balon inco­
l o r a u temperatură de culoare de 3 800°K, i a r la
cele c u balonul azuriu - Tc = 5 500°K. La opri. 1dere,
d ezvoltă o căld ură puternică pînă la topi reo corpului
lămpii.
Se recomandă c a aceste l ă m p i să f i e păstrate i n
a mba l aj, i ntrucît s e pot aprinde p r i n simpatie la l u -
m i n a soa relui s a u la a pri nderea a l tei lămpi fu lger.
I l u m i na rea utilă d u rează 20-30 mili secunde. D ista nţa
se află în funcţie de numărul d i rector.
De p i l d ă , folosi n d un fi lm de 1 7 D I N ° şi reg lînd ob­
t u ra torul la 1 /25 s, cu a lampă fulger chimic care
a re n u mărul d i rector 20, subiectul fiind plasat la
d ista nţa d e 4 m , se află deschiderea diaf.- ag mei ast­
fel :

20 : 4 = 5

Deci, d ia fragma obiectivului se va deschide în jurul

cifrei 5.

1 28
a
PLANŞA III
>
<(
V)o
z
<(
...J
"-
>
<(
..,...
z
<(
--'
"-
PLANŞA VII
 Fulgerul chimic constituie o sursă ieftină de lumină
pentru omotori i care foc citevo zeci de fotografii
de i nterior şi extind erea acestui tip de i l uminat se
va i mpune în viitor.
Tipurile de lămpi de mai sus se pot folosi fie des­
chise fără reflector, fie cu reflector sau i ntroduse în
a rmături speciale.
După forma şi materia l u l d i n care este confecţionat
reflectorul şi după poziţia sursei de lumină î n aces­
ta , radiaţia lumi noasă poate fi d irijată sa u d ifuză.
Figura 33 reprezintă trei forme de reflectoare uzua le,
precum şi geometria fascicol ului luminos emis.
Un d ispozitiv cu reflector parabolic, care poate fi
construit de amatori şi permite să se obţină o l u ­
mină dirijată, este prezentat î n figura 3 4 . El oferă
posibil ităţi mu ltiple. in trucit este aşezat pe un stativ
telescopic se poate reg la înăl ţimeo l u i , de asemenea
i se poate ado pta o apărătoare laterală sa u verti ­
cală cu obloane mobile, sa u cadre cu elemente d e
d ifuzie a luminii. Pentru obţi nerea u n u i spot con­
centrat de lumină i se ata şează elemente de d i r i ­
jare (spirine) conice s a u cilindrice.
l n fig u ro 35 se dau citevo sugestii pentru a matorii
care doresc să construiască d i spozitive de i l uminat,

1 29
 c

Fig. 33 - Scheme de reflectoare :

a - lumină conce ntrolă (spot) ; b - lumină diri jată c - lu­
mină difuză

cu mij loace modeste, precum şi mod u l de a mpla­

sa re o unor lămpi elec trice pentru fotogra fi i de in·
teri or.
Lămpile fulger electronice (blitz în germană şi flash
în e n g l eză) ou co principiu d e funcţio.n ore d escăr-

1 30
Fig. 34 - Reflector porobolic pe stativ cu accesorii
a - geometria fascico l u l ui emis ; b - apărători laterale ;
c - ecrane difuzate pentru fundal : d - spirale c i l i ndrică şi
conică pentru spot de lumină
Fig. 35 - D i spozitive de i l u m i n a re uşor de con­
fec ţionat d e către fotoa ma tori :
o - lampă m o b i l ă de plafon ; b - lampă cu miner flexibil ;
c� d - abajururi de carton : e - lămpi montate pe acelaşi
suport ; I - priză triplă

1 32
ca rea de scu rtă d u ­
rată a u n u i condensa ­
tor încărcat la îna ltă
tensiune (fig. 36), î n ­
tr-un tub de sticlă car�
conţine un gaz inert
(de obicei xenon) . S e
prod uce o scînteie
foarte l umi noasă timp
de 1 /200-1 /1 5 OOO se
cundă. Alimentarea Fig. 36 - Lampă fulger
lămpii se face fie de electronic „Fi i " cu a l i ­
mentare d e la reţea ua
la re!ea fie d i n bate- electrică şi de la baterii
rii sau acumulatori.
Durata de funcţionare a bl itzul u i este, în cond iţii
de exploatare ra ţională, d e circa 10 OOO d e i l u minări
(scîntei). Pu terea d i feritelor lămpi fulger electronice
este cu prinsă în tre 40 şi 400 W, cu un ra ndament
de 40 l u meni pentru un wat (lumenul este unitatea
de măsura t i ntensitatea l u m inoasă).
Fiecare tip d e lampă este caracterizat printr-un „nu­
măr- g h i d "' sau „număr d irector" pentru a putea re-

1 33
g l o dia fragmo d upă d i stanţo de la subiect Io aparat,
ţinind u - se sea ma de sensibil itatea filmului, diafra g ­
m ă s a u d i stanţă. T i m p u l de expunere ră mine i nva ­
riabil Io 1 /30 s, pentru sincronizare cu obturatorul,
în nici u n coz mai l u ng . La mpa fulger electronică
„FIL" (fig. 37) a re n u merele di rectoare : fi lm de
1 7 D I N °-32 ; 20 DI N°-36 ; 27 D I N°-90.
Calculul d iafragmei se face la fel ca la fulgerul chi­
m i c : se i mpo rte numărul g hid la d i stanţă. De exem­
plu, să presupunem că numărul g hid al lămpii este
32, i a r distanţa de 4 metri ; 32 : 4 = 8, deci dia­
fra g m a va fi reg lată la 1 : 8.
N u merele di rectoare va ria ză cu sensi bilitatea mate­
ria l u l u i fotogra fic a l b-nagru sau color.
Lă m p i l e electronice pot fi utilizate la obţinerea i n ­
stanta neelor şi chiar la portrete executate atît î n
i nterior c i t şi în exterior. Monta rea l ă m p i i pe a pa ra ­
t u l fotografic n u s e recomandă, contravenind reg u ­
l i l o r i l u m i nării ; lumina fronta lă d ă fotografii plate,
neexpresive. Blitzul va fi ţinut in mină latera l , dea ­
s u p ra su biectul u i , exceptind fotog ra fierea color.
Fotografierea color cu două lămpi electronice a·li ­
mentate de la aceeaşi su rsă de cu rent este mai a ­
va n tajoa să. Lămpile fulger electronice se folosesc şi

1 34
ziua, la a miază, în exterior, pentru a şterge u mbrele
care cad vertical.
Deoa rece aceste lămpi d a u a lumină a l bă, a semă­
nătoare cu aceea de zi, se pot util iza toate pel icu­
lele a căror emulsie se recomandă pentru l u mina de
zi. La developarea lor, se var folosi revelatori pentru
g ranulaţie fină, în cazul cînd se prel ungeşte timpul
normal d e developare. Sini necesare totuşi unele
probe preli minare de expunere şi d evelopare.
D u pă cunoaşterea caracteristicilor su rselor de lu­
mină a rtificială, trebuie învăţată a rta şi tehnica folo­
sirii l u mini lor, fiind cunoscut fa ptul că numai cu o
singură sursă de lumină nu se rezolvă ansamblul
problemelor pla stice. Sînt necesare cel puţin trei
surse de ilum inare, care să a si g u re l u mina pri nci­
pa lă, lumina suplimentară d e atenua rea umbrelor
proprii , purtate sau aruncate de subiect şi o lumină
pentru fond. Categoriile principale de l u mi n i şi sche­
mele d e i l u m i na re la fotografi ile de i nterior şi por­
trete sini i l ustrate prin schema d e i l u m i na re din fi ­
g u rile 37 şi 38.
!năl ţimea şi di stanţa la care se plasează lămpile
sînt notate pe schema de i l u m i nare. Ea cuprinde
următoa rele lumini :

1 35
 Fond

I
I

�I
,<;;:,�/ �
E:
--
I
I
I

� �
6
7

Fig. 37 - Schemă de i l u m i na re pentru portret cu

efecte a rtistice
 Fond Fond
f:3.5
l2 S
I

:
I
/(
1150m
I

8
3

.��
: �
��· .4l�� I '�
I �
'a

1 : �6
1,11),,,

�
I

c:,
,o aO
2 4
Fig. 38 - Scheme de i l u m i na re cu 1 -4 su rse de
l u mină :
a - lumină principală ; b - lum ină secundară : c - luminO
de contur ; d - l um i nă de fond
- lumina principală sau „lumina che ie , este lumino
"

domina n tă din codru, care scoate în evidenţă su­

biectul şi faţă de care se acordează, co intensitate
şi d i recţie, luminile plasa te ul terior. Ea poate li con­
centrată (spot) sa u difuză. l n locul sa u în comple­
tarea ei se poate folosi o „ l u m i nă generală"' dotă
de un bec de 500 W, d ifuză, moi slabă, care face
vizibilă partea d i n u mbră o subiectului ;
- lumina de contur dată de un bec de aproximativ
200 W, detaşează subiectul de fundal şi creează
iluzia d e volu m , de relief, de o d i ncime ; ea se pla­
sează a p roape opus a pa ratului fotografic ;
- lumina de modelare, l u minează suplimenta r u m ­
brele, modelînd contra stul crea t· de l u mino pri nci­
pală, d u pă dorinţă ; ea se află la c i rco 90° faţă de
l u mi no principală ;
- lumina de fond, poate fi d i fuză sau d irijată, de
i n tensitate moi scăzută (1 00-200 W) ;
- ecranele reflectante sînt foarte necesare în scopul
a s i g u rării surselor de l u mină secundare, cu ajutorul
cărora se pot atenua u mbrele prea a ccentuate de
pe a n u mite părţi ale figurii. Astfel de ecra ne se pot
confecţiona d i n h i rtie de staniol l i pită pe u n suport

1 38
de carton, sa u la nevoie d i ntr-o coală mare de hir­
tie de desen sau o pinză a l bă întinsă pe o ramă.
Iluminarea clasică cunoaşte mai multe sti luri (ge­
nuri) care se obţin prin scheme proprii, astfel :
- stilul normal imită lumina unei zile moderate, ca
de primăvară-vară, d intre orele 9-1 1 d i mineaţa, cu
lumină difuză şi um bre moi ;
- stilul clar-obscur face să dispară în u m bră o serie
de detalii cu suprafeţe întinse, lăsind şi zone cu
semiu mbre ; l u minile sint mai d i rijate ca la stilul
normal ;
- stilul cu tonuri înalte a re um bre bogat i l u m i nate,
folosind un contrast minim intre u mbră şi l u mină ;
- stilul uniform, alb in a l b sa u negru în negru, a re
elementele d i n cad ru l u m i nate cu a d ensitate apro­
piată de densitatea feţei subiectului.
i n lumina c reaţiei fotografice moderne, sti l u rile se
suprapun, se întrepătrund astfel incit variantele de
combinaţii de l u mini sin! nelimitate. Deci nu trebuie
să ne oprim la acelaşi model de i l u m i na re ci mereu
să încercă m scheme cu una, două, trei, patru surse
de l u m i nă, să ne găsim astfel un sti l personal şi să
ne însuşim bine acea stă tehnică (fig. 39).

