EXPRIMAREA CONCENTRAŢIILOR

CONCENTRAŢIA PROCENTUALĂ​​ reprezintă numărul de grame de substanţă dizolvate în 100g soluţie.

m​soluţie​ = msubstanţă
​ dizolvată​ + m​solvent ​ g soluţie …..m​substanţă dizolvată​ g substanţă
100 g soluţie ……………………………………….c

obs.​ Se poate discuta şi despre concentraţii procentuale molare şi volumetrice

CONCENTRAŢIA MOLARĂ ​reprezintă numărul de moli de substanţă (cu masa moleculară M) dizolvaţi în 1 litru de
soluţie.

V l soluţie ………..……………………. ​moli substanţă

1 l soluţie …………………………………….c​M

(mol/l)

CONCENTRAŢIA NORMALĂ​​ (valară) reprezintă numărul de echivalenţi de substanţă dizolvaţi în 1 litru soluţie.

V l soluţie ………..……………………. ​echivalenţi substanţă

1 l soluţie …………………………………….c​N

(echivalenţi/l)
​ bs.​ Calcularea valorii unui echivalent se realizează în mod diferit, în funcţie de substanţa luată în discuţie:
o
● Element sau ion (metal sau nemetal)

● Bază (hidroxid)

● Acid

● Sare
● In cazul în care substanţa participă la un ​proces redox

In ​titrări​​, la punctul de echivalenţă, este valabilă relaţia:

In ​calculele stoechiometrice​​ se poate aplica relaţia:

● CONCENTRAŢIA MOLALĂ​​ reprezintă numărul de moli de substanţă dizolvaţi în 1000 g solvent.

m​solvent ​ g solvent …………..​ν​substanţă dizolvată​ moli substanţă

1000 g solvent ……………………………………….cmolală ​

● TITRUL ​reprezintă numărul de grame de substanţă din 1 mililitru de soluţie

V ml soluţie ………..……………………. m​substanţă​ g ​ substanţă
1 ml soluţie …………………………………….T

(g substanţă /ml soluţie)

● FRACŢIA MOLARĂ​​ reprezintă numărul de moli ai unui compus raportat la numărul total de moli din amestec.

Pentru un amestec de N componenţi, fracţia molară a componentului “i” este:

Suma fracţiilor molare ale tuturor componenţilor este unitară:

Modalităţi de calculare a masei moleculare a unei substanţe:

● Utilizând ecuaţia generală a gazelor perfecte:

,
unde p - presiunea gazului
V - volumul incintei
T - temperatura absolută; T=273+ t(o​ C)
​
(K)
R - constanta generală a gazelor

● Utilizând legea lui Avogadro

22,4 l substanţă gazoasă în condiţii normale ……………… M g substanţă
a l substanţă ………………………………………….. b g substanţă

obs.​ Condiţii normale: p0​ =1

​ atm; t​0 ​= 0o​ ​C;
 Condiţii standard: p = 1 atm; t = 25o​ ​C

● Utilizând densitatea în raport cu altă substanţă

● Pentru un amestec de N componenţi cu fracţiile molare X​i

● Pentru un amestec de N componenţi aflaţi în amestec în proporţiile a​i​%

Mărimile fizice fundamentale şi unităţile lor de măsură în Sistem Internaţional

Mărimea fizică Unitatea de măsură

lungimea l metrul m
masa m kilogramul kg
timpul t secunda s
temperatura T Kelvin K
intensitatea electrică I Ampère A
număr de moli n mol mol
intensitatea luminii I candela cd

Multiplii şi submultiplii zecimali ai unităţilor de măsură

Prefix Notaţie Factor de multiplicare

Hexa E 10​18​·unitate
Penta P 10​15​·unitate
Tera T 10​12​·unitate
Giga G 10​9​·unitate
Mega M 10​6​·unitate
Kilo k 10​3​·unitate
Hecto h 10​2​·unitate
Deca da 10​1​·unitate
Unitatea de bază unitate unitate
Deci d 10​-1​·unitate
Centi c 10​-2​·unitate
Mili m 10​-3​·unitate
Micro µ 10​-6​·unitate
Nano n 10​-9​·unitate
Pico p 10​12​·unitate
Femto f 10​-15​·unitate
Ato a 10​-18​·unitate
Alte unităţi de măsură utilizate în chimie:

● Å – Angström – 1 Å =10​-10 ​m (unitate de măsură utilizată în caracterizarea distanţelor interatomice)

