Războiul de Treizeci de Ani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Războiul de Treizeci de Ani a durat din 1618 până în 1648 și a
fost un război purtat sub pretext religios. Cauza principală a fost Războiul de Treizeci de Ani
lupta pentru hegemonie în Europa, în special ambiția Franței, Parte din războaiele religioase europene[*]
condusă de cardinalul Richelieu, de a se profila pe plan european
în detrimentul Imperiului romano-german și puterii Habsburgilor.
Astfel, regatul Franței, prin subsidii financiare și sprijin moral, a
încurajat și amplificat resentimentele antiimperiale ale principilor
protestanți germani. Aceștia, sub conducerea principelui elector
Frederic al IV-lea al Palatinatului, au pus pe picioare, în anul 1608,
Uniunea Protestantă, în sprijinul căreia au intervenit militar, pe
parcursul războiului, Franța, Olanda, Danemarca, Suedia - cu
regele Gustav Adolf și Transilvania. De partea cealaltă, principele
elector Maximilian I de Bavaria a organizat, în anul 1609, coaliția
intitulată Liga Catolică, proimperială.
Aruncarea delegaților catolici pe fereastrǎ, în Praga
Războiul a fost declanșat prin incidentul din Praga, când doi (1618)
reprezentanți ai împăratului și notarul acestora au fost aruncați pe Informații generale
Perioadă 1618-1648
fereastră (defenestrați) de stările cehe nemulțumite. Aceasta a fost
Locație Europa, Germania de
scânteia începerii războiului care a urmat. Frederic al V-lea astǎzi
("Regele de o iarnă"), cel care a fost ales de stările protestante de la Rezultat Pacea Westfalică
Praga ca rege al Boemiei, în ciuda împotrivirii reprezentanților Beligeranți
imperiali (care au fost aruncați pe fereastră, dar au supraviețuit), nu Uniunea Protestantǎ Liga Catolicǎ
s-a putut menține la putere decât până în anul 1620. În Bătălia de Imperiul Suedez Sfântul Imperiu
la Muntele Alb (Bila Hora), armatele stărilor protestante cehe, Regatul Boemiei Roman
aflate sub conducerea lui Frederic al V-lea, au fost înfrânte de Danemarca-Norvegia Imperiul Spaniol
trupele imperiale comandate de generalul Johann von Tilly și (1625-1629) Arhiducatul Austriei
Wallenstein. Astfel, Frederic al V-lea a fost nevoit să fugă în Provinciile Unite Regatul Portugaliei
Olanda, iar împăratul Ferdinand al II-lea și-a impus pretențiile Regatul Franței Danemarca-Norvegia
asupra coroanei Boemiei. Palatinatul Elector (1643-1645)
Brandenburg-Prusia Bavaria
Războiul s-a desfășurat, în cea mai mare parte, pe teritoriul
Uniunea Polono-
Sfântului Imperiu Roman, provocând pagube economice imense. Regatul Angliei
Lituanianǎ
Localități și bunuri materiale au fost distruse, foametea și Regatul Scoției
Croația
epidemiile au dus la dispariția aproape totală a populației din Transilvania
regiunile implicate în război. În sudul Germaniei numai o treime Regatul Ungariei
din populație a supraviețuit acestui război nimicitor, fiind necesar Cazaci Zaporojeni
mai mult de un secol pentru refacerea pierderilor provocate.
Conducători
Gustav Adolf † Johann von Tilly †
Carol al X-lea Albrecht von
Cuprins Frederick al V-lea Wallenstein
Cauze ale războiului Ludovic al XIII-lea Ferdinand al II-lea
Cardinalul Richelieu
Desfășurarea conflictelor
 Participarea la război a românilor din Vlahia Moravă Ludovic al II-lea de Ferdinand al III-lea
Încheierea războiului de 30 de ani Bourbon Filip al IV-lea
Urmările războiului de Treizeci de Ani Christian al IV-lea Maximilian I
Galerie George Villiers