139
Expunerea
Expunerea reprezintă cantitatea de l u mi n ă tri m i să d e
su biect (de obicei reflectată) care pătrunde i n apa­
rat i l u minind emulsia fotosensibilă o anumită peri­
oadă d e timp, Io fotografiere sau la copieri şi mă­
riri. Expunerea nu trebuie confundată cu timpul de
expu nere sau timpul d e poză, care este de fapt
t i m p u l i n cursul căruia l u m i no acţionează asupra
materialului fotosen sibil.
Princi palii factori care determină expu nerea sini :
i l u mi narea imaginii optice i n apa rat
t i m p u l de expunere ;
sensibilitatea generală şi Io culori o materia lului
fotosensibil negativ.
Expunerea corectă se determină ţini n d seama de
i n terdependenţo d i ntre aceşti factori, precum şi de
i n tenţia fotografului de o obţine un anumit efect
a rtistic.
Mod u l de i l u mi nare fiind cunoscut ră mine de pre­
zentat mod u l de sta bil ire a timpului de expunere.
Carnetul de notiţe este mijlocul cel moi simplu ş i
cel m o i practic de a obţine i nd icaţii a supra corec­
titud i n i i fotografieri i . Este bine co Io fiecare fotogro -

1 40
fie să se noteze diafra g m a , timpul de expu nere, sen ­
sibilitatea materia l u l u i negativ, iluminarea (doto,
ziua, ora ) . Comparînd rezultatele fotog rafice cu în­
semnările respective se trag concluzii pentru viitoa­
rele l ucrări.
Aprecierea „din ochi" dă rezultate d upă oarecare
practică, consultind şi observa ţiile făcute în corne­
tul de notiţe.
Tabelele, riglele de calcul sa u calculatoarele-abace
- constituie pentru fotoamatorul începător un sistem
mai dificil da torită necesităţii de a lua în considera­
ţie toate cond iţiile d e fotogra fiere : d i stanţa , stră­
lucirea părţii mai i m portante a su biectului, dia fra g ­
ma, t i m p u l de expunere cit şi sen sibilitatea mate­
ria l u l u i fotosensibil. Din numărul mare de tabele,
g rafice, calculatoa re, incomode de aplicat în prac­
tică, se poate uti l i za pentru început tabelul redat în
fig ura 31 care este destul de sugestiv şi uşor de uti­
lizat.
Exponometrele sint instru mentele cele mai prec i se
de mă sură a exp unerii (fig. 1 6) , cu ajutorul cărora
se măsoa ră lumina i ncidentă cit şi cea reflectată
de su biect şi med i u l a m biant. Exi stă apara te foto­
grafice c a re a u exponometrul i ncorporat în cutia

1 41
aparatului şi pat acţiona automat reg lajul diafra g ­
mei.
Se ştie că un subiect d e fotografiat poate avea
părţi i l u m i nate mai strălucitor şi părţi mai întune­
cate. Pentru o primă operaţie se va face măsurarea
stră l u ci rii subiectului orientind exponometrul cu ce­
l u l a spre subiect, d upă axa optică a obiectivului.
ln a c est caz s-a efectuat o a ş a - n u mită măsurare a
străl ucirii med i i , care dă rezulta te mulţumitoare
cînd este vorba d e subiecte cu mici con traste intre
străl u ciri şi părţile cu tonuri închise ; de exemplu,
u n peisaj deschis, fără pri m - plan întunecat sau o­
biecte d e culoa re deschisă pe un fond deschis. N u
p o t f i comise erori i m portante măsurind stră l uc irea
tota l ă , datorită latitud i n i i de expunere a materi a l u ­
lui n ega tiv.
ln practica fotografică însă, contra stul subiectului
poate fi determi nat mai precis în modul următor :
se m ă soară cu exponometrul străl uci rea maximă şi
m i n i m ă în diferite zone ale su biectului (faţa, haina
etc.) ; raportul acestor stră luciri, exprimat în un ităţi
canven(ionale pe scara g radată a exponometru l u i ,
reprezi ntă interva l u l d e stră luciri d upă c a re se face
med i a citirilor. Calculul este ma i compl icat folosind

1 42
ta bele cu străl uc i ri cuprinse î ntre 7-72 OOO asb
(apostil b= unitate secundară de mă sură a strălu­
cirii unui izvor lumi nos plan) şi i l u m i nări cuprinse
intre 35-350 OOO l ux.
Trebuie reţi nut că precizia d eterminării trebuie să
crească cu cit lotitudi nea d e expunere a fil mului
este mai mică.
De exemplu, un subiect avind străluci rea minimă
80 asb, iar cea maximă, de 2 800 a sb, a re contrastul
1 : 35. Dacă latitud inea de expunere a materia lului
negativ este de 1 : 1 28, atunci contrastul subiectului
poate fi bine c u prins î n această latitudine de ex­
pu nere, oferind chiar o rezervă de 300°/0 î n deter­
minarea factorului de expunere.
Fotograful a mator care ia în consideraţie raportul
dintre porţiu nile lumi nate şi cele întunecate ale
subiectului fotografiat - d u pă o serie de experienţe -
va putea evita o sumă de g reşeli grave în stabi­
li rea i l u m i nării.

Declan�area
Este operaţia linală la fotog rafiere constînd în pu­
nerea în acţiune a obturatoru lui prin apăsare pe
un bu ton ; deşi simplă, ea a re o mare importanţă.

143
Sta b i litatea apara t u l u i fotogra fic, prec u m şi alege­
rea momentului declanşării, sint elemente de care
depi nde - in more măsură - reuşito unei fotog rafii.
Aparatul nu trebu ie m i şcat cind se declanşează, a l t­
fel fotog rafia va fi necorespunză toare.
Apăsa rea pe buton ul de declanşare trebuie să fie
l i nă, progresivă, nu bruscă sau trepidantă, de pre­
feri n ţă cu respiraţia oprită (după expi rare) ; apa­
ratul trebuie imobil izat cu a mbele mîini, sprijinit pe
a rcado och i u l u i , de nas, de obraz sau de piept,
d u pă caz: Aparatele foto- reflex vor fi suspendate de
git, iar curea ua lor va fi ţinută intinsă, pentru sta ­
bilitatea lor cind se fotografiază de Io înălţi meo
pieptului.
Pentru fotog rafierea „din mină" nu se admite un
timp de expu nere moi more de 1 /25 s deci! in ca­
zurile cind m i i nile pot fi sprijinite cu coatele pe un
su port fix (sca u n , masă, gard etc.) şi cind timpul
de expu nere se poate mări Io 1 /10 s.
Moi g reu este de păstrat sta b i l i ta tea corpului şi o
aparatului Io fotografierea d i ntr-un vehicul în mers.
În acest coz persoa no care fotografiază nu va sta
rezemată de vreun element ol vehic ulului ci l i ber,
.
cu picioa rele d i stanţate şi flexibi le, cu genunc h i i

1 44
uşor a rcuiţi. Nu se va fotografia în d i recţie perpen ­
dicula ră pe d i recţia depla sării ci - dacă se poate -
chior pe d i recţia m i şcării vehiculului. Timpul d e ex­
punere din mers nu va fi moi lung de 1 / 1 00 s.
Cînd persoano care fotog rafiază este obosită sa u
emoţionată şi nu poo'te a sig ura stabili tatea perfectă
o apara t u l u i , este necesar un trepied sau un stativ
de piept (fig. 1 5) , cu care declanşa rea se va putea
face şi sub timpul de 1 /25 s, printr-un racord fle­
xibil.

Genuri de fotografii
Ano lizi nd schematic principalele ca tegori i de foto­
grafii - sub a spectul particularităţilor de compozi-
pe, ol rezolvării i l u m i nării şi o l tehnicii de rea l i ­
zare - î n cele ce urmează căutăm s ă jalonăm d o a r
mod u l de folosire o mijloacelor pla stice a flate Io i n ­
demi no începătorilor, i n raport cu naturo subiec t u l u i
a bordat.
Portretul. Începem cu temo nr. 1 : omul ; el e st e
subiectul prefera t o t i t ol amatorilor cit şi ol p rofe­
sioniştilor.

1 45
ln mod curent se î n ţelege prin noţiu nea de „portret"
reda rea înfăţişării omului printr-unul din procedeele
pla stice (pictură, fotografie, sculptu ră , desen etc.).
După mod u l de obţi nere, special iştii sini de părere
că portretul com portă două varia nte : portretele „po­
zate" şi portretele „i nsta n ta nee". Ultimele, se spune
că a u o şansă sporită d e-a prinde modelul într-o
a titud ine naturală, verid ică şi că exprimă starea
psihologică în momentul fotogra fieri i . ln rea l i tate
fiecare mod prezi n tă ava n taje şi d ificultăţi specifice.
Portretele pot fi de mai multe fel u ri : portrete indi­
vidua le, portrete în g rup, portretu l întreg i i staturi
sau numai al capului, bustului etc. (planşa l i ).
Datorită a s i metriei feţei u mane, mai m u lt sau mai
puţin vizibilă, se d etermină prima dată cel mai po­
trivit unghi d e fotografiere atit prin întoarcerea
corp u l u i şi capului model u l u i pină in pozi ţia cea mai
ava n tajoasă, c i t şi prin sch i m barea poziţiei a para ­
t u l u i fotografic în raport cu su biectul .
I m a g i n i le p o t fi l uate d i n faţă (fron ta l), pieziş (trei
sferturi) şi d i n profi l .
Se v a evi ta fotog rofierea d i n faţă a persoa nelor cu
figuri rotu nde, nas rotund, g u ră mare sau d i n pro­
f i l , cind modelul a re un nas proeminent şi o băr-

1 46
bie pronun!o tă. Se vor evita d e asemenea surîsurile
şablon („ca la fotograf"), pozele nefireşti cu efecte
de l u mină nejustificate, crisparea, ca şi li pso d e
natura leţe.
Expresia feţei este determi na tă de pozi!ia ochilor,
a frunţii, a buzelor, a maxilarelor, ridurilor etc. M i ­
m i c a , gesturile, redau stările emotive : bucuria şi d u ­
rerea fizică, frica şi curajul, admiraţia şi dezg ustul.
Încerca!i să vă a u tofotog rafiaţi şi studiaţi critic, ca
pentru d u mneavoastră influenţa d i feriţi lor factori
care u mbresc a u tenticul sau, aşezaţi a paratul foto­
grafic la d istanţe de 1 ,5 m, ceva mai sus decît n i ­
velu l ochilor c e l u i care este fotog rafiat, iar c a p u l
acestuia să fie puţin încl inat î n j o s şi înainte ; în
fotografie va a pare o fru n te lată, nasul l ung, băr­
bia mică, iar gîtul moi scurt ; dacă se dă copul
subiectului uşor spre spate şi în sus, bărbia va a pa re
mări tă, iar fruntea şi nasul se vor scurto.
înclinarea copului uşor in jos este admisibilă, cînd
se u rmăreşte evidenţierea ochilor, o privirii şi atunci
se va fotografia de la di stanţe red u se, circa 1 ,5-2 m
de subiect, care va fi aşezat la 1 -1 ,5 m de un
fond neutru (pereţi, hîrtie a l bă, pînză). Obiectivul

1 47
t rebu i e să a i bă o d i sta nţă foca lă norma lă (50 mm
l a formatul 24 X 36 mm).
La fotografierea grupurilor este d ificilă a şezarea in
cadru a persoa nelor. Se pot folosi terenuri cu plan
î n c l i na t, trepte de scări, scene. Expresia feţei şi ati­
tud i n ea fiecărui pa rticipant trebuie să fie cit mai na­
turală şi să exprime clar legătura d i ntre ei.
Nici portretul şi nici fotografia de grup nu se vor
face l a l u m i na d i rectă a soarel u i , mai a les la
a miază. Se a şteaptă pină cînd cerul va fi acoperit
uşor d e nori a l bi, ori se va fotografia între orele 9
şi 1 2 şi de la 1 6 la 1 8. I l u m i na rea va fi laterală
(30-45°), timpii de expunere scurţi 1 /50 s - 1 /250 s
spre a se evita prod ucerea unei necla rităţi de miş­
c a re.
Oricare ar fi sursele d e l u m ină naturală, sau a rti­
ficială, subiectul nu trebuie să fie silit să privească
d i rect în su rsa de l u m i nă d eoa rece oboseşte şi l ă ­
c ri mează a vînd o expresie crispată. î n c a z u l că mo­
d e l u l poa rtă ochelari, se vor a şeza astfel sursele de
l u m in ă incit să nu dea reflexe d i n lentile în obiectiv.
Se vor evita umbrele proiectate de model pe fond
(zi d u ri, pereţi, panouri). Dacă se fotogra fiază la l u -

1 48
mina artificială, umbrele pat fi „şterse" cu l u mina
de fond.
Pentru portretele persoa nelor cu pi strui sau defecte
�le pielii nu se var folosi fil tre colorate şi se va
restrînge zona d e clarita te, luînd imagi nea cu d i a ­
fragma m u l t deschisă i n raport c u i l u m i narea , ope­
raţie prin care se obţine şi izola rea subiectului de
fondul devenit neclar.
Punerea la punct se face luînd ca reper och i i , la
portretele d i n faţă şi nasul, la portretele d i n p rofil.
Portretul la lumină artificială este posi bil cu orice
a pa ra t fotog rafic, folosind un f i l m pa ncromatic de
sensibilitate med ie, care se va expune corect, cu
timpi de 1 / 1 0-1 /2 s ş i diafra gma 1 : 3-1 : 5,6.
Micul „stud i o " al fotoa ma toru lui trebuie să a i bă
d rept fond o 1esă tură bine înti nsă, hîrtie etc. d e
o sing ură tonal ita te, nu pestriţe s a u cu desene ; c u ­
loarea fond u l u i s ă nu fie a l bă şi nici prea întu ne-
ca tă (de exemplu negru, verd e-închis etc.) ci găl­
buie, cenuşie, a l ba stru-deschis.
Persoana fotog rafia tă va fi a şezată pe un ta bu ret,
la o d i stanţă de cel puţin 1 ,5 m faţă de fond. Por­
tretele de stud io c uprind de obicei capul, bustul

1 49
sau cel m u l t statura pînă la tal ie, vizate prin apa­
ratul fotografic · a şezat pe u n trepied.
Sursele d e lumină vor avea în total o pu tere de
1 500 W şi vor fi în număr de cel puţin trei : o sursă
principală, una secundară ş i a l ta de fond, aşezate
în tri u n g h i .
Raportul d e i n tensitate in tre sursa principală ş i cea
se:: u n d a ră va fi de 2 la 1 . in fig u ra 38 s-a pre­
zentat o schemă de i l u m i na re normală cu pa tru
� u rse. Fără a recomanda o schemă sta ndard de ilu­
m i nare pentru portrete, totul depinzind de subiect
şi stilul urmărit, dăm în cele ce u rmează u nele i n ­
dicaţii p r i v i n d folosi rea g ra dată a acestor surse.
Totuşi, trebuie să reţinem că cu o singu ră su rsă
de l u m i n ă nu se pot obţine portrete propriu- zise cu
„efecte d e lumină" deoarece apar contraste mari
care pot fi a tenuate numai cu a j u torul unui ecra n
reflector.
C u două s u rse de lumină, este mai u şor pentru un
ama tor să obţină un portret cu u m bre şi tonur'
moi.
C u trei s u rse de l u mină contrastele d i spar, înd u l ­
cind i m a g i nea, i a r portretul începe s ă ca pete efecte

1 50
a rtistice. Cea de a treia sursă poate fi un fa scicul
d e l u mină concentrată.
in schema cu patru surse de l u mină, cea de a pa ­
tra este lumina de fond. Lumina d i n spatele a p a ­
ratului d e fotog rafiat este d ifuză ( c u ecra n d e ti­
fon, h irtie etc.) , iar lum ina d e contur (de efect) se
pla sează mai �proa pe d e model, uşor lateral. a st­
fel incit să se obţină reflexe în păr. Efecte deose­
bite se pot obţine dind su biectului a i l umina re ge­
nera lă, frontală de jos în sus sau de sus în jos.
Cine a re posibilitate este bine să experimen teze
efectul diferitelor scheme d e i l u minare.
Din fig u ra 39 se pol observa „efectele" uti l i zării
u nei singure su rse de l u m i nă, plasa tă in diferite
locuri (latera l , de jos. de sus, trei sferturi, fro nta l
etc.) .
Fotografierea c u a j u torul lămpii fulger electronică
se poa te Iace folosi nd-o d rept sursă principală de
l u mină în interior sau chiar în natu ră. Ea va fi pla ­
sată ca în cazul unei singure surse. Se pot c h i a r
a socia una d i n l u m i n i l e d i fuze, cu o contra l u m i n ă
dată d e lampa fulger electronic. care v a atenua
con trastele.

