Dr.

Procesual Civil – Curs 3

Continuare – conditiile de exercitare a actiunii civile

3. Calitatea procesuala- art. 36-39 - > legitimatio ad causam

=identitatea dintre partile procesului si persoanele implicate in rap. jur. dedus judecatii
Materia litigioasa este ceea ce preexista litigiului, raporturile subiective care intra in conflict - atunci cand se
acutizeaza pot ajunge in fata instantei =>proces
In proces ar trbebui sa fie aceste persoane din raportul juridic preexistent

Cine face cererea si pe cine cheama?

 Reclamant :Cel care e parte in raportul juridic si este nemultumit
 Parat: reclamantul il cheama in judecata pe cel pe care doreste sa-l oblige la o conduita.

 In materie contractuala : de regula, partile contractului

 In materia drepturilor reale: de regula :
 Activa: titularul dreptului
 Pasiva: orice pers, dr real e opozabil erga omnes
Sunt si situatii mai complicate, in special in partea de dreptul familiei: NCC da unele lamuriri cu privire la calitatea
procesuala, art 429 NCC :
 actiunea in tagada paternitatii:
 calitate procesuala activa- sotul mamei, mama, tata biologic si copilul. Dar foarte mult
timp, pana prin 2000 tatal biologic nu avea calit procesuala, doar sotul mamei avea,
pentru ca se spunea ca doar el ar putea fi prejudiciat. Apoi s-a schimbat viziunea si au
dobandit calitate procesuala toti cei mentionati

 calit procesuala pasiva pentru actiunea in tagada paternitatii:

 sotul mamei impotriva copilului, sau mamei si mostenitorilor copilului daca c. este decedat
 mama sau copilul impotriva sotului mamei
 tatal biologic impotriva mamei si copilului.

*calitatea procesuala se apropie foarte mult de notiunea de interes*

Exemplu: la divort: doar sotul si sotia au calitate procesuala, se prevede clar aceasta pentru a se evita alte
interventii: socrii, spre ex. Au existat cereri de interv principala din partea socrilor in practica, interveneau pentru
ideea culpei si acest fapt coducea la unele efecte patrimoniale - desigur efectele erau proprii sotilor
 ! In mod exceptional:
- se recunoaste calitatea procesuala si unor persoane, organizatii, institutii, autoritati care nu au drepturi
proprii, dar este nevoie de o prevedere expresa a legii !

I. Exemplu: procurorul: art. 92 NCPC, art 245 NCPP

Procurorul nu functioneaza ca un reprezentant al minorului, este reprezentant al societatii care actioneaza in
numele minorului prin numele procurorului, societatea actioneaza prin procuror, procurorul are drepturi proprii.
II. Exemplu: organizatiile sindicale, asociatiile pentru protectia consumatorilor, organizatiile
neguvernamentale pt protectia drepturilor omului sau care au un interes legitim in combaterea discriminarii cand
aduce atingere unei pers sau unui grup de persoane.
 OG 137/2000 – privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare , art. 28 - consacra
calitatea procesuala activa:
Art. 28 (1)Organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au interes
legitim în combaterea discriminării au calitate procesuală activă în cazul în care discriminarea se manifestă
în domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi sau unui grup de persoane.
(2)Organizaţiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuală activă şi în cazul în care discriminarea aduce
atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urmă.
 Alin(1) - exemplu: cineva afirma ceva despre un grup de nevazatori ( grup nedeterminat)
 Alin (2) - si cand discriminarea aduce atingere unei anumite persoane, dar in acest caz este nevoie de cererea
acestei persoane
Exemplu: Ionel n-a fost primit la facultate ca e de o anum. rasa, de o anum. varsta etc.
1
 Organizatia neguvernamentala are calitate procesuala, dar interesul este al persoanei=> ONG-ul nu are
interes personal, in acest caz se deroga de la regula interesului personal= numai pt ca legea prevede expres.

