52 Ghid Practic Monitorizarea Muncii Copilului PDF

GHID PRACTIC
pentru monitorizarea
copiilor exploataţi şi la risc de exploatare prin
muncă
Copyright © Organizaţia Internaţională a Muncii
Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor este dedicat eliminării

progresive a muncii copiilor în toată lumea, el subliniind, ca urgenţă, eradicarea celor
mai grave forme ale sale. IPEC acţionează în vederea realizării acestui obiectiv prin
intermediul programelor care funcţionează în diferite ţări şi care aplică măsuri
concrete pentru eliminarea muncii copiilor, precum şi prin intermediul unor acţiuni de
susţinere şi conştientizare la nivel naţional şi internaţional, al căror scop este
schimbarea atitudinilor sociale şi promovarea ratificării şi aplicării efective a
convenţiilor ILO privind munca copiilor.
Finanţarea pentru elaborarea acestui ghid a fost asigurată de Departamentul Muncii

al Statelor Unite ale Americii (USDOL) prin Programul Internaţional pentru Eliminarea
Muncii Copiilor (IPEC) al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO). El nu reflectă
neapărat opiniile şi politica USDOL, iar menţionarea denumirilor de mărci, produse
comerciale sau organizaţii nu implică aprobarea lor de către Guvernul american.
ISBN 978-973-0-06220-5
Termenii folosiţi în publicaţiile BIM, care sunt în conformitate cu practicile utilizate de

către Naţiunile Unite şi prezentarea materialului care urmează nu reprezintă
exprimarea vreunei opinii, oricare ar fi aceea, cu privire la statutul legal al vreunei ţǎri,
regiuni sau teritoriu, la autorităţile acestora ori la delimitarea frontierelor acestora.
Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în articolele semnate aparţine în totalitate

autorilor acestora şi publicarea lor nu reprezintă alinierea Biroului Internaţional al
Muncii la opiniile exprimate în aceste articole.
Referirile la nume de firme, produse şi procese comerciale nu implică sprijinul Biroului

Internaţional al Muncii, după cum nici omiterea unei anumite firme, produs sau proces
nu reprezintă un semn de dezaprobare a acestora.
Tipărit de Divizia Media, +40 722531717, divizia@divizia.ro

Adaptare copertă Florica GAGU
Ghidul practic pentru monitorizarea copiilor exploataţi şi la risc de exploatare
prin muncă se adresează cu precădere membrilor Echipelor Intersectoriale Locale,
precum şi tuturor profesioniştilor care interacţionează cu copiii în domeniul prevenirii
şi combaterii exploatării copiilor prin muncă.
Lucrarea se bazează pe legislaţia naţională şi prevederile internaţionale referitoare la

combaterea tuturor situaţiilor de abuz, exploatare a copilului prin muncă, exploatare
sexuală şi trafic de copii.
Ghidul a fost elaborat cu scopul de a explica metodologia de monitorizare şi de a

facilita aplicarea ei la toate nivelele. Este o lucrare care îşi propune să convingă că nu
este greu să participi la monitorizarea fenomenului şi că, dincolo de respectarea unor
proceduri, monitorizarea este o activitate profesională responsabilă, dar şi o muncă
de suflet, legată de viitorul unui copil şi de calitatea de cetăţean implicat în viaţa
comunităţii.
Elaborarea ghidului s-a derulat pe parcursul mai multor proiecte susţinute tehnic şi
financiar de Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copilului finanţat de
Organziatia Internaţională a Muncii în colaborare cu instituţii centrale şi locale, cu
fonduri complementare din partea UNICEF România şi din partea Agenţiei
Internaţionale pentru Dezvoltare a Statelor Unite ale Americii (USAID). Prezenta
versiune reprezintă unul dintre rezultatele proiectului „Finalizarea, extinderea şi
iniţierea instituţionalizării Mecanismului de Monitorizare a copiilor exploataţi/la risc de
exploatare prin muncă în România" implementat de Centrul de Resurse şi Informare
pentru Profesiuni Sociale (CRIPS) în perioadă mai 2007 - mai 2008, sub coordonarea
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) şi în parteneriat cu
Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din opt judeţe (Bacău,
Botoşani, Constantă, Cluj, Dâmboviţa, Iaşi, Neamţ şi Olt). Structura ghidului permite
atât familiarizarea cu problematica exploatării copilului prin muncă (terminologie,
actori instituţionali, cadru juridic), cât şi înţelegerea mecanismului de monitorizare
(organizare, funcţionare, managementul informaţiei) cu explicitarea rolurilor şi
responsabilităţilor care revin instituţiilor, respectiv diferitelor categorii profesionale.
Fiind în primul rând un instrument de lucru, Ghidul practic pentru monitorizarea

copiilor exploataţi şi la risc de exploatare prin muncă va putea fi perfecţionat pe
parcursul utilizării sale la nivel naţional, cu sprijinul profesioniştilor care îl vor aplica.
Opiniile şi propunerile în acest sens se trimit la Unitatea Specializată în Munca
Copilului din cadrul ANPDC, care îşi exprimă permanenta deschidere spre dialog cu
scopul îmbunătăţirii acestui mecanism.
Varianta iniţială a ghidului a fost elaborată în cadrul primei faze a PROiectului de
asistenţă Tehnică împotriva Exploatării prin muncă şi în scopuri sexuale a Copiilor,
inclusiv a Traficului,în ţări din Centrul şi Estul Europei (PROTECT-CEE) al Biroului
Internaţional al Muncii - Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copilului
(ILO-IPEC) România (2004-2007) prin intermediul proiectului implementat de
Fundaţia Internaţională pentru Copil şi Familie.
Această variantă a fost completată, actualizată şi revizuită în cadrul proiectului

implementat de Centrul de Resurse şi Informare pentru Profesiuni Sociale în
colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului în 2008 în
cadrul celei de-a doua faze a PROTECT CEE 2007 - 2009.
La elaborarea ghidului au contribuit:
Daniel Chirilă, şef serviciu, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia

Copilului sector 6, Bucureşti
Manuela Dănescu, director Direcţia politici, strategii, Autoritatea Naţională pentru

Protecţia Drepturilor Copilului
Alina Hera, asistent al Unităţii Specializate în Munca Copilului, ANPDC
Ovidiu Ionescu, consultant, World Learning, Programul ChildNet
Anca Mihalache, inspector de muncă, Inspecţia Muncii
Rodica Moise, coordonator naţional program, ILO-IPEC
Izabella Popa, asistent program, ILO-IPEC
Diana Şerban, consilier al preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Drog
Mirela Turcu, director executiv, Centrul de Resurse şi Informare pentru Profesiuni

Sociale
CUPRINS
Capitolul I
CADRUL GENERAL PRIVIND EXPLOATAREA COPILULUI PRIN MUNCĂ ...................... 7
I.1 Cadrul conceptual..................................................................................................... 7
I.2 Cadrul legal şi instituţional în domeniul prevenirii şi combaterii exploatării copilului

prin muncă .................................................................................................................. 11
I.3 Mecanismul de monitorizare a copiilor exploataţi şi la risc de exploatare prin muncă ........... 18
Capitolul II
MECANISMUL DE MONITORIZARE A COPIILOR EXPLOATAŢI PRIN MUNCĂ............. 20
Capitolul III
MECANISMUL DE MONITORIZARE A COPIILOR LA RISC DE EXPLOATARE PRIN MUNCĂ ...... 31
Capitolul IV
MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI ..................................................................................... 36
Capitolul V
INFORMARE/FORMARE ................................................................................................... 38
Lista anexelor
• ANEXA 1 – LEGISLAŢIA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ

• ANEXA 2 – ANCHETĂ SOCIALĂ
• ANEXA 3 – MATRICEA RISCURILOR DE EXPLOATARE A COPILULUI PRIN
MUNCĂ
• ANEXA 4 – FIŞA PENTRU SEMNALAREA CAZURILOR DE EXPLOATARE A
COPILULUI PRIN MUNCĂ
• ANEXA 5 – FIŞA PENTRU MONITORIZAREA CAZURILOR DE EXPLOATARE A
COPILULUI PRIN MUNCĂ
• ANEXA 6 – PLANUL DE REABILITARE ŞI/SAU REINTEGRARE SOCIALĂ A
COPILULUI ABUZAT, NEGLIJAT, EXPLOATAT SAU TRAFICAT
• ANEXA 7 – LISTA CU TIPURILE DE MUNCI PERICULOASE PENTRU COPII
• ANEXA 8 – FIŞA CENTRALIZATOARE A CAZURILOR DE EXPLOATARE A
COPILULUI MUNCĂ/LA RISC
BIBLIOGRAFIE
ABREVIERI
ANPDC Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului

ASP Agenţia de Sănătate Publică de la nivelul judeţelor şi municipiului
Bucureşti
CND Comitetul Naţional Director pentru prevenirea şi combaterea
exploatării copiilor prin muncă
CPC Comisia de Protecţie a Copilului
DGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
DGP Direcţia Generală de Poliţie Bucureşti
EIL Echipa Intersectorială Locală
HG Hotărâre de Guvern
IJP Inspectoratul Judeţean de Poliţie
ILO Organizaţia Internaţională a Muncii - Biroul Internaţional al Muncii
IPEC Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copilului
ISJ Inspectoratul Şcolar Judeţean
ISMB Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti
ISS Inspectoratul Şcolar de Sector
ITM Inspectoratul Teritorial de Muncă
MM Mecanism de monitorizare a copiilor exploataţi/la risc de a fi exploataţi
prin muncă
ONU Organizaţia Naţiunilor Unite
ONG Organizaţie neguvernamentală
PIP Plan individualizat de protecţie
PNA Planul Naţional de Acţiune pentru eliminarea exploatării prin muncă a
copiilor
SCC Structuri Comunitare Consultative
SPAS Serviciul Public de Asistenţă Socială
USAID Agenţia de dezvoltare a SUA
USMC Unitatea Specializată în Munca Copilului
Ghid practic pentru monitorizarea copiilor exploataţi şi la risc de exploatare prin muncă
Capitolul I
CADRUL GENERAL PRIVIND EXPLOATAREA COPILULUI PRIN MUNCĂ
I.1 Cadrul conceptual
În România, în cadrul Comitetului Naţional Director pentru prevenirea şi combaterea

exploatării copiilor prin muncă s-a convenit că termenul "munca copilului" nu este
suficient de clar pentru a fi promovat la nivelul societăţii româneşti, deoarece nu
reprezintă o traducere fidelă a termenului "child labour" şi că utilizarea expresiei
"exploatarea copiilor prin muncă" este acoperitoare atât pentru "munca copilului",
cât şi pentru "cele mai grave forme ale muncii copilului", aşa cum sunt definite de
Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO) nr. 138/1973 şi nr. 182/1999:
• Vârsta copilului este sub vârsta minimă legală pentru angajare în muncă
sau munca îl împiedică să frecventeze şcoala în mod regulat sau
afectează capacitatea copilului de a învăţa (Convenţia nr. 138);
• Copilul este implicat în munci intolerabile (munca forţată, traficul, prostituţia,
pornografia, activităţi ilicite), care sunt cele mai grave şi trebuie eliminate de
urgenţă (art. 3 alin. a, b şi c din Convenţia nr. 182);
• Copilul este implicat în munci periculoase care, prin condiţiile în care se
desfăşoară, precum şi prin durata muncii, sunt susceptibile să dăuneze
sănătăţii, securităţii sau moralităţii copilului (art. 3 din Convenţia nr. 138 şi art.
3 alin. d din Convenţia nr. 182).
Muncile intolerabile (Convenţia OIM nr. 182, art. 3):

• Toate formele de sclavie sau practicile similare, ca vânzarea de / sau
comerţul cu copii, servitutea pentru datorii şi munca de servitor, precum şi
munca forţată sau obligatorie, inclusiv recrutarea forţată sau obligatorie a
copiilor în vederea utilizării lor în conflictele armate;
• Utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul prostituării, producţiei
de material pornografic sau de spectacole pornografice;
• Utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul unor activităţi ilicite,
mai ales pentru producţia şi traficul de stupefiante, aşa cum le definesc
convenţiile internaţionale pertinente.
Muncile periculoase (Recomandarea nr. 190 privind cele mai grave forme ale
muncii copiilor, adoptată odată cu Convenţia nr. 182):
• Muncile care îi expun pe copii la riscuri fizice, psihologice sau sexuale;
• Muncile care se efectuează sub pământ, sub apă, la înălţimi periculoase sau
în spaţii restrânse;
• Muncile care se efectuează cu maşini, materiale sau instrumente periculoase
sau care implică manipularea sau transportul unor greutăţi;
• Muncile care se efectuează într-un mediu nesănătos, care pot, spre exemplu,
să îi expună pe copii la acţiunea unor substanţe, agenţi sau proceduri
periculoase sau unor condiţii de temperatură, de zgomot sau vibraţii, care le-
ar prejudicia sănătatea;
• Muncile care se efectuează în condiţii deosebit de dificile, spre exemplu, pe
parcursul mai multor ore sau în timpul nopţii sau pentru care copilul este
reţinut într-un mod nejustificat la sediul patronului.
7
Retragerea copilului din situaţia de exploatare prin muncă semnifică întrunirea

concomitentă a următoarelor criterii:
• copilul nu mai este implicat în munci intolerabile ori, în cazul muncilor periculoase,
pericolul a fost eliminat ca urmare a unei intervenţii specializate (de exemplu:
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi respectarea prevederilor legale referitoare la
durata muncii);
• riscul de recidivă este apreciat că minim (utilizând matricea riscurilor din anexa 3).
Prevenirea implicării copiilor în situaţii de exploatare prin muncă semnifică

prevalenţa factorilor de protecţie versus factorii de risc iar riscul este scăzut conform
matricei riscurilor (anexa 3).
În ambele cazuri, numai specialiştii implicaţi în monitorizarea cazurilor decid care

este momentul în care copilul a fost retras/prevenit:
• în cazul retragerii: specialiştii din DGASPC/manageri de caz;
• în cazul prevenirii: specialiştii din SPAS/persoane cu atribuţii de asistenţă
socială / DGASPC din sectoarele Bucureştiului.
Prin „sectorul formal" se înţelege sectorul în care activitatea sau munca prestată de
un copil pentru persoane juridice sau fizice se realizează în baza unei forme
contractuale reglementată de lege corespunzător vârstei sale, respectiv contracte de
muncă ori contracte încheiate în baza Codului Civil.
Prin „sectorul informal" se înţelege sectorul în care activitatea desfăşurată de un

copil pentru persoane fizice se realizează fără o formă contractuală reglementată de
lege, cum ar fi: activităţile domestice - în gospodăriile proprii sau în alte gospodării,
activităţile din agricultură, activităţile de pe stradă, pieţe, gări şi porturi, activităţile
tradiţionale - topirea metalelor neferoase, fabricarea cărămizilor, precum şi altele.
Munca copilului în lume şi în România
La nivel mondial, ILO estimează că în anul 2004 existau cca. 317 milioane de copii
economic activi cu vârsta cuprinsă între 5-18 ani, din care 218 milioane de copii
exploataţi prin muncă. Dintre aceştia, 126 de milioane de copii erau angajaţi în munci
periculoase. Pentru grupa de vârstă 5-14 ani, 191 de milioane de copii erau economic
activi, dintre care 166 de milioane de copii exploataţi prin muncă şi 74 de milioane
angajaţi în munci periculoase. Conform estimărilor ILO, cea mai mare pondere a copiilor
care muncesc se află în agricultură (69%), urmată de servicii (22%) şi industrie (9%).
Fenomenul are incidenţa crescută în statele din Asia şi America de Sud.
În România, Institutul Naţional de Statistică a realizat în anul 2000 o anchetă asupra

muncii copiilor, la nivel naţional, cu sprijinul ILO-IPEC. Rezultatele anchetei au fost
făcute publice în anul 2003 şi sunt singurele existente la nivel naţional până în prezent:
• numărul de copii exploataţi prin muncă variază între 40.000-80.000;
• predomină grupa de vârstă 10-14 ani;
• numărul băieţilor implicaţi în activităţi economice este mai mare decât al fetelor;
• peste 90% din aceşti copii provin din mediul rural.
Cauzele şi consecinţele exploatării copiilor prin muncă