1 51
a b

Fig. 39 - Fotog rafii rea l izate

Q - laterală ; b - de j o s ;

c
 d e

:u o sing ură sursă de l u m i n ă

c - trei sferturi : d - frontal
e - de sus ; I - bi itz
Pentru a da o l u mină reflectată d ifuză, necesară
portre t u l u i , lampa fulger se d i rijează în d i recţia
opusă fotog rafierii (pe un perete, tava n, colţ d e ca­
meră ) , i a r pen tru i l u mina rea suplimenta ră a zone­
lor de u mbră se foloseşte un ecra n reflectant.
Un alt model d e i l u m i na re la portrete îl constituie
l u m i n a combi nată, dar numai pen tru fotog rafia a l b­
negru ; l u m ina de zi (pri ncipală), bec N i trafot (lu­
mină de umplere). Subiectul va sta în faţa ferestrei
i l u m i nate d i fuz privind a fa ră.
Fa rtea posterioară a ca pului se l u m i nează de un
bec N i trafot de la circa 2 m d i sta nţă, ca lumină
d e contur. in locul becu lui se poate utiliza lampa­
fulger.
După c i teva probe, fotoa matorul va reuşi să se
fa m i l i a rizeze şi cu mixajul de lumini d ind fotografii
cu a d evăra t artistice.
Citeva noi recoma ndări vă vor sugera poa te şi a lte
varia nte :
• După rezolvarea tuturor problemelor tehnice,
dacă, c u toate eforturile d u mneavoa stră, su biectul
se s i m te jena t, recurgeţi la u n truc. Anunţaţi că aţi
terminat d e fotogra fiat d u pă ce mai i ntii v-aţi pre­
gătit a pa ra tul pentru poză. Cind subiectul va ră -

1 54
sufla uşura t că a term i n a t şi va zimbi, apăsati pe
decla nşator îna i n te ca el să pără sească locu l . Reu ­
şiţi sigur un bun portret !
• La fotografierea grupurilor, persoanele mai îna l te

sau mai vol umi noase trebuie să fie aşezate mai de­
pa rte d e apa rat, în spatele persoanelor mai scunde
şi firave ; de a semenea a ranjarea persoanelor se va
face ţinînd cont de culoarea îmbrăcă minţii lor.
e Umbra nasului nu se va d a în prelungirea d i ­

recţiei i n ca re este i n c l i n a t c a p u l ci în pa rtea cea­

la ltă ;
Cu o u mbră se a sc u nd rid u rile, guşa etc.
Scene animate. Sub această denumire sint cuprinse
compoziţiile fotog rafice în care mişca rea sau ac­
ţiunea subiec tului a u rol u l principal.
Pen tru a surprinde asemenea scene, in faza lor cea
mai i n teresa n tă, trebuie aşteptat cu a pa ratul foto­
g rafic pregătit şi reglat, gata de decla nşa re. Se
cere o încadra re corectă (fără eroare de para laxă) .
cu unghiul de i l uminare cel mai ava ntajos. Neclari­
ta tea de mişcare se evită dacă se ţine seama că
cu cit subiectul în mişcare este mai a p roape de
a pa ra t, cu atît vi teza de obturaţie trebuie să fie
mai mare (timpul d e expunere mai scurt).

1 55
Cind su biectul se deplasează pe o d i recţie oblică
(30°) i n raport cu axa obiectivului, timpul d e ex­
pu nere este de două ori mai mic decit a tunci cind
deplasarea se face pe o d i recţie perpendiculară pe
axa de vizare şi cu 1 /3 mai mic pentru oblicitatea
de 45°.
Diafra g ma se va alege in funcţie de timpul de ex­
p u nere.
Fotogra fierea copiilor aflaţi la joacă se va face
d i sc ret, cu aparatul mascat, aşteptind momentul
considerat favora bil (planşa III). De a semenea, sce­
nele cu animale în mişcare şi păsări zburînd se
fotog rafiază ţi nind aparatul pregătit şi aşteptind cu
răbd a re clipa în care a par în a titudinea cea mai
convenabilă.
Se recomandă folosirea fil melor superpancromatice
(23-27° DIN) deoa rece permit timpi de expunere
scurţi şi diafragme cu deschidere mare.
ln sport. Subiectele care vin sau se îndepărtează
d e fotograf sînt cel mai uşor de fotografiat chiar
dacă s e mişcă cu vi teză. Timpul de expu nere este
la fel ca pentru s u biectul în repaos dacă el se gă­
seşte în zona de profunzime de cîmp a obiectivului.
La subiectele care se deplasează perpend icular sau

1 56
oblic faţă de axa optică, se var folosi i ndica ţiile
date mai sus. Contra l u mi n a este recomandată pen­
tru fotog rafi ile cu su biecte sportive.
In teatru. Pentru fotografi i l e l a scenă deschisă, este
nevoie de u n obiectiv cu lum inozi tate mare (1 : 2)
şi de u n fi lm sensi bil, pancromatic (27°DIN). Sce­
nele cu acţiune lentă pot fi prins.e clar cu u n ti m p
de poză de 1 /50 - 1 / 2 5 s. La mişcări mai ra pide
timpii pot fi scurtaţ1 la 1 /50 - 1 / 1 00 s. Punerea la
punct se va face pe u n plan care se afl ă la o
treime d i n marginea d i n foţă a scenei. în adinci me.
Reportajul. i.n fotoreportaj. devin i n teresante eveni­
mentele şi fenomenele mai semnificative care i i atrag
pe privitor. Şi a semenea i m a g i n i pot fi surprinse în
toate domeniile de ac tivitate : pe stradă, în uzine,
pe stadion, pe pirtia de schi (planşa IV, pe ogoare,
oriu nde pu l sează viaţa .
Pentru reportaj se foloseşte de reg ulă i nsta ntaneul.
Aparatul fotografic trebuie să aibă un obiectiv cu lu­
mi nozitate mare (1 : 2 sau chiar 1 : 1 ,5) pentru a
folosi timpi de expunere scurţi, cu o peliculă pancro­
matică foarte sensibilă (27°D IN).
La reportaj nu se poate face reg ie asu pra su biectu­
lui deoarece se pierde a u tenticita tea momentelor

1 57
 fotog ra fiate, i a r i l u minarea, adesea nefavora bilă, nu
poate fi schi mbată. Cel mult se foloseşte fulgerul
electronic sa u c h i m i c despre care s-a spus că dă
imag i n i l i psite de plasticitate. De a l tfel, ritmul ra­
pid în care trebuie acţionat nu-ţi d ă răgazul stu­
d i erii si tuaţiei şi reg lării apa ratului fotog rafic.
Deşi fotoreportajul pare simplu prezintă totuşi des­
tule d ificultăţi, fapt pentru care începătorilor li se
recoma n d ă să se deprindă mai i ntii cu a lte genuri
de fotog ra fii, mai puţin d i fici le, după care se pot
încumeta şi Io ocest gen.
Peisajul. Din punct de vedere a l vizi unii şi modului
de o rg a n i za re, peisajul poate fi : de detaliu, repre­
zenta tiv, panora mic, compus etc.
l nc o d ra reo, sta b i l i rea punctu l u i de staţie, ilumina­
rea, reda rea mişcării, a spaţi u l u i , a perspec�: . � ' .
iată o serie de factori care nu trebuie u i taţi la
rea liza rea u n u i pei saj fotografic u rbon sau rural
(pla nşa V),
Este recomo ndobil să se folosească o emulsie orto­
c romatică de s?nsibi l i ta tc medie ( 1 7-:?0°DIN), cu
g ra n u l a ţie fină ; un fil tru g a l ben mijlociu şi paraso­
larul. Cine posedă un teleobiectiv î i este de mare
folos. D ia fragma uzuală este 1 : 8 - 1 : 1 1 , spre a

1 58
se obţine o clori ta te i n profu nzime cit mai mare.
Fi lmul se vo developa într-un revelator pentru g ra ­
nulaţie fină, pen tru a rea l i za tonuri g radate. Copie­
rea se va face pe hîrtie cu g radaţie normală şi
uneori moale.
Peisajul în general poate fi fotog rafi a t pe orice l u ­
mină : p e t i m p senin cu nori a l b i ra ri, s a u cu cerul
uşor acoperit cu nori, cînd se pot real iza fotografii
cu un fundal frumos ; ·ti mpul c u ceaţă asig ură o g ra ­
dare a tonalităţilor ceea ce conduce la imagini a r ­
tistice deosebite ; un c e r de furtună, cu l u mi n ă
d ra matică, trebu ie fotog rafiat p r i n fil tre cu densi­
tate med ie sau m a re pentru a accentua relieful
norilor groşi.
in general, o l u mină nefavora bilă este cea care
. vine d i n tr-o d i recţie perpendiculară pe axa obiec-
tivului făcînd ca subiectul să apară i l u minat prea
simetric, în porţiuni de u m bră şi lumină. Cind ra­
zele soarelu i cad d i n faţă - în contra l u m i nă -
dau un efect deosebit fotografi i lor, înclinării u m ­
brelor spre privitor, · iar obiectele s î n t sepa ra te d e
fond printr-un n i m b de l u mină care creează ş i
acea perspectivă aeriană despre care s - a vorbit la
compoziţia i ma g i n i i (planşa VI).

1 59
L u m i n a cea mai comodă la fotografierea peisajului
este cind soarele se află latera l şi nu prea sus.
Astfel peisajul ca pătă rel ief şi a d i ncime, scoase în
eviden!ă de a l terna rea l u minilor şi u m brelor (pla n­
şa VII). Soarele l'.lliat în spatele a pa ratului fotogra­
fic dă l u m i na cea mai nefavora bilă deoa rece u m ­
brele cad în spatele obiectelor şi peisajul î ş i pierde
reliefu l .
i n practică s e inti l neşte însă o va rietate more de
situaţii la care fotoa matorul trebuie să Iacă
f a ţă apelind atit la cunoşti n!ele sale tehnice cit şi
la experienţa sa, acumulată prin numeroase încer­
cări.
Peisajul citadin. in acest gen de fotografii sint cu­
prinse imagin ile a numeroase şi varia te subiecte :
s trăzi, p iete publ ice, pa rcuri, monu mente istorice şi
a rh itectura le, clădiri, turnuri etc . , ce pot li fotogra­
fiate a tit ziua cit şi noa ptea.
Dacă se urmăreşte reda rea documentară, se va
fotografia i ntocmai subiectul, cu d eta l i i , respectind
reg u l i le tehnice a l e perspectivei, i l u m i nării şi înca­
d rării. O i n terpretare artistică a peisajului c i tadin
este m a i complexă.