III. Exemplu : Legea 62/2011- Legea dialogului social

Art. 28 alin.( 2) : calitate procesuala activa:
Art. 28(1)Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele
funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din
acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti,
organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
(2)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice
acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei
împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia
sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres.
(3)În exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţiile sindicale au calitate procesuală
activă.
- organizatia sindicala pt membr ei, art. 28 prev. expres ac. calitate, in temeiul art. 37 NCPC
- Organiz sindicala introduce, dar dr. de dispozitie ii ramane membrului organizatiei sindicale.

IV. Exemplu : OG 21/ 1992 – privind protectia consumatorilor, art. 37. lit. h)
Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au următoarele drepturi şi obligaţii:
h) de a introduce acţiuni în justiţie pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorilor

V. Exemplu: Legea 193/2000 - clauze abuzive, calitate, Asoc prot consumat ?

Art. 13 alin.(1) si (2) – actiune (1)Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă
profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive
din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1), inst. va aplica şi amenda contravenţională prev. la art. 16.
- se judeca un organism de la art. 8 cu un profesionist, pierde profesionistul, dar hotararea judecatoreasca din procesul
dintre ei produce efect pentru toti consumatorii cu care are contract si consumatorii lui viitori: trb sa inlature cl.
abuzive din contract, dar pe baza simplei hotarari, nu au dreptul sa ceara direct daune ceilalti consumatori.
Actiunile colective, greu de acceptat la noi, doar in matriile astea mentionate si cu
anumite limite.
Calitatea procesuala nu se confunda cu existenta sau inexistenta drepturilor deduse judecatii, se verifica
la inceput si are legatura cu cine afirma ca este reclamantul si cel care e parat: exemplu, daca reclamantul apare ca
fiind cel care are dreptul sa stea in proces si paratul la fel, nu existenta dr.: asta e chestiune de fond.
 In materia actiunilor reale indentitatea dintre reclamant si cel care e titularul dreptului, teoretic ar
duce si la rezolvarea chestiunilor pe fond, dreptul real nu poate apartine mai multor persoane. Astfel
ca, in actiunile reale de multe ori instanta uneste cu fondul exceptia lipsei calitatii procesuale
active, pentru ca cercetarea acestei identitati de cele mai multe ori reprezinta rezolvarea chestiunii de
fond
Exemplu: reclamantul este cumparatorul unui bun, paratul si el cumparatorul aceluiasi bun de la acelasi
vanzator, iar pentru ca instanta sa se stabilieasca calitatea de proprietare a reclamantului trebuie sa inlature calitatea
paratului.
Dar nu mereu exista( sau nu mereu apare necesitatea) unirii acestei exceptii cu fondul: in actiunea in
revendicare, paratul ii poate opune reclamantului ca nu e mostenitorul adevarat al titularului, nu se mai uneste. Nu
vrea sa combata existenta titlului, ci ca titularul titlului e altul.
Proba calitatii procesuale si active si pasive apartine reclamantului, el a formulat actiunea, el a stabilit pe
cine cheama in proces, el trebuie sa arate ca acel cadru procesual adoptat de el este cel corect, pe care trebuia sa-l
adopte. Nu poate dovedi paratul de ce se afla intr-un proces in care el nu a vrut sa fie.

 Transmiterea calitatii porcesuale

- se poate transmite calitatea procesuala, cu unele exceptii.
Transmitere:
- legala: exemplu: succesiunea in drepturi : art. 38 si art. 412 NCPC( suspendare pana la introducerea in cauza a
mostenitorilor)
- conventionala: art. 38 NCPC
Art. 38: Transmiterea calităţii procesuale
2
 Calitatea de parte se poate transmite legal sau convenţional, ca urmare a transmisiunii, în condiţiile legii, a
drepturilor ori situaţiilor juridice deduse judecăţii.