● atm – atmosferă – 1atm = 760 torr = 10​5​N/m​2​ (unitate de măsură a presiunii unui sistem)
● o​C – grad Celsius – 1K = 273,5​o​C (unitate de măsură a temperaturii unui sistem)
● l, ml – litru, mililtru – 1l = 1000ml = 1dm​3​ (unitate de măsură a volumelor)
● ppm – părţi pe milion – 1ppm =1​µg ​ /g sau 1​µ​l/l sau 1​µg
​ /ml
● ppb – părţi pe bilion – 1ppb = 1ng/g sau pentru soluţii apoase 1ng/ml
● ppt – părţi pe trilion – 1ppt = 1pg/g sau pentru soluţii apoase 1pg/ml
● D – dalton – 1D = 1 mol/l
● cal – calorie – 1cal = 4,18 J

1. Câte grame de fructoză şi câte de apă sunt necesare pentru a obţine 50g de soluţie cu concentraţia de 2%?
100 g soluţie ……….2 g fructoză
50 g soluţie …………..x
​ 0 g fructoză
x=1
​ 0 g apă
50 - 10 = 4

2. Ce volum de soluţie de acid arahidonic de concentraţie 0,75M şi ce volum de apă sunt necesare pentru a prepara 50
ml soluţie acid arahidonic 0,3N?
Acid arahidonic CH3​ ​ - (CH​2​)​4​ - (CH = CH - CH​2​)4​ ​ - (CH​2)​ 2​ ​ - COOH

1000 ml soluţie finală ……………. g acid

50 ml soluţie………………………. x

x = 1,5 10​ -2​ M g acid

1000 ml soluţie iniţială ………… g acid

y …………………………………….1,5 10​ -2​ M g acid
y=2 ​ 0 ml soluţie acid arahidonic 0,75M
50 - 20 = ​30 ml apă

3. Determinaţi, folosind regula dreptunghiului, cantitatea de soluţie acid acetic 10% necesară pentru diluarea unei
cantităţi de 300g soluţie acid acetic 90% până la o concentraţie de 60%. Ce cantitate de soluţie cu concentraţia 60%
se poate prepara?

50 părţi soluţie 90% …30 părţi soluţie 10% …(50+30) părţi soluţie 60%
300 g soluţie ………………… x ………………………….. y

​ 80 g soluţie 10%
x=1
y=4​ 80 g soluţie 60%

4. Folosind regula dreptunghiului să se calculeze concentraţia soluţiei obţinute prin amestecarea a 200g soluţie acid
glucuronic 20% cu 700g soluţie acid glucuronic 35%.
(35-X) părţi soluţie 20% …(X-20) părţi soluţie 35% …(35-X+X-20) părţi soluţie X%
200 g soluţie ………… …… 700 g soluţie ………………… (200+700 ) g soluţie

X = ​31,67%

5. Se obţine o soluţie 50% manoză prin diluarea unei soluţii 90% manoză cu o soluţie 40% manoză. Calculaţi cantitatea
de soluţie de concentraţie 40% necesară diluării unei cantităţi de 500g soluţie 90%.
2 kg soluţie manoză 40%

6. In ce raport trebuie să se amestece soluţia de acid glucozaharic 0,5M cu soluţia de acid glucozaharic 0,2M pentru a
obţine o soluţie 0,3M?

8. Cât acid oxalic (H​2​C​2​O​4 ·2H​2​O) trebuie cântărit pentru a prepara 200 ml soluţie 0,01M? Care este concentraţia
procentuală a soluţiei preparate? (​ρ​=1g/cm​3​)

1000 ml soluţie ….. g acid oxalic anhidru

200 ml soluţie ………. x
x = 0,18 g acid oxalic anhidru

126 g C2​ ​O4​ H

​ ​2​ 2H​2​O …………. 90 g acid oxalic anhidru
y ……………………………….. 0,18 g
y=0 ​ ,252 g C​2​O​4​H2​ ​ ​⋅ ​2H2​ O
​ ​ (acid oxalic hidratat)

m​soluţiei​ = 200 g
200 g soluţie ……….. 0,18 g C2​ O
​ ​4​H2
​
100 g solutie ………. …..c
​ ,09%
c=0

9. Prin amestecarea unor volume egale din 5 soluţii ale aceleiaşi substanţe, având concentraţiile molare în raportul
1:2:3:4:5 se obţine o soluţie de concentraţie 6M. Care au fost cele cinci concentraţii?
Presupunem un volum V pentru fiecare dintre soluţiile i =1…5
Concentraţiile molare sunt: c; 2c; 3c; 4c; 5c.

