ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI

TINERETULUI
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

FACULTATEA DE
MECANICĂ
URL: www.mec.tuiasi.ro * E-mail: decanat@mail.tuiasi.ro
Tel./fax. +40 232 232337 * B-dul Dimitrie Mangeron, nr.61,
700050, Iaşi

Referat pentru
ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA
AUTOVEHICULELOR RUTIERE

Repararea transmisiei cardanice

Student:
Plesca Corneliu Emilian

Grupa 8401

Anul universitar
2015-2016
 Repararea transmisiei cardanice

1.1 Conditii tehnice, materiale, semifabricate

1.1.1 Conditiile tehnice.

Principalele conditii tehnice ale arborelui cardanic asamblat, se refera la corectitudinea

asamblarii (axele furcilor sa fie in acelasi plan) precum si la echilibrarea dinamica a acestuia
(fig. 1.22). Alte conditii tehnice privind executia pieselor separate se arata in figura 1.31 si
1.32.

1.1.2 Materiale.

Pentru executia arborelui tubular se folosesc tevi speciale de otel trase la rece, fara
sudura sau sudate, din calitatile de oteluri OLC 15,18 MC 10 etc.

Pentru furcile cardanice sau capetele canelate se folosesc oteluri carbon de calitate sau
oteluri aliate, pentru comentare sau imbunatatire 18 MC 10,21 TMC 12, OLC 45 X, 40 C10
etc.

Crucea cardanica se executa din oteluri aliate cu continut redus de carbon 15 MoMC 12,
21 TMC 12, 13 CN 30, care se supun cementarii urmata de calire si revenire ; duritatea dupa
tratament ajunge la 57. .. 65 HRC. Uneori se folosesc oteluri aliate cu continut mediu de
carbon, de tipul 41 C 10,40 MC11, la care se aplica un tratament termic de imbunatatire urmat
de calire prin curenti de inductie.

1.1.3 Semifabricate.

Pentru confectionarea pieselor arborilor cardanici (furci, parti canelate, crucea

cardanica) semifabricatele se obtin prin matritare de precizie cu incalzire in instalatii cu
curenti de inductie sau in cuptoare cu atmosfera controlata.

1.2 Defecte in exploatare a transmisiei longitudinale

Defectele care apar in exploatarea transmisiei longitudinale pot fi: dezechilibrarea

arborilor longitudinali; ruperea arborilor longitudinali; deformarea sau ruperea crucilor
articulatiilor cardanice ; slabirea sau ruperea suportului intermediar ; deteriorarea rulmentului
suportului intermediar.
 1.2.1 Dezechilibrarea arborilor longitudinali.

Defectul se manifesta prin vibratii pe timpul deplasarii automobilului.

Defectul se datoreste: dezlipirii placutelor de echilibrare;deformarii arborelui prin

lovire ; uzurii pronuntate a crucilor cardanice ; existentei unui joc prea mare intre canelurile
arborelui si butucul furcii culisante; deformarii flanselor de prindere ; uzurii rulmentilor de la
arborele secundar al cutiei de viteze sau de la pinionul de atac al transmisiei principale.

In cazul in care vibratia nu este puternica, se continua deplasarea automobilului cu

viteza redusa pana la atelierul de reparatie, unde se verifica In amanunt cauzele
dezechilibrului.

1.2.2 Ruperea arborelui longitudinal sau a crucilor cardanice.

Datorita acestor defecte, automobilul nu poate porni sau, daca se gaseste in miscare, se
poate rasturna.

Defectele se datoresc : manevrarilor necorespunzatoare ale ambreiajului (bruscarii

ambreiajului); uzurilor articulatiilor cardanice si cedarii materialului.

La aparitia defectului, care este insotit de un zgomot puternic, se opreste imediat

automobilul, dupa care se demonteaza arborele longitudinal rupt si se remorcheaza
automobilul pana la atelierul de reparatie.

1.2.3 Ruperea sau slabirea suportului intermediar.

Defectul se datoreste desfacerii sau ruperii suruburilor de prindere. Initial, defectul se

manifesta printr-un zgomot puternic dupa care automobilul incepe sa vibreze.

Inlaturarea defectului consta in strangerea suruburilor, in cazul In care s-au rupt umerii
suportului, automobilul trebuie remorcat pana la atelierul de reparatie. Pentru aceasta, se
demonteaza intregul suport si arborele respectiv.