Nu există o cauză specifică, ci o combinaţie de riscuri şi un moment declanşator care
conduce la exploatarea copilului prin muncă. În anexa 3 sunt redaţi factorii de risc şi
factorii de protecţie.
8
Tabelul nr. 1 - Consecinţele exploatării copiilor prin muncă (exemple)
Cele mai grave Consecinţe fizice Consecinţe Consecinţe psiho-

forme ale educaţionale sociale şi
muncii copilului comportamentale
Munci intolerabile
a. Toate formele - parametri fizici - inadaptare - fugă de acasă,
de sclavie şi scăzuţi şcolară; vagabondaj;
practicile similare (subdezvoltare - abandon şcolar; - imagine de sine scăzută,
fizică, malnutriţie); - analfabetism. atitudine servilă şi umilă;
- surmenaj (oboseală) - anxietate crescută, fobii;
fizic şi psihic; - comportament
- semne ale abuzului autodistructiv;
fizic (entorse, luxaţii, - izolare, marginalizare
fracturi, arsuri, socială;
contuzii, echimoze - simptome nevrotice
etc.); (enurezis, insomnii,
- alte boli somatice. coşmaruri);
- vulnerabilitate faţă de
abuz (fizic, emoţional,
sexual, neglijare).
b. Utilizarea, - boli infecţioase - inadaptare - consum de alcool,
recrutarea sau (TBC, hepatite, boli şcolară; droguri;
oferirea unui de piele); - abandon şcolar; - frica de a rămâne cu
copil în scopul - boli cu transmitere - analfabetism. persoane necunoscute;
prostituării, sexuală, HIV/SIDA). - simptome nevrotice
producerii de (imitarea actelor sexuale
material prin somn, sugerea
pornografic degetelor,
somnambulism,
insomnii, coşmaruri);
- tendinţe suicidare;
- comportament isteric;
- sensibilitate sporită la
atingeri şi contacte fizice;
- comportament seducător
şi alte tulburări ale
sexualităţii;
- atitudine negativă faţă de
propria sexualitate;
- anxietate;
- lipsa respectului de sine.
c. Utilizarea, - surmenaj fizic şi - inadaptare - consum de alcool,
recrutarea sau psihic - semne ale şcolară; droguri;
oferirea unui abuzului fizic - abandon şcolar; - vocabular specific
copil în scopul (entorse, luxaţii, - analfabetism. activităţii ilicite
unor activităţi fracturi, arsuri, desfăşurate;
ilicite contuzii, echimoze) - deprinderea de a minţi;
- adaptabilitate înaltă;
- comportament evitant;
- delincvenţă;
- vulnerabilitate faţă de
abuz (fizic, emoţional,
sexual, neglijare);
- agresivitate.
9
Munci periculoase
d. Muncile care, - parametri fizici - inadaptare - fugă de acasă,
prin natura lor scăzuţi şcolară; vagabondaj;
sau prin (subdezvoltare - abandon şcolar; - pasivitate, umilinţă,
condiţiile în care fizică, malnutriţie; - analfabetism. supunere şi
se exercită sunt - boli somatice; vulnerabilitate;
susceptibile să - surmenaj fizic şi - duritate, agresivitate
dăuneze psihic; (comportamente
sănătăţii, - semne ale abuzului deviante, inadaptive);
securităţii şi fizic (entorse, luxaţii, - vulnerabilitate faţă de
moralităţii fracturi, arsuri, abuz (fizic, emoţional,
copilului contuzii, echimoze sexual, neglijare);
etc.); - depresie, anxietate;
- vătămări fizice, - autoapreciere scăzută.
invaliditate;
- boli infecţioase
(TBC, hepatite, boli
de piele, cu
transmitere sexuală,
HIV/SIDA)
Pe termen scurt, munca copilului contribuie la creşterea neînsemnată a

veniturilor familiei, uneori atât cât este necesar pentru supravieţuirea
ei, dar pe termen lung, din cauza menţinerii unui nivel educaţional
foarte scăzut, munca copilului perpetuează sărăcia, atât a familiei, cât şi
a comunităţii.
10
I.2 Cadrul legal şi instituţional în domeniul prevenirii şi combaterii exploatării

copilului prin muncă
Principalele documente internaţionale şi româneşti utilizate în monitorizarea copiilor

exploataţi şi la risc de exploatare prin muncă sunt următoarele:
• Convenţia ILO nr. 138/1973 privind vârsta minimă de încadrare în muncă;
• Convenţia ILO nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale
muncii copilului;
• Legea nr. 272/2004 cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor copilului;
• Hotărârea de Guvern nr. 617/2004 privind înfiinţarea şi organizarea
Comitetului Naţional Director pentru prevenirea şi combaterea exploatării
copiilor prin muncă cu completările şi modificările ulterioare;
• Legea nr. 53/ 2003, Codul muncii.
Lista completă cu actele normative se află în anexa 1.
Codul muncii
Art. 13
(1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de
16 ani.
(2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat
şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor
legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi
cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi
pregătirea profesională.
(3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă.
(5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau
periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de
muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 280
Încadrarea în muncă a minorilor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă
sau folosirea acestora pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea
prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani.
Convenţia ILO nr. 138 recomandă ca vârsta minimă de încadrare în funcţie sau
folosire la muncă să nu fie inferioară vârstei la care încetează şcolarizarea
obligatorie. În România, durata învăţământului obligatoriu este de 10 ani, conform
prevederilor legislaţiei în vigoare1.
Conform art. 102-112 ale Legii nr. 272/2004, la nivelul unităţilor administrativ
teritoriale ale României, respectiv la nivel de judeţe/sectoare ale capitalei (41 şi
respectiv, 6 sectoare), precum şi la nivel de municipii, oraşe şi comune (peste 3000),
autorităţilor administraţiei publice judeţene şi locale le revine obligaţia de a garanta
şi promova respectarea drepturilor copilului, prin asigurarea activităţilor şi
1
Legea nr. 268/2003 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995.
11
serviciilor de prevenire a riscurilor pentru copii (la nivel local), precum şi prin
asigurarea protecţiei speciale a copiilor lipsiţi, temporar sau definitiv, de
îngrijirea părinţilor (la nivel judeţean).
Instituţii şi structuri cu responsabilităţi în prevenirea şi eliminarea exploatării

prin muncă a copilului
În acord cu prevederile art. 2 din Legea nr. 203/2000 pentru ratificarea Convenţiei
ILO nr. 182/1999, autorităţile responsabile cu implementarea acestei legi sunt
prezentate în tabelul următor.
Tabelul nr. 2 - Instituţii responsabile
Nivel central Nivel local

Ministerul Muncii, Egalităţii de Şanse - Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie
şi Familiei
Inspecţia Muncii - Inspectoratul Teritorial de Muncă
Autoritatea Naţională pentru Sistem descentralizat, autorităţi locale:
Protecţia Drepturilor Copilului - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului;
- Serviciul Public de Asistenţă Socială.
Ministerul Internelor şi Reformei - Inspectoratele Judeţene de Poliţie;
Administrative - Direcţia Generală de Poliţie Bucureşti şi poliţiile de
sector, Inspectoratele Judeţene de Poliţie;
Agenţia Naţională Anti-Drog - Centre judeţene antidrog;

Agenţia Naţională împotriva Traficului - Centre regionale antitrafic.
de Persoane
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi - Inspectorate Şcolare Judeţene, Inspectoratul
Tineretului Şcolar al Municipiului Bucureşti
Ministerul Justiţiei - Serviciile pentru Protecţia Victimelor Infracţiunilor
şi Reinserţia Socială a Infractorilor
Ministerul Sănătăţii Publice - Agenţiile Judeţene/municipiului Bucureşti de
Sănătate Publică
A. Central
Comitetul Naţional Director pentru prevenirea şi combaterea exploatării
copiilor prin muncă
Comitetul Naţional Director pentru prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin

muncă (în continuare CND) este organismul de coordonare şi monitorizare a
programelor desfăşurate în România pentru prevenirea şi eliminarea celor mai grave
forme ale muncii copilului (Hotărâre a Guvernului - HG nr. 617/2004 privind
înfiinţarea şi organizarea Comitetului naţional director pentru prevenirea şi
combaterea exploatării copiilor prin muncă modificată prin HG nr. 76/2008). CND
este coordonat de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului
(ANPDC) şi are o structură tripartită (guvern, sindicate şi patronate), având
următoarele responsabilităţi:
• de a revizui şi aproba planurile operative şi strategice periodice ale Programului
Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copilului finanţat de Organizaţia
Internaţională a Muncii (ILO-IPEC);
• de a stabili priorităţile de politică şi programele, inclusiv zonele, sectoarele unde
trebuie dezvoltate programe de acţiune;
• de a obţine sprijin guvernamental şi resurse pentru aceste programe de acţiune.
12
Odată cu încheierea programului ILO-IPEC, CND va asigura preluarea

responsabilităţilor acestuia în ceea ce priveşte elaborarea şi monitorizarea
programelor de acţiune pentru prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin
muncă, acordarea de consultanţă agenţiilor de implementare, colaborarea cu Biroul
Internaţional al Muncii în vederea elaborării şi diseminării de statistici, cercetări şi alte
informaţii detaliate asupra naturii şi dimensiunii muncii copiilor.
Începând din anul 2008, CND are şi următoarele atribuţii:

• identifică şi propune soluţii pentru atragerea de resurse financiare
suplimentare pentru funcţionarea sa, respectiv pentru organizarea şedinţelor,
pentru funcţionarea subcomitetelor de lucru şi pentru funcţionarea
secretariatului tehnic;
• propune instituţiilor reprezentate iniţierea şi implementarea unor programe de
interes naţional pentru prevenirea şi eliminarea celor mai grave forme ale
muncii copiilor.
Membrii CND:
• 12 membri din partea Guvernului:
− Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului - patru
membri;
− Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse - un membru;
− Ministerul Sănătăţii Publice - un membru;
− Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - un membru;
− Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - un membru;
− Agenţia Naţională Antidrog - un membru;
− Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane - un membru;
− Inspecţia Muncii - doi membri;
• un membru desemnat de comun acord de către confederaţiile sindicale
reprezentative la nivel naţional;
• un membru desemnat de comun acord de către confederaţiile patronale
reprezentative la nivel naţional;
• un membru desemnat de către Asociaţia Preşedinţilor Consiliilor Judeţene
din România;
• un membru desemnat de către Asociaţia Secretarilor Generali ai Consiliilor
Judeţene din România;
• doi membri desemnaţi la recomandarea coordonatorului naţional ILO-IPEC şi
Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Protecţia Copilului
reprezentând organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniul eliminării
muncii copilului.
Preşedintele CND este Secretarul de Stat al ANPDC.
Pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale în acest domeniul, HG nr. 76/2008 decide

înfiinţarea, în cadrul fiecărei instituţii membre a CND, a câte unei unităţi specializate
în munca copilului său, după caz, desemnarea a cel puţin două persoane (incluzând
persoanele nominalizate ca membri), care vor avea în cadrul atribuţiilor de serviciu
responsabilităţi curente privind problematica exploatării copilului prin muncă.
13
Unitatea Specializată în Munca Copilului din cadrul ANPDC
Unitatea Specializată în Munca Copilului (USMC) s-a înfiinţat în cadrul ANPDC în

anul 2000, odată cu debutul ILO-IPEC în România, şi a fost formalizată prin Ordinul
Secretarului de Stat al ANPDC nr. 294/16.08.2005. USMC are în componenţă 8
membrii. USMC a fost creată cu scopul de a deveni un organ executiv al CND, în
baza prevederilor Planului Naţional de Acţiune pentru eliminarea exploatării prin
muncă a copiilor (PNA). Principalele responsabilităţi ale USMC sunt următoarele:
• menţinerea legăturii permanente cu Echipele Intersectoriale Locale (EIL) şi
stabilirea unei modalităţi unitare de raportare/monitorizare;
• formarea membrilor EIL şi a altor profesionişti care intervin în domeniu;
• monitorizarea copiilor exploataţi/la risc de exploatare prin muncă la nivel
naţional, analiza datelor şi elaborarea de proiecte şi strategii, precum şi a
raportului anual al CND;
• asigurarea secretariatului CND;
• acordarea de consultanţă pentru agenţiile de implementare (organizaţiile
neguvernamentale şi celelalte instituţii care implementează programe de
acţiune în domeniu);
• sprijinul pentru elaborarea listei de munci periculoase, precum şi a altor acte
normative în domeniu;
• participarea la monitorizarea programelor de acţiune din cadrul ILO-IPEC;
• identificarea şi diseminarea de bune practici în domeniul prevenirii şi
combaterii exploatării copilului prin muncă la nivel naţional;
• diseminarea informaţiei existente în acest domeniu;
• elaborarea de proiecte pentru întărirea USMC ca organ executiv al CND;
• monitorizarea PNA.
B. Judeţ/Sector
Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), ca instituţii

publice cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Judeţean/Consiliului de
Sector al Capitalei, sunt parteneri cheie pentru Consiliile Locale în satisfacerea
nevoilor copiilor şi familiilor. DGASPC asigură la nivel judeţean, respectiv la nivelul
sectoarelor municipiului Bucureşti, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă
socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor
vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.
DGASPC-urile au în subordine ansamblul serviciilor rezidenţiale şi de tip familial

destinate copiilor pentru care au fost stabilite, în condiţiile legii, măsuri de protecţie
specială în afara propriei familii: pentru copiii separaţi temporar de familie, cu
acordul/la solicitarea părinţilor, măsura este decisă de către Comisia pentru Protecţia
Copilului, iar pentru copiii aflaţi în pericol în familie, pentru care nu există acordul
părinţilor şi copiii lipsiţi de părinţi sau ai căror părinţi au fost decăzuţi din drepturile
părinteşti, măsura este decisă de către instanţa judecătorească, la solicitarea
DGASPC. De asemenea, DGASPC-urile au responsabilităţi în special în cazurile de
abuz, neglijare sau exploatare, inclusiv prin muncă, sau atunci când copiii au nevoie
de protecţie în afara familiei. Aceste responsabilităţi sunt complementare cu cele ale
Consiliilor Locale (vezi mai jos). Din acest motiv este esenţial ca DGASPC-urile şi
Consiliile Locale să aibă o strânsa colaborare.
14
Servicii oferite de DGASPC-uri în cazurile de exploatare a copiilor prin muncă:

• telefonul copilului pentru semnalarea situaţiilor de abuz, neglijare şi
exploatare a copiilor - funcţionează cel mai adesea în cadrul serviciilor care
asigură protecţia şi intervenţia în cazuri de abuz, neglijare, exploatare;
• servicii de intervenţie în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat,
exploatat (în unele cazuri, sunt incluse şi problematica traficului şi a
migraţiei);
• servicii de tip in-take;
• centre de primire în regim de urgenţă;
• în cadrul unor complexe de servicii ori servicii de consiliere;
• în cadrul serviciului împotriva violenţei în familie.
Echipele Intersectoriale Locale
Echipa Intersectorială Locală (EIL) este o echipă multidisciplinară şi interinstituţională

constituită la nivelul fiecărui judeţ, respectiv sector al Municipiului Bucureşti, cu
misiunea de a identifica/referi/monitoriza cazurile de muncă a copilului în aria
teritorială de competenţă, conform legislaţiei în vigoare. EIL include reprezentanţi ai
instituţiilor şi organizaţiilor relevante angajate în combaterea exploatării copiilor prin
muncă în judeţul/sectorul respectiv - componenţa minimă fiind:
• Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului;
• Inspectoratul Teritorial al Muncii;
• Inspectoratul Judeţean de Poliţie;
• Inspectoratul Şcolar Judeţean/Inspectoratul Şcolar General al Municipiului
Bucureşti;
• Agenţia de Sănătate Publică din judeţ/Municipiul Bucureşti;
• Organizaţii neguvernamentale.
EIL este coordonată de reprezentantul DGASPC, dar fiecare reprezentant al

instituţiilor sau organizaţiilor membre are un rol cheie în combaterea exploatării
copiilor prin muncă, fiind un coordonator al acţiunilor din sfera sa de competenţă,
responsabil atât cu diseminarea informaţiei specifice către personalul propriu şi al
instituţiilor de profil, cât şi cu centralizarea datelor despre cazurile identificate. În
scopul monitorizării copiilor exploataţi/la risc de exploatare prin muncă, EIL are
următoarele responsabilităţi:
a) La nivelul echipei:
• Elaborează planurile locale de acţiune, care trebuie să cuprindă cel puţin
următoarele aspecte:
− acţiuni de diseminare a informaţiei despre rolul şi responsabilităţile EIL,
despre mecanismul de monitorizare a copiilor exploataţi şi la risc de
exploatare prin muncă în vederea sensibilizării publicului pentru a participa
activ la identificarea cazurilor, precum şi a autorităţilor locale pentru a
sprijini proiectele din domeniu;
− acţiuni de prevenire în şcoli şi comunităţi, centrate pe consecinţele muncii
premature asupra dezvoltării copilului, a familiei sale şi a comunităţii;
− modalităţi de identificare a copiilor exploataţi prin muncă conform
procedurilor stabilite în acord cu legislaţia în vigoare şi prezentul ghid.
• Elaborează rapoartele periodice şi anuale cu privire la situaţia copiilor
exploataţi şi la risc de exploatare prin muncă, care includ:
− propuneri de programe de prevenire şi combatere a exploatării prin
muncă a copilului;
15
− propuneri pentru îmbunătăţirea legislaţiei;

− bunele practici identificate.
• Sprijină activităţile profesioniştilor care intervin direct pe cazuri atât de
exploatare cât şi la risc şi asigură pregătirea acestora, în funcţie de resursele
disponibile;
• Organizează vizite de monitorizare în locurile suspectate pentru exploatarea
prin muncă a copiilor.
Pentru realizarea celor menţionate anterior, se organizează lunar reuniuni de lucru,

conform procedurilor interne ale fiecărei echipe aprobate de fiecare instituţie în parte.
b) Prin intermediul membrilor echipei, în mod individual:

• Identifică situaţiile de copii exploataţi prin muncă şi le raportează la
DGASPC, prin completarea fişei de semnalare pentru fiecare copil în parte
sau, în situaţii de urgenţă, prin apelarea Telefonului Copilului;
• Identifică soluţii individualizate pentru fiecare copil exploatat prin muncă, conform
mandatului instituţiei în care lucrează şi furnizează informaţii pentru completarea
fişei de monitorizare (de către managerul de caz nominalizat de DGASPC);
Responsabilităţile membrilor EIL (a şi b) sunt trecute în fişa de post a fiecăruia în parte.
EIL nu reprezintă o echipă de intervenţie directă pentru copiii victime ale

exploatării prin muncă. Membrii EIL trebuie să acţioneze ca persoane resursă pe
plan judeţean / local pentru profesioniştii care intervin direct sau pentru cei care
doresc să implementeze proiecte / acţiuni de prevenire. Totodată, EIL
supraveghează activitatea globală de monitorizare a cazurilor de exploatare a copiilor
prin muncă, iar DGASPC răspunde de centralizarea datelor de monitorizare.
Se recomandă ca EIL să fie înfiinţate prin Hotărârea Consiliului Judeţean/Local

în cazul sectoarelor municipiului Bucureşti.
C. Comunitate
Serviciile Publice de Asistenţă Socială
La nivel local, în cazul municipiilor şi oraşelor (101 municipii şi 113 oraşe)

funcţionează Serviciul Public de Asistenţă Socială (SPAS), în subordinea Consiliului
Local, iar la nivel de comune este prevăzută, în structura aparatului propriu al
consiliilor locale comunale, funcţionarea, cel puţin, a persoanelor cu atribuţii de
asistenţă socială (peste 2800 de comune). SPAS-urile, precum şi persoane cu
atribuţii de asistenţă socială, au responsabilitatea de a dezvolta servicii de suport
pentru copil şi familie, prin care se asigură menţinerea, refacerea şi dezvoltarea
capacităţilor copilului şi ale familiei sale în vederea depăşirii situaţiilor de criză.
Conform art. 106 din Legea nr. 272/2004, Consiliile locale (prin SPAS/persoanele cu
atribuţii de asistenţă socială) au următoarele roluri în domeniul protecţiei drepturilor
copiilor aflaţi în aria lor teritorială:
• monitorizează şi analizează situaţia copiilor din unitatea administrativ-teritorială,
precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea şi
sintetizarea datelor şi informaţiilor relevante;
• realizează activităţi de prevenire a separării copilului de familia sa;
• identifică şi evaluează situaţiile care impun acordarea de servicii şi/sau prestaţii
pentru prevenirea separării copilului de familia sa;
16
• elaborează documentaţia necesară pentru acordarea serviciilor şi/sau

prestaţiilor şi acordă aceste servicii şi/sau prestaţii, în condiţiile legii;
• asigură consilierea şi informarea familiilor cu copii în întreţinere asupra
drepturilor şi obligaţiilor acestora, asupra drepturilor copilului şi asupra serviciilor
disponibile pe plan local;
• asigură şi urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a consumului
de alcool şi droguri, de prevenire şi combatere a violenţei în familie, precum şi a
comportamentului delincvent;
• vizitează periodic la domiciliu familiile şi copiii care beneficiază de servicii şi
prestaţii;
• înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară luarea unei
măsuri de protecţie specială, în condiţiile legii;
• urmăresc evoluţia dezvoltării copilului şi modul în care părinţii acestuia îşi
exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copilul care a
beneficiat de o măsură de protecţie specială şi a fost reintegrat în familia sa;
• transmit către DGASPC toate datele şi informaţiile solicitate referitoare la
protecţia copilului.
Structurile Comunitare Consultative
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a garanta şi promova respectarea

drepturilor copilului pe teritoriul de competenţă. Legea încurajează implicarea comunităţii
în procesul de identificare a nevoilor şi în soluţionarea la nivel local a problemelor sociale
care privesc copiii. În acest scop, în acord cu prevederile art. 103 din Legea nr.
272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, este prevăzută înfiinţarea
de structuri comunitare consultative (SCC).
Membrii SCC sunt cetăţeni ai comunităţii - lideri formali şi informali - care doresc să se implice
ca voluntari în procesul de intervenţie în vederea rezolvării problemelor comunităţii:
• consilierii locali;
• preotul (indiferent de religie) şi/sau profesorul de religie;
• poliţistul de proximitate;
• medicul de familie sau medicul pediatru;
• consilierul şcolar, directorul de şcoală sau un diriginte;
• preşedintele unei asociaţii de locatari;
• reprezentantul oricărei alte asociaţii din comunitate (religioase, de tineret, a
femeilor, a minorităţilor ş.a.);
• foştii beneficiari ai serviciilor sociale;
• reprezentantul mass media local;
• un agent economic / om de afaceri;
• liderii grupurilor etnice comunitare.
SCC recomandă SPAS-ului din localitate luarea unor măsuri pentru soluţionarea unor
cazuri prin acordarea unor servicii, precum şi prin acţiuni de prevenire a exploatării
copiilor prin muncă, cum ar fi:
• informarea membrilor comunităţii cu privire la această problematică (în cadrul
„şcolii părinţilor" sau a grupurilor de suport);
• identificarea şi propunerea de soluţii concrete pentru copiii aflaţi la risc de
exploatare prin muncă (centre de zi, centre de consiliere şi sprijin);
• facilitarea accesului familiilor vulnerabile la serviciile de suport existente;
• semnalarea cazurilor de exploatare a copiilor prin muncă la DGASPC.
17
Categoriile profesionale cu responsabilităţi în domeniul prevenirii şi eliminării

exploatării prin muncă a copilului
Orice profesionist care lucrează în sistemul de protecţie a copilului - în servicii publice

şi/sau private - trebuie să cunoască problematica muncii copilului şi să intervină activ în
prevenirea şi eliminarea acesteia. Pe lângă asistenţii sociali, educatorii, psihologii,
asistenţii maternali din serviciile specializate, Legea nr. 272/2004 menţionează expres
grupurile profesionale care au responsabilitatea de a identifica şi sesiză autorităţile
competente despre situaţiile de risc şi de dificultate în care se pot afla copiii şi familiile lor
- inclusiv în situaţiile de exploatare prin muncă: cadrele didactice, personalul medical,
poliţiştii, juriştii, preoţii, precum şi angajaţii altor instituţii care vin în contact cu
copilul. Astfel, informaţiile transmise de membrii EIL către colegii din domeniul lor
profesional vin în sprijinul exercitării acestei responsabilităţi de a nu fi indiferent la
situaţiile de risc sau exploatare prin muncă întâlnite în activităţile cotidiene cu copilul şi
familia şi de a acţiona în consecinţă.
I.3 Mecanismul de monitorizare a copiilor exploataţi şi la risc de exploatare prin

muncă
Mecanismul de monitorizare a copiilor exploataţi/la risc de a fi exploataţi prin

muncă (MM) este un instrument pentru prevenirea şi eliminarea exploatării
prin muncă a copiilor implicând:
• observarea directă şi periodică a zonelor;
• identificarea copiilor care sunt exploataţi prin muncă şi determinarea
riscurilor la care sunt expuşi;
• verificarea faptului că au fost retraşi din muncă sau că riscurile au
fost micşorate / înlăturate;
• monitorizarea/urmărirea cazurilor, astfel încât să se asigure faptul că
familia şi copiii beneficiază de alternative satisfăcătoare.
Informaţiile obţinute servesc la identificarea tendinţelor problematicii
exploatării copiilor prin muncă în sectoare / arii specifice şi la formularea
strategiilor locale şi naţionale.
Aplicarea MM
• asigură un schimb regulat de informaţii între Guvern şi administraţia
judeţeană şi locală. Astfel, informaţiile precise privind munca copiilor pot fi
folosite pentru evaluarea tipurilor de muncă, a tendinţelor, a eficienţei
măsurilor luate pe plan naţional;
• contribuie la elaborarea rapoartelor privind angajamentele internaţionale ale
Romaniei (implementarea Convenţiilor ILO nr. 138 şi 182);
• contribuie la mai buna înţelegere a fenomenului muncii copiilor şi la mărirea
capacităţii de acţiune pentru a evita riscurile şi a asigura bunăstarea copiilor
şi a familiilor acestora;
• oferă o platformă de acţiune pentru un mare număr de parteneri;
• previne implicarea prematură în muncă a copiilor şi promovează aplicarea/
respectarea legislaţiei existente.
18
MM este un instrument pentru dezvoltarea strategiilor naţionale şi un

instrument operaţional pentru eliminarea exploatării copiilor prin
muncă.
MM foloseşte următoarele strategii:

• Observarea prin procedurile de monitorizare, în baza unui set comun de
instrumente şi echipe de monitorizare desemnate;
• Prevenirea, sensibilizarea angajatorilor privind drepturile copiilor şi legislaţia
muncii, prin informarea părinţilor şi a tinerilor angajaţi privind riscurile muncii;
• Raportarea către parteneri şi către instituţiile guvernamentale din domeniu;
• Referirea către serviciile corespunzătoare nevoilor copiilor (reţeaua de
servicii).
Capitolele următoare ale ghidului vor explicita etapele MM în cele două tipuri de
situaţii, insistând pe definirea rolurilor şi responsabilităţilor diferitelor instituţii/ echipe/
grupuri profesionale: monitorizarea copiilor exploataţi prin muncă şi monitorizarea
copiilor la risc de exploatare prin muncă
De asemenea, ghidul cuprinde un capitol referitor la managementul informaţiei

precum şi instrumentele de monitorizare şi recomandări pentru utilizarea acestora de
către specialiştii implicaţi.
19
Capitolul II
MECANISMUL DE MONITORIZARE A COPIILOR EXPLOATAŢI PRIN MUNCĂ
Etapele mecanismului de monitorizare a copiilor exploataţi prin muncă
Conform definiţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind abuzul asupra copilului,

exploatarea reprezintă una din formele de abuz.
"Abuzul asupra copilului sau maltratarea lui reprezintă toate formele de rele
tratamente fizice şi/sau emoţionale, abuz sexual, neglijare sau tratament
neglijent, exploatare comercială sau de alt tip, ale căror consecinţe sunt
daune actuale sau potenţiale aduse sănătăţii copilului, supravieţuirii sau
demnităţii lui, în contextul unei relaţii de răspundere, încredere sau putere."
Conform Legii nr. 272/2004, prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune
voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de
autoritate faţă de acesta, prin care este periclitată viaţa, dezvoltarea fizică, mentală,
spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a
copilului.
A. Identificarea şi sesizarea/semnalarea
Unde se sesizează?
În România, situaţiile de abuz asupra copilului, inclusiv cele de

exploatare prin muncă trebuie semnalate obligatoriu la DGASPC (art.
85, alineat 3 şi art. 91, alineat 1 - Legea nr. 272/2004).
Cine sesizează?
Semnalarea unei situaţii de exploatare a copilului prin muncă se poate face de către:
• copil;
• membri ai familiei sau ai comunităţii;
• profesionişti din sistemul de sănătate publică (medici de familie, asistente
medicale comunitare, mediatori sanitari, medici pediatri etc.) si din sistemul
de educaţie (educatori, învăţători, consilieri şcolari, profesori, psihopedagogi,
mediatori şcolari etc.);
• preoţi;
• personal din alte instituţii / organizaţii care vin în contact cu copiii, inclusiv din
serviciile organizaţiilor neguvernamentale;
• personalul SPAS (lucrători sociali comunitari, asistenţi sociali);
• profesionişti din mass-media.
Personalul DGASPC (asistenţi sociali, psihologi etc.) se poate autosesiza ca urmare
a vizitelor efectuate în zonele cu risc.
20
Deci, identificarea situaţiilor de exploatare prin muncă se face:

• pe baza semnalărilor efectuate de persoane fizice şi juridice;
• pe baza unor vizite efectuate în locurile unde se bănuieşte existenţa unor
situaţii de exploatare, cu prioritate în zonele unde riscul este crescut.
Cum se identifică?
Există o serie de semne şi simptome care pot fi observate de către orice profesionist
avizat şi format în acest sens şi care ridică un semnal de alarmă, mai ales când nu
pot fi explicate sau justificate de părinţi, persoana de îngrijire sau reprezentantul
legal.
Câteva dintre semnele evocatoare de abuz, neglijare, exploatare şi trafic de copii

sunt (vezi şi tabelul 1):
• Tulburări de comportament (ex: apatie, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate,
minciună, fuga de acasă, furtul, consumul de alcool, de droguri etc.);
• Tulburări de somn (insomnii, somnolenţa, somn agitat, coşmaruri etc.);
• Tulburări de alimentaţie (anorexie, bulimie);
• Autostigmatizare, autoculpabilizare;
• Ticuri (clipit, rosul unghiilor etc.);
• Enurezis, encoprezis;
• Neglijenţă în îndeplinirea sarcinilor şi incapacitate de a respecta un program
impus;
• Dificultăţi în relaţionare şi comunicare;
• Scăderea randamentului şcolar, absenteism şi abandon şcolar;
• Stare depresivă, uneori cu tentative de suicid;
• Persistenţa unor senzaţii olfactive sau cutanate obsedante;
• Modificarea rapidă a dispoziţiei afective.
Aceste semne nu sunt obligatoriu datorate unui caz de abuz/ neglijare/

exploatare şi trebuie corelate cu alte date (contextul în care s-a întâmplat
abuzul, informaţii de la alţi profesionişti, eventuale probe etc.)!
Identificarea muncilor periculoase este mai dificil de realizat deoarece datele

necesare nu se pot colecta printr-o singură vizită la locul unde există suspiciunea
unui asemenea caz. Se recomandă vizitarea locului respectiv de mai multe ori de
către asistentul social din comunitate şi/sau DGASPC. Confirmarea implicării
copilului într-o muncă periculoasă se va face de către asistentul social de la
DGASPC ajutat de către un inspector de muncă, atunci când este necesar. Lista
muncilor periculoase se află în anexa 7.
Având în vedere că în România marea majoritate a cazurilor de exploatare prin

muncă este în zona rurală, o atenţie deosebită trebuie îndreptată către muncile
agricole periculoase. Acestea sunt adesea invizibile şi nu sunt recunoscute
deoarece, prin tradiţie, copiii îşi ajută părinţii sau rudele la treburile din gospodărie.
21
Tabel nr. 3
Probleme cu care se confruntă copiii în agricultură
• Utilajele şi vehiculele agricole sunt cauzele cele mai comune ale accidentelor.
Acestea nu sunt concepute pentru a fi utilizate de către copii.
• Copiii sunt mai vulnerabili decât adulţii la bolile provocate de căldură excesivă.
• Instrumentele de tăiat concepute pentru adulţi sunt extrem de periculoase pentru
copii.
• Copiii sunt mai sensibili la oboseală decât adulţii, ceea ce îi expune unui risc mai
mare de accidentare.
• Sistemele fiziologice imature ale copiilor cresc riscurile de expunere la pesticide,
îngrăşăminte, praf, substanţe chimice toxice şi gaze de eşapament.
• Ridicarea greutăţilor, posturile incomode, cum ar fi aplecarea şi îngenuncherea,
gesturile repetitive pot răni şi afecta coloana vertebrală şi/sau membrele în
creştere ale copiilor.
• Copiii sunt expuşi unui risc mai mare de rănire, îmbolnăvire şi deces cauzate de
pericolele biologice asociate cu animalele de la fermă, animalele sălbatice,
reptilele, insectele şi anumite plante.
FIŞA DE SEMNALARE (anexa 4) este completată de cei care au suspiciuni sau

identifică situaţii de exploatare a copiilor prin muncă şi este transmisă la DGASPC în
cel mult 24 de ore de la identificarea cazului, de regulă prin fax sau prin alte
modalităţi (poştă, email).
În situaţiile de urgenţă se anunţă imediat la telefonul copilului de la DGASPC şi

informaţiile sunt înregistrate de consilierii telefonului copilului pe o fişă care conţine
datele din FIŞA DE SEMNALARE. În lipsa telefonului copilului, se poate apela
telefonul obişnuit al DGASPC.
SITUAŢIILE DE URGENŢĂ CARE TREBUIE SEMNALATE IMEDIAT PRIN

INTERMEDIUL TELEFONULUI COPILULUI:
1. Viaţa copilului este în pericol.

2. Copilul este sau există riscul să fie grav rănit.
3. Copilul a suferit un abuz sexual.
4. Un copil mai mic de 8 ani este lăsat singur în casă.
5. Copilul solicită de urgenţă ajutorul.
6. Copilul refuză să meargă acasă.
7. Copilul este grav neglijat.
8. Copilul este implicat în munci intolerabile.
22
Tabelul nr. 4 - Responsabilităţile profesioniştilor din instituţiile membre EIL în

etapa de identificare
Instituţia sau
Profesionişti Responsabilităţi în etapa de identificare
organizaţia
DGASPC asistent social Primeşte şi înregistrează FIŞA DE SEMNALARE;
Vizitează locurile unde se bănuieşte existenţa unor situaţii
psiholog de exploatare, împreună cu poliţistul şi, după caz,
consilier "Telefonul inspectorul de muncă.
Copilului" Distribuie FIŞA DE SEMNALARE compartimentului
jurist abilitat, compartimentului de intervenţie în situaţii de abuz,
educator neglijare, trafic şi migraţie2 şi în copie la reprezentantul
funcţionar public DGASPC în EIL care ţine evidenţa tuturor semnalărilor.
asistent maternal
alţii
ISJ şi unităţile cadre didactice Completează şi trimite FIŞA DE SEMNALARE la
de învăţământ consilier şcolar DGASPC
din reţeaua mediator şcolar
şcolara alţii
teritorială
IJP şi secţiile de poliţist Completează şi trimite FIŞA DE SEMNALARE la
poliţie din DGASPC;
reţeaua Vizitează locurile unde se bănuieşte existenţa unor situaţii
teritorială de exploatare, împreună cu asistentul social al DGASPC/
SPAS şi, după caz, inspectorul de muncă.
AJSP şi unităţile medic de familie Completează şi trimite FIŞA DE SEMNALARE la
medicale din medic specialist DGASPC
reţeaua asistent medical
teritorială mediator sanitar
alţii
SPAS din asistent/lucrător Completează şi trimite FIŞA DE SEMNALARE la
fiecare social sau DGASPC;
comunitate persoana cu Vizitează locurile unde se bănuieşte existenţa unor situaţii
atribuţii de de exploatare împreună cu poliţistul şi, după caz, cu
asistenţă socială inspectorul de muncă.
ITM inspector Completează şi trimite FIŞA DE SEMNALARE la
DGASPC;
Vizitează locurile de muncă conform planificării, ocazie cu
care poate identifica cazuri de copii exploataţi prin muncă;
Vizitează locurile unde se bănuieşte existenţa unor situaţii
de exploatare, împreună cu asistentul social al
DGASPC/SPAS/ONG şi, după caz, inspectorul de
muncă;
Sprijină DGASPC în identificarea muncilor periculoase în
sectorul informal
Biserica preotul Completează şi trimite FIŞA DE SEMNALARE la
DGASPC
ONG asistent social Completează şi trimite FIŞA DE SEMNALARE la
psiholog DGASPC
jurist
educator
voluntari
alţii
2
Prevăzut de HG nr. 1437/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
23
Orice instituţie ai cărei angajaţi, în cursul aducerii la îndeplinire a sarcinilor de

serviciu, au contact direct cu copiii, trebuie să prevadă, la nivelul regulamentului de
ordine interioară, în plus faţă de procedurile de semnalare obligatorii către DGASPC,
procedura de semnalare internă a cazurilor de exploatare, inclusiv procedurile
disciplinare de investigare. O asemenea procedură este recomandabil să respecte
următoarele principii:
• Semnalarea către DGASPC nu poate fi condiţionată de parcurgerea
procedurii interne sau aceasta nu trebuie să întârzie nejustificat sau excesiv
semnalarea către DGASPC, să îngreuneze sau să împiedice colectarea
probelor;
• Procedura internă nu trebuie să excludă, să temporizezesau să interzică în
vreun fel semnalarea către DGASPC;
În situaţiile de urgenţă, semnalarea către autorităţile abilitate va fi efectuată înaintea
oricărei proceduri interne.
Obligativitatea semnalării situaţiilor de abuz, neglijare, exploatare şi trafic de copii se

va înscrie în fişele de post ale tuturor profesioniştilor care interacţionează cu copilul.
În cazul în care se va dovedi că profesionistul a luat la cunoştinţă de situaţia de

abuz, neglijare, exploatare şi/sau trafic de copii şi nu a semnalat la DGASPC,
acest lucru va constitui abatere disciplinară gravă şi se va sancţiona cu
încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, încetarea raporturilor
contractuale ale persoanei vinovate (art. 137 din Legea nr. 272 / 2004).
B. Evaluarea
Odată cu înregistrarea FIŞEI DE SEMNALARE, situaţia copilului respectiv devine

subiect de evaluare. Directorul adjunct cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului al
DGASPC desemnează un manager de caz, care poate să fie angajat al DGASPC, al
unui organism privat acreditat (OPA) sau al unor forme independente de exercitare a
profesiei de asistent social recunoscute de lege.
Managerul de caz realizează activitatea de evaluare împreună cu o echipă

multidisciplinară şi interinstituţională, din care fac parte cel puţin:
• Asistentul social/lucrătorul social al DGASPC/SPAS;
• Psihologul (de regulă dintr-un compartiment/serviciu specializat al DGASPC);
• Medicul (de regulă pediatru, dar la nevoie pot fii consultaţi şi alţi medici
specialişti);
• Lucrătorul de poliţie de la una din următoarele structuri: Poliţia comunitară,
Poliţia de proximitate, Investigaţii criminale, Crima organizată şi Anti-drog,
Cercetare Penală, Analiză, Prevenire şi Cercetare, sau reprezentantul Poliţiei
în Comisia de Protecţie a Copilului (CPC) sau EIL;
• Juristul (de regulă juristul DGASPC);
• Cadrul didactic, de regulă cel responsabil cu educaţia copilului (educator /
profesor / diriginte) sau reprezentantul Inspectoratului şcolar în CPC sau EIL.
Echipa multidisciplinară este sprijinită şi de alţi profesionişti - profesori, terapeuţi,

judecători, procurori, educatori, personal de îngrijire - care lucrează în reţea.
Coordonarea echipei şi a reţelei de intervenţie revine managerului de caz. Se
organizează cel puţin lunar o întâlnire a echipei şi reţelei de intervenţie la solicitarea
managerului de caz.
24
Evaluarea se realizează în două etape: evaluarea iniţială şi evaluarea detaliată.
Evaluarea iniţială - are ca scop stabilirea în cel mai scurt timp a gravităţii formei de
exploatare şi a nevoilor imediate de protecţie ale copilului, pentru a se acorda primele
îngrijiri şi a se decide, la nevoie, scoaterea copilului din mediul familial / din mediul în
care s-a produs exploatarea şi plasarea într-un centru de primire în regim de urgenţă/
la un asistent maternal / în altă formă de plasament în regim de urgenţă.
Evaluarea iniţială va putea stabili dacă:

• este într-adevăr un caz de abuz, neglijare, exploatare şi/sau trafic de copii şi
va fi preluat de către DGASPC;
• suspiciunea persistă, DGASPC îl va considera un caz şi va iniţia evaluarea
detaliată (de ex. în cazul unui abuz sexual);
• semnalarea este nejustificată şi, dacă este cazul, se va face referire de către
DGASPC către alte instituţii;
• este un copil aflat la risc de abuz, neglijare, exploatare şi/sau trafic de copii şi
DGASPC va referi cazul la SPAS/persoane cu atribuţii în asistenţa socială.
Evaluarea iniţială este realizată de regulă de un asistent social de la DGASPC (de la

compartimentul specializat în prevenirea şi eliminarea abuzului, neglijării, traficului).
În situaţiile de urgenţă în care s-a apelat la Telefonul Copilului, prevăzute la
sectiunea A, evaluarea se realizează de echipa mobilă a acestui serviciu (asistentul
social şi poliţistul) sau, dacă echipa mobilă nu poate ajunge în cel mult o oră,
evaluarea se realizează de profesioniştii din comunitate (asistentul/lucrătorul social
din SPAS şi poliţistul). După orele de program, în situaţia în care SPAS sau şeful de
post nu pot fi contactaţi, se apelează 112.
Evaluarea detaliată - este o evaluare complexă şi are ca scop stabilirea formei de

exploatare, consecinţelor exploatării asupra copilului, a nevoilor copilului şi a
priorităţilor de intervenţie. În această etapă se realizează evaluarea situaţiei copilului
şi a familiei sale, şi evaluarea locului de muncă, formal sau informal, în care a avut
loc exploatarea copilului. Dată fiind complexitatea situaţiei unui copil exploatat prin
muncă, este recomandată implicarea echipei multidisciplinare, astfel încât să fie
obţinute informaţii de calitate pe baza cărora să fie luate decizii pertinente. Rolul
echipei este esenţial în stabilirea relaţiei cauză-efect între semnele medicale şi
psihologice şi situaţia semnalată.
Evaluarea detaliată cuprinde:
a) Evaluare medicală: identificarea semnelor şi simptomelor cauzate de exploatarea

prin muncă, stabilirea posibilei relaţii cauză-efect între semnele medicale şi
exploatarea prin muncă şi formularea diagnosticului medical.
b) Evaluare psihologică: observarea şi intervievarea copilului, precum şi a altor

persoane relevante. În unele cazuri, echipa poate recomanda şi evaluarea psihiatrică.
c) Evaluare socială: analiza calităţii mediului de viaţă al copilului (locuinţă, hrană,

îmbrăcăminte, igienă, siguranţa fizică şi psihică, structura şi funcţionarea familiei
etc.); informaţiile obţinându-se prin anchetă socială (model: anexă 2).
d) Evaluare juridică: drepturi şi obligaţii de care pot beneficia copilul sau/şi reprezentanţii
legali precum şi modalităţi de exercitare a acestor drepturi şi obligaţii, incluzând:
25
• cine are drepturi parentale şi în ce condiţii; dacă este necesar plasamentul

copilului la altă persoană/ familie; dacă este necesară înaintarea unei
propuneri către instanţă pentru decăderea din drepturile parentale; dacă
familia a beneficiat de servicii de prevenire sau ce servicii pot fi acordate:
• accesul la servicii, prestaţii acordate sau care pot fi acordate familiei:
• situaţia juridică a cazului - dacă este un fapt penal; proceduri legale; asistenţă
juridică.
e) Evaluarea locului de muncă se face de către inspectorul de muncă, dacă este un

loc de muncă din sectorul formal sau de către asistentul social, dacă este un loc de
muncă din sectorul informal (stradă, gospodărie, fermă agricolă etc). În ambele
situaţii obiectivele evaluării sunt:
• evaluarea condiţiilor muncă / sănătate / securitate - din perspectiva
consecinţelor pe care acestea le pot avea asupra dezvoltării copilului;
• identificarea presupusului făptuitor şi aplicarea procedurilor legale
corespunzătoare;
• identificarea eventualelor noi cazuri de exploatare a copilului sau de copii în
situaţie de risc.
f) Evaluarea riscurilor începe de la prima întâlnire cu copilul potenţială victimă şi

continuă pe parcursul întregii intervenţii. Se recomandă folosirea de instrumente de
evaluare a riscului cu scopul de a preveni producerea unei noi forme de exploatare
prin muncă/ recidivă şi pentru ajustarea intervenţiei (anexa 3).
Cel mai indicat loc pentru intervievarea copilului este cabinetul psihologului, în
măsura în care este posibil, dotat cu oglindă unidirecţională şi sistem de
înregistrare audio-video, conform prevederilor Ordinului secretarului de stat al
ANPDC nr. 177/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru
telefonul copilului, standardelor minime obligatorii pentru centrul de consiliere pentru
copilul abuzat, neglijat şi exploatat, precum şi standardelor minime obligatorii pentru
centrul de resurse comunitare.
Prin intermediul acestor facilităţi, se pot obţine următoarele:

• Participarea echipei multidisciplinare şi altor profesionişti implicaţi în
rezolvarea cazului, în spatele oglinzii unidirecţionale, cu posibilitatea
nuanţării interviului în funcţie de informaţiile care sunt necesare conform
profilului profesional al fiecăruia;
• Constituirea unor probe audio-video, cu consimţământul copilului şi al familiei
sale, care pot fi folosite în instanţă;
• Evitarea intervievării repetate a copilului care poate duce la re-victimizare.
Pe baza evaluării, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea cazului de

către DGASPC, managerul de caz împreună cu echipa multidisciplinară întocmeşte
un Raport de Evaluare a copilului şi familiei care cuprinde:
• Forma de exploatare prin muncă;
• Nevoile copilului în context familial şi comunitar;
• Priorităţile de intervenţie vizând copilul, familia şi presupusul făptuitor.
Raportul de Evaluare a Copilului este prezentat familiei şi copilului, în funcţie de
vârsta şi gradul de maturitate, precum şi directorului DGASPC, în cazul în care
copilul a fost implicat în munci intolerabile.
26
Confidenţialitatea
• Rezultatele evaluării sunt documentate şi dezvăluite copilului în funcţie
de gradul său de maturitate, precum şi familiei sale. În situaţia în care
există date care pot afecta copilul şi familia, echipa multidisciplinară va
hotărî de comun acord ca acestea să nu fie dezvăluite în această etapă;
• Toate informaţiile legate de caz sunt confidenţiale faţă de publicul larg,
mass-media şi alţi profesionişti care nu sunt implicaţi în cazul respectiv;
• Există date care nu pot fi dezvăluite nici echipei multidisciplinare, nici
celorlalţi profesionişti implicaţi în rezolvarea cazului aşa cum este, de
exemplu, numele persoanei care a semnalat suspiciunea sau situaţia de
exploatare a copilului, la cererea acesteia. Acest tip de informaţie nu
poate fi dezvăluită decât instanţei, la cererea expresă a acesteia.
Tabelul nr. 5 - Responsabilităţile profesioniştilor din instituţiile membre EIL în

etapa de evaluare
Instituţia sau Profesionişti Responsabilităţi în etapa de evaluare

organizaţia
DGASPC manager de caz Coordonează evaluarea şi întocmeşte
rapoartele; convoacă reuniunile echipei
multidisciplinare;
asistent social Realizează evaluarea iniţială; realizează
evaluarea socială; evaluează locul de muncă
din sectorul informal, participă la evaluarea
locului de muncă din sectorul formal; evaluează
riscurile;
psiholog Realizează evaluarea psihologică;
jurist Realizează evaluarea juridică;
echipa Realizează evaluarea iniţială în situaţiile de
mobilă a urgenţă.
"Telefonului
Copilului"
ISJ şi unităţile de cadre didactice Evaluează situaţia şcolară a copilului şi
învăţământ din consilier şcolar participă la şedinţele echipei multidisciplinare
reţeaua şcolara mediator şcolar
teritorială alţii
IJP şi secţiile de poliţist Participă la evaluarea iniţială şi detaliată ca
poliţie din reţeaua membru al echipei multidisciplinare sau/şi al
teritorială reţelei de profesionişti; participă la evaluarea
locului de muncă, dacă este un loc de muncă
informal
AJSP şi unităţile medic de familie Realizează evaluarea medicală şi participă la
medicale din reţeaua medic specialist şedinţele echipei multidisciplinare
teritorială asistent medical
mediator sanitar
ITM inspector Evaluează locul de muncă din sectorul formal
şi evaluează locul de muncă din sectorul
informal la solicitarea DGASPC
Biserica preotul Participă la evaluarea detaliată ca membru al
echipei multidisciplinare sau/şi al reţelei de
profesionişti
ONG manager de caz vezi DGASPC
asistent social
27
C. Intervenţia
În baza evaluării iniţiale, DGASPC decide dacă copilul poate rămâne în familie sau nu.
În situaţia în care se decide plasamentul copilului în regim de urgenţă, decizia

este luată de către directorul DGASPC cu acordul părinţilor.
Dacă părinţii nu sunt de acord, iar specialiştii stabilesc că există motive temeinice
care să susţină existenţa unei situaţii de pericol iminent pentru copil, DGASPC
sesizează instanţa judecătorească, solicitând emiterea unei ordonanţe preşedinţiale
de plasare a copilului în regim de urgenţă la o persoană, la o familie, la un asistent
maternal sau într-un serviciu de tip rezidenţial
Managerul de caz împreună cu echipa multidisciplinară elaborează un Plan

Individualizat de Protecţie (PIP), care menţionează încă de la început măsura de
protecţie stabilită. Prestaţiile şi serviciile cuprinse în PIP se adresează atât copilului,
cât şi familiei/ reprezentantului legal şi persoanelor importante pentru copil. PIP este
dezvoltat în programe de intervenţie specifică, conform standardelor în vigoare. Pentru
întocmirea PIP se recomandă respectarea prevederilor Normelor metodologice
cuprinse în anexa 2 a Ordinului secretarului de stat al ANPDC nr. 286/2006.
Se recomandă ca reintegrarea copilului în familie să se facă numai după ce

obiectivele PIP sunt realizate şi instanţa primeşte garanţii că pericolul pentru copil a
trecut. Acest fapt nu se poate realiza decât în urma unor servicii de informare, şi
după caz, de educare şi/sau reabilitare pentru familie, documentate de către
DGASPC în PIP.
În situaţia în care se decide rămânerea copilului în familie, în baza evaluării

detaliate, managerul de caz va planifica intervenţia şi serviciile pentru copil, familie şi
alte persoane relevante, precum şi pentru presupusul făptuitor. Managerul de caz
împreună cu echipa multidisciplinară elaborează un Plan de Reabilitare şi/sau
Reintegrare Socială (anexa 6) care se adresează atât copilului, cât şi familiei/
reprezentantului legal şi persoanelor importante pentru copil şi care va fi implementat
cu sprijinul SPAS/persoanei cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale. Pentru
întocmirea lui se recomandă respectarea prevederilor Ordinului menţionat anterior.
Practic fiecare PIP sau Plan de Reabilitare şi/sau Reintegrare Socială presupune
implicarea activă a unor instituţii (cum ar fi şcoli, unităţi sanitare) coordonate pe plan
teritorial de instituţiile membre ale EIL. Din acest motiv, membrii EIL trebuie să
cunoască ce rol important deţin nu doar în identificarea şi evaluarea cazurilor de
exploatare prin muncă, ci şi în intervenţia propriu-zisă de protecţie a copilului victimă,
indiferent dacă acesta rămâne în familie sau este plasat în sistemul de protecţie.
Alte instituţii/organizaţii pot interveni/acorda servicii: sindicatele şi organizaţiile

patronale pot acorda suport material şi/sau financiar, agenţiile de ocupare a forţei de
muncă pot furniza servicii de orientare profesională sau de formare.
Managerul de caz va avea în vedere şi serviciile pe care le poate acorda pentru

presupusul făptuitor, cu consimţământul acestuia. Dacă acesta este declarat vinovat,
managerul de caz va colabora cu Serviciul de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare
Socială.
28
Servicii acordate în etapa de intervenţie de instituţii şi organizaţii
29
D. Monitorizarea cazului
Pe parcursul intervenţiei, managerul de caz monitorizează fiecare caz în parte pentru

a vedea dacă serviciile sunt acordate conform planului elaborat împreună cu echipa
multidisciplinară, cum evoluează situaţia copilului, dacă obiectivele sunt atinse şi
reabilitarea/reintegrarea copilului în comunitate se realizează corespunzător. Toate
aceste informaţii sunt înregistrate în FIŞA DE MONITORIZARE (anexa 5) care face
parte din dosarul copilului.
Reevaluarea situaţiei copilului se realizează o dată la trei luni şi managerul de caz

împreună cu echipa multidisciplinară decide, la nevoie, revizuirea planului.
Pe perioada monitorizării, managerul de caz va stabili data la care copilul este

considerat ca fiind retras din formă de exploatare. Acest moment nu coincide cu
încheierea serviciilor sau închiderea cazului, ci copilul atunci când nu mai este
implicat într-o formă de exploatare şi riscul de recidivă este apreciat că minim (risc
scăzut conform Matricei riscurilor).
E. Închiderea cazului
În situaţia în care copilul este retras din formă de exploatare, furnizarea serviciilor s-a
încheiat şi copilul este/urmează să fie reintegrat în familie, şcoală şi comunitate,
managerul de caz împreună cu echipa multidisciplinară ia decizia de închidere a
cazului.
După închiderea cazului se recomandă monitorizarea situaţiei copilului pe o perioadă

de şase luni pentru a preveni recidiva. Monitorizarea post-servicii se face în baza
unui plan elaborat de managerul de caz împreună cu asistentul social comunitar.
Acesta efectuează vizite la familie şi raportează managerului de caz.
30
Capitolul III
MECANISMUL DE MONITORIZARE A COPIILOR LA RISC DE EXPLOATARE

PRIN MUNCĂ
Etapele mecanismului de monitorizare şi explicitarea acestora
Monitorizarea copiilor la risc de exploatare prin muncă este, în esenţă, un proces de

prevenire. Responsabilităţile în domeniul prevenirii revin Serviciului Public de
Asistenţă Socială (SPAS)/persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială care
funcţionează la nivel de comunitate, respectiv DGASPC de la nivelul sectoarelor
municipiului Bucureşti (art. 106 din Legea nr. 272/2004).
A. Identificarea
Identificarea situaţiilor de risc de exploatare prin muncă se face de către SPAS/

persoanele cu atribuţii de asistenţă socială (art. 34, alineat 1, Legea nr. 272/2004):
• pe baza semnalărilor efectuate de persoane fizice şi juridice;
• pe baza unor vizite efectuate în locurile unde se bănuieşte existenţa unor
situaţii de exploatare, cu prioritate în zonele unde riscul este crescut.
Comunitatea trebuie informată şi sensibilizată de către SPAS pentru a se implica

activ în semnalarea situaţiilor de risc. Un rol important în acest demers revine
membrilor Structurilor Comunitare Consultative (SCC) care ar trebui, conform legii,
să fie funcţionale în cât mai multe comunităţi. Ei colaborează cu lucrătorul social din
SPAS şi sunt ajutaţi de către acesta să explice profesioniştilor şi cetăţenilor de ce
este bine să semnaleze situaţiile de risc de exploatare.
Semnalarea unei situaţii de risc de exploatare a copilului prin muncă se poate face
chiar de către copil, de membri ai familiei sau ai comunităţii, precum şi de
profesionişti, cum ar fi:
• profesionişti din sistemul de sănătate publică (medici de familie, asistente
medicale comunitare, mediatori sanitari, medici pediatri etc.);
• profesionişti din sistemul de educaţie (educatori, învăţători, consilieri şcolari,
profesori, psihopedagogi, medici şcolari etc.);
• personalul ONG;
• membri ai sindicatelor şi ai organizaţiilor patronale;
• jurnalişti;
• clerici;
• personal din alte instituţii care vin în contact cu copiii.
Angajaţii SPAS / persoanele cu atribuţii de asistenţă socială de la nivelul Primăriilor

se pot autosesiza.
În situaţia în care este semnalat un caz de exploatare prin muncă fără ca cel care
semnalează să poată face diferenţierea între o situaţie la risc şi una de exploatare,
sarcina de a face această diferenţiere şi de a decide în ce situaţie se află copilul,
revine specialiştilor din DGASPC.
31
De asemenea, dacă, în procesul de intervenţie şi monitorizare a copiilor victime ale

exploatării prin muncă, specialiştii DGASPC identifică şi situaţii de risc (de exemplu,
fraţii copiilor monitorizaţi de DGASPC), managerul de caz sau un asistent social din
DGASPC va semnala fiecare caz la SPAS-ul din comunitatea din care provine copilul
respectiv.
Copiii înşişi trebuie să aibă un rol important rol în identificarea cazurilor de copii în
risc de exploatare prin muncă, una dintre modalităţile de responsabilizare a lor este
încurajarea de către profesori să nu rămână indiferenţi în situaţiile dificile cu care
colegi de-ai lor se pot confrunta, în cadrul orelor de educaţia pentru formarea
spiritului civic. Totodată, printr-o pregătire adecvată, copiii pot disemina altor copii
informaţia referitoare la prevenirea exploatării copiilor prin muncă prin metoda
educaţiei de la egal la egal, care este promovată în Centrele de Tineret înfiinţate prin
proiecte ILO-IPEC.
Tabelul nr. 6 - Responsabilităţile profesioniştilor din comunitate şi din

instituţiile membre ale EIL în etapa de identificare a cazurilor la risc
Instituţia sau Profesionişti Responsabilităţi

organizaţia în etapa de identificare
SPAS/DGASPC asistent/lucrător Informează comunitatea cu privire la
sectoare social sau riscurile exploatării copiilor prin muncă
persoana cu şi modalităţi de semnalare;
atribuţii de Înregistrează semnalarea cazului;
asistenţă socială Vizitează locurile unde se bănuieşte
existenţa unor situaţii de exploatare,
singur/împreună cu poliţistul şi, după
caz, cu inspectorul de muncă
ISJ şi unităţile de cadre didactice Semnalează situaţia de risc la SPAS
învăţământ din consilier şcolar
reţeaua şcolară mediator şcolar
teritorială aţii
IJP şi secţiile de poliţist Semnalează situaţia de risc la SPAS
poliţie din reţeaua
teritorială
AJSP şi unităţile medic de familie Semnalează situaţia de risc la SPAS
sanitare din medic specialist
reţeaua teritorială asistent medical
mediator sanitar
Alte instituţii preotul Semnalează situaţia de risc la SPAS
comunitare:
- Biserica
ONG asistent social Semnalează situaţia de risc la SPAS
psiholog
jurist
educator
voluntari
alţii
DGASPC asistent social Completează Matricea riscurilor şi o
trimite la SPAS
32
În acest sens, este responsabilitatea coordonatorului SPAS/persoanei cu atribuţii de

asistenţă socială de a afişa la loc vizibil, în toate instituţiile de mai sus din raza
administrativ teritorială de competenţă (şcoli, grădiniţe, licee, cabinete medicale,
biserici, secţii de poliţie) coordonatele la care poate fi trimisă orice sesizare (număr
de fax, telefon, adresă, cont e-mail).
B. Evaluarea
Evaluarea copilului la risc de exploatare prin muncă este preponderent o evaluare

socială care presupune realizarea unei anchete sociale, inclusiv a informaţiilor
suplimentare prevăzute în anexa 2 şi aplicarea unei matrice a riscurilor (anexa 3)
realizate de SPAS/persoana cu atribuţii de asistenţă socială/DGASPC sectoare.
Pentru a fi identificaţi copiii la risc este esenţială înţelegerea factorilor de risc şi de

protecţie care conduc la implicarea prematură a copiilor în muncă/situaţie de
exploatare. Factorii de risc şi de protecţie sunt elementele, condiţiile, circumstanţele
legate de familie, comunitate sau copil care pot influenţa implicarea lui în muncă sau
îl vor proteja. Prezenţa unui factor de risc nu înseamnă neapărat că acel copil va fi
o victimă a exploatării, după cum un factor de protecţie poate să nu fie suficient
pentru a proteja copilul împotriva exploatării prin muncă. Asocierea unor factori de
protecţie pot conduce la creşterea vulnerabilităţii copilului.
Lucrătorul social/asistentul social din SPAS/DGASPC sectoare are rolul de