1 l soluţie i …………. i​⋅​c moli substanţă

V l soluţie ……………. i​⋅​c​⋅​V moli

​
Vsoluţie finală​ = 5V
ν​substanţă​ = 15 cV moli substanţă

5V l soluţie ……………….. 15cV moli substanţă

1 l soluţie ………….. ……… 6 moli

c = 2M
​ M; 4M; 6M; 8M; 10M​.
Soluţiile au avut concentraţiile 2

10. Câte molecule de glucoză conţine o celulă bacteriană dacă acest metabolit are o concentraţie internă de 1M? Se
presupune că celula bacteriană este de formă cilindrică, având diametrul 0,5​µm
​ şi înălţimea 2​µm
​ .

1000 ml soluţie 1M ……. 6,023 ⋅10​23​ molecule glucoză

​ ​ ml …………. x
39, 25 ⋅10-14
x =​ 236,4 ⋅10​6​ molecule glucoză

11. Utilizând datele din problema anterioară, indicaţi cantitatea de glucoză prezentă în celula bacteriană.
1000 ml soluţie 1M ……. 180 g glucoză
​ ​ ml …………. x
39, 25 ⋅10-14
x=7​ ,07 ⋅10​-14​ g glucoză

12. La o persoană care are aciditate gastrică mărită, concentraţia de HCl este 0,7%. Considerând un volum de suc
gastric de 250ml, să se calculeze:
a) Ce cantitate de bicarbonat de sodiu solid trebuie administrată pentru restabilirea concentraţiei normale de HCl
(0,3%)?
b) Ce cantitate de soluţie de NaHCO​3 de concentraţie 0,1M poate fi folosită în locul produsului solid pentru a aduce
de asemenea concentraţia la valoarea 0,3%?
Densităţile soluţiilor sunt practic ​ρ​=1g/cm​3​, iar apa formată în reacţii poate fi neglijată.

Pentru sucul gastric cu aciditate mărită: 100 g soluţie ………0,7 g HCl

250 g soluţie ………….. x
x = 1,75 g HCl
a)Pentru persoana sănătoasă: 100 g soluţie …………..0,3g HCl
250 g soluţie …………. y
y = 0,75g HCl

Trebuie neutralizat: 1,75 - 0,75 = 1 g HCl

Din calculele stoechiometrice: z =​2,3 g NaHCO​3​ solid

b) In cazul adăugării unei soluţii de bicarbonat 0,1M, se va tine cont de variaţia de volum a sucului gastric final.
Presupunem adăugarea unui volum V (ml) de soluţie NaHCO​3​ 0,1M pentru a obţine efectul dorit.

1000ml soluţie NaHCO​3​ 0,1M ……………… 0,1 moli NaHCO3​

V ml ……………………………………….. ….. V⋅10-4 ​ ​ moli NaHCO3​

​ ​ moli HCl
Se va neutraliza acelaşi număr de moli de HCl din sucul gastric: V⋅10-4

In soluţia finală: 100 g soluţie …………………….. 0,3 g HCl

(250+V) g soluţie …………….(1,75 - 10​-4 ⋅​ V⋅36,5) g HCl
V= 1​ 50,38 ml soluţie NaHCO3​ ​ 0,1M

13. Cunoscând importanţa deosebită a vitaminei C în alimentaţie, iată conţinutul acesteia în unele produse vegetale :

Produs Conţinut
(mg/100g produs)
Ananas 30-50
Ardei verde 100-200
Ceapă 60
Conopidă 70
Fragi 28-45
Grapefruit 40
 Hrean proaspăt 200
Lămâi (zeamă) 30-78
Mandarine 30-45
Morcov 5-10
Nuci verzi (coji) 100-1800
Portocale 40-80
Spanac 225
Urzici 100

Ce cantitate de morcovi este necesară pentru a obţine 0,5l suc care să conţină acid ascorbic într-o concentraţie 2mM?
1 l suc 2mM ………….. 2 mmol vitamina C
0,5 l suc ……………… x
x = 1 mmol vitamina C

Se iau în calcul cantităţile minime (5mg) şi maxime (10mg) de morcov.