1.3 Demontarea transmisiei cardanice

1.3.1 Demontarea transmisiei cardanice de pe automobil.

Se desfac piulitele care fixeaza transmisia cardanica de flansa arborelui secundar al

schimbatorului de viteze si de puntea motoare.

Apoi, se demonteaza suportul lagarului intermediar.

 Dupa indepartarea placii inferioare de pe cadru, se scoate transmisia cardanica. Se va
avea grija sa nu se loveasca arborele cardanic, intrucat se poate dezechilibra.

1.3.2 Dezasamblarea transmisiei cardanice

Dezasamblarea transmisiei cardanice cuprinde, in specia urmatoarele :

 demontarea crucilor cardanice,

 depresarea rulmentilor,

 demontarea suportului lagarului intermediar.

In continuare, se prezinta succint procesul tehnologic de reconditionare a reperelor

reprezentative care intra in componenta transmisiei cardanice de la automobilele din familia
Roman.

1.4 Repararea crucii cardanice

1.4.1 Material.

Crucile cardanice ale autocamioanelor din familia Roman se executa din otel 21 MoMC
12. in urma tratamentului termic de cementare se obtine o duritate de 62 ± 3 HRC.

1.4.2 Conditii tehnice de reformare.

Crucea cardanica se reformeaza daca prezinta fisuri sau crapaturi de orice natura,
indiferent de pozitie.

1.4.3 Defecte.

Crucea cardanica poate prezenta urmatoarele defecte (fig. 1.25): uzura suprafetei de
lucru l a fusurilor; uzura filetului 3; uzura frontala
Fig. 1.25. Defectele crucii cardanice.

1.4.4 Tehnologia de reconditionare

Usura suprafetei de lucru, a fusurilor se stabileste prin masurare cu micrometru de

exterior sau cu calibru potcoava la cota 23,700 mm.
Se reconditioneaza prin metalizare sau cromare urmata de rectificare la
cota nominala.

Usura filetului se stabileste cu calibru pentru filet M 8x1. Cand sunt deteriorate mai
mult de doua spire, se reconditioneaza prin incarcare cu sudura, gaurire si refiletare la cota
nominala.

Uzura frontala a fusurilor se stabileste cu calibru potcoava la cota

96,00 mm. Se reconditioneaza prin incarcare cu sudura electrica si rectificarea plana la cota
nominala 96,80-0,054mm, sau prin rectificare plani si folosirea unor saibe compensatoare.

La prelucrarea acestei piese problema tehnologica cea mai importanta care se impune
a fi rezolvata este asigurarea perpendicularitatii axelor de simetrie, pastrand in acelasi timp
coaxialitatea bratelor diametral opuse. Axa de simetrie a tuturor bratelor trebuie sa fie in
acelasi plan, iar unghiul dintre acestea in planul orizontal sa fie de 90°. Alte conditii tehnice
sunt date in figura 1.25.

Succesiunea principalelor operatii de prelucrare mecanica poate fi urmatoarea:

frezarea suprafetelor frontale ale bratelor; centruirea bratelor; strunjirea de degrosare si
finisare a bratelor ; spalarea ; controlul intermediar ; tratamentul termic (de exemplu, calire
prin curenti de inductie) ; rectificarea de degrosare a bratelor ; rectificarea de finisare a
bratelor ; superfinisare ; spalarea ; controlul final.
 Reconditionarea consta in incarcarea suprafetelor uzate cu aliaje dure (incarcare prin
sudura, prin metalizare cu pulberi, prin cromare), rectificarea fusurilor la cota nominala si
refacerea filetului la dimensiunea corespunzatoare gresorului. Cand crucile cardanice prezinta
fisuri, uzuri exagerate, deformatii ce nu se pot inlatura ele se reformeaza.

1.5 Repararea furcii cu butuc

1.5.1 Material.

Furca cu butuc de la autocamioanele Roman se executa din otel OLC 45, aplicandu-se
un tratament termic de imbunatatire.

1.5.2 Conditii tehnice de reformare.

Furca canelata se reformeaza in urmatoarele cazuri: fisuri sau rupturi de orice natura
sau pozitie; diametrul gaurii pentru rulment mai mare de 40,00 mm; grosimea canelurii mai
mica de 5,100 mm ; diametrul de centrare a canelurilor mai mare de 60,000 mm.