responsabil de caz prevenire - conform Ordinului secretarului de stat al ANPDC nr.
88/2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de
caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului. În realizarea anchetei sociale,
responsabilul de caz prevenire contactează familia (inclusiv familia extinsă),
personalul didactic al şcolii unde învaţă copilul, medicul de familie, vecinii etc. Cu
ocazia anchetei sociale se pot identifica şi alte nevoi de evaluare (medicală,
psihologică etc.) şi asistentul social este obligat să ia legătura cu specialiştii
respectivi cu care SPAS/DGASPC are relaţii de colaborare.
Evaluarea va stabili dacă:
• se confirmă situaţia de risc de exploatare prin muncă;
• se identifică o suspiciune/situaţie de exploatare prin muncă şi responsabilul
de caz prevenire completează şi trimite FIŞA DE SEMNALARE la DGASPC;
• semnalarea nu e justificată şi, dacă este cazul, se va face referire către alte
instituţii.
Responsabilul de caz prevenire beneficiază de coordonare metodologică din partea

unui manager de caz, dar nu este subordonat acestuia. Cu acest scop, directorul
adjunct cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului al DGASPC va numi, în scris,
personalul de specialitate care asigură coordonarea metodologică pentru responsabilii
de caz, urmărindu-se o distribuire teritorială echitabilă şi o va comunica tuturor
primăriilor din judeţ.
33
Tabelul nr. 7 - Responsabilităţile profesioniştilor din comunitate şi din

instituţiile membre ale EIL în etapa de evaluare a cazurilor la risc
Instituţia sau Profesionişti Responsabilităţi în etapa de evaluare

organizaţia
SPAS / DGASPC responsabil de Realizează evaluarea socială (ancheta
sectoare caz prevenire socială, anexa şi matricea riscurilor);
contactează specialişti pentru alte evaluări
necesare
ISJ şi unităţile de cadre didactice Evaluează situaţia şcolară a copilului
învăţământ din consilier şcolar
reţeaua şcolara mediator şcolar
teritorială alţii
AJSP şi unităţile medic de familie Realizează evaluarea medicală, după caz
medicale din medic specialist
reţeaua asistent medical
teritorială mediator sanitar
DGASPC manager de caz Coordonează metodologic responsabilul de
caz prevenire
psiholog Realizează evaluarea psihologică la
solicitarea SPAS
ONG manager de caz Coordonează metodologic responsabilul de
caz prevenire
asistent social / Realizează evaluarea socială şi/sau
psiholog psihologică, la solicitarea SPAS / DGASPC
sectoare
C. Intervenţia
În scopul prevenirii exploatării, pentru fiecare copilul la risc, responsabilul de caz

prevenire elaborează şi implementează Planul de Servicii (PS) - în strânsă
colaborare cu specialiştii din comunitate (profesori, medic, asistentă medicală,
mediator comunitar, consilier şcolar, preot etc.).
Întocmirea, implementarea şi monitorizarea PS vor respecta prevederile standardelor

minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor
copilului, iar PS este întocmit în conformitate cu Normele metodologice cuprinse în
anexa 1 a Ordinului secretarului de stat nr.286/2006; astfel, toţi ceilalţi profesionişti
care participă la PS sunt nominalizaţi în rubrica "Membrii echipei şi instituţia din care
provin". Prestaţiile şi serviciile cuprinse în PS se adresează atât copilului cât şi
familiei/reprezentantului legal. PS se aprobă de Primar.
Educaţia formală şi nonformală. Serviciile care şi-au demonstrat eficienţa în

prevenirea abandonului şcolar (inclusiv din motive de exploatare prin muncă) sunt
serviciile de sprijin care acordă îngrijire pe timpul zilei, respectiv centrele de zi
organizate pe lângă şcoală/în şcoală. În cadrul serviciilor de sprijin, copilul
beneficiază de masă, rechizite şi cărţi, dar şi de educaţie non-formală prin asistenţă
complementară programului şcolar şi sprijin pentru îmbunătăţirea situaţiei şcolare,
activităţi ludice, programe pentru îmbunătăţirea abilitaţilor şi încurajarea talentelor
etc. Pachetul educaţional SCREAM produs de ILO-IPEC este un instrument util
34
pentru realizarea de activităţi de educaţie non-formală atât în şcoală, cât şi în cadrul

serviciilor de sprijin şi în activităţile extraşcolare din Cluburile şi Palatele Copiilor.
Dacă astfel de servicii nu există în comunitate, dar se identifică multe cazuri de risc,
se justifică necesitatea creării centrului de zi, motiv pentru care este înştiinţat în scris
Consiliul Local şi DGASPC, cu propunerea de a pregăti un proiect şi de a identifica
surse de finanţare.
Responsabilul de caz prevenire ţine evidenţa tuturor cazurilor de copii la risc de

exploatare prin muncă din comunitate, atât prin dosarele copiilor, cât şi prin FIŞA
CENTRALIZATOARE a cazurilor la risc de exploatare prin muncă care se trimite
trimestrial la DGASPC (anexa 7).
D. Monitorizarea
Responsabilul de caz prevenire monitorizează furnizarea serviciilor şi situaţia

copilului conform PS. Toate informaţiile sunt documentate în dosarul copilului
(vizite la domiciliu, la şcoală, informări primite de la specialişti etc.).
Pe perioada monitorizării, responsabilul de caz prevenire va stabili data la care

copilul este considerat caprevenit a fi implicat într-o formă de exploatare prin muncă.
Acest moment nu coincide cu încheierea serviciilor sau închiderea cazului, ci riscul s-
a diminuat semnificativ (risc scăzut conform Matricei riscurilor), respectiv prevalează
factorii de protecţie din matricea riscurilor, de exemplu:
• copilul reia programul şcolar cu o frecvenţă foarte bună şi cu îmbunătăţirea
performanţelor şcolare;
• familia este sprijinită să depăşească situaţia de criză în care se află;
• familia înţelege efectele negative ale exploatării copilului prin muncă şi
cooperează cu şcoala, cu SPAS-ul etc.;
• funcţionează un mecanism de întrajutorare în care sunt implicaţi vecinii/alţi
membri ai comunităţii.
E. Închiderea cazului
În situaţia în care copilul a fost prevenit şi furnizarea serviciilor s-a încheiat, cazul
este considerat închis.
35
Capitolul IV
MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI
Monitorizarea copiilor exploataţi/la risc de exploatare prin muncă presupune un flux

organizat de informaţie de la nivel local (comunitate) către nivelul judeţean şi
naţional, şi invers, de la nivel naţional către cel judeţean, respectiv local.
Fluxul informaţional trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de calitate:
• datele de raportare să fie cunoscute şi respectate de instituţiile responsabile
la fiecare nivel în parte;
• să cuprindă informaţii reale şi verificabile;
• să existe feed-back: fiecare raportare să implice confirmarea primirii datelor
de către destinatar.
Asigurarea cerinţelor de calitate este posibilă dacă, la fiecare nivel:
• este creat cadrul instituţional responsabil cu managementul informaţiei (este
desemnat prin documente interne biroul/serviciul care răspunde de MM);
• există resurse umane care au în fişa postului atribuţiile aferente MM şi care
au beneficiat de formare de specialitate pentru aplicarea MM;
• pachetul de instrumente de monitorizare (formulare, fişe) este cunoscut şi aplicat.
Este important să fie conştientizate oportunităţile pe care funcţionarea MM le aduce

fiecărui nivel în parte:
- la nivelul comunităţii
• informaţiile reprezintă o bază pentru justificarea de proiecte vizând prevenirea
exploatării, intrării în dificultate a copilului în aria teritorială respectivă;
• se îmbunătăţeşte parteneriatul local interinstituţional (SPAS va lucra mai
eficient cu şcoala, unitatea medicală, secţia de poliţie etc.);
• cunoscând situaţia din întreg judeţul, există posibilitatea analizei comparative
între localităţi, urmată de schimburi de experienţă şi bune practici;
• se îmbunătăţeşte dialogul cu cetăţenii, care pot vedea că sesizarea lor este
luată în considerare de SPAS, că se iau măsuri de prevenire (PS) în beneficiul
copilului şi că, în urma implementării Planului de Servicii copilul este retras din
situaţia de risc (cel care a sesizat trebuie să primească un feed-back).
- la nivel judeţean
• informaţiile reprezintă o bază pentru îmbunătăţirea strategiei judeţene şi
justificarea de proiecte;
• aplicarea MM conduce la utilizarea eficientă a resurselor alocate şi ajustarea
resurselor (nevoia de specialişti);
• cunoscând situaţia din întreaga ţară, există posibilitatea analizei comparative cu
alte judeţe, urmată de posibilitatea schimburilor de experienţă şi bune practici;
• se îmbunătăţeşte comunicarea DGASPC-SPAS.
- la nivel naţional
• există o sursă sigură de informaţii pentru rapoartele de ţară;
• oferă argumente pentru îmbunătăţirea strategiei naţionale în domeniul
protecţiei drepturilor copilului;
• constituie baza de lucru pentru activitatea CND;
• argumentează proiecte de interes naţional, alte programe.
36
Tabelul nr. 8 - Nivelele de management al informaţiei
Nivel Cine asigură Fluxul informaţiei

managementul
informaţiei la acest Către instituţia responsabilă De la instituţia responsabilă de managementul
Acţiuni interne
nivel (instituţie) de managementul informaţiei informaţiei
Primeşte semnalări de situaţii Centralizarea trimestrială (FIŞA Trimite FIŞA CENTRALIZATOARE şi propunerile de
de copii la risc CENTRALIZATOARE) proiecte la autorităţile locale (Primar, consilieri)
Comunitate
SPAS/ DGASPC Formulează propuneri de proiecte Trimite FIŞA CENTRALIZATOARE la DGASPC

sectoare din cadrul pentru înfiinţarea de servicii de
Consiliului Local prevenire
Identifică situaţii de copii exploataţi Trimite FIŞA DE SEMNALARE la DGASPC.

prin muncă
Primeşte semnalări de situaţii Centralizare trimestrială (FIŞA Trimite FIŞA CENTRALIZATOARE şi propunerile de
de copii exploataţi prin muncă CENTRALIZATOARE) proiecte la Consiliul Judeţean Trimite FIŞA
(FIŞA DE SEMNALARE) CENTRALIZATOARE la USMC/ ANPDC
Judeţean
DGASPC
Primeşte de la SPAS FIŞA Formulează propuneri de proiecte
CENTRALIZATOARE pentru înfiinţarea de servicii
specializate şi activităţi de
informare/ formare
Primeşte FIŞA Centralizare trimestrială şi anuală Trimite o sinteză a centralizării trimestrială, raportul
CENTRALIZATOARE de la anual şi propunerile la CND.
toate DGASPC -urile
Primeşte informaţii de la Întocmeşte raportul anual cu privire Trimite raportul anual şi propunerile la Ministrul
membrii CND şi alte instituţii la problematică exploatării prin Muncii
Naţional
relevante pentru întocmirea muncă a copiilor din România

USMC / ANPDC
raportului anual
Primeşte comentariile Formulează propuneri de proiecte,

Comitetului de experţi de la strategii, planuri de acţiune,
ILO Geneva referitoare la modificări legislative şi politici în
implementare convenţiilor 138 domeniu
şi 182, prin intermediul MMFES
37
Capitolul V
INFORMARE / FORMARE
Informarea / formarea profesioniştilor cu privire la aplicarea mecanismul de

monitorizare
a) La nivelul DGASPC şi a sistemului de protecţie a drepturilor copilului

La şedinţele periodice ale directorilor, şefilor de servicii şi şefilor de centre vor
participa cel puţin 2 membrii EIL (unul de la DGASPC) care vor informa şi instrui
personalul de conducere cu privire la implementarea MM şi modul de utilizare a
fişelor.
Directorul general/ executiv al DGASPC va emite o circulară către personalul de

conducere pentru organizarea unor şedinţe cu personalul din subordine, la care va
participa cel puţin un membru EIL (de regulă de la DGASPC) care va informa şi
instrui personalul cu privire la implementarea MM şi modul de utilizare a fişelor.
De asemenea, directorul adjunct pe protecţia copilului va organiza o întâlnire cu

personalul de conducere al ONG, la care vor participa şi doi membrii EIL (unul de la
DGASPC) care vor informa şi instrui cu privire la implementarea MM şi modul de
utilizare a fişelor.
b) La nivelul SPAS/persoanelor cu atribuţii în asistenţa socială

Secretarul general al Consiliului Judeţean va emite o circulară către secretarii
primăriilor pentru organizarea unor întâlniri care să reunească secretarii, asistenţii
sociali ai SPAS/persoanele cu atribuţii în asistenţa socială şi, după caz, membrii
structurilor consultative comunitare (SCC) şi poliţia comunitară la care va participa
cel puţin un membru EIL (de regulă de la DGASPC) care va informa şi instrui
personalul menţionat anterior cu privire la implementarea MM şi modul de utilizare a
fişelor.
Informarea periodică a asistenţilor sociali ai SPAS/persoanele cu atribuţii în asistenţa

socială se va realiza de către profesioniştii DGASPC (ulterior informării şi instruirii de
către EIL) cu ocazia deplasărilor în teren pentru rezolvarea diferitelor cazuri aflate în
evidenţă DGASPC sau a activităţilor realizate de birourile de coordonare a consiliilor
locale.
c) La nivelul ITM
La şedinţele periodice ale celor două compartimente de control (Relaţii de Muncă şi
Sănătate şi Securitate în Muncă) vor participa cel puţin 2 membrii EIL (unul de la
ITM) care vor informa şi instrui inspectorii de muncă cu privire la implementarea MM
şi modul de utilizare a fişelor.
Totodată, inspectorul general al ITM va organiza o întâlnire cu şefii sindicatelor şi

patronatelor, la care vor participa cel puţin 2 membrii EIL (unul de la ITM) care vor
informa şi instrui cu privire la implementarea MM şi modul de utilizare a fişelor.
d) La nivelul IJP / DGP şi poliţiile de sector

La nivelul judeţului, şeful IJP va organiza o serie de şedinţe la care vor participa
38
angajaţii următoarelor structuri: Investigaţii criminale, Ordine publică (poliţia de

proximitate şi posturile de poliţie), Analiză, prevenire şi cercetare, Cercetare penală şi
Crima organizată, precum şi ofiţerul de poliţie care este membru desemnat în
Comisia pentru Protecţia Copilului; la aceste şedinţe vor participa cel puţin 2 membrii
EIL (unul de la IJP) care vor informa şi instrui poliţiştii cu privire la implementarea MM
şi modul de utilizare a fişelor.
La nivelul municipiului Bucureşti, şeful DGP, precum şi şefii poliţiilor de sector vor
organiza o serie de şedinţe la care vor participa angajaţii structurilor menţionate
anterior, precum şi ofiţerii de poliţie care sunt membrii desemnaţi în Comisiile pentru
Protecţia Copilului de la nivelul sectoarelor şi, după caz, poliţişti de la nivelul secţiilor
de poliţie; la aceste şedinţe vor participa cel puţin 2 membrii EIL (unul dintre ei fiind
reprezentantul poliţiei în EIL de la nivelul sectoarelor) care vor informa şi instrui
poliţiştii cu privire la implementarea MM şi modul de utilizare a fişelor.
e) La nivelul ISJ/ ISB şi ISS şi a sistemului educaţional