1 60
Ziuo, iluminarea natu ra lă cea moi favora bilă este
cea laterală Faţă d e direcţia d e fotografiere. Noa p­
tea, avind în vedere că se util izează un timp de
expunere lung, se va folosi trepied ul. Exponometrul
nu reacţionează Io l u mino slabă d e neon şi de
aceea se va Folosi peliculă d e sensibilitate 1 7-20°
DIN şi se vor efectua 3-4 expuneri de probă cu
diafragmo deschi să Io maxim şi cu timpi de expu­
nere de ex. : de 4 s, 8 s, 32 s pentru subiecte sta ­
tice.
Un efect deqsebit se obţine pe timp ploios, cind
suprafeţele ude ole străzii reflectă l u m i no. Timpul
de expunere va fi red us Io jumătate ( 1 /8-1 /30 s)
şi se va folosi parasolarul pentru a a păra obiectivul
de l u m i n i le reflectate.
Fotog ra fiile de noa pte cu subiecte în mişcare, cer
un timp d e expu nere moi scurt ( 1 / 1 25 s Io o d i a ­
fragmă de 1 : 2 ) pentru un film pa ncromatic de
'7°DIN. Developa rea se va face c u u n revelator
co1"'1 pensa tor, spre o se micşora contrastul.
Jocur;le de a rtificii şi fulgerele necesită o tehnică
destul de uşoară : aparatul se fixează pe stativ şi
se îndrea ptă în direcţia respectivă, observind co în
obiectiv să nu pătrundă n ici un fel de l u mină paro-

161
zitară. Cerul trebuie să fie întunecat, cu o d iafragmă
1 : 2,8 sau 1 : 3,5 la un fil m de 2 1 °D I N ; se ţine
deschis a tit cit durează jerba de lumini. Dacă apa­
ratul permi te, se pot fotografia pe acelaşi clişeu
de citeva ori ş i a l te jerbe.
În cazul fulgerelor, se îndreaptă a paratul spre por­
liunea d e cer i l uminată mai des ; lăsind obturatorul
desc h i s dira luminoasă se va înregistra de la sine.
În marile oraşe i lu m i n a tul de noapte i ncomodează
aceste fotog rafieri. La developare �e va folosi u n
revel a tor contrast şi s e v a copia p e h i rtie l ucioasă
con trast.
Subiectele care tratează problemele de arhitectură,
c l ă d i ri , monumente etc., prezintă d i ficultatea pen­
• a ma torul care nu d ispune de obiective i nter­
sch i m ba bile deoarece, din l i psă de spaţiu, de multe
ori nu poate fotografia un monument sau o clădire
monumentală deci! de foarte a p roape şi de la nive­
l u l sol u l u i . Aceasta prod uce „linii d e fugă " şi, pe
înălţi m e, subiectul apare ca în figura 36. ln cazul
în care a matorul nu posedă u n a pa rat c u burduf
6 X 9 sa u 9 X 1 2, l a care claritatea se sta bileşte pe
u n geam mat, şi este prevăzut cu un sistem d e
„d escentrare" pen tru a corecta deforma rea l i niilor

1 62
 vertica le ale su biectu l u i , atunci este nevoit să foto­
g rafieze cu apara t u l obişnuit, un bloc de exemplu,
de la jumă tatea înălţi m i i l u i în sus, siluind u - se la
aceeaşi înălţi me, d i n a l t bloc vecin.
Se va folosi o i l u m i na re naturală la tera lă care d ă
relief ed ificiului. T i m p u l de expunere va fi lung ş i
cu d ia fragme mici s e poate asig ura o profunzi m e
de cla ritate suficientă.
Interioarele de m uzee, sălile de spectacol, expoziţii
sau a l te încăperi se pot fotografia la i l umi nări mixte
(na turală plus a rtificială), cu fulger electronic s a u
chi mic.
Uneori l i psa de l u mină poate fi compensată prin
prel ungirea corespunzătoa re a timpului de exp u ­
nere, cu toate c ă în aceste condiţii creşte contrastul
i ntre u m bre şi l u m i n i .
S e va evita fotografierea d i rect în ferestre sau
oglinzi, d i n cauza a pa ri ţiei fenomenu l u i de „halo"
(reflexia razelor de l u mină d e către s uportul pe­
liculei în stratul sensibil), precu m şi a su praexpu­
nere parţială a negativ u l u i în d reptul ferestrei.
Dacă este posibil, se va folosi u n obiectiv super­
angular (cu unghi mare de cupri ndere). Timpul d e
expunere este critic, de aceea este necesa r u n ex-

1 63
ponometru sensi bil. Nu se poate expune luind ca
bază locul cel mai slab l u m i nat, deoarece negati­
vul a pa re supraexpus în rest, ii creşte g ra nulaţia şi
i n plus i ntervine halo-ul.
De efect sini fotografiile de interioare in care ra­
zele d e lumină cad pieziş, de la o fereastră, de­
venind vizibile datorită particulelor d e praf care
pl utesc î n aer.
Natură statică. Tema acestui gen de fotografie, care
se practică mai puţin, desemnează i magi nea a rtis­
tică a unui ansa mblu de obiecte a ra njate in ca­
dru, c u gu st. Măiestria constă aici mai mult i n
rezolva rea compozi ţiona lă şi i n folosirea luminilor
decit in fotografierea propriu-zisă.
I l u m i na rea se face i n funcţie de natura obiectelor
(sticlă, cera mică, meta l, texti le etc.) evitindu-se u m ­
b r e l e tari prin îndu lcirea contrastelor, cu ajutorul
ecra nelor reflt!clante.
ln cazul fotografiei color nu se va folosi l u m i na
natura l ă a mestecată cu cea artificială ci numai cea
proven ită de la un singur fel de sursă. Pel icula
util i zată va fi pancromatică (1 7-20°DIN), iar apa­
ra tul va fi montat pe trepied ; nu se va fotografia
niciodată din mină.

1 64
Pentru a reda profunzi mea, d iafragma nu va fi
deschisă mai mult de 1 : 8.
Developarea se va face în revelator moa le, i a r la
copiere se poate folosi orice tip d e h irtie, după
notura subiectului.
Unghiul de fotografiere va fi ales astfel ca să nu
se prod ucă deformări şi să se prezinte obiectul în
cea mai caracteristică poziţie. Fundalul trebuie să
fie în a rmonie cu subiectul, fără a fi strident sau
incărcot, spre a n u d istrage a tenţia.
Pentru ca l inia d e demarcaţie d i n tre suportul obiec­
telor şi fundal să nu fie vizibilă, se va plasa sub
obiecte o coală mare de h irtie, mai g roasă, rid i -
cindu-i capătul d i nspre fundal ş i curbind-o uşor î n
sus.
Obiectele d e sticlă se aşeză pe o placă, tot d e sti ­
clă, ilumi nindu-le d i n d reapta, de la o fereastră, iar
din stinge d e la u n reflector cu l u m i nă d ifuză. De­
desubtul plăcii de sticlă, un alt reflector tri mite
l umina de fond pe un perete sau ecra n.
Obiectele d e cera m ică se pun pe un suport aco­
perit cu o ţăsătură mai plină, mată.

165
Pentru obiectele d i n sticlă, cera mică, porţelanuri, se
foloseşte o l u m i n ă puternică, laterală, ajutată d e
a l u m i n ă frontală d ifuză.
Florile se fotog ra tiază în a l b-neg ru pe o emulsie
pancroma tică ( 1 7-20°DIN). Fond ul va avea o cu­
loare închisă sau deschisă, după tona l i tatea florilor.
Se poate opta fie pentru o profunzime de cimp
m a x i mă fie pentru o punere la punct a unei a n u ­
m ite părţi a subiectu lui, u ltima modalitate oferind
avanta jele u n u i pri m - p l a n clar şi a unui fundal.

Macrofotografierea
şi m icrofotografierea
Rep rod ucerea pe clişeu a unui obiect în d i mensi uni
m a i mari decit acelea pe care le a re în real i tate
se n u meşte macrototograliere (în g receşte macros=
m a re), spre deosebire de microfotograliere care în­
sea mnă fotografierea, cu ajutorul u n u i microscop, a
u n u i obiect extrem de m i c s11u a preparatelor bio­
logice.
M ă ri rea obţinută pe obiectiv depinde de a paratura
şi accesoriile folosite : teleobiective, i nele i nterme-

1 66
diare, lentile adiţionale, burduf extensibil etc„ des­
scrise in capitol ul li.
Macrofotografierea permite mări ri d e cinci pînă la
zece ori d i mensiunile originale a l e subiectului, î n
timp ce microfotog ra fierea p ri n microscop poate
atinge măriri de 5000-8000 ori, iar prin microscopul
electronic, d e . citeva zeci de mii d e ori.
Emulsiile care se folosesc sini cele pa ncromatice, cu
granulaţie fină. Aparatul va fi fixat pe stative spe- .
cia le, pe i nsta la ţii cu planşetă avînd lămpi de i l u ­
minat, c a ş i î n cazul reprod uceri lor de tablouri,
texte, fotog rafii pe care le descriem în continua re.

Reproducerea fotografică
Prin acest procedeu se reda u ; c u a jutorul fotogra­
fiei, imagi nile su biectelor plane. Reproducerea se
poate face la o l u mină naturală sau a rtificia lă, cit
mai d i fuză, fără u mbre sau reflexe şi cit mai uni­
formă. Pentru imagini mici, se vor monta la a para ­
tul fotogra fic lentile lldiţionole.
I nsta laţiile de ilu minare a rtificia l ă vor trebui să
a i bă u n număr pa r de becuri (2 sa u 4), cu com­
poziţie spectrală identică, montate în reflectoare,

1 67
 ca în fig u ra 40. Apa­
ratul fotog rafic va fi
i n sta lat pe u n suport
cu planşetă sau pe
stativul apara t u l u i de
11 ,
' m ă rit. i n cazul folo­
1 I

11 , �
I I sirii a pa ratului de
�' I I ,,„
mărit, clişeul negativ
\\::.J
'
'I', ,J \ I
/
,,, se va pune în ra ma
\ „I 'f', \ / de copiat, avînd grijă
I ', \ 1
', // /
să se sti ngă becu l
a pa ratului.
T i m p u l de expunere
Fig. 40 - Ansamblu cu
depi nde de sensi-
s istem d e i l u m i na re pen­
tru reproduceri cu apa- bilitatea materi a l u l u i
ratul fotografic fotosensibil negativ,
d e l u m inozitatea i m a ­
g i n 1 1 d e reprod u s şi de i ntensitatea l u m i noasă
a bec u rilor. Se va folosi u n fi l m cu g ra n u laţie fină
cit mai puţin sensi bilă ( 1 5°DIN). Se vor face probe
p rel i m i n a re, mai a les cînd se reproduc fotografii,
tăieturi din zia re, ta blouri, docu mente vechi îngăl­
benite. Dacă se util izează u n film pancroma tic pen­
tru reproducerea unui document sau text, scris cu

1 68
 I
;f;:,
I

I
I

Fig. 41 - Fotocopii fără apara t de fotografiat :

1 - lumină difuză ; 2 - g e a m transparent : J - h i r l i e fo.
tografică ; 4 - i m a g i n e de copiat

cerneală a l ba stră sau rieag ră pe hirtie a l bă sau

gal benă, se va folosi la a p a ra t un fil tru portoca l i u.
Pentru cerneala roşie se va uti l i za un filtru verde,
i a r pentru planuri copiate pe hirtie albastră fi ltrul
va fi de cu loare roşie. i n toate aceste probe se
recomandă fie menţi nerea u nei deschideri constante

1 69
a d i a fragmei (de pi ldă 1 : 1 1 sau 1 : 1 6), fie numai
modifica rea timpilor de expunere.
ln cazul documen telor i mprimate pe o singură faţă
şi c a re sini subţiri, transpa rente, acestea se a şeză
cu fa ţa în sus pe o sticlă mată sau opa lă a u nei
cutii de copiat. Deasupra se pune - cu emulsia
în jos - o hîrtie fotog rafică sensi bilă avînd o gra­
d a ţi e d u ră. Se i l u m i nează documentul pe sub sticla
mată şi se obţine o copie prin transparenţă. Dacă
se i l u m i nează de sus şi se utilizează o hîrtie spe­
c i a l ă d e reflexie se obţine o reproducere prin re­
flexie. La a m bele metode se va presa tot ansa m ­
b l u l c u un geam g ros, foarte c l a r {fig. 4 1 ) .
Pre l ucra rea negativului se face în mod obişnuit fo­
losind un revelator energ ic, contrast, cu hidrochinonă
şi h i d roxid de sod i u (vezi capitolul u rmător) şi un
fixator obişn u it.
 L A B O i-�ATO R U L
FOTO A M A40 R U L U I

i n urma expunerii materi a l u l u i fotosen sibil negativ,

se va scoate filmul din casetă, la întu neric, pentru
a fi developat. Emulsia fotografică asu pra căreia
a acţionat l u mina, prin a spectu l său exterior, nu se
deosebeşte întru nimic de o emulsie neexpu să la
l u mină, cu toate că s-a prod u s în straturile ei o
tran sformare de natură fizico-chimică.
intrucît n u toţi amatorii a u posi b i l i ta tea a menajări i
unei încă peri pe care să o poată folosi exclusiv
d rept „la borator foto " , cu apă c u rentă, aeri sire,
i nsta laţie electrică, de cele mai multe ori se face
a pel la camera de baie sau la bucătărie, ale căror
ferestre se cam uflează cu hîrtie neag ră sau cu o
perdea g roasă ca să nu pătrundă l u mina. Pentru
o mai bună protecţie împotriva l u m i n i i se recomandă
să se lucreze sea ra. i n camera obscură se va păstra
în perma nenţă c u răţenia şi se va aerisi contin u u .