1.5.3 Defecte.

Furca cu butuc poate avea urmatoarele defecte (figura 1.26): incovoierea tevii l; uzura
locasurilor 2 pentru rulmentii cardanici cu ace; uzura filetului 3 pentru gresor; uzura in
grosime a canelurilor 4; uzurii suprafetei 5 de centrare a canelurilor (uzura in inaltime a
canelurilor)

1.5.4 Tehnologia de reconditionare

Incovoierea tevii se masoara utilizand un dispozitiv de centrare pe caneluri si pe

locasurile rulmentilor. Se reconditioneaza prin indreptare cu o presa de 10 tf; bataia maxima
admisa este de 0,15 mm.

Uzura locasurilor pentru rulmentii carbonici cu ace se stabileste prin masurare cu

micrometru de interior sau cu calibru tampon la cota 38,040 mm. Se repara prin
alezarea locasului rulmentilor la cota de reparatie 38,10+0,025mm. Inelul exterior al
rulmentului cu ace (care se va folosi in acest caz) se va croma, iar apoi se va rectifica la cota
de reparatie 38,1+0,026+0,024 mm.

Uzura filetului pentru gresor se stabileste cu un calibru pentru filet M10x1. Daca sunt
uzate mai mult de doua spire, se reconditioneaza prin incarcare cu sudura, gaurire si refiletare
la cota nominala.
Fig. 1.26. Defectele furcii cu butuc.

Uzura in grosime a canelurilor se stabileste prin masurare cu o cala de verificare la

cota 5,00 mm. Se reconditioneaza prin brosarea canelurii la cota de reparatie 5,l+0,02+0,047 mm
cu suprafata de centrare la 600-0,030 mm. La montaj, se va folosi un fus (cap cardanic) majorat
la cota de reparatie 5,l-0,043-0,013 mm pentru grosimea canelurii si 60-0,040-0,065 mm pentru
suprafata de centrare. Defectul s-ar putea inlatura si aplicand metoda de reconditionare prin
inlocuirea unei parti din piesa.

Uzura suprafetei de centrare a canelurilor se elimina prin aplicarea solutiei de

reconditionare a uzurii in grosime a canelurilor precizata mai sus.

1.6 Repararea furcii cu flansa

1.6.1 Material.

Furca cu butuc de la autocamioanele Roman se executa din otel OLC 45, aplicandu-se
un tratament termic de imbunatatire.

1.6.2 Conditii tehnice de reformare.

Furca cu flansa se reformeaza cand prezinta fisuri sau rupturi, cand diametrul gaurii
pentru rulment este mai mare de 0 40 mm si cand grosimea flansei de prindere este mai mica
de 7 mm.
 1.6.3 Defecte

Defectele reprezentative ale furcii cu flansa sunt (figura 1.27): uzura gaurilor de
prindere a flansei l cu flansa de pe arborele secundar al schimbatorului de viteze si uzura
locasurilor 2 pentru rulmentii cardanici cu ace

Fig. 1.28. Defectele furcii cu flansa.

1.6.4 Tehnologia de reconditionare

Uzura gaurilor de prindere a flansei se

stabileste prin masurare cu subler de interior
sau cu calibru tampon la cota 10,40 mm.

Se repara prin incarcare cu sudura si

gaurire la cota nominala.

Uzura locasurilor pentru rulmenti se

stabileste prin masurare cu micrometru de
interior sau cu calibru tampon la cota 38,040
mm. Se reconditioneaza in mod identic ca la
furca cu butuc.

1.7 Repararea fusului axului cardanic

1.7.1 Material.

Otel 41 VMoC 17 imbunatatit.

1.7.2 Conditii tehnice de reformare

Fisuri sau rupturi de orice natura sau pozitie; incovoierea sau torsionarea axului;
latimea canelurii mai mica de 4,800 mm; diametrul suprafetei de centrare a canelurilor mai
mic de 50,500 mm.

1.7.3 Defecte

Defectele posibile ale fusului axului cardanic al autocamioanelor Roman (fig. 4.29)
sunt: uzura in latime l a canelurilor si uzura suprafetei de centrare 2 a canelurilor.
 Fig. 1.29. Defectele fusului
axului cardanic.

1.7.4 Tehnologia
de reconditionare

Uzura in latime
a canelurilor se
stabileste prin
masurare cu un sablon
la cota de 4,80 mm.

Uzura suprafetei de centrare a canelurilor se constata prin masurare cu micrometru de

exterior sau cu calibru potcoava la cota 50,500 mm.

Ambele defecte se pot reconditiona conform celor precizate la repararea furcii cu

butuc.