 Calitatea procesuala nu poate fi transmisa:

 Exemplu: in cazul divortului
Exista o modalitate de continuare a procesului, dar in aceasta situatie nu opereaza o transmitere a calitatii
procesuale: art.926 NCPC.
Art. 926: Decesul unuia dintre soţi
(1) Dacă în timpul procesului de divorţ unul dintre soţi decedează, instanţa va lua act de încetarea căsătoriei
şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului.
(2) Cu toate acestea, când cererea de divorţ se întemeiază pe culpa pârâtului şi reclamantul decedează în
cursul procesului, lăsând moştenitori, aceştia vor putea continua acţiunea, pe care instanţa o va admite
numai dacă va constata culpa exclusivă a soţului pârât. În caz contrar, dispoziţiile alin. (1) rămân
aplicabile.
(3) Pentru introducerea în cauză a moştenitorilor soţului reclamant, instanţa va face aplicarea art. 412 alin.
(1) pct. 1.
(4) În cazul în care acţiunea este continuată de moştenitorii soţului reclamant, potrivit alin. (2), căsătoria se
socoteşte desfăcută la data introducerii cererii de divorţ.
Este un caz care vrea sa elimine eventuala nedreptate: triplul ghinion :))) Dar nu = transmitere, mostenitorii nu
devin soti,

 Exista situatii in care poate transmite calitatea procesuala, daca actiunea a fost pusa deja in
miscare
 Revocarea donatiei pentru ingratitudine - art. 1024 NCC.
Art. 1.024. - (1) Dreptul la acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen
de un an din ziua în care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine.
(2) Acţiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitată numai împotriva donatarului. Dacă
donatarul moare după introducerea acţiunii, aceasta poate fi continuată împotriva moştenitorilor.
(3) Cererea de revocare nu poate fi introdusă de moştenitorii donatorului, cu excepţia cazului în care
donatorul a decedat în termenul prevăzut la alin. (1) fără să îl fi iertat pe donatar. De asemenea, moştenitorii
pot introduce acţiunea în revocare în termen de un an de la data morţii donatorului, dacă acesta a decedat
fără să fi cunoscut cauza de revocare.
(4) Acţiunea pornită de donator poate fi continuată de moştenitorii acestuia.

 Raspundere – repararea prejudiciului nepatrimonial – art. ?

*Transmiterea calitatii procesuale nu este specifica inceputului procesului, poate avea loc si inaine de proces*
Exista situatii in care termenul de introducere a actiunii difera dupa cum s-a transmis sau nu calitatea inainte
de proces: stabilirea maternitatii si a paternitatii.
 Revenind la regula posibilitatii transmiterii calitatii procesuale

Procedura in acest sens este prevazuta de art. 39 NCPC

Art. 39: Situaţia procesuală a înstrăinătorului şi a succesorilor săi
(1) Dacă în cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte între vii cu titlu particular, judecata va continua
între părţile iniţiale. Dacă însă transferul este făcut, în condiţiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauză de
moarte,judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu universal al autorului, după caz.
(2) În toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoştinţă de existenţa
procesului, sau poate să fie introdus în cauză, la cerere ori din oficiu. În acest caz, instanţa va decide, după
împrejurări şi ţinând seama de poziţia celorlalte părţi, dacă înstrăinătorul sau succesorul universal ori cu titlu
universal al acestuia va rămâne sau, după caz, va fi scos din proces. Dacă înstrăinătorul sau, după caz, succesorul
universal ori cu titlu universal al acestuia este scos din proces, jud. va continua numai cu succesorul cu titlu
particular care va lua procedura în starea în care se află la mom. la care acesta a intervenit sau a fost introdus în
cauză.
(3) Hotărârea pronunţată contra înstrăinătorului sau succesorului universal ori cu titlu universal al acestuia, după
caz,va produce de drept efecte şi contra succesorului cu titlu particular şi va fi întotdeauna opozabilă acestuia din
urmă, cu excepţia cazurilor în care a dobândit dreptul cu bună-credinţă şi nu mai poate fi evins, potrivit legii, de
către adevăratul titular.