171
Utilaje necesare
U n la borator fotog rafic, oricît de modest ar li, tre­
buie utilat cu cîteva lucruri de bază, după cum se
a rată în planşa V I I I .
- o m a s ă de l ucru ;
- u n d u lăpior sau o cutie în care să se păstreze
borcane şi pungi cu substanţe chimice fot.o, i n ­
accesibile copiilor, deoa rece unele d i ntre e l e sînt
otrăvitoare ;
- 2-3 tăvi de pla stic, format 9 X 1 2 cm pentru re­
velator şi a lte 2-3 tăvi format 30 X 40 cm (divers
colora te) pentru fixator, apă sau a l te soluţii ;
- o doză de developat fil me, cu bandă transpa­
rentă correx, sau cu şa nţuri pe mosorul transpa­
rent ;
- o bala nţă de fa rmacie cu g reutăţi de la 1 -50 g ;
- un termometru de la borator (0-1 00°C) ;
- un ceasornic cu resort sau electric, cu contact de
întrerupere a circuitului becu lui de la a pa ratul de
m ă ri t ;
- 4-5 sticle de culoa re închisă, de un li tru fiecare
şi dopuri etanşe d e cauciuc pentru păstra rea sol u­
ţiilor ;

1 72
- o.c_onă de plostic, gradată, d e u n l itru ;
- J'll5"ensete foto ;
- 3-4 cîrlige de rµfe pentru înti nderea fil melor de-
velopat uscot ;
un o p t de mărit sau d e copia t ;
un cilindru g radat de 1 00 m l
o pîlnie de plostic ;
o la mpă cu filtru pentru i l u m i nare specială ; se
poate con fecţiona din tablă şi i se ada ptează un
fil tru de culoare roşie pentru filme ortocromatice
şi hîrtie fotografică sau un fil tru de cu loare verde­
închis pentru filme pancromatice ;
- un uscător electric pentru fotog ra fii ;
- o rolă pentru presarea fotografi ilor ude, puse pe
uscător ;
- un foarfece sau g hilotină, pentru potrivit marg i ­
nile fotografiilor ;
- mănuşi de plastic, pentru protecţia mîinilor i m ­
potrivo soluţiilor fotografice.
Toate aceste ustensilele, îm preună cu hîrtio foto­
grafică, su bsta nţele ş i soluţiile chimice pentru pre­
lucrare , pot fi procu rate de Io magazinele foto.

173
Produse chimice
i n tr - u n laborator foto trebuie să exi ste subston !ele
sau sol uţiile chimice uzuale, precum şi acelea care
se folosesc moi ra r Io prepara rea - după d i ferite
form u l e - a revela torului, fixa toru l u i sau a a l tor băi.
Toa te prod usele chi mice se vor păstra în borca ne
de cu loare brună.
Revelatorii (reducători) o u rol ul de o reduce Io sta­
·
rea de porticule negre, extrem'. de fine, granulele
d e argint din emulsia fotosensibilă, care ou fost
i m presionate de l u mină, i n timp ce sărurile de ar­
g i n t neexpuse l u m i n i i rămîn i n tacte. Subston !ele re ­
d ucătoare sini :
- metolul (sulfat de parometi l a m i nofenol) care se
prezi n tă sub formă de pudră a l bă, crista lină, so­
l u b i l ă in apă (25-30°C) . Se a sociază de obicei cu
hidrochinona. Poate provoca i r i taţii sau eczeme o l e
p i e l i i , d e aceea d u p ă manipulare s e v o r spăla mîi­
n i l e c u apă şi săpun ;
- hidrochinona (porodioxibenzol ) . revelator energic
'
c a re dă contra st i ma g i n i i ; se prezintă sub forma
unor cristale a l be sub formă de ace, uşor cenuşii
s a u i ncolore (toxică !) ;

1 74
- a midolul (clorhidrat de d i o mi nofenol) estP. o
substa n ţă revelatoare energ ică, u ti l izată mai ales
I o d evelopa rea f i l melor color ; se prezin tă sub formă
de cristale cenuşii (toxică !) ;
- fenidon u l , g l i c i n u l , pirogalolul, pa ra fenilendio ­
mino sint a l te su bsta n ţe care i ntră în compoziţia
revela torilor care se pot prepara de către a m a tori,
d upă reţete ce sint date m a i depa rte.
Substan!ele de conservare împiedică oxida rea pre�
rapidă o revelatoru l u i . Din categoria lor fac pa rte :
- sulfitul de sodiu, pra f alb a morf, care a re pe lingă
acţi u nea de con serva n t şi pe aceea de a d izolva
pa rţial cristalele de bro m u ră de argint din stratul
fotosensibil, fapt care dă imaginii oi granulaţie mo i
fină ; 1 g sulfit anhidru = 2 g sulfit cristal ;
- metabisulfitul de potasiu se prezintă s u b formă
de cristale i ncolore, cu m iros de s u l f, uşor î n ţepă­
tor, este u n con serva nt şi ocidulont o l băilor d e
fixa re ş i a l revelatorilor ; s e dizolvă î n a p ă rece ;
- metabisulfitul de sodiu se prezintă sub formo d e
crista le i ncolore sa u pudră albă, avind u ti l i za re
iden tică cu cea a metabisulfitului de pota siu şi, d e
a semenea, se dizolvă în a pă rece ;

1 75
- sulfatul de hidroxilamină este un conserva nt pentru
revelatori cromogeni (filme color), sub formă de
crista le a l be sau uşor gălbui.
Substanţele acceleratoare, care sini folosite pentru
creea rea unui med i u alcalin, în vederea acţi unii
m a i rapide a revelatoru lui, sini :
- carbonatu/ de sodiu, un pra f a l b, a n hidru (sodă
calci n a tă) sau cristal izat ( 1 g a nhidru =3.7 crista ­
l izat) : se păstrează în flacoane bine închise de­
oarece - fiind hig roscopic - se transformă în bul­
gări g reu de d i zolvat :
- carbonatul de potasiu, pulbere a l bă, hig rosco-
pica, i n tră în compoziţia băilor de d evelopare ;
1 ,3 g carbonat de pota siu a n hidru = 0,76 g carbo-
nat d e sod i u anhidru :
- hidroxidul de· sodiu (soda caustică) - foarte to­
xică şi caustică - a re aspect de plăcuţe sau basto­
naşe a l be, fiind foarte periculos de manipula t. Este
a su bstanţă a lcal ică foarte energică, utilizată la
bă i l e d e developare ra pidă : poate li înlocuit cu
hidroxid u l d e potasiu.
- boraxul - cristal e cu bice d e culoare a l bă sa u
praf a l b : se foloseşte în revela tori pentru granu­
l a !ie fină.

1 76
Substanţele antivoal, împi edică reducerea cristalelor
de ha logen ură de a rg i nt neim presionate, în o rg i n t
meta lic ; se m a i n u mesc· şi substanţe de clari fica re.
Din categoria lor fac parte :
- bromura de potasiu care frinează viteza de re­
velare, avind şi o acţiune a n tivoa l ; se prezintă s u b
forma u nor cristale cubice, tra nspa rente, incolore ;
- bromura de sodiu, iodura de potasiu, nitroben­
zimidazolu/, benzitriazolul a u acţi u n i similare.
Substanţele fixative îndepărtează halogenu ra de ar­
g int neredu să, care a ltfel s-ar red uce s u b acţi u nea
l u m i n i i în o rgint meta lic şi ar degrada i remed i a b i l
imaginea fotografică ;
- tiosulfatu/ de sodiu (T.S.S. sau hiposulfit de so­
diu) a re a spectul unor cri sta l e i ncolore, foarte
tra n spa rente, sau anhidru (pul bere) solubile în a pă
( 1 00 g cristalizat = 64 g a n h i d ru) ;
- piros'Jllitul de potasiu (meta bisulfit de potasiu),
·
cristale incolore c u uşor miros înţepător de su lf, se
foloseşte pentru acid u l a rea băilor de fixa re.
Alte substanţe uti lizate în procesul fotografic sint :
acetatul de plumb (virare şi fixa re) - toxic !. a ce­
tona (dizolvă pelicula de ni trocel � loză) - vola til ;
acid boric (în soluţii revelatoa re) ; acidul acetic (di-

1 77
 luat, în băi de în trerupere precum şi pentru elimi-
r; n a rea petelor a l bicioase datorate a pei calcaroase}
- toxic !, caustic ! ; a pa oxigenată (el i m i nă u rmele
d e fixator de pe clişee ; formolul (soluţie 4Q0/0 a
a l d eh idei formice - întărirea stratului de g elatină
a l e m u lsiei fi lmului) toxic !. caustic ! ; parafenilen­
d i a m i n a (în băi de developare pentru gra nulaţi e
fină) - toxic ! ; perma nganatul de pota siu ( î n com­
pozi ţia băilor de slăbi re a clişeelor dense pentru
îndepărtarea voa l u l ui de pe nega tive sau curăţirea
vaselor d e la borator, îndepărtarea petelor de re­
vela tor de pe miini).

Prepararea unui revelator

După mod u l cum acţionează asu pra emulsiilor ne­
gative, revelatorii sint d e mai m u lte ca tegorii : nor­
mali (pentru g ranulaţie fină), con trast, lenţi, uni­
versa l i etc.
!!,ceste pro prietăţi le sint conferite de substanţele
? i ca ntită ţile folosite. Datorită varietăţii tipurilor d e
materiale fotosensi bile (fi lme, h i rtie) şi scopului ur­
mărit (copiere, mărir.e) d evine i mposi bilă folosi rea
u n u i s i n g u r fel de revelator. De aceea, în foarte
m u l te cazuri, fotoa matorii trebuie să prepare sing uri

1 78
rnlu\iile de revelare, fixare, slăbire sau întări re a
f i l m u l u i expus, după reţele adecvate.
Dintre nu meroasele reţete de sol uţii recomandate
in l ucrările de specialita te, sau a flate în comerţ,
g a ta prepara te, vom da n u m a i cîteva exemple.
Pe ntru a obţine rezulta tele urmă rite se vor res­
pecta a n u m i te condiţii :
- cintărirea exactă a substanţelor ;
- ordinea Je d i zolva re să fie cea ind ica tă i n re-
ţetă ;
- tempera tura solven t u l u i (apă d i sti l a tă sau fiartă
şi răci tă) nu trebuia să depăşea scă 25-40°( s p re
a nu oxida su bsta nţele ;
- vol u m u l final al soluţiei să fie de u n l itru ;
- revelatorii se vor păstra în sticle pline, bine a s -
t u pa te (aerul d i n sticlă prod uce o oxidare lentă
uzînd revelatorul) ;
- pe sticle se vor lipi etichete pe care vor fi scrise
conţi nutul lor.

Revelatori pentru filme

O reţetă simplă, cu rez u l ta te opti me, experi men tală
de f i rma Kodak şi a plica tă şi a stăzi cu succes, d a ­
torită g ra n ulaţiei fine şi a ec h i l i brului d e lana l i -

1 79
 '
lăţi o l e negativu l u i , este c unoscută sub formulo Ko­
dak - D 23. I o tă formulo :

a pă 750 m l
metol 7,5 9
s u l fit de sod i u a n hidru 1 00 g .

Se c o m p l e tează c u a pă pină I o u n l i tru. T i m p u l de

d evelopa re este de 1 0- 1 2 m i n u te, iar temperaturo
de developare este de 20°(.
Revelator compensator pen tru portrete, care d i m i ­
n uează contrastele puternice de l u m i nă ş i redă amă­
n u ntele u m brite

a pă 750 ml
metol 15 9
sul fit de sod iu a n hidru 1 50 9
borax 1 00 9
bro m ură de polasiu 0,5 9

Se completează cu apă pină Io un l i tru. Timpul

d e d evelopare 10 m i n u te Io tempera turo de 20°C.
Revelator „l/opical" pentru tem peraturi rid icate
(va ro) , su perioară celei de 20°( ; se utili zează fără
răci re s pecială, I o tempera turi c u prinse in tre
2B-30°C.

1 80
apă 750 ml
metol 7 g
sulfit de sod i u a nhidru 60 g
fosfat de sod i u tribazic 15 g
bromură de potas i u 2 g.
S e completează cu a pă p i n ă Io u n litru. Timpul d e
developare 4-5 minute.
Revelatori p entru hîrtii fotografice
Uti lizind i n d icaţiile dote de firmo producătoare o
hirtiei fotografice româ neşti ARFO, se obţine nua nţe
de negru moi d u lci, pe hirti i le ARFOT I P (pe bază
de clorobromură de a rgint cu sensi bilitate med ie) ;
ARFOGEN (pe bază de clorobromură de a rgi nt, c u
sensibilitate ridicată), iar pe ARFOBROM (pe bază
de bromu ră de a rgint cu sensibilitate înaltă) tonu ri
cenuşii de Io a l b Io negru.
Revelator pentru hirtie ARFOGEN
apă fiartă şi răcită 750 ml
metol 1 g
sulfit de sodi u crista l izat 13 g
hidrochinonă 3 g
carbonat de sod i u 50 g
bromură d e pota siu 1 g.