1.8 Repararea axului intermediar.

Axul intermediar al transmisiei cardanice de la autocamioanele Roman se executa din
otel 50 VO 11 tras la rece si imbunatatit. Acest reper nu se reconditioneaza, ci se refoloseste
sau se reformeaza.

Conditiile tehnice de reformare sunt urmatoarele : fisuri de orice natura sau pozitie;
stirbituri sau rupturi ale canelurilor; incovoierea sau torsionarea arului; latimea canelurii mai
mica de 6,700 mm; supra fata de centrare a canelurilor mai mica de 41,690 mm.

1.9 Repararea carcasei lagarului pentru axul cardanic

1.9.1 Material

Fonta cenusie Fc 20

1.9.2 Conditii tehnice de reformare

La fisuri mai mari de 15 mm sau mai mici de 15 mm, dar mai multe de trei si rupturi de
orice natura sau pozitie.

1.9.3 Defecte

Defectele posibile ale carcasei lagarului pentru axul cardanic (figura 1.30) sunt
urmatoarele: uzura locasului 1 pentru rulment; deteriorarea filetului 2 la gaurile de prindere a
capacului; deteriorarea filetului 3 pentru gresor; fisuri reduse ale carcasei 4; uzura alezajului 5
pentru umarul inelului de etansare.

1.9.4 Tehnologia de reconditionare

Uzura locasului pentru rulment se stabileste prin

masurare cu micrometru de interior sau cu calibru tampon la
cota 0100,080 mm. Se reconditioneaza prin incarcare cu
sudura (sau metalizare) si prelucrare la cota nominala.

Deteriorarea filetului la gaurile de prindere a

capacului se constata cu calibru pentru filet M 8. Se
reconditioneaza prin refiletare la cota majorata M 10.

Deteriorarea filetului pentru gresor se constata cu

calibru pentru filet M8x1.

Se reconditioneaza prin incarcarea gaurii cu sudura,

gaurire si refiletare Ia cota nominala.

Fig. 1.30. Defectele carcasei lagarului pentru

axul cardanic

Fisurarea carcasei se constata vizual. Cand lungimea fisurii este mai mica de 15 mm si cand
numarul lor nu este mai mare de trei, se reconditioneaza prin sudare si ajustare.

Uzura alezajului pentru umarul inelului de etansare se stabileste prin masurare cu

micrometru de interior sau cu calibru tampon la cota 64,500 mm. Se reconditioneaza prin
incarcare cu sudura si prelucrare la dimensiunile nominale.

1.10 Asamblarea, montarea si verificarea transmisiei cardanice

1.10.1 Asamblarea transmisiei cardanice

Asamblarea transmisiei cardanice consta in montarea rulmentilor pe crucile cardanice si

asamblarea acestora cu furcile cardanice.

Dupa reconditionarea pieselor componente, transmisia cardanica se asambleaza si se

verifica.

Pentru a realiza o asamblare corecta, se va urmari ca rulmentii sa aiba numarul

corespunzator de ace, garniturile tip simering sa fie prevazute cu arcuri, furca canelata sa se
deplaseze usor pe mansonul canelat, iar crucile sa se roteasca fara intepeniri in rulmentii
furcilor.

1.10.2 Echilibrare dinamica

Dupa asamblare, arborii cardanici si transmisia cardanica in intregime se supun echilibrarii

dinamice. Cauza aparitiei dezechilibrarilor la transmisia cardanica asamblata o constituie
masele neechilibrate ale componentelor sale. De aceea, este necesar ca arborii cardanici,
furcile canelate si celelalte componente ale transmisiei cardanice sa fie echilibrate separat, pe
standuri de echilibrat obisnuite. Exista si standuri speciale pentru echilibrarea dinamica a
arborilor cardanici asamblati, asa cum este cel din figura 4.31. Componentele acestui stand
sunt montate pe placa 7, care se sprijina pe suporturile reglabile 2. Standul este prevazut cu
suporturile 7 si 9 pe care se sprijina rama 8, fixata cu colierele 5. Pe rama este fixata rigid
bobina unui traductor amplasat in suportul 3. Rama si bobina traduc torului sunt sensibile la
oscilatii transversale. Transmisia cardanica asamblata 6 este fixata rigid in dispozitivele 4.