La nivelul judeţului, inspectorul general al ISJ va organiza o serie de şedinţe la care
vor participa directorii unităţilor de învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee, şcoli
profesionale); la aceste şedinţe va participa cel puţin un membru EIL (de regulă cel
de la ISJ) care va informa şi instrui directorii cu privire la implementarea MM şi modul
de utilizare a fişelor. Directorii, la rândul lor, vor organiza şedinţe cu întregul personal
didactic din subordine (inclusiv consilierii şcolari) pentru informarea şi instruirea mai
sus amintită, la care pot participa opţional membrii EIL.
Totodată, inspectorul general al ISJ va organiza o serie de şedinţe la care vor

participa şefii centrelor de asistenţă psihopedagogică şi ai centrelor de tineret; la
aceste şedinţe va participa cel puţin un membru EIL (de regulă cel de la ISJ) care va
informa şi instrui şefii de centre cu privire la implementarea MM şi modul de utilizare
a fişelor.
La nivelul municipiului Bucureşti, inspectorul general al ISMB va organiza o şedinţă la

care vor participa inspectorii ISS; la aceste şedinţe vor participa cel puţin 2 membrii
EIL (unul de la ISS) care vor informa şi instrui inspectorii ISS cu privire la
implementarea MM şi modul de utilizare a fişelor. Inspectorii ISS, la rândul lor, vor
organiza o şedinţă cu personalul din subordine, precum şi o serie de şedinţe cu
directorii unităţilor de învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee, şcoli profesionale); la aceste
şedinţe va participa cel puţin un membru EIL (de regulă cel de la ISS) care va
informa şi instrui cu privire la implementarea MM şi modul de utilizare a fişelor.
Directorii, la rândul lor, vor organiza şedinţe cu întregul personal didactic din
subordine (inclusiv consilierii şcolari) pentru informarea şi instruirea mai sus amintită,
la care pot participa opţional membrii EIL.
Totodată, inspectorii ISS vor organiza o şedinţă la care vor participa şefii centrelor de
asistenţă psihopedagogică şi ai centrelor de tineret; la aceste şedinţe vor participa
cel puţin 2 membrii EIL (unul de la ISS) care vor informa şi instrui şefii de centre cu
privire la implementarea MM şi modul de utilizare a fişelor.
f) La nivelul ASP şi a sistemului de sănătate

La nivelul judeţului, inspectorul general al ASP va organiza o şedinţă cu personalul, la
care va participa cel puţin un membru EIL (de regulă cel de la ASP) care va informa şi
instrui personalul cu privire la implementarea MM şi modul de utilizare a fişelor.
39
Totodată, inspectorul general al ASP va organiza o serie de şedinţe cu medicii de

familie, la care va participa cel puţin un membru EIL (de regulă cel de la ASP) care
va informa şi instrui cu privire la implementarea MM şi modul de utilizare a fişelor.
De asemenea, inspectorul general al ASP va organiza o şedinţă cu directorii

spitalelor de pediatrie şi şefii secţiilor de pediatrie, precum şi ai altor spitale/secţii de
specialităţi pediatrice, la care va participa cel puţin un membru EIL (de regulă cel de
la ASP) care va informa şi instrui cu privire la implementarea MM şi modul de
utilizare a fişelor. Directorii/ şefii de secţie, la rândul lor, vor organiza şedinţe cu
personalul medico-sanitar din subordine (inclusiv asistenţii sociali) pentru informarea
şi instruirea mai sus amintită, la care pot participa opţional membrii EIL.
La nivelul municipiului Bucureşti, inspectorul general al ASP va organiza o şedinţă cu

personalul din subordine, precum şi o serie de şedinţe cu medicii de familie, directorii
spitalelor de pediatrie şi şefii secţiilor de pediatrie, precum şi ai altor spitale/secţii de
specialităţi pediatrice, la care va participa cel puţin un membru EIL (de regulă cel de
la ASP) care va informa şi instrui cu privire la implementarea MM şi modul de
utilizare a fişelor. Directorii / şefii de secţie, la rândul lor, vor organiza şedinţe cu
personalul medico-sanitar din subordine (inclusiv asistenţii sociali) pentru informarea
şi instruirea mai sus amintită, la care pot participa opţional membrii EIL.
g) La nivelul ONG
DGASPC împreună cu ONG-ul/urile reprezentat în EIL va organiza o întâlnire cu
ONG-urile active în domeniul protecţiei drepturilor copilului pentru informarea şi
instruirea cu privire la implementarea MM şi modul de utilizare a fişelor.
h) La nivelul celorlalte instituţii reprezentate în EIL

DGASPC împreună cu fiecare reprezentant în parte în EIL, altele decât cele
menţionate anterior, va organiza o câte întâlnire personalul de conducere a acestor
instituţii pentru informarea şi instruirea cu privire la implementarea MM şi modul de
utilizare a fişelor. Personalul de conducere va organiza, la rândul său, sesiuni de
informare şi instruire cu personalul relevant pentru această problematică.
i) La nivelul celorlalte instituţii relevante, dar fără reprezentare în EIL

DGASPC va organiza o întâlnire cu şefii acestor instituţii pentru informarea şi
instruirea cu privire la implementarea MM şi modul de utilizare a fişelor. Aceştia vor
organiza, la rândul lor, sesiuni de informare şi instruire cu personalul relevant pentru
această problematică.
Acţiunile de informare/formare ar trebui să aibă loc în mod periodic sau de câte ori
sunt angajaţi noi profesionişti în domeniu. Totodată, acţiunile de informare pot lua
forma campaniilor de sensibilizare a profesioniştilor, autorităţilor locale şi
publicului, un rol important în realizarea lor revenind membrilor EIL şi SCC.
Formarea profesioniştilor se va realiza în acord cu curriculum-ul cadru avizat de

ANPDC.
40
ANEXA 1
LEGISLAŢIA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ
Legislaţie internaţională
• Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
• Convenţia ONU privind drepturile copilului;
• Protocolul opţional al Convenţiei ONU privind vânzarea copiilor şi implicarea copiilor în
prostituţie şi pornografie (2000);
• Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate;
• Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al
femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale
organizate;
• Protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare
(ultimele trei ratificate prin Legea nr. 565/2002;
<http://www.just.ro/Portals/0/CooperareJudiciara/GhidCooperare%20Penal/Asistenta/Convenţii/ONU/1.doc>
• Convenţia ILO nr. 29/1930 privind munca forţată sau obligatorie;
• Convenţia ILO nr. 105/1957 privind abolirea muncii forţate;
• Convenţia ILO nr. 138/1973 privind vârsta minimă de încadrare în muncă;
• Convenţia ILO nr. 182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor
şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor;
• Convenţia ILO nr. 184/2001 privind sănătatea şi securitatea în muncă în agricultură;
• Directiva Consiliului UE nr. 94/33 privind protecţia tinerilor la locul de munca;
• Decizia cadru a Consiliului UE nr. 629/2002 privind combaterea traficului de fiinţe umane;
• Decizia cadru a Consiliului UE nr. 68/2004/JAI privind combaterea exploatării sexuale a
copiilor şi a pornografiei infantile;
• Convenţia Consiliului UE nr. 197/2006 privind acţiunea împotriva traficului de fiinţe
umane.
Legislaţie internă
• Constituţia României;
• Codul Muncii;
• Codul Penal;
• Codul Familiei;
• Legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului nr. 272/2004;
• Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane nr. 678/2001;
• Legea pentru prevenirea şi combaterea pornografiei nr. 196/2003;
• Legea nr. 381/2004 privind unele măsuri în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi
consumului de droguri;
• Legea nr. 211/2004 privind protecţia victimelor infracţiunilor de violenţă;
• Memorandumul de Înţelegere încheiat între Guvernul României şi Organizaţia
Internaţională a Muncii privind eliminarea muncii copilului aprobat prin HG (în curs de
publicare în Monitorul Oficial);
• HG nr. 860/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul protecţiei şi
pronovării drepturilor copilului 2008-2013 şi a Planului operaţional pentru implementarea
Strategiei naţionale în domeniul protecţiei şi pronovării drepturilor copilului 2008-2013;
• HG nr. 617/2004 privind înfiinţarea şi organizarea Comitetului naţional director pentru
prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin munca modificată prin HG nr. 76/2008;
• HG nr. 726/2004 privind Planul de Acţiuni Prioritare în domeniul protecţiei copilului
împotriva abuzului, neglijării şi exploatării 2004-2006;
• HG nr. 1295/2004 privind Planul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Traficului de Copii;
• HG nr. 1769/2004 privind Planul Naţional de Acţiune pentru Eliminarea Exploatării prin
Muncă a Copiilor;
• HG nr. 1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoţiţi şi
asigurarea măsurilor de protecţie specială în favoarea acestora;
• HG nr. 1504/2004 privind Planul naţional pentru prevenirea şi combaterea abuzului şi
exploatării sexuale 2004-2007;
• HG nr. 73/2005 privind Strategia Naţională împotriva consumului de droguri 2005-2012;
I
• HG nr. 1584/2005 privind înfiinţarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale împotriva

Traficului de Persoane, modificată şi completată prin HG nr. 1083/2006;
• Ordinul comun al Secretarului de Stat ANPDC şi MIRA nr. 123/429/2004 privind
aprobarea şi funcţionarea Subgrupului pentru coordonarea şi evaluarea activităţile de
prevenire şi combatere a traficului de copii;
• Ordinului secretarului de stat al ANPDC nr. 288/2006 pentru aprobarea Standardelor
minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului;
• Ordinului secretarului de stat nr. 286/2006 privind aprobarea normele metodologice pentru
întocmirea PIP şi PS.
Alte documente, legi şi hotărâri de guvern relevante:

• Legea nr. 268/2003 pentru modificarea şi completarea legii educaţiei nr. 84/1995
(educaţia obligatorie de 10 ani);
• Legea nr. 354/2005 pentru modificarea şi completarea legii educaţiei nr. 84/1995
(rechizite gratuite pentru preşcolari şi pentru cei din educaţia obligatorie, precum şi pentru
cei cu venituri mici din liceu);
• HG nr. 96/2002 privind programul cornul şi laptele zilnic gratuit pentru toţi copii din
clasele primare din învăţământul de stat;
• HG nr. 430/2001 pentru aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor;
• HG nr. 829/2002 pentru aprobarea Planului National Anti Sărăcie şi a Planului de
Incluziune Socială (2002-2012);
• HG nr. 1258/2004 pentru aprobarea Planului Naţional pentru combaterea Discriminării;
• Decizia Consiliului Naţional Audio-Vizual privind protecţia copiilor;
• Programul de Guvernare 2005 - 2008 (include măsuri de protecţie socială pentru familii
cu venituri mici, reabilitarea şcolilor, transport, burse etc.).
II
ANEXA 2
ANEXĂ ANCHETĂ SOCIALĂ
pentru copilul exploatat / la risc de exploatare prin muncă
ESTE EXPLOATAT PRIN MUNCĂ:

Da (se completează A) Nu (copil la risc; se completează B)
A. COPIL EXPLOATAT PRIN MUNCĂ

Tipul muncii: muncă de servitor
muncă forţată
victimă a traficului: intern sau extern
victimă a exploatării sexuale comerciale: prostituţie sau pornografie
activităţi ilicite: producţie şi trafic de droguri sau cerşetorie sau altele
alte munci pe stradă
muncă fără o formă contractuală reglementată de lege
munci periculoase: cat.I cat.II cat.III cat.IV mixt
Lucrează alături de părinte/ reprezentant legal Da Nu
Principale sarcini/responsabilităţi ale copilului:
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
Numele şi adresa locului de muncă ....................................................................................................................
Numărul de ore lucrate: _____ore pe zi _____zile pe săptămână
Perioada când lucrează: în timpul orelor după orele de şcoală la sfârşit de săptămână în vacanţă
Remuneraţia ....................... Vârsta debutului în muncă ........... Motivele debutului în muncă ...........................
.............................................................................................................................................................................
Efectul muncii asupra şcolarizării ........................................................................................................................
B. COPILUL LA RISC DE A FI EXPLOATAT PRIN MUNCĂ

Frate/ soră a copilului care munceşte
Copil cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate şi rămas în grija celuilalt
Copil cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi rămas în grija unei rude/ cunoscut
Copil cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi aflat în protecţie socială
Copil provenind din familie beneficiară/ potenţial beneficiară a legii venitului minim garantat
SITUAŢIA ŞCOLARĂ ( se completează pentru A şi B)
a/ neşcolarizat (nu a fost niciodată înscris într-o formă de învăţământ): Da Nu

b/ abandon şcolar în clasa…………şcoala…...................................………..anul...........nr. anilor de şcoală.......
ultimul nivel şcolar absolvit: Nedeclarat Primar Gimnazial Profesional şi de ucenici
Liceal Altele...........................
Motivul declarat al neşcolarizării/abandonului: ...................................................................................................
(se vor verifica documentele şcolare)
c/ urmează o instituţie de învăţământ/ formă de educaţie în prezent: educaţie nonformală /
alfabetizare / deprinderi de viaţă
(re)integrare educaţională: grădiniţa / şcoală program a doua şansă / mediatorii şcolari curs
vocaţional ucenicie
Unitatea educaţională ......………………........…… Clasa/An …........………… Data înscrierii ............................

Adresa..................................................................................................................................................................
Frecvenţa participării la cursuri (ore şi zile/ săptămână) ....................................................................................
Absentează frecvent de la şcoală? .....................................................................................................................
PROPUS PENTRU: retragere din muncă activităţi/programe de prevenire a intrării în

muncă
Dată: Asistent/ţi Social/i Semnătură/i
(ZZ/LL/AAAA) (nume şi prenume)

III
ANEXA 3
Nr. înregistrare/ data……………………………………………………………………………………….
MATRICEA RISCURILOR DE EXPLOATARE A COPILULUI PRIN MUNCĂ
I. Date generale despre copil
I/01 Nume............................. Prenume.................................. Sex..........