1 81
Revelator pentru hirtie ARFOBROM

a pă fiartă şi răcită 750 ml

metol 1 g
s u l f i t d e sod i u cri sta lizat 25 g
h i d rochinonă 3,5 g
ca rbon a t de sod i u 65 g
bro m u ră de pota siu 1 g.

S e completează cu apă pînă Io u n litru. Timpul

d e developare optim 1 -2 mi nute. După developare
se recoma ndă introd ucerea hîrtiei fotog rafice într-o
baie de oprire (un litru a pă + 40 cm3 soluţie acid
acetic) timp de 0,5-1 m i n u t, după care se i n tro­
d uce în baio de fixare. in l i pso acid u l u i acetic se
p u n e metabisu l fit de pota siu (30 g I o un l i tru de
a pă).

Reţete de fixatori
Atît pentru filme (nega tive) cit şi pentru hîrtii foto­
g ra fice se va uti liza o baie de fixare acidă, fără
să conţină şi o s u bstanţă tona ntă. Iotă cîtevo re­
ţete :

1 82
Soluţie de fixare acidă (durata 5-6 min ute la 1 8°C)
hiposulfit de sod i u 250 g
metabisulfit de pota siu (pirosul fit) 25 g
a pă 1 OOO m l .
Soluţie d e fixare tanantă (întăreşte emulsia spre a
nu se deteriora la că l d u ră).
h i posulfit de sodi u 250 g
s u l fit de sodi u 50 g
forma l i nă 40D/0 1 2 cm3
a pă 1 OOO ml.
Soluţie d e fixare rapidă (dura ta de 2-3 minute l a
1 8°(),
h i posulfit de sodi u 300 g
metabisulfit d e pota siu 25 g
clorură de amoniu 50 g
a pă 1 OOO ml.
Fixarea rapidă nu prezintă garanţie de conservare,
d e aceea negativul o stiei tratat trebuie fixot d i n
nou, i med iat c e timpul permi te.

Produsele chimice preambalate

intrucit în comerţ se găsesc gata porţionate şi a m­
ba l a te m ulte d intre substa nţele şi soluţi ile nec e -

1 83
Fig. 42 - Unele filme şi substa nţe fotog rafice exis­
tente în comerţ

s a re p rocesu lui fotografic negativ, pozitiv, reversi­

bil a l b - n egru şi color, prezentăm mai jos principa­
lele p roduse necesare fotoamatorilor, pe care le pot
p rocur.o de la magazi nele foto (fig. 42).

1 84
- Revelator ILC H I M {Timişoara} standard R 1 G F
{granulaţie fină pentru filme} :
- Revelator ILC H I M R 1 N şi R 2C {pentru hîrtie
fotog rofi că} :
- Fixator I LCHIM F-TA {acid şi to na nt}.

Produsele ORWO
Seturile de produse chi mice puse Io d ispoziţia
a matorilor d e firmo ORWO şi prezentate moi jos,
se găsesc in magazinele d e specialitate din ţaro
noastră, fiind d e u z g enera l pentru teh nico o lb­
negru.
Revelatorul ROQ {Rodinol}. Are sol uţie concentrată
care se diluează astfel :
1 Io 1 0 pentru filme sau plăci de format m o re ;
1 Io 40 pentru filme de format mic :
1 Io 60- 1 00 pentru developări speciale.
Dacă a po n-o fost fiartă şi răcită sau nu este disti­
lată se pune în ea 2 g d e Antico lcor A-90 1 . Tim p u l
optim d e developare : 9-1 2 minute, Io diluţia 1 Io
40 şi temperaturo 20°C. După întrebuinţa re, soluţia
se aruncă deoarece aerul o oxidează repede.
Revelatorul F-43 {Final} pentru, g ranulaţie fină desti­
nată developării negativelor. Este format d i n por-

1 85
tea A şi B care se d i zolvă succesiv in 600 ml d e
a pă caldă la 38-40°C. T i m p u l de developare 7-9
m i n ute (pentru filme N P- 1 5 şi NP-20) şi 1 1 - 1 3 mi­
nute (pentru N P-27) .
Revelatorul A-49 (Atomal) este destinat obţinerii
nega tivelor cu g ra nulaţie ultrafină d u pă care se
pot foce mări ri la scară mare. Conţine : ortoxietil ­
a mi n ofenosulfat - 6 g , hexametafosfat d e sodi u -
1 g, s u l fit de sod i u (a nhidru) - 1 00 g , carbonat
d e sod i u (anhid ru) - 10 g , bromu ră d e potasiu
3 g , d izolva te pe rind în 1 00 ml apă. Timp d e
developare : 9-1 2 minute, la temperatura de 20°C.
Revelatorul MH-28 este universal. de g ran ulaţie
-

n o rmală. Pentru materiale negative d i l u ţia este d e

1 la 6 părţi apă. Ti mp de lucru : 4-5 minute, la
20°C. Pentru hirtie fotografică d i l uţia este de 1
la 2, folosind 1 g a nticalcar A-901 pentru 1 li tru
de a pă .
Revelatorul E-1 02 -a re dil uţia 1 l a 1 2 pentru filme
(4 m i nute) şi 1 la 7 pentru hirtie fotografică.
fillativul ORW0-300 - este acid. Sarea se dizolvă
d u pă i nd icaţi i le de pe a mbalaj. Se foloseşte pentru
fixa rea hirtiei fotog ra fice.

1 86
Fixativul ORW0-301 dă o soluţie acidă pentru
fixa rea fil melor.
Fixativul ORW0-305 este un fixativ întări tor de
emulsie pen tru fil me.

Procesul negativ
Metodele accesibile a ma torilor pentru developarea
fil melor sînt :
Developarea (relevarea) supravegheată, la lumina
lămpii de laborator c u fil tru verde-închis mat
(ORWO 1 06) , pentru fi lme pancromatice sau : gal­
ben-verde deschis mat (ORWO 1 1 3 D) pentru toate
tipurile de peliculă (tratate cu desensi bilizatorul
ORWO-D 903) ; revelare în doză cronometrată, la
lumina norma lă.
Developarea (revelarea) in doză, începe cu înfă­
ş u ra rea filmului cu bandă „correx " pe masorul do­
zei (fig. 43 a, b) sau i ntroducerea fi l m u l u i pe şa n ­
ţ u r i , fără bandă, d e la a l te t i p u r i de doze. Acea stă
operaţie se face la î n tu neric sau la lumina indirectă
a lămpii c u fi ltru verde-închis mat. După apl icarea
capacu l u i dozei se poate tu rna revelatorul la l u m i na
a prinsă, u rmărind ceasornicul şi agi tînd baia de rele-

1 87
 va re prin roti rea rolei
cu Film, din minut in
m i n u t, cind intr-un
sens cind in a l tu l ,
pentru a face c a re­
velatorul să pătrundă
pină la centrul peli­
culei. D u pă trecerea
timpului prescris, se
goleşte revelatorul şi
se spală fi l m u l i n apă
cu rgătoare cca. 1 -2
min ute.
Developarea (revela­
rea) supravegheată,
mai simplă şi cu un
c consum mai redu s de
sol uţie, cere totuşi
m ultă i ndemina re : ea
se Face in t a se orizon­
Fig. 43 - Developare i n
d oză şi supraveg heată tale (fig . 43 c). prin
(in tasă) : rularea Filmului a şe­
o dozo de developare ; zat în t a să cu emul­
b înfăşurarea rilmului ;
c - tasă
sia în sus, la stinge şi

1 88
la drea pta. Necesi tă
atenţie pen tru a nu fi
zgîriată emulsia. La
fel , se face a spălare
i ntermediară ca la de­
veloparea în doză.
Se recomandă o baie
de în trerupere a de­
velopării pentru o

opri acţiu nea revela­

toru l u i şi numai a poi
se trece în baia de
fixare. După fixare se
face o spălare finală
în apă c u rentă, la ro­
binet, a poi se trece
filmul - timp de 30-60
secunde - printr-o ba­
i e de spă l a re conţi­ Fig. 44 - Schema proce­
sului negativ (developa-
nînd la u n l i tru de rea) :
1 - film ; 2 - revelator ;
apă, 5 ml agent de 3 - doză de developat ;
4 - fi"'ator : S - doză ;
spălare - F 905. 6 - spălarea cu apă curentă

1 89
in final se scoa te filmul d i n doză sa u tasă şi se
pune la uscat într-un loc ferit de praf sau căldură
excesivă. Schema procesului nega tiv este dată î n
fig u ra 44.
Defectele care survin în timpul developării pot avea
cauze m u ltiple, fiind inerente începutului, unele
avînd şansa d e a fi totuşi remediate.
Negativele prea dense (neg re) , cu imagini puţin
tra n s pa rente, sini da tora te supraexpunerii, relevării
prelu ng ite sau temperaturii ridicate a revelatorului.
Pen tru corec ta re se poate utiliza un „slă bitor" com­
p u s din :
apă 1 00 ml
hi posulfit d e sod i u 10 g
feri c i a n u ră de pota siu 1 g.
Se ţine filmul developat, f i x a t şi u scat, cîteva mi­
n ute în o pă şi se trece apoi prin sol uţia d e slă bire
pînă se observă efectul. Este bine ca fi l m u � să fie
tăiat în mai mu lte bucăţi şi să fie tratate numai
cele c u i maginea prea densă. Se spală a poi şi se
usucă.
Slăbitorul d e imag inea A-700 se găseşte şi in co­
merţ. Se dizolvă sa rea în 200 ml a pă, în care se
i ntrod uce filmul defect.

1 90
 Negativele prea transparente (spălăci te) d i n cauzo
• u nei subexpuneri Io fotog ra fiere, timp prea scurt
Io developare, revelator rece sau i ncorect prepa­
rat, n u moi poate fi remediat şi nici copiat pe hîr­
tie. Dacă există u nele deta l i i în imagine se poate
încerca sol u ţia

apă 1 00 ml
bicarbonat de pota siu 1 g
acid clorhidric 3 picături la 3 cml.

Se introduce filmul bine spălat în sol uţia d e moi

sus u nde imaginea dispare complet. Se spală fi l ­
m u l d i n n o u ş i s e trece printr-o soluţie d e 5 0/o b i ­
Sflfit, care albeşte i magi nea. După o n o u ă spă­
l a re, se developează Io l u mino d e zi, într-u n re­
velator prepa rat norma l ; se fixează, se spa lă circo
30 m i n ute şi se usucă. Operaţia se poate repeta
- de Io capăt - pentru o întă rire moi accentuată.
Voalul general (filmul înceţoşat) a pa re fie da to­
rită luminii de la borator neadecvate (fi ltrul şi
dista nţo ) , fie că pătru nde l u m i n ă d e a fară, sa u
filmul ore termenul de gara nţie (scris pe am balaj)
expira t şi deci este vechi.

191
l n cazul voa lului de l u m i nă, se va întări puţin ima­
g inea în sol uţia d e întări re, a poi se va slăbi puţin
cu fericia nură d e pota siu 1 g la 1 00 ml apă, după
care se spală 30 de minute.
Voa l u l datorat apei calcaroase se poate înlătura
prin soluţia :
opă 1 00. ml
acid ace âc 200 ml.
Se ţine filmul i n această soluţie pină la disparaţia
voa l u l u i apoi se spală timp de 20 d e m i nute.
Urmele albe, semiopace, d e săruri de a rg i nt ne­
d i zolvate se datoresc fixării prea scurte sau fixato­
rului prea uzat. Se va reintrod uce filmul în fixatorul
proa spăt preparat.
Topirea gela tin ei sau înmuierea ei exagerată d i n
,

cauzo temperaturii crescute o băii de fixare s a u d e

developare, poate duce Io dezli pireo emulsiei. Se
va i ntroduce filmul într-o baie tonantă sau în apă
rece.
lgirieturile uşoare o/e emulsiei se remediază tre­
cind fi l m ul pri ntr-o baie d e apă caldă cu acid
acetic sau acid clorhidric (1 00/o), pînă se u m flă
g elatino, după care locul defect se netezeşte încet
cu u n g h ia. Se pune fi l m u l a po i Io uscat.