Standul este prevazut cu partea de actionare 10 si cu elementele de comanda. In timpul

rotirii transmisiei cardanice, fortele centrifuge date de masele neechilibrate provoaca oscilatii
transversale in rama 8, care sunt receptionate de bobina traductorului si transformate in
impulsuri electrice inregistrate de un galvanometru. Standul indica marimea dezechilibrajului
si pozitia unghiulara a maselor de echilibrare ce urmeaza sa fie sudate pe arborii cardanici
neechilibrati.

Valoarea dezechilibrului trebuie sa fie sub cea maxima prescrisa de constructor.

1.10.3 Control echilibrarii dinamice

La controlul echilibrarii dinamice se urmareste in special perpendicularitatea alezajelor

furcii cu axa piesei, pozitia de simetrie a furcii fata de aceeasi axa si marimea
dezechilibrajului (Fig. 1.32.).

1.10.4 Montarea transmisiei cardanice

Montarea transmisiei pe autocamion se efectueaza respectand

urmatoarele doua conditii extrem de importante pentru ca pinionul de
atac sa se roteasca uniform:

 furcile articulatiilor cardanice, care se monteaza pe arborele cardanic, sa se afle in

acelasi plan ;

 unghiurile de inclinare,din fata si din spate, ale arborelui cardanic sa fie egale.

Montarea pe automobil a transmisiei cardanice are loc in ordinea inversa a operatiilor

de la demontare.
 La finalul montarii transmisiei cardanice se va mai face un ultim control, numit si
control final

2. N.T.S.M. si P.S.I. in atelierul de reparatii auto

Potrivit legislatiei de protectie a muncii, organele conducatoare, in colaborare cu
organele sindicale si cu sprijinul organelor medico-sanitare sunt obligate sa ia masuri
corespunzatoare de protectie si igena a muncii. In fiecare inteprindere si la fiecare loc de
munca este obligatoriu sa se efectueze cu toti muncitorii un instructaj de protectia muncii.
Instructajul este obligatoriu sa se efectueze cu toti muncitorii, pentru noii angajati precum si
pentru cei ce isi schimba locul de munca

2.1 Tehnica securitatii muncii la prelucrarile prin aschiere

In atelierele mecanice (strungarie, rectificare, frezare, rabotare, honuire, rodare, lustruire

etc.) precum si pe liniile tehnologice de prelucrare mecanica, sursele de pericol sunt
determinate de : fixarea necorespunzatoare a pieselor, sculelor aschietoare si a dispozitivelor
universale sau speciale de prindere a piesei; aschiile ce se detaseaza in timpul aschierii;
fragmentele de scula aschietoare (burghiu, piatra de rectificat, cutit etc.) expulzate din zona de
aschiere; actiunea curentului electric asupra organismului; actiunea organelor de transmisie si
a mecanismelor neprotejate asupra echipamentului si organismului operatorului.

Masurile de prevenire a
accidentelor in sectoarele de
prelucrari mecanice rezulta din
respectarea tuturor normelor
specifice de protectie a muncii
cuprinse in normativele
departamentale si in instructiunile
proprii ale intreprinderilor. De
exemplu, la rectificarea
semifabricatelor sau pieselor auto ce
trebuie reconditionate precum si la
ascutirea sculelor, principalul pericol
il constituie spargerea discului
abraziv. Pentru prevenirea
accidentelor deosebit de grave ce se
pot produce in acest caz este necesar
ca discurile abrazive sa fie verificate
Fig. 2.33.
de catre organul C.T.C. (la sunet
pentru identificarea fisurilor si la
echilibrarea statico-dinamica) inainte
de montarea lor pe masina. Montarea
discului abraziv trebuie facuta astfel
incat sa se asigure o centrare perfecta
a acestuia fata de axul de rotatie, evitandu-se montarea lui gresita (poz. b, c,h). Cele mai
eficiente dispozitive de protectie sunt carcasele de protectie, ecranele de protectie, instalatiile
de iluminat, suporti de mana pentru sustinerea piesei in timpul prelucrarii, instalatiile de
ventilatie a pulberilor produse. Aceste dispozitive au fost prevazute in constructia polizorului
prezentat in figura 2.33., proiectat de Institutul de cercetari stiintifice pentru protectia muncii.