Note Gabriel Bethlen

Bogdan Hmelnițki
Bibliografie
Legături externe Efective
Vezi și 500.000 soldați 450.000 soldați
150.000 suedezi 300.000 spanioli
110-150.000 germani 100-200.000 germani
Cauze ale războiului 140.000 francezi 20-30.000 unguri și
75.000 olandezi croați
Reforma protestantă, inițiată în 1517 de Martin Luther, divide cea
20-30.000 unguri
mai mare parte a Europei Occidentale în două tabere: catolici și
20.000 danezi și
protestanți. Războiul a început ca un conflict religios, de felul celor norvegieni
din Franța sau din Țările de Jos, numai că a luat proporții 6.000 transilvăneni
internaționale, întinzându-se din Danemarca până în Transilvania. Pierderi
Aceasta a fost cu putință din două motive. Pe de o parte, calviniștii aprox. 300.000 uciși aprox. 400.000 uciși
cehi din Cehia, care nu voiau să se lase conduși de germani, pierderi ale populației civile
formau un grup influent în politica și economia țării lor. Pe de altă germane 6.500.000
parte, a apărut problemaMării Baltice.
Modifică date / text
În regiunea Balticii, puterea dominantă, la începutul secolului al
XVII-lea, era Danemarca, de care Norvegia nu era încă despărțită. Suedia deținea Finlanda și Estonia. Cu forța ei militară, sub
conducerea tânărului și viteazului rege Gustav Adolf, a închis, pentru o sută de ani, ieșirea la mare a Rusiei. De asemenea, a redus
posesiunile regatului polon de pe o fâșie întinsă a țărmului baltic. Domnia lui Gustav Adolf (1611-1632) a avut drept consecință
construirea unui stat puternic, prin reforme legislative și militare, prin stimularea economiei și a culturii, prin dezvoltarea marinei
comerciale.

Interese de negoț (comerciale) în bazinul Balticii nu aveau numai statele germane din nord și orașele hanseatice (Hamburg, Lübeck,
Danzig - astăzi Gdansk, în Polonia), ci și Anglia, Olanda, chiar și Spania, pentru bogățiile zonei: grâne, pește, lemn, minereu de fier
și aramă...

Desfășurarea conflictelor
Începută în 1618, la Praga, prin aruncarea pe fereastră a doi dregători imperiali, revolta Cehiei a fost înăbușită de trupele lui
Ferdinand al II-lea. Bătălia de la Muntele Alb (1620) a fost urmată de o represiune sângeroasă, de confiscarea averilor nobilimii, de
convertirea cu sila la catolicism. Urmărindu-și planurile de a slăbi puterea împăratului, Anglia, Olanda și Franța s-au străduit, cu bani
și diplomație, să provoace în nordul Germaniei, mai întâi, o intervenție daneză. Împăratul Christian al IV-lea este înfrânt de
Wallenstein la Dessau si de comandantul belgian T
illy, la Lutter, in 1626, apoi, una suedeză.

Gustav Adolf a murit în lupta de la Lützen (1632). Dar și dușmanul său, Wallenstein, care-și formase o armată de mercenari, va fi
ucis din ordinul împăratului. Ca și Mihai Viteazul, Wallenstein a căzut victimă Habsburgilor, ostili oricărei politici independente în
zona pe care o dominau. Din 1635 intra în luptă și Franța, care-i avea ca adversari pe spanioli (atât în sud, cât și în nord, în Flandra).
Ea trimitea trupe în Germania, dar și ajutoare bănești în Portugalia și Catalonia, alimentând, astfel, focare de revoltă împotriva
Spaniei.

Participarea la război a românilor din Vlahia Moravă

Din cauza ostilității Imperiului Habsburgic față de protestanții cehi,
românii din Moravia au luptat alături de cehi împotriva Imperiului în Cronologie
războiul de 30 de ani. Au luptat în acel timp alături de danezii și
Începe Reforma
suedezii protestanți având centrul rezistenței la Vsetín în Vlahia 1517
Protestantă.
Moravă. Generalul Wallenstein a condus cele mai multe acțiuni
militare împotriva acestor români. Imperialii au reușind să-i înfrângă Carol Quintul încearcă să-i
în 1644. După această dată, imperialii au executat sute de români și 1546 - 55 reprime pe protestanții
germani.
au ars Vsetín-ul și satele considerate dușmane. Tot imperialii au forțat
românii din Moravia să treacă la catolicism.[1] 1555 Pacea de la Augsburg
Războaie religioase în
1562 - 98
Încheierea războiului de 30 de ani Franța
Războiului de 30 de ani i-a fost pus capăt prin pacea din Westfalia. Declanșarea revoluției
Acest document a marcat începutul sistemului statal european bazat 1568 olandeze împotriva
pe state naționale. Cu toate acestea, Sfântul Imperiu Roman a Spaniei
continuat să existe (până în 1806), însă cu puteri mult slăbite față de Noaptea Sfântului
1572
perioada medievală. Bartolomeu
Armata spaniolă este
1588
Urmările războiului de Treizeci de înfrântă.