1 92
Procesul pozitiv
Etapele prelucrării
fotografiei a l b-negru
I
d upă u n clişeu, prin
copiere sau mărire,
sînt prezentate în fi­
g u ra 45. Există posi­
�ll
bilitatea de a obţine
pozitivul de pe u n cli­
şeu pe o ramă de co­
piat, pe o cutie de
copiat sau cu ajuto­
rul aparatu l u i de mă­
rit. Prima grijă i n pro­
cesul pozitiv este
aceea de a proteja �
materialul
bil.
fotosensi ­
[E-o
Fig. 45 - Schema proce­
Pentru a nu se voa la
sului pozitiv (alb- negru) :
hîrtia fotog rafică, în 1 - aparat de copiat sau de
mărit : 2 - hirtie fotografică ;
timpul l ucrului în la­ 3 - ramă de copiat ; 4 - baie
borator, se recomandă de revelare ; 5 - spălare cu
apă ; 6 - baie d e fixare :
u rmătoarele filtre : 7 - spălare ; 8 - fotografia

1 93
- g alben, pentru hirtie fotog rafică cu clorobro­
m u ră de a rgint (copiere prin contact) ;
- roşu-deschis, pentru hirtie fotog rafică cu bromură
de argint (mă riri) ;
- g a l ben-verde-închis, mat (ORWO 1 1 3 D), pentru
hirtie fotografică (mă riri) ;
- g a l ben -verde-deschis (ORWO 1 1 3 I ) , pentru hir­
tie fotografică (măriri).
La m pa d e l a borator cu filtrul respectiv (de pre­
ferat 1 1 3 I) va avea un bec de 25 W şi va ilumina
indirect masa de l ucru de la distanţa de 1 ,5-2 m.
Filtrele se pot confecţiona şi din foiţă roşie care
a m ba lează hirtia fotografică sau d i n celofan, pu­
nind 2-3 foi intre gea murile lămpii de laborator.
Se va face proba voalării punind o bucată de hir­
tie fotografică preparată, la un m de lampa aprinsă
după care se va developa şi fixa. Dacă hirtia ră­
mine perfect a l bă însea m nă că i l u m inarea este
i nactivă.
Apara tul de mărit, necesar pentru mări re prin pro­
iecţie optică a u nei imagini după un negativ, este
uti laju l principal necesar în procesul pozitiv.
Schema de construcţie a u n u i aparat de mărit, cu

1 94
d enumi rea pieselor componente, este redat în fi­
g u ra 46.
Există trei tipuri de aparate de . mărit :
- cu bec şi geam opale prod uce mări ri cu con­
traste îndulcite, estompînd imaginea ;
- cu bec opal şi lentilă-condensor, reproduce fidel
caracteristicile imaginii ;
- cu bec de- proiec!ie opal şi condensor d u bl u , mă­
reşte imagi nea negativă d i n c lişeu c u mare cla ri­
tate şi redă cele mai mici detalii, exager!nd con­
trastele.
Ultimul tip de a pa rat este cel mai răspînd it î n
rîndul fotoa matorilor. ln raport c u formatul i m a ­
g i n i i aparatele de mări t sînt pentru clişee 6 X 9 c m ,
6 X 6 cm şi 24 X 36 mm.
l n a legerea apa ratului de mă rit trebuie ţinut cont
ca distanţa focală a obiectivu lui normal de la a pa ­
ratul de fotografiat s ă corespundă c u d i sto nia fo­
cală a obiectivu l u i de la a pa ratul de mărit.
Incinte de începerea operaţiei de mărire se va .
centra su rso de lumină, adică se va mişca becu l
în suportul l u i pînă c e p e planşeto de copiat, p ro­
iecţia luminii (fără cl işeu), va fi egal răspîndită pe

1 95

I închide
I
I este prea transparent.
g
Fig. 46 Schemo de con­
-
st.rucţie o unui aparat d e
mărit :
1 - camera becului .i 2 - bec
opal sau mat ; 3 - condensa­
tor dublu ; 4 - rama discu­
lui ; 5 - cllşeu ; 6 - obiectiv ;
7 - burduf pentru punerea la
punct a claritălll ; 8 - tijă
m etallcă ; P - planşetă su­
port ; 10 - ramă de mărit ;
11 - rozetă pentru deplasa­
rea pe verticală ; 12 - filtru
1 96
întreaga suprafaţă,
fără porţiu n i moi în­
tunecoase Io mijloc
sa u Io colţuri.
Se i ntroduce cl işeul
î n ramo a pa ratului.
Se a prinde lumino,
d iafragmo obiectivu lui
fiind deschisă Io ma­
xim pentru a face clo­
rul. Diafragma se va
cînd clişeul
Prin aceasta se reduce.
şi timpul de expunere,
i a r contrastele se moi
accentuează.
Urmează decupajul
imaginii pe pla nşeto
a paratu lui de mărit.
Se va încadra porţi u­
nea d i n clişeu care
redă cel moi bine su biectu l, eliminind ceea ce n u
o re legătură cu e l .
După alegerea di mensiunii măririi se v o r face 2-3
probe de expunere, cu h i rtio pe care se va l ucra.
Se developează trecind probele prin revelator, se
c lăteşte şi se fixează în soluţiile p repa rate, conform
i ndicaţiilor anterioare.
Baio de oprire nu este obligatorie Io h irtio foto­
grafică aşa cum se recomandă Io developarea fil ­
melor. Se recomandă, d e asemenea, c o în revelator
să nu se agite hirtio şi să fie lăsată nemişcată 2-5
m i nute, în cozul unor c l i şee contrast. Prin aceasta
se atenuează înnegrireo prea ra pidă în porţi unile
l u minoase.
ln funcţie de caracterul negativu lui {foorie d ur, d u r,
contrast, normal, moale, şters) se a lege şi hirtio
pentru copiat şi mărit, a stfel i ncit gradaţia ei să
fie în opoziţie cu cea o negativului {respectiv extro­
moole, moa le, specială, normală, contrast, extra
dură).
Hirtio fotografică o re în genera l următoarea struc­
t u ră : su port opac (obişnuit din cel uloză, moi nou
d i n mase plastice), strat de barită, strat fotosen­
sibil (emulsie 4-5°D I N ) , stra t de protecţie.

1 97
H irtio fotografică se livrează în p l ic u ri sa u cutii con­
ţinind 1 0, 25 sau 1 00 d e foi pen tru formate 6 X 9,
9 X 1 2, 9 X 1 4, 18 X 24, 30 X 30 cm (fig. 47).
Notaţia de pe plicuri cuprinde l itere şi ci fre, care
indică sensibilitatea materi a l u l u i , compoziţia emul­
siei, n u mărul de bucăţi din ambalaj, culoareo, su­
pra fa ţo ş i seria.

Cod u l hirtiei fotog rafice este u rmătorul :

C B-ARFOTIP, pe bază de clorobro m u ră de arg int,
cu sensibilitate medie, pentru portrete ;
C B-ARFOGEN, pe bază de clorobro m u ră de a rg i nt,
cu sensibilita te ridicată, pentru mă­
riri ;
C-ARFOCOLOR, pe bază de clorură de a rgint,
pentru copiere ;
8-ARFOBROM, pe boză de bro m u ră de a rg i nt ;
h irtie de sensibil itate ridicată, pen­
tru măriri şi copieri.
ln ceea ce priveşte g radaţia, hirtio se fabrică în
patru sorturi :
M - moale (bandă verde), contra st mic.
S - specială (bandă verde c u d u ngă neagră),
contrast normal.

1 98
Fig. 47 - Unele sortimente de hirtie fotografică
existentă 1n comerţ

N - norma lă (bandă roşie), contrast norma l.

C contrast (bandă a l bastră), contrast foarte
more.

1 99
Structura suprafeţei este redată prin cifre a stfel :
1 - hirtie a l bă, l u cioasă
2 - hirtie a l bă, semilucioasă
3 h irtie a l bă, mată
21 - hirtie crem, l ucioasă
111 - carton a l b, l ucios
1 12 carton a l b, sem i l ucios
1 13 - carton alb, mat
"
1 1 7 - carton alb. raster
118 - carton a l b, fil i g ran.

Exemple de citire a etichetei de pe ambalajul

hirti!;ii :

BN 1 - hirtie cu bromu ră de a rg i nt, norma lă, su­

port su bţire, a l b, lucios.
BC 1 1 1 carton c u bromură de a rg int, contrast,
-

a l b, l ucios.
AN 1 1 7 -carton clorobromură de a rg i nt, normală,
a l b, raster.

Hîrtia fotografică ORWO (R.D.G.) şi FORTE (R.P.U.)

a u g rada ţia i nd icată cu l i terele :
N - normal
S - special

200
 H - contrast
W - moale
EH - foarte con trast
EW - extra moa le.

Se recomandă ca manipularea hirtiei în băi să

se focă cu doi cleşti, u n u l pentru revelator şi a ltul
pentru fixator, spre a nu impurifica soluţiile care
se uzează ra pid.
Spălarea finală este foarte importantă şi se face
în chi uvetă sau într- u n vas, cca. 30-40 m i n ute.
După spăla rea finală fotog rafiil e se usucă pe u n
geam spălat cu a p ă şi săpun şi şters c u o c i rpă
îmbibată cu a lcool d u pă care se dă cu pudră de
to le şi se şterge c u un şerveţel moa l e de hirtie. Foto·
g ra fiile ude sini aşezate c u emulsia în jos (cele l u ­
cioase) şi cu emulsia în sus c e l e mate. S e absoa rbe,
c u o hirtie a l bă, poroasă, c urată , plusul de apă d e
pe fotografii, s e presează c u o rol ă spre a a dera
bine la geam şi a poi se lasă Jcitevo ore să se usuce
în voie, după care fotografi ile se deslipesc si n g u re.
Fotoa matorii ca re dispun de o presă de uscat elec­
trică foc aceleaşi operaţii, dor lucrul merge moi
rapid.

201
După u sca rea fotog rafiilor, se îndreaptă marginile,
cu un foarfece sau cu o g h ilotină specială, cu di nţi,
lăsind o d ungă al bă de jur împrejur.
Defectele c.ele mai frecven te la prelucrarea foto­
g rafiilor sint : zgi rieturile, punctele al be, pu nctele
neg re, c a re provin fie de la imaginile deteriorate
la developare ale negativului, fie din scame şi fire
d e p raf căzute pe clişeu sau hirtie. Toate acestea
se pot însă retuşa. in genera l este bine de şti ut că :
• I m a g i n i l e cenuşii, nesatisfăcătoare, se datoresc
voa l ă ri i c l i şeului sau hirtiei expusă l u minii sau ve­
c h i m i i materia lului.
• Lipsa d e claritat e şi i maginile multiple se dato­

resc p u nerii la punct g reşite a aparatului d e mă­

rit, sa u m i şcării ramei d e mărit in timpul proiectiei
negativ u l u i pe h irtie.
• Zonele d e ilu minare inegală pe copia pozitivă au

d rept cauză descentra rea lămpii electrice a apa­

ra t u l u i d e mări t.
• Atit s u p raexpu nerea cit şi subexpu nerea arată o

lip să d e experientă a a matoru lui.

• Imagi nea i nversată se poate remedia prin pu­

nerea fil m u l u i în rama aparatului, corect cu emul­

s i a spre ra ma de mărit.

202
• Hîrtia pătată, cu a m prente d ig itale ş1 1 n negrire
neuniformă, a rată că s-a l ucrat la developare cu
mîinile m u rdare.
• Dacă fotografiile apar maroni i , c u negrul ne­
satisfăcă tor, fără contrast şi g ra n ulaţie mare, reve­
latorul a fost epuizat, i ncorect preparat sau hîrtia a
fost ţinută prea mult în revelator.
• Fixa rea insuficientă sa u uza'l"ea fixatorului pot
d uce la îngălbenirea fotog rafii lor d u pă un timp.
Controla rea calităţii solu ţiei de fixare se face prin
introducerea u nei mici bucăţi de film în fixativ ;
dacă soluţia este epuizată, va fi necesar un timp
mai lung pentru fixare, sa u înlocuirea ei.

Virarea (tonarea) fotografiilor

Metodele de mai jos se referă la vira rea (tona­
rea) în tr-o gamă foarte mare d e nua nţe cafeni i ­
roşcate, negre-albastre şi verzi, a oricărei fotog ra fii
alb- negru.
Schi mbarea tonalităţii unei fotografii obişnuite se
face în patru operaţi i, după prima developare şi
fixare în a l b-neg ru : albirea , spăla rea, a doua de­
velopare şi spăla rea finală.

203
Dăm m a i jos cîtevo reţete de tona re care sînt uşor
d e preparat :

Virarea în cafeniu-ro�cat {sepia)

După spăla rea finală în u rma fixării se i ntroduce
fotografia într-o solu ţie, cu săruri d e fier, care tre­
buie p repa rată deoarece nu există ca atare în co­
m erţ :

ferici a n u ră de pota siu 2,5 g

a moniac 1 0 ml
a pă 9 0 ml.

l n acea stă soluţie se ţine copia fotografică pînă

l a d ispariţia a proape completă a imaginii. După o
spălare a tentă cu a pă cura tă, urmează a doua de­
velopa re in revelatorul d e mai jos :

metol 1 g
sulfit de sod i u crista lizat 200 g
h id rochinonă 12 g
carbonat d e potasiu 1 00 g
bromură d e pota siu 1 g
a pă 1 I.

204
Incinte de folosire, soluţia se diluea ză cu a pă în
proporţie de 1 Io 1 .
O altă reţetă d e revelator - tot pentru culoareo
brună - este următoarea :

sulfură de sod iu cri sta lizată 5 g

apă 1 I.

După rea pariţia completă o imaginii, fotografiile s e

spală cca. 3 0 mi nute, a poi se usucă norma l.

Virarea În verde L. _

Se spală şi se introd uce copio fotografică în primo

soluţie de Io reţeto precedentă de vira re în cafe­
niu-roşcat, a poi se spală din nou şi se trece în
baio cu urmă toarea compoziţie :

monosulfură de sodi u 1 g
acid clorhid ric 5 cm3
a pă 1 I.