2.2 Electrosecuritatea la efectuarea lucrarilor de sudura si metalizare

In sectiile (atelierele) de fabricat sau reparat caroserii de autovehicule precum si in

sectoarele de reconditionare a pieselor prin sudare si metalizare electrica ori cu jet de plasma
se pot produce electrocutari atunci cand operatorul, neprotejat u echipament corespunzator,
atinge simultan doua puncte care au intre ele o diferenta de potential mai mare de 40 V.
Gravitatea accidentului prin electrocutare depinde de valoarea intensitatii curentului ce
strabate corpul omenesc : pentru intensitati de peste 0,050 A c.a. sau 0,090A c.c. se produce
moartea accidentatului cu o constitutie fizica normala, de adult.

Protectia impotriva
electrocutarilor si a oftalmiilor se asigura prin : utilizarea echipamentului de protectie
(fig.2.34. a, b, c), a sculelor izolate, instalatiilor si indicatoarelor de avertizare ; legarea la
pamant sau la nul a surselor de energie, a masinilor si a pieselor ; asigurarea inaccesibilitatii Ia
elementele care fac parte din circuitele electrice ; utilizarea sculelor si lampilor electrice
portative, alimentate la tensiuni reduse; deconectarea automata in cazul scurgerilor de curent
sau atingerilor periculoase ; organizarea cabinelor si punctelor de sudare electrica.

Fig. 2.4. Manusi electroizolante pentru sudori a (stanga cu cinci degete si dreapta cu un deget) ;

b — ochelari de protectie pentru sudarea si taierea oxigaz ; c — masca de protectie, de mina,pentru sudarea cu arc electric ; d
— masca de cap.
 Sudarea si metalizarea oxigaz poate provoca accidente foarte grave, explozii si
incendii datorita amestecurilor explozibile C2H2+02, C2H2+O2 + aer si O2 + substante
organice (grasimi, uleiuri etc.). Masurile de protectie la sudarea sau metalizarea oxigaz sunt:
amenajarea corespunzatoare a postului de sudare(fig. 2.35.); depozitarea, pastrarea,
intretinerea si utilizarea corespunzatoare a generatoarelor si buteliilor de C2H2, a buteliilor de
O2 ; manipularea atenta a robinetelor, buteliilor, reductoarelor de presiune si suflaiului de
sudare; mentinerea in perfecta stare tehnica a tuburilor de cauciuc si a celorlalte

Fig 2.35.

elemente componente ale instalatiei de sudare; utilizarea echipamentului individual de

protectie.

2.3 Prevenirea si stingerea incendiilor

Instalatiile tehnologice, sectiile si spatiile de productie se clasifica, in functie de

pericolul de incendiu al procesului tehnologic si al proprietatilor materialelor utilizate sau
prelucrate, in cinci clase : A, B, C, D si E, in ordinea scaderii pericolului de incendiu.

Permisul de lucru cu foc trebuie eliberat pentru urmatoarele lucrari : sudare, taiere si lipire
oxigaz a materialelor metalice ; forjare si cazangerie etc.

Pentru pregatirea locului unde se va lucra cu foc se iau urmatoarele masuri : stabilirea
amplasamentului ; indepartarea sau protejarea prin paravane, perdele de apa etc., a
materialelor combustibile din apropiere ; instalarea mijloacelor de stingere (hidranti interiori,
sprinklere, drencere, hidranti exteriori, bazine etc.); instruirea lucratorilor; asigurarea
supravegherii si controlului obligatoriu la incheierea schimbului de lucru etc.
in locurile care prezinta pericol de incendiu si explozie sunt interzise : folosirea flacarii
deschise ; utilizarea sculelor ce produc scantei sau a incaltamintei cu blacheuri, potcoave din
materiale ce produc scantei.

La sudarea, taierea, lipirea si metalizarea cu flacara precum si in sectiile (atelierele) de

vopsitorie, tapiterie, acoperiri galvanice se vor respecta normele specifice de prevenire si
stingere a incendiilor.

SCHEME DE TRANSMISII

Schema transmisiei longitudinale la automobilele 4X4:

1 — arbore longitudinal intermediar; 2 — arborele longitudinal al puntii din spate;

3 — arborele longitudinal al puntii din fata; 4 — articulatii cardanice; 5 — reductor-
distribuitor.
 Scheme de transmisii longitudinale utilizate la automobilele 6X6:1 — cutie de viteze; 2 — reductor-
distribuitor; 3, 4 si 5 — punti motoare; 6 — arbori longitudinali.
Scheme de transmisii
longitudinale utilizate la
automobilele 6x4:

l — cutie de viteze; 2 — reductor-

distribuitor; 3 si 4 —
punti motoare; 5—
articulatii cardanice; 6 —
arbori longitudinali.