3
2 ipoteze:
 transmiterea pe cale de succesiune : art. 412 NCPC( suspendarea pana la introducerea in cauza a
mostenitorilor.
 transmiterea pe cale de instrainare, fie gratuit, fie oneros.
In cazul transmiterii prin instrainare, porcedura este una aparte. Instana va cita pe cel care a dobandit dreptul
in contradictoriu cu partile initiale in proces ( Operatiunea de instrainare poate fi cesiune sau o alta operatiune).
La primul termen, practic va avea loc o dezbatere in 3 si judecatorul va stabili dupa imprejurari si tinand
seama de pozitia celorlalte parti daca va cont procesul doar cu dobanditorul eliminand din proces pe
instrainator sau daca va continua procesul cu amandoi.
De ce asa? De ce il poate pastra?
In cazurile acestea( de instrainare) de multe ori apar discutii intre cesionar si cedent( cesiune lato senu- poate
fi si alta operatiune, donatie, vanzare etc.)
 Exemplu: intrainarea poate avea conditie si se disputa daca conidtia s-a implinit sau nu. Practic, pe
procesul initial se mai greveaza inca un proces.
 Exemplu: Cel care a instrainat poate invoca nulitatea absoluta a intrainarii. Instanta il pastaza, nu
poate solutiona fara el, trebuie probe etc., nu poate elimina instrainatorul si apoi sa stabileasca fara el
ca contr. e nul sau producator de efecte.

Inlocuirea are loc cand instanta nu mai are niciun dubiu cu privire la transmitere, nu mai exista niciun element
care sa genereze dubiu
 Acesta este sensul notiunii "dupa imprejurari si tinand seama de pozitia celorlalte parti”

Dar daca instanta nu stie de vanzare, cum poate cita? NCPC prevde ca cel care a dobandit un drept litigios,
este obligat sa intervina in proces.
Daca dobanditorul nu intervine, instanta nu cunoaste si nu-l introduce si partea adversa nu cere: procesul
continua in cobtradictoriu cu partea care a pierdut calitatea procesuala : in acest caz, care hotararea pronuntata
impotriva instrainatorului va produce efecte si in contra succesorului cu titlu part care nu a intervenit, fiindu-i
opozabila mereu si va avea autoritate de lucru judecat fata de el, va lutea fi executata direct asupra lui.
! De la aceasta sanctiune exista urmatoarea execeptie: ipoteza dobanditorului cu titlul particular care a fost de
buna-credinta si nu poate fi evins.
Exemplu:
 bun mobil, nesupus formalitatilor de publicitate sau supus acestora, dar acestea nu erau indeplinite
 In materia drepturilor reale, dobandeste in regimul de carte funciara, bazandu-se pe cuprinsul cartii funciare:
nu e notata actiunea in cartea funciara cand cumpara si va invoca buna-credinta, e greseala reclamantului ca
nu a notat. Dar totusi se poate dovedi ca a cunoscut pe orice alta cale si ar putea fi aplicata sanctiuninea
opozabilitatii hotararii in acest caz.
 proces cu privire la un bun care e urmarit de creditorii, scos la licitatie si X il dobandeste, nimic notat in cartea
funiara, exista text expres ca nu poate fi evins.

Exceptia lipsei calitatii procesuale

 nu presupune si analiza fondului, cu exceptia actiunilor reale, in cazul carora se poate uni cu fondul.
Sanctiune: respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana fara calitate/ sau impotriva unei persoane fara
calitate.
! Nu exista autoritate de lucru judecat in ceea ce priveste fondul, dar exista in ceea ce priv calitatea!
Se formuleaza impotriva aceluiasi parat, acelasi titlu: exista autoritate de lucru judecat. ( pe alt titlu nu e
autoritate de lucru judecat, nu mai e identitate de cauza)

4. Capacitatea procesuala- legitimatio ad processum

Nu este altceva decat capacitatea din dreptul substantial.
Capacitatea de folosinta si de exercitiu – se aplica regulile din dreptul civil cu privire la: dobandire, pierdere
etc.
In proc. civila, spre deosebire de dr. civil au cap. procesuala si pot sta in judecata : asociatiile, societatile
sau alte entitati fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii: Exemplu: sucursala, primarie de sector.
Prin exceptie, li se recunoaste dr. de actiune.
In cazul capacitatii de folosinta, sanctiunea este nulitatea absoluta, ce poate fi invocata in orice stare a
procesului, de orice parte, chiar din oficiu.
Art. 56: Capacitatea procesuală de folosinţă
4
 (1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile.
(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică,
dacă sunt constituite potrivit legii.
(3) Lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură
îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.