Dura to virării este de 5 mi nute d u pă care urmează

spălarea prelungită şi uscarea .

205
Virarea în albastru
Se foloseşte o singură baie :
ferician ură de pota siu 4 g
acid oxa lic cri sta l izat 4 g
citrat de potasiu a moniacal 4 g
a pă 1 I.

Soluţia se va filtra d u pă dizolva rea fiecărei sub­

sta n ţe şi fotografia se va scoate cind s-o obţi nut
tonul d o rit ; urmează spăla rea şi uscarea.
Menţionăm că vira rea se poate face şi Io fotogra­
fi i l e în a l b- negru moi vechi, înmuindu-le înai nte de
a l b i re în a pă c u rată.
Pentru îndepărtarea coloraţiei gal bene, copia se
i n trod uce într-o baie de acid a zotic sau acid clor­
h i d ric (3-5 ml acid I o 1 I d e apă), a poi se spală
scurt şi se usucă.
După o oarecare experienţă în aceste încercă ri,
orice fotoamator poate trece cu moi mult curaj şi
Io fotog ra fia color.
 DIAPOZITIVUL

După familia rizarea fotoa matori lor cu prelucra rea

filmelor şi fotog rafi ilor în a l b - negru, se poate trece
cu succes la procedeul obţinerii imaginilor pozitive
d i rect pe pel iculă a l b-negru sau color, într- un sin­
g u r flux tehnologic, rezultind în final u n diapozitiv
care poate fi privit fie prin transparenţă, fie pro­
iectat pe un ecran.
Imaginea trasă sau copiată direct pe un suport
tra nsparent, adică pe acelaşi materia l pe care s-a
făcut fotog rafierea, prezintă calităţi a rtistice deose­
bite în raport cu o copie făcută pe hîrtie fotogra­
fică. Afară d e aceasta diapozitivul a re un preţ mai
redus decît o Fotografie, fără să necesite o a me­
najare supli mentară a la boratorului, iar posibilită­
ţile lui de m ultiplicare şi utiliza re sini variate.
Diapozitivul poate li obţinut în două feluri :
- prin i nversa rea filmului folosit la fotografierea pe
film negativ sau reversibil ;

207
 prin copierea imaginii negative pe o a ltă peli­
culă negativă sau pozitivă.
Există diapozitive î n alb- negru, precum şi dia pozi­
tive color. Prin intermediul lor se pot face m ultipli­
cări, copieri, reproduceri, treceri d e la fotografia
color la cea a lb-negru. Ca răspuns la întrebarea
„ fi l m negativ sa u film reversibi l " ? prezentăm un
tabel sinoptic al posi bilităţilor oferite d e a m bele pro­
cedee (fig. 48).
Diapozitivul obţinut prin inversare, direct, i n alb­
negru, necesită u n film negativ obişnuit (NP 1 5,
NP 1 7, NP 20 pancromatic) sa u un fil m reversibil
(UP 1 5) .
Filmul negativ obişnuit poate suferi şi el o inver­
sare devenind diapozitiv, dacă i se a plică următorul
tratament :
1 . expunerea în aparatul fotografic ;
2. developarea într-un revelator obişnuit care a si ­
g u ră formarea u n e i i m a g i n i negative ( 6 minute) ;
3. spălarea intermediară (2 minute) ;
4. baia de înălbire care elimină a rgintul metalic
(4 m i nute) ;
5. spălare (3 mi nute) ;
6. baia de clarificare sau l i m pezire (4 m i nute) ;

208
 Hirl1e alb-negru
Fotografie alb- negru
Negativ
alb- negru negalw pancroma/1c
Film<poziliv alb- negru •
Oiapozi/1v alb- negru
Hir/1e alb-negru , Fotografie alb-negru

1-·- „.�. - 1 �
��
pozitw alb- negru , o
iapon/1v alb-negru
Film duplica/ reversibil ,
Oiapozi/1v color (duplica/ I
Hi'r//e color revernbl/ă Fotografie color
0 1 apozi/1v Film cotorpozi/1� Oiapo l/1v color
z
color

--· -
E---==-==-„Folografle color
ru Fotografie alb-negru

Fig. 48 - Posibilităţile oferite d e un film negativ şi u n film

reversibil color
7. spălare (2 mi nute) ;
8. expunere Io lumino u nei lămpi ni crofot de 500 W,
aflată Io dista nţo de 1 m (30 s) ;
9. o doua developure care face co sărurile de a r­
gint ră mase să formeze o imagine compli mentară
p rimei, ad ică pozitivă (4 min ute) ;
1 0. spălare (2 minute) ;
1 1 . fixa re (5 min ute) ;
1 2. spălare finală (20 minute) .
O pera ţi i l e de Io l-7 i nclusiv se vor face incărcind
şi prelucrind filmul Io intuneric, in doză, iar restul
operaţi ilor Io lumino obişnuită.
Filmele inversibile (reversi bile) a l b-negru se tratează
d u pă aceeaşi schemă de moi sus, cu soluţii care
s e prepară conform reţetelor ce î nsoţesc ambalajul
su bstanţelor aflate i n comerţ (ORWO - A 4 1 05).
Condiţi i l e de prel ucrare fiind variate nu se pot do
prea m u lte a măn unte, din li psă d e spaţi u.
Se dau totuşi u rmătoarele recomandări practice :
• p repa rarea d iferitelor băi se va face cu 24 de

ore înainte de developare ;

• filmele destinate să devi nă dia pozitive trebuie să

fie moi p recis expuse decit filmele negative ;

210
• se vor uti liza numai soluţiile de prel ucrare i n ­

d icate de firma producătoare a fil m u l u i ;

• scoaterea filmului d i n doză - pentru o doua eK­
punere Io l u m i nă - se va face cu atenţie spre a n u
fi zgîriotă gelatina ;
• respectarea ordinei introd ucerii soluţii lor, o du­

ratei şi temperaturii băilor asigu ră o bună i mag i ne

şi fereşte de eşecuri.
Filmele inversibile color (ORWO - UT 1 6 - UK 1 6
ş i ORWOCH RO M - U T 1 8) prezintă caracteristici
deosebite faţă d e cele alb-neg ru, în funcţie de spe­
cificul luminii c u care se fotografiază. Astfel există
filme pentru l u mină de zi (cu si m bolul T = Ta ­
geslicht) c u ca re s e poate fotografia şi la l u m i na
bliţului sau a lămpilor fluorescente şi fi lme pentru
l u m i nă artificia1ă (cu simbolul K = Kunstlicht) , sen­
sibi lizate la 3 200°K.
Prelucrarea materialelor i nversibile color se poate
efectua folosind su bstanţe în seturi, gata dozate şi
preambalate, care se găsesc în comerţ (REACO­
LOR, DIACHROM, ORWOCHROM-91 65) , sau
ORWOCOLOR-91 60. Schema d e l ucru însoţeşte fie­
care set c u substanţe.

21 1
I m ag i ni pozitive color se mai pot obţine şi prin
copierea filmului negativ color pe u n film pozitiv
color, fie prin contact (emulsie pe emulsie) , fie cu
ajutorul a pa ratului d e mărit, proiectind cite un cli­
şeu negativ pe fi l m pozitiv color (PC-5), c u filtre
adecvate.
Prelucra rea fi l melor pozi tive color de tipul ORWO
Color se asea mănă c u cea a filmelor negative co­
lor (NC} pen tru care se găsesc seturi de su bstanţe
(Kinocolor sa u ORWOCOLOR).
Diapozitivele „de gradul doi", aşa cum se mai nu­
mesc i m a g i nile pozitive obţinute după u n negativ,
se pot rea l iza în general prin una din următoarele
metode :
- copierea prin contact a unei serii de 5 fotografii
presate i n tre două g ea muri ;
- fotog rafierea negativului proiectat pe un ecran ;
- folosirea unui aparat de mărit care pro1ectează
negativul pe oglinda unui a parat tip reflex ;
- cu a p a rat fotografic avind burduf extensibil sau
i nele i ntermediare ; se mai poate fotografia nega­
tivul, a plicindu-1 pe g ea m u l unei ferestre ferite de
razele d i recte ale soa relui.

212
Practic, filmele color i nversibi le, negative şi pozitive
au structuri asemănătoare şi toate cele trei stra­
turi fotosensibile ale lor (vezi „ Materiale fotogra­
fice") au acelaşi p rincipiu d e funcţionare. Astfel .
orice f i l m reversibil poate fi developat d u p ă pro­
cedeul nega tiv şi orice film negativ poate fi develo­
pat ca dia pozitiv, prin inversare. Rezultatele insă
nu vor fi satisfăcătoare deoa rece deosebi rea intre
f i l mele negative, i nversibile şi pozi tive, constă în
factorul de contrast (gama), precum şi în echilibru l
de culoare al celor trei straturi, ca re dacă nu este
respecta t, culorile apar supărătoare, denaturate.
Deci fiecare film trebuie developat conform proce­
deului recomandat de firma producătoare.
Va lorificarea diapozitivelor se face prin păstrarea lor
în ra me speciale şi proiectarea cu ajutorul dia­
proiectoarelor, pe un ecra n. Acesta se poate con­
strui din pinză a l bă sau ca rton, bine înti nse pe un
cad ru de lemn, pe care s-a a plicat un strat d e
sulfat de bariu spre a reflecta c i t mai strălucitor
cu lorile imaginii.
i n jocul culorilor, cu o în treagă gamă de nuanţe,
fotoamatorul va retrăi - la fel de i ntens momen­
tele cind a înregistra t i magi nea prin fişic d e l u mină
m irifică, fu rişa tă în aparatul său.
 BI BLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1 . C o m ă n e s c u, S., I a r a v i c i, E. - A.B.C.-ul
fotograful u i amator, Editura Tehnică, Bucu­
resti, 1 968.
2. C a � ă n e s c u, S. - Drumeţind cu apa ratul
fotog rafic. Editura C NEFS, Bucureşti, 1 968.
3. D i c u, A. - Manualul fotog rafului amator. Edi­
tura Ştiinţifică, Bucureşti , 1 96 1 .
4 . D i k o , L., I o f i s, E . - Tehnica şi arta foto­
·g rafică. Editura· Tehnică Bucureşti, 1 961 .
5. I a r o v i c i, E. - Fotog rafie, li mbaj specific.
_ Ed i tu ra Meridiane, Bucu reşti, 1 97 1 .
6. I a r o v i c i, E. - Portretul modern. Editura Teh­
nică, Bucu reşti, 1 974.
7: Dr. L ii h e, F r. - ORWO Rezepte VED. Film
fabrik Wolfen, 1 964.
8. M a n o I e s c u, D., N i c u I e s c u, G h. - Ti­
nărul fotograf. Editura Tineretului, Bucureşti,
1 967.

214
 9. N e g r e s c u, N. - Fotografia pentru toţi. Ed i ­
tura L i tera, Bucureşti, 1 974.
1 0. N o v a c, M . - Fotografia de la A la Z. E d i ­
tura Tehnică, Bucu reşti, 1 973.
1 1 . S t e c I a c i , A. - Laboratorul fotog rafu l u i a m a ­
tor. Editura Tehnică, Bucureşti, 1 962.
1 2. S t e c I a c i, A. - Fotografia color pentru a m a ­
tori. Editura Teh nică, Bucureşti, 1 968.
1 3. S t e c l a c i , A., P a r c e k, A. - Metode
a udiovizua le. Editura Medicală, Bucuresti, '
1 968.
1 4. T o m e s c u , N. - Estetica i m a g i n i i fotog ra -
fice. Ed i t u ra Tehnică, Bucureşti, 1 972.
1 5. T o m e s c u, N. - Reda rea mişcării în fotog ra ­
fie. Ed itura Tehnică, Bucuresti, 1 97 1 .
1 6. T e p a r d e i , V a I. - Labor� torul fotoamato­
rului. Ed i t u ra Tehnică, Bucuresti, . 1 969.
Reviste : * * * - Kratkîi fotografi ceskii spravo­
cinik. lskustvo, Moskva, 1 953.
* * * - Revista „Ti:h n i u m " , Colectia
'
pe a n i i 1 974-1 977.
 CUPRINS

CUVINT INAINTE 5
IMAGINEA FOTOGRAFICA 7
APARATUL FOTOGRAFIC 12
MATERIALE FOTOGRAFICE 55
FOTOGRAFI EREA 80
LABORATORUL FOTOAMATO RU�UI 171
DIAPOZITIVUL 207
B I B LIOGRAFIE SELECTIVA 214
 Fără a intra prea mult în detalii ştiinţifice, cartea
de faţă pune la indemina fataamatori lor începători
cunoştinţe privind mod u l cum se face o fotografie,
de la A la Z, cu mij loace· la i n demina oricui.

Lei 5

EDITURA CERES
COLECŢIA „CALEIDOSCOP"
Bucureşti, Piaţa Scînte i i nr. 1, sect. I
Telefon : 1 7.60.1 O int 1 693