100 g morcovi …… ( ) mmoli vitamina C

​ ​ ……………………….. 1mmol
a1,2

(1780 - 3560) g morcovi

14. Să se calculeze câţi cm​3 dintr-o soluţie de D-riboză 40% şi densitate ​ρ​=1,25g/cm​3 sunt necesari pentru a prepara 25
g soluţie D-riboză 10%.
100 g soluţie ………………….. 10 g D - riboză
25 g soluţie …………………….. x
x =2,5 g D - riboză

6,25 g soluţie D -riboză 40%

5 cm3​ ​ soluţie D-riboză 40%

15. Să se calculeze câţi cm​3 dintr-o soluţie de D-gliceraldehidă 45% şi densitate ​ρ​=1,6g/cm​3 sunt necesari pentru a
prepara 1,5 L soluţie D- gliceraldehidă 0,1M.
O,15 mol D-gliceraldehidă (C​3​O3​ H
​ ​6​)
32 g soluţie D-gliceraldehidă 45%
20 cm​3​ soluţie D-gliceraldehidă 45%

16. Aerul uscat, inspirat de om la nivelul mării (760mmHg) conţine: 78,55%N​2​; 20,92%O​2​; 0,04%CO​2 şi 0,48% vapori de
apă. Calculaţi presiunile parţiale ale acestor gaze în aerul inspirat.

La 760 mmHg …..100% .… 78,55%N2​ ​ ……. 20,92%O​2​ …… 0,04%CO​2​ … 0,48% H​2​O(v)

​
597 mmHg N2​
159 mmHg O​2
0,3 mmHg CO2​
3,7 mmHg H​2​O​(v)

17. Aerul alveolar saturat conţine azot, oxigen, dioxid de carbon şi vapori de apă. Presiunile parţiale ale acestor gaze
sunt respectiv: 573mmHg, 100mmHg, 40mmHg, 47mmHg. Calculaţi conţinutul procentual al fiecărui gaz din aerul
alveolar. Comentaţi rezultatele obţinute.

La 760 mmHg ..100% … 573mmHg N​2​ .. 100mmHg O2​ ​ … 40mmHg CO2​ ​ .. 47mmHg H​2​O(v) ​
75,39% N​2
13,16% O2​
5,26% CO​2
6,18% H2​ O
​ ​(v)
Faţă de aerul atmosferic au crescut conţinuturile în CO2​ şi vapori de apă, în detrimentul azotului şi oxigenului, datorită
proceselor metabolice în care se eliberează CO2​ şi care se colectează la nivelul plămânului, în vederea eliminării din
organism. Prezenţa lichidelor biologice la nivelul alveolar transformă aerul atmosferic uscat în aer umed.
18. Analiza sângelui unui adult aflat în comă alcoolică a indicat concentraţia 0,069M alcool etilic. Determinaţi cantitatea
de alcool prezentă în sângele pacientului dacă acesta are 6 l sânge.
1000ml sânge ……….. 0,069·46 g alcool
6000ml sânge ……….. x
x=1​ 9g alcool

19. Hidroxidul de magneziu se utilizează frecvent pentru diminuarea acidităţii stomacale, dacă sucul gastric are în
digestie concentraţia 0,1M HCl, ce volum din acesta este neutralizat de o tabletă de 500mg hidroxid de magneziu?
17,24mmol HCl neutralizaţi
172,4 ml suc gastric neutralizat

20. Determinaţi numărul de mol, mmol, ​µ​mol din următoarele cantităţi:

a. 4,6g alcool etilic
b. 64g alcool metilic
c. 1,8g glucoză
d. 20g calciu.
a. 0,1 mol = 100 mmol = 10​5​ µ​ ​µm
​ ol alcool etilic
b. 2 mol = 2 ·103​ ​ mmol = 2 ·10​6​ µ​​µ​mol alcool metilic
c. 0,01 mol = 10 mmol = 10​4 µ​ ​
mol glucoză
d. 0,5 mol = 500 mmol = 5 ·10​5​ µ​ ​µ​mol Ca

21. In condiţii normale, conţinutul plasmatic al glucozei este cuprins între 80-120 mg/100 mL probă. Exprimaţi intervalul
de normalitate în mmo/L şi respectiv ​µ​ mo/L.
4,44-6,67 mmol glucoză/L soluţie
(4,44-6,67)·103​ ​ µ​
​µ​mol glucoză/L soluţie