Daca s-a intentat actiunea de catre o persoana care a decedat sau impotriva unei persoane decedate, nu se
transmite calitatea. Decesul sa intervina in cursul procesului pt transmitere. Ar putea fi o solutie aceea in care paratul a
decedat, iar la primul termen, reclamantul sa si modif cererea si sa ceara introd in cauza a most paratului. (?)
 Lipsa capacitatii procesuale: minori sub 14 ani si pusi sub interdictie- nu pot sta personal, numai
prin reprezentant: parinte sau tutore
 Cu capacitate restransa: stau personal, vor fi citati, insa ca actele lor sa fie legale trebuie asistati de
parinte sau tutore.
Diferenta dintre reprezentare/ asistare
 Reprezentare: fara capacitate si presupune ca reprezentantul este citat in locul persoanei in cauza.
 In cazul asistarii vine personal chiar minorul, dar vor trebui sa-l asiste tutorele sau parintele - vor
trebui sa-i semneze actele.
Daca o persoana nu are capacitate sau are capacitate de exercitiu restransa si nu are reprezentant, temporal sau
exista un conflict intre el si reprezentant- instanta va numi un curator judiciar. Acesta este diferit de curatorul din
dreptul civil, se va ocupa numai de actele de procedura din respectivul dosar= curatela litis.
Art. 58: Curatela specială
(1) În caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant
legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea
reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese
între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56
alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi pers. cu cap. de exerciţiu restrânsă.
(3) Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest
scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute
de lege pentru reprezentantul legal.
(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin încheiere, stabilindu-se totodată şi
modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea
desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată.

 Nu are reprezentant: Exemplu: parintii nu pot exercita atributiile parintesti si inca nu i s-a numit un tutore.
 Conflict intre el si reprezentant: litigii patrimoniale in materia succesiunii: Exemplu: moare tatal : raman
mostenitori sotia supravietuitare, copilul minor si un legatar care vrea sa iasa din indiviziune: pe langa
conflictul dintre beneficiarul legatului si toti mostenitorii legali(sotia si copilul), exista si un conflit intre
mostenitorii legali: va veni un partaj, se va stabili un lot pentru fiecare, au interese divergente dpdv juridic.
Chiar daca practic parintele nu e in conflict cu copilul, din punct de vedere uman.
Curatorul este un avocat din baroul din raza teriteritoriala unde se afla instanta. Este numit de instanta prin
incheiere, de pe o lista pusa la dispozitie de catre barou.
*La barou exista 2 liste: una pentru avocati din oficiu ( penal si civil) si o lista de curatori

Remunerarea curatorului:
- plata provizorie va fi stabilita de catre instanta, prin incheiere si cu stabilirea cuantumului. La cereea curatorului, la
incetarea calitatii, instanta poate majora cuantumul.
Regula: coratorii judiciari sunt platiti de beneficiarul curatelei. Dar daca acestia nu pot plati( exemplu: ar
trebui sa plateasca minorul, adica mama ca parinte, dar mama fiind in conflict de interese cu minorul, nu vrea sa le dea
bani), plateste partea care are interesul sa continuie procesul: nu se poate continua fara curator, plateste
reclamantul, dar cheltuiala va fi dedusa la sfarsitul procesului, cel care trebuia sa achite.
Cand cel desemnat nu poate achita pentru ca primeste ajutor public judiciar: plateste statul. Dar va fi
consemnata ca si cheltuiala de judecata la sfarsitul procesului in sarcina celui care ar trebui sa plateasca.

Sactiunea lipsei capacitatii de exercitiu: nulitatea relativa. E relativa, dar e diferita.

5
 I. Art. 57 NCPC: Nulitatea nu poate interveni direct, instanta va trebui sa acorde un termen pentru ca actul
facut de cel fara capacitate sau de catre cel cu capacitata restransa dar neasistat, sa poata fi semnat de pers in cauza( de
reprezentant). Daca pana la acest termen nu este ratificat actul, atunci va intreveni nulitatea.
Art. 57: Capacitatea procesuală de exerciţiu
(1) Cel care are calitatea de parte îşi poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu
excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(2) Partea care nu are exerciţiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată,
asistată ori autorizată în condiţiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea
ori modul de organizare.
(3) Lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a procesului.
(4) Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale sunt anulabile.
Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
(5) Când instanţa constată că actul de procedură a fost îndeplinit de o parte lipsită de capacitate de exerciţiu va
acorda un termen pentru confirmarea lui. Dacă actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.
(6) Dispoziţiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

Exemplu:
 Apel. Minorul mai mic de 18 ani face apel. E injust sa spui ca nul si gata, Apelul poate fi bun pentru
el , il vede parintele care uitase sa faca apel si il ratifica.
 Sau poate face minorul apel cand nu e nicio sansa de castig si parintele renunta la apel ca sa nu mai
plateasca si cheltuielile de judecata.