Ani 1589
Henric al IV-lea începe
domnia.
În Germania, formarea națiunii a întârziat față de alte părți ale
apusului Europei, deoarece existau vreo 400-500 de state (stătulețe) 1598 Edictul de la Nantes
mari și mici, adeseori foarte mici. Această fărâmițare politică a fost 1618 Defenestrația de la Praga
statornicită de către „păcile din Westfalia”, prin care războiul a luat
sfârșit în 1648. A fost slăbită autoritatea Imperiului asupra micilor Reluarea războiului
1621
olandezo-spaniol
state care, încă din Evul Mediu, aveau tradiții și instituții proprii.
Dinastia din care de două sute de ani se alegeau împărații, Victoriile protestanților
1631 -
Habsburgii, fiind împiedicată să dea Germaniei forma unei monarhii suedezi la Breitenfelde și
1632
absolute, a manifestat această tendință numai în Austria și în celelalte Lützen
provincii unde domnea direct. De atunci, a început să se despartă 1634 Asasinarea lui Wallenstein
istoria austriacă de cea a Germaniei, unde protestanții au primit
libertatea religioasă pentru care luptaseră. În schimb, acolo unde Intervenția francezilor în
1635
Habsburgii erau stăpâni, s-a impus, în continuare, catolicismul cel
Războiul de 30 de Ani
mai intolerant. Victoria franceză de la
1643 Rocroi pune capăt
Opera distrugătoare a războiului a adus Germaniei îndelungate supremației Spaniei.
suferințe și i-a schimbat, parțial, harta politică. A asigurat cultelor
protestante libertatea pe care Habsburgii le-o refuzau, dar a stors de
1648 Pacea de la Westphalia
vlagă țara și a creat trei poli de concentrare a forțelor pentru viitor:
Austria, Bavaria și Brandenburg-Prusia.

Galerie
 Scene de război, de Bătălia de la Sablat, 10
Sebastian Vrancx iunie 1619 Europa dupǎ Pacea Westfalică

Bautzen cca. 1620, de Execuția a 27 de lideri

Matthäus Merian rebeli boemieni, Praga,
21 iunie 1621

Bătălia de la Wimpfen, 6 Bătălia de la Fleurus, 29 Bătălia de la Stadtlohn, 6 Asediul Stralsund-ului,

mai 1622 august 1622 august 1623 mai - 4 august 1628

O bătălie cavaleristă, Jefuirea Magdeburg-ului, Bătălia de la Frankfurt pe capturarea cetății

între 1626 și 1628 1631. Din 30,000 de Odra, aprilie 1631 Rheinfelden de către
locuitori, doar 5,000 au trupele lui Gómez Suárez
supraviețuit. de Figueroa y Córdoba,
1633
 Bătălia de la Rocroi, Asediul suedez nereușit
1643 al Brno, 1645

Note
1. ^ http://www.mestovsetin.cz/EN/vismo/dokumenty2.asp?id_org=100315&id=1001&p1=60

Bibliografie
Andrei Pippidi, Monica Dvorski, Ioan Grosu,Istorie, clasa a VI-a, Ed. Corint, 2001; ISBN 973-9281-72-9
Graham Darby, Războiul de Treizeci de Ani, Ed. All, 2005; ISBN 973-571-512-0.

Legături externe
„Războiul de Treizeci de Ani, 1618-1648”, Ro.historylapse.org, accesat în 9 martie 2018

Vezi și
Bătălia de la Nördlingen

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Războiul_de_T
reizeci_de_Ani&oldid=12410062

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 11 octombrie 2018, ora 16:40.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.