22. In urma analizei serului unui pacient s-a găsit o cantitate de glucoză de 180mg/100mL probă. Exprimaţi valoarea
parametrului în mo/l; mmo/l; ​µm
​ o/l.
10 mmol/L
10​-2​ mol/L
10​4​ µ​
​µ​mol/L

23. Transformaţi în mol; mmol; ​µm

​ ol următoarele cantităţi:
a. 1,8 g glucoză
b. 36 g fructoză
c. 342 mg zaharoză
a. 0,01 mol; 10mmol; 10​4​ µ​​µm
​ ol
b. 0,2 mol; 2·10​2​mmol; 2·105​ ​ µ​
​µ​mol
c. 10​-3​mol; 1mmol; 103​ µ​
​
mol

24. Exprimaţi concentraţia de glucoză 0,02M în mmol/l, ​µm

​ ol/l şi mg/100ml.
20mmol; 2·10​4​ µ​
​µm​ ol/l; 360 mg/100ml.

25. Transformaţi în mg/100 mL următoarele soluţii:

a. 0,005M glucoză
b. 0,004M galactoză
c. 3mM glucoză
d. 2000 ​µ​M zaharoză.
a. ​90 mg/100 mL
b. ​72 mg/100 mL
c. ​54 mg/100 mL
d. ​68,4 mg/ 100 mL

26. Transformaţi în mEq/L următoarele cantităţi:

a. 230 mg Na​+​/100mL probă
b. 780 mg K​+​/100mL probă
c. 60 ​µ​g Fe​2+​/100mL probă
d. 2,4 mg Na​+​/100mL probă
e. 10 mg Ca​2+​/100mL probă.
Rezolvare
a. 100mEq Na+​
b. 200 mEq K​+
c. 0,0214 mEq Fe2+ ​
d. 2 mEq Mg​2+
 e. 5 mEq Ca​2+

27. Transformaţi în mg /100mL probă următoarele cantităţi:

a. 150 mEq Na​+​/L
b. 10 ​µ​mol Fe​2+​/L
c. 1,2 mmol Mg​2+​/L
d. 4,5 mEq Ca​2+​/L
Rezolvare
a. 345 mg Na+​ ​ / 100 mL
b. 56 ⋅ 10​-3​ mg Fe​2+​ / 100 mL
c. 2,88 mg Mg​2+​ / 100 mL
d. 9 mg Ca2+ ​ ​ /100 mL

28. Determinaţi numărul de echivalenţi, mEq, ​µE ​ q din următoarele cantităţi:

a. 64mg sodiu
b. 3,9 mg potasiu
c. 4,8mg magneziu
d. 2g calciu
a. 0,064g Na; ​2,78 · 10-3 ​ ​ echivalenţi; 2,78 miliechivalenţi; 2,78 · 10​ 3​ µ​​µ​echivalenţi Na
b. 0,0039 g K; 1​ 0​ echivalenţi; 10​-1​ miliechivalenţi; 102​ ​ µ​​µe
-4​
​ chivalenţi K
c. 0,048 g Mg; 2 ​ · 10-4
​ ​ echivalenţi; 2· 10​-1​ miliechivalenţi; 2 · 10​2​ µ​​µe
​ chivalenţi Mg
d. 0,1 echivalenţi; 10​2​ miliechivalenţi; 105​ ​ µ​
​µe
​ chivalenţi Ca

29. Să se transforme în mEq/L, mol/L, ​µg ​ /L următoarele concentraţii:

a. 460mg Na​+​/100 mL probă
b. 60mg Mg​2+​/100 mL probă
c. 84 mg Fe​2+​/100 mL probă
d. 210 mg Fe​3+​/100 mL probă
a. 200 miliechivalenţi Na​+​; 0,2 mol Na​+​; 4,6 · 106​ ​ µ​ ​µ​g Na+​
b. 0,025 mol Mg​ ; 50 mEq Mg​ ; 6 · 10​ µ​
2+​ 2+​ 5​
​µg
​ ​ ​Mg​2+

c. 30 mEq Fe2+ ​ ;​ 15 · 10​-3​ mol Fe​2+​; 8,4 · 10​5​ µ​​µg ​ Fe2+​

d. 112,5 mEq Fe​ ; 3,75 · 10​ mol Fe​ ; 2,1 · 106​ ​ µ​
3+​ -4​ 3+​
​µ​g Fe2+ ​

30. Calculaţi concentraţia micronormală a unei probe ce conţine 72mg Fe​2+​/100Ll probă (A​Fe​=56).
2,57 ​µ​g Fe​2+​/ L
2,57​​· 105​ ​ µ​
​µ​Eq Fe​2+