II. A doua particularitate a acestei nulitati: desi relativa, poate fi invocata in tot cursul procesului. Art. 57
alin. (3) : dar trebuie sa existe si interes. Daca o parte care avea capacitate(major) s-a judecat cu un minor nelegal
reprezentat si minorul castiga, majorul nu poate invoca in apel ca hotararea e nelegala ca s-a judecat cu un minor care
n-a fost legal reprezentat. Pana la dezbaterile finale ar fi putut invoca, ar fi avut interes sa invoce. Majorul nu poate
face apel pe motivul lipsei capacitatii minorului care castiga, nici daca nu a stiut ca era minor (sau pus sub interdictie)
Dar poate veni reprezentantul minorului si poate cere desfiintarea hotararii, in tot cursul procesului si are si
interes.
Actele de dispozitie pe care persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa le
fac( tranzactia, renuntarea la judecata, renuntarea la drept si achiesarea) pot fi facute de reprezentanti sau de
minor asistat de catre parinte sau tutore numai cu incuviintarea instantei de tutela. Art.229 Legea de punere in
aplicare a NCC
In cazul pusului sub interdictie si in cazul minorului reprezentati de tutore este necesar si avizul consiliului de
familie : NCC
Potrivit art. 81 alin. 2 NCPC, actele de dispozitie facute de reprezentantii minorului si ai persoanelor puse sub
interdictie sau disparute, chiar cu autorizarea instantei de tutela, nu impiedica judecata daca instanta apreciaza ca nu
sunt in interesul acelei persoane. Autoriazarea e conditie de validitate a actului, dar chiar si valabil actul, instanta
poate considera ca nu e in interesul persoanei.

Clasificarea actiunilor
A. Dupa scopul urmarit de reclamant
1. Actiuni in realizare
2. Actiuni in constatare
3. Actiuni in constituire

In cadrul acestei clasificari, actiunile in realizare au ponderea principala.

1. Actiuni in realizare
=> reclamantul solicita recunoasterea unui drept si obligarea paratului sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
Exemplu:
 actiune in revendicare: solicita recunoasterea dreptului sau de proprietate si inalturarea posesiei abuzive
 plata pretului dintr-un contr de vzanzare: cere recunoasterea creantei si plata
 actiune in evacuare: cere recunoasterea dreptului sau si evacuarea.

2. Actiuni in constatare
= jumatate de actiune in realizare, nu are realizarea :)). Act. in constatare tind la constantarea existentei sau
inexistentei unui drept, fara a solicita si obligarea paratului la o prestatie.
6
 Art. 35: Constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept
Cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi
primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.

Caracteristici:
I. au ca obiect numai constatarea existentei sau inexistentei unui drept:
 unele vizeaza o consemnare a unui drept ( pozitive)
 iar unele vizeaza constatarea inexistentei dreptului adversarului (negative)
- Vizeaza constatarea numai a unui drept, nu si unei situatii de fapt:
Nu se poate solicita constatarea faptului ca un bun are vicii sau nu, nu se poate constata o declaratie de martor.
Pentru acestea exista o procedura distincta: conservarea probelor, asigurarea dovezilor (?)
De asemenea, printr-o sctiune in constatare nu se poate stabili identitatea unei persoane, daca a dobandit un
coeficient de invaliditate sau nu, acestea sunt stari de fapt.

II. Actiunile in constatare e au caracter subsidiar fara de actiunile in realizare.

Daca exista o actiune in realiz pentru acel drept, ar fi cam lipsita de interes o actiune in constatare, sa ceri numai
constatatea dreptului. Briciu: e o actiune lipsita de interes autonimizata. Instantele vorbesc ca e o conditie de
exercitare a actiunii in realizare( sa se constate ceva), dar e si... ?