CNP
I/02 Data naşterii .... ..../.... ..../.... .... Vârsta aproximativă ................................
Z L A
I/03 Nume, prenume mamă ......................................................................................................................................
Nume, prenume tată ......................................................................................................................................
Nume, prenume reprezentant legal .......................................................................................................................................
I/04 Domiciliul: ..............................................................................................................................................................................
I/05 Factori de risc/ protecţie (se bifează)
Factori de risc Factori de protectie
1 Copil a abandonat şcoala are performanţe şcolare bune
2 are frecvenţă şcolară scăzută are o frecvenţă şcolară bună
3 a repetat şcoala cel puţin un an fără motive medicale
4 nu a fost înscris la şcoală
5 a fugit de acasă cel puţin o dată este iubit şi ajutat de părinţi/familia lărgită
6 consumă droguri/ alcool conştientizează pericolele şi ştie să se protejeze
7 nu înţelege riscurile/pericolele la care se supune este capabil să se opună influenţelor negative ale
anturajului
8 are dizabilităţi/boli cronice are o stare bună a sănătăţii
9 frecventează un grup de prieteni cu preocupări antisociale recunoaşte şi evaluează corect situaţiile de risc
10 are tulburări de comportament abilităţi emotionale
11 s-a implicat în activităţi ilicite este capabil să ia decizii şi să rezolve probleme
12 a fost victima unui abuz nu a fost victima unui abuz
13 locuieşte pe stradă abilităţi sociale
14 provine din servicii rezidenţiale abilităţi de coping/rezilienţă
15 nu are încredere în propria persoană are încredere în propria persoană
16 Familie părinţii nu au fost şcolarizati/au un nivel de şcolarizare scăzut familia lărgită este implicată în creşterea şi educarea
copilului
17 familia nu are venituri/realizează venituri insuficiente între membrii familiei există înţelegere şi echilibru
18 familia este constituită din mulţi membri membrii familiei au relaţii pozitive cu copilul
19 nu au locuinţă familia are relaţii bune cu vecinii şi prietenii
20 copilul e crescut doar de un părinte părinţii consideră că şcoala este importantă pentru copil
21 părinţii sunt separaţi/divorţaţi
22 părinţii sunt plecaţi la muncă în străinatate
23 cel putin un părinte/membru al familiei consumă frecvent alcool/droguri
24 în familie sunt multe certuri şi violenţe fizice
25 cel puţin un părinte/membru al familiei are dizabilităţi
26 abilităţi parentale scăzute
27 marginalizare socială
28 cel puţin un părinte/membru al familiei a fost implicat în activităţi de
prostituţie/pornografie
29 cel puţin un părinte/membru al familiei a fost implicat în activităţi ilicite
30 familia este într-o situatie de criză ca urmare a unui deces, intrării în şomaj, etc.
31 Comunitate comunitatea este săracă şi slab dezvoltată economic comunitatea beneficiază de programe de informare şi
sensibilizare
32 există puţine locuri de muncă în comunitate se obişnuieşte susţinerea
persoanelor/familiilor aflate în dificultate
33 serviciile sociale lipsesc/nu sunt sificiente pentru nevoile comunităţii există servicii sociale adaptate nevoilor comunităţii
34 multe persoane pleacă la muncă în alte localităţi din ţară sau/şi în străinatate comunitatea beneficiază de programe de prevenire a
abandonului şcolar
35 există prejudecăţi şi/sau conflicte interetnice responsabilitate socială corporativă
36 există un număr insuficient de unităţi de învăţământ cmunitatea beneficiază de programe de prevenire a
violenţei asupra copilului
37 se manifestă o atitudine pozitivă faţă de implicarea copiilor în muncă în cmunitatea beneficiază de programe de prevenire a
detrimentul educaţiei consumului de droguri/alcool
TOTAL
Numele si prenumele persoanei care a completat fişa ............................................................................................
Semnătura .............................................. Data completării .... ..../ .... ..../ .... ....
IV
Recomandări de completare a matricei şi de apreciere a riscului
Datele din matrice sunt confidenţiale. Se pot comunica Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului la
solicitarea acesteia.
Matricea este completată de către asistenţii sociali din cadrul Serviciului Public de asistenţă socială (SPAS), respectiv de
către persoanele cu atribuţii în asistenţă socială din cadrul primăriilor.
I/01 CNP se completează opţional, atunci când este cunoscut.

I/02 Vârsta aproximativă se completează doar în cazurile în care data naşterii este necunoscută.
I/05 La Total se trece suma riscurilor/factorilor de protecţie în funcţie de câte rânduri au fost bifate pentru fiecare coloană în parte.
Pentru aprecierea riscului se pot identifica în urma efectuării totalului trei situaţii:
a/ risc crescut = total riscuri mai mare decât total protecţie sau total riscuri mai mare de 18, indiferent de total protecţie
b/ risc mediu = total riscuri egal total protecţie sau total riscuri între 5 - 17, indiferent de total protecţie
c/ risc scăzut = total riscuri mai mic decât total protecţie sau total riscuri sub 5
Pentru risc crescut şi risc mediu se întocmeşte plan de servicii conform legii nr.272/2004. Pentru risc scăzut, se monitorizează
situaţia copilului pe parcursul a trei luni, după care se repetă Matricea şi se apreciază riscul încă o dată.
V
ANEXA 4
Instituţia care semnalează........................………………………..........……………………………….
Nr. înregistrare/ data……………………………………………………………………………………….
FIŞA PENTRU SEMNALAREA CAZURILOR DE EXPLOATARE A COPILULUI PRIN MUNCĂ
I/01 Nume............................. Prenume................................... Iniţiale...................... Poreclă.................................. Sex..........

CNP
Z L A
I/03 Nume, prenume mamă ......................................................................................................................................
Nume, prenume tată ......................................................................................................................................
I/04 Domiciliul declarat:
Judeţ/ Sector ....................... Localitate ..........................................................................
Adresă ....................…………………………………………………………………………………………………
I/05 Data la care a fost găsit muncind .... ..../.... ..../.... ....
Z L A
I/06 Locul/adresa la care a fost găsit muncind ....................................................................………………………………………….
II. Suspiciune / situaţie de exploatare a copilului prin muncă (se pot alege mai multe variante de răspuns)
II.1. Munci intolerabile
a 1 Munca de servitor
2 Munca forţată
3 Victimă a traficului intern
4 Victimă a traficului extern
b 5 Prostituţie
6 Pornografie
c 7 Productie şi trafic de stupefiante
8 Cerşetorie
9 Alte activităţi ilicite (dacă da, specificaţi pe rândul următor)
.................................................................................................................................
10 Alte munci pe stradă
11 Muncă fără o formă contractuală reglementată de lege
II.2. Munci periculoase
d Cat.I Cat.II Cat.III Cat.IV Mixt
III.3. Alte informaţii relevante…..................................................................................................................

....................................................................................................................................................
Numele şi prenumele persoanei care a completat fişa .........................................................................................
Semnătura .............................................
Data completării .... ..../ .... ..../ .... ....

Z L A
Coordonate (tel./ fax/ email)………………………………………………………………………………………………
VI
Recomandări privind modul de completare

a FIŞEI PENTRU SEMNALAREA CAZURILOR DE EXPLOATAREA A COPIILOR PRIN MUNCĂ
Toate datele din fişa de semnalare sunt confidenţiale şi nu sunt comunicate decât membrilor echipei intersectoriale
locale (EIL) şi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC).
Instituţia care semnalează reprezintă unitatea la care este angajat profesionistul care identifică suspiciunea sau cazul de
exploatare a copilului prin muncă şi poate fi:
- o instituţie reprezentată în EIL;
- o instituţie/unitate/serviciu aflat în subordinea sau coordonarea instituţiilor reprezentate în EIL (servicii de
protecţie specială - centre de plasament, centre de primire în regim de urgenţă, centre specializate pe diferite
probleme; servicii de prevenire - centre maternale, centre de zi ş.a.; primării; posturi/ secţii de poliţie; unităţi de
învăţământ - grădiniţe, şcoli, licee, şcoli profesionale sau de arte şi meserii; cabinete individuale ale medicilor de
familie, dispensare, policlinici, spitale ş.a.)
- altele.
Nr.de înregistrare/ data: nr. de înregistrare cu data aferentă de la instituţia care semnalează şi ştampila instituţiei.
I/01 Iniţialele numelui şi prenumelui copilului se completează în cazurile care nu pot fi comunicate date de identificare în
etapa respectivă (de ex. cazuri de prostituţie infantilă în care ancheta poliţiei este în plină desfăşurare). În acest caz, se
vor completa exclusiv următorii itemi din Datele generale despre copil: sex, vârsta aproximativă, data la care a fost găsit
muncind şi locul/adresa în care a fost găsit muncind. Celelalte informaţii vor fi comunicate în mod direct reprezentantului
DGASPC.
I/01 Porecla se va completa în cazul copiilor al căror nume nu este cunoscut, de regulă copiii care muncesc pe stradă.
I/03 Nume, prenume reprezentant legal se completează pentru situaţiile în care copilul nu are părinţi şi/sau se află în
protecţie specială.
I/04 Domiciliul declarat: se completează cu domiciliul legal/ reşedinţa care este în buletin/cartea de identitate a copilului
şi/sau a părinţilor. Dacă nu au acte de identitate în acel moment se completează cu ceea ce declară copilul şi/sau a
părinţii.
I/06 Locul/ Adresa la care a fost găsit muncind se completează cu adresa exactă a locului în care copilul a fost găsit
muncind. În cazul în care nu se poate da o adresă, se completează cu date clare de identificare a locului, de ex: gara…,
intersecţia…, piaţa… etc.
II.1.a.2 Munca forţată este definită de Codul Muncii ca fiind „orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub
ameninţare ori pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber”.
II.1.c.11 Muncă fără o formă contractuală reglementată de lege se completează de către inspectorii de muncă în situaţiile
următoare: munca unui copil sub 15 ani în sectorul formal (la angajator) sau: munca unui copil peste 15 ani fără contract
în sectorul formal.
II.2.d Munci periculoase se completează cu categoriile de munci prevăzute în anexa 1 a proiectului HG privind tipurile de
munci care, prin natura lor sau condiţiile în care se exercită, dăunează sănătăţii, securităţii şi moralităţii copiilor :
Cat.I Expunere la agenţi fizici, biologici şi chimici nocivi
Cat.II Expunere la procedee/ activităţi periculoase
Cat.III Expunere la condiţii periculoase
Cat.IV Împiedică frecventarea învăţământului obligatoriu
Mixt înseamnă o combinaţie între cele patru categorii.
Odată completată, ştampilată şi semnată, fişa de semnalare se transmite în maxim 24 de ore după identificare prin
1
fax……………… la DGASPC şi, acolo unde există, membrului EIL corespunzător.
ATENŢIE! Cazurile urgente se comunică la telefonul copilului/telefonul DGASPC. …………………………….2 dacă:
1. Viaţa copilului este în pericol

2. Copilul este sau există riscul să fie grav rănit
3. În ultimele 48 ore copilul a suferit un abuz sexual
4. Un copil mai mic de 8 ani este lăsat singur în casă
5. Copilul solicita de urgenţă ajutorul
6. Copilul refuză să meargă acasă
7. Copilul este grav neglijat fizic
8. Copilul este implicat in munci intolerabile
1 Se completează cu numărul de fax al DGASPC

2 Se completează cu numărul de telefon corespunzător de la nivelul DGASPC
VII
ANEXA 5
Nr. de înregistrare DGASPC.........................................
FIŞA PENTRU MONITORIZAREA CAZURILOR DE EXPLOATARE A COPILULUI PRIN MUNCĂ

I/01 Nume................................................... Prenume.................................................................... Poreclă............................. Sex.........
CNP
Z L A
I/03 Adresa: Judeţ/ Sector .................................. Localitate .................................................. Urban Rural
Adresă ..................................................................................................................................................................................
Tipul adresei: domiciliu temporară altă adresă sediu fără adăpost
I/04 Situaţia şcolară: Şcoala…………………………………………..

Abandon şcolar Este înscris la şcoală Clasa primară
Gimnazială
IX-X
XI-XII
Postliceală
Tipul şcolii/scolarizării:
Grădiniţă Şcoală generală Şcolarizare la domiciliu
Grădiniţă specială Şcoală generală cu curriculum adaptat Frecvenţă redusă în grupă sau clasă
Şcoală generală cu profesor de sprijin specială compactă în şcoala generală
Şcoală specială
Liceu
I/05 Starea de sănătate Are medic de familie Imunizări

Gradul de handicap Grav
Accentuat
Mediu
Uşor
Nu este încadrat
I/06 Data la care a fost găsit muncind .... ..../.... ..../.... ....
Z L A
I/07 Locul în care a fost găsit muncind:
Sectorul formal: angajator - denumire……………………………………………………………… ................................
- CUI……………………………………………………………..............................................
- activitatea economica conform CAEN………………………............................................
- sediu …………………………………………………………...........................................
- adresa punctului de lucru………………………………………..........................................
Sectorul informal a) parintii - in gospodaria proprie b) rude c) alte persoane (specificati)

De precizat adresa……………………………………………………………...........................................................................
II. Date despre părinţi/ reprezentantul legal al copilului
II/01 Nume, prenume mamă............................................................. Nume, prenume tată ..................................................................
II/02 Adresa mamă: ..............................................................................................................................................................
II/03 Adresa tată: ........................................................................................................................................
II/04 Adresa reprezentant legal: .......................................................................................................................................................
II/05
Nivel de educaţie: Mama Tata Reprezentant legal
Fără şcoală
Şcoala primară
Şcoala generală
Şcoala profesională
Şcoala complementară
Liceu
Studii postliceale şi universitare
VIII
II/06
Statut profesional Mama Tata Reprezentant legal
Lucrător calificat
Lucrător necalificat
Şomer
Lucrător zilier
Lucrător sezonier
Întreprinzător particular
Fără ocupaţie
Altele (specificaţi)
II/07 Date despre situaţia socială a familiei: Venitul lunar net al familiei
Tipul de beneficiu Alocaţie pentru familii monoparentale

Alocaţie suplimentară pentru familii cu mai mulţi copii
Alte tipuri de ajutor social
Indemnizaţie de şomaj
Venit minim garantat
III. Forma de exploatare a copilului prin muncă (se alege o singura varianta de raspuns)
III.1. Munci intolerabile

a 1 Munca de servitor
2 Munca fortata
3 Victimă a traficului intern
4 Victimă a traficului extern
b 5 Prostituţie
6 Pornografie
c 7 Productie si trafic de stupefiante
8 Cerşetorie
9 Alte activităţi ilicite (dacă da, specificati pe randul următor)
.................................................................................................................................
10 Alte munci pe stradă
11 Muncă fără o formă contractuală reglementată de lege
III.2. Munci periculoase

d Cat.I Cat.II Cat.III Cat.IV Mixt
IV. Consecinţe ale exploatării copilului prin muncă
IV/01 Educaţie: Frecvenţă redusă la şcoală Abandon şcolar

IV/02 Sănătate:
Tulburări de nutriţie Tuberculoză
Infecţii cu transmitere sexuală Boli dermatologice
Sindrom de abstinenţă Supradoză
Handicap/ dizabilitate
IV/03 Altele: Accidente A devenit copil al străzii A comis infracţiuni
V. Servicii şi intervenţii (Completaţi tabelul ataşat)
VI. Stadiul de rezolvare a cazului

Copil retras din exploatare
Caz închis
Caz în lucru (Acţiuni de sprijin, reabilitare şi reintegrare socială)
Caz în monitorizare postservicii
Caz închis prin semnalare nejustificată
Caz referit la SPAS (copil la risc de exploatare prin muncă)
Numele şi prenumele persoanei care a completat fişa...................................................................Semnatura.....................................................
IX
Recomandări privind modul de completare

a FIŞEI PENTRU MONITORIZAREA CAZURILOR DE EXPLOATAREA A COPIILOR PRIN MUNCĂ
Fişele de monitorizare se completează pentru fiecare copil în parte pe parcursul intervenţiei până la închiderea cazului, de către unul dintre
reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) în echipa intersectorială locală (EIL) pe baza
informaţiilor furnizate de a) managerii de caz şi b) după caz, de către ceilalţi membri EIL.
a) Informaţiile colectate de la managerii de caz nu vor fi cele exclusiv legate de fişele de semnalare a cazurilor de exploatare a
copilului prin muncă, ci şi cele în baza semnalării unor astfel de cazuri la telefonului copilului, telefonul obişnuit al DGASPC,
precum şi prin alte mijloace de comunicare (poştă, email, fax, memorii înregistrate la compartimentul relaţii cu publicul). Managerii
de caz sunt de regulă din cadrul compartimentului abuz, neglijare, trafic şi migraţie din cadrul DGASPC, dar pot fi şi din cadrul altor
compartimente ale DGASPC, precum şi din cadrul OPA (în funcţie de nominalizarea făcută după înregistrarea cazului).
b) În situaţiile în care managerii de caz nu deţin toate informaţiile necesare completării fişei de monitorizare, se vor contacta membrii
EIL pentru completarea acestor informaţii.
În situaţiile în care există dificultăţi în completarea fişei de monitorizare, se va