31. Exprimaţi concentraţia de Mg​2+​ 0,5 milinormală în ​µ​g/100mL (A​Mg​=24).

µ​ ​g Mg2+
​ ​ …………….. 1000 mL soluţie
x ………………………………… 100 mL soluţie
x=6 ​ 00 µ​​µg
​ Mg​2+​/ 100 mL soluţie

32. Transformaţi în mg/100 mL următoarele soluţii:

e. 0,005M glucoză
f. 0,004M galactoză
g. 3mM glucoză
h. 2000 ​µ​M zaharoză.
a. ​90 mg/100 ​mL
b. ​72 mg/100 ​mL
c. ​54 mg/100 m
​ L
d. ​68,4 mg/ 100 m
​ L​.

33. Calculaţi cantitatea în grame a următorilor aminoacizi

a. 0,1 mol lisină
b. 200 ml soluţie 1M serină
c. 500 ml soluţie 2% glicină (​ρ​=1,1kg/l)
d. 10​-2​ mol glutamină.
a. ​14,6 g lisină
b.​ 21g serină
c. ​10 g glicină
d. ​1,46 g glutamină
34. Transformaţi în mEq/L următoarele cantităţi:
f. 230 mg Na​+​/100 mL probă
g. 780 mg K​+​/100 mL probă
h. 60 ​µ​g Fe​2+​/100 mL probă
i. 2,4 mg Na​+​/100 mL probă
j. 10 mg Ca​2+​/100 mL probă.
Rezolvare
f. 100mEq Na+​
g. 200 mEq K​+
h. 0,0214 mEq Fe2+ ​
i. 2 mEq Mg​2+
j. 5 mEq Ca​2+

35. Transformaţi în mg /100 mL probă următoarele cantităţi:

e. 150 mEq Na​+​/L
f. 10 ​µ​mol Fe​2+​/L
g. 1,2 mmol Mg​2+​/L
h. 4,5 mEq Ca​2+​/L
Rezolvare
e. 345 mg Na+​ ​ / 100 m ​ L
f. 56 ⋅ 10​-3​ mg Fe​2+​ / 100 m​ L
g. 2,88 mg Mg​2+​ / 100 m ​ L
h. 9 mg Ca2+ ​ ​ /100 ​mL

36. Determinaţi numărul de echivalenţi, mEq, ​µE ​ q din următoarele cantităţi:

e. 64mg sodiu
f. 3,9 mg potasiu
g. 4,8mg magneziu
h. 2g calciu
e. 0,064g Na; ​2,78 · 10-3 ​ ​ echivalenţi; 2,78 miliechivalenţi; 2,78 · 10​ 3​ µ​​µ​echivalenţi Na
f. 0,0039 g K; 1​ 0​ echivalenţi; 10​-1​ miliechivalenţi; 102​ ​ µ​​µe
-4​
​ chivalenţi K
g. 0,048 g Mg; 2 ​ · 10-4
​ ​ echivalenţi; 2· 10​-1​ miliechivalenţi; 2 · 10​2​ µ​​µe
​ chivalenţi Mg
h. 0,1 echivalenţi; 10​2​ miliechivalenţi; 105​ ​ µ​
​µe
​ chivalenţi Ca

37. Să se transforme în mEq/L, mol/L, ​µg ​ /L următoarele concentraţii:

e. 460mg Na​+​/100 mL probă
f. 60mg Mg​2+​/100 mL probă
g. 84 mg Fe​2+​/100 mL probă
h. 210 mg Fe​3+​/100 mL probă
e. 200 miliechivalenţi Na​+​; 0,2 mol Na​+​; 4,6 · 106​ ​ µ​ ​µ​g Na+​
f. 0,025 mol Mg​ ; 50 mEq Mg​ ; 6 · 10​ µ​
2+​ 2+​ 5​
​µg
​ ​ ​Mg​2+

g. 30 mEq Fe2+ ​ ;​ 15 · 10​-3​ mol Fe​2+​; 8,4 · 10​5​ µ​​µg ​ Fe2+​

h. 112,5 mEq Fe​ ; 3,75 · 10​ mol Fe​ ; 2,1 · 106​ ​ µ​
3+​ -4​ 3+​
​µ​g Fe2+ ​