III. Actiunile in constatare nu sunt susceptibile de executare silita: nu cere nimic, nu poate sa execute ce nu a
cerut.

Exemple :
 Reclamantul este si proprietar si posesor. Nu poate revendica ca nu exista parte cu calitate procesuala
pasiva( tot el are posesia), dar se confrunta zilnic cu contestari ale dreptului sau din partea unei
persoane care se pretinde titular al dreptului, dar nu il da in judecata. -> actiune in constatare pt
constatarea dreptului sau.
 A cumpara un imobil de la stat, dar statul a preluat de la autorul lui B( abuziv ) si B il ameninta ca o
sa-l dea in judecata si ca mai bine ii lasa imobilul lui acum si nu ar mai platii nici cheltuieli de
judecata. A se gandeste: daca are dreptate si ma trezesc ca revendica peste 20 de ani?( ca actiunea in
revendicare e imprescriptibila) -> mai bine cere actiune in constatare a dreptului sau sau inexistenta
dreptului lui B.
 Doi soti- patrimoniul bunurilor comune, divorteaza dar nu fac si partaj, nu se stie care e partea unuia
sau a altuia, se stab dupa contributie, dar nu e stabilita. Si nu vor sa iasa din indiviziue, dar unul dintre
ei vrea sa vanda din cota lui, dar nu stie cat are si in CF ar trebui sa scrie cota, nimeni nu cumpara ca
ii zic eu ca am 70%, trebuie sa scrie in CF. Fie trebuie sa existe un act de recunoastere din partea
celuilalt sot, fie il dau in judecata sa se constate cotele.
In practica se spune ca in acest caz exista actiune in realizare : partaj. Dar nu. Partajul este pentru
altceva, pentru eliminarea starii de coproprietate, eu vreau sa pastrez coproprietatea.
 Un debitor care si-a calculat el ca dreptul creditorului s-a prescris.
=>Actiune pentru constatarea pe cale judecatoreasca a inexistentei dreptului creditorului.

Dar daca insacreditorul a inceput executarea sumei, debitorul nu mai are actiune in constatare pt ca va
putea valorifica aparararea pe calea contestatiei la executare.
De altfel, textul art. 35 NCPC e foarte interesant : prevede imposibilitatea realizatii dreptului "pe orice alta cale" nu
numai printr-o cerere de chemare in jud actiune in realizare) .
Spre exemplu : contestatie la executare, intampinare (= forma pasive de realizare, chiar si formele pasive
sunt permise)
 Actiune in constatare interogatorie: mostenitorii legali se pregatesc sa isi imparta averea. Unul le
zice ca are el un testament, dar nu vrea sa il arate acum: si mostenitorii il dau in judecata sa se
constate daca exista testamentul.

3. Actiunile in constituire de drepturi

In general sunt intalnite in materia relatiilor de familie.
Spre deosebire de primele doua actiuni care au efecte si pentru trecut, actiunile in constituire creaza efecte
numai pentru viitor, au ca scop crearea unei sitiuatii juridice noi, diferita de cea existenta la data declansarii procesului.

7
 Celelalte doua actiuni nu presupun schimbarea drepturilor, ci doar confirmarea lor. In cazul actiunii in
constituire, am niste drepturi, le deduc judecatii sa le schimb: divort, punerea sub interdictie, tagada paternitatii.
Efecte: numai pentru viitor.
Cele mai multe actiuni in constituire sunt prevazute pentru drepturile nepatrimoniale, dar exista si pentru
drepturile patrimoniale
Exemplu: actiune pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare impotriva celui care nu
isi indeplineste obligatia ce izvoraste dintr-o promisiune de vanzare. Se schimba practic dreptul de creanta in drept de
proprietate =actiune in constituire cu efecte pentru viitor( ex nunc)
Importanta acestei clasificari( realizare, constatare, constituire): in special din punctul de vedere al conditiilor
de la actiunea in constatare.
Controversa doctrinara: ce fel de actiune e actiunea in constatarea nulitatii, ca s-a uzucapat un bun, ca a operat
pactul comisoriu? Ce fel de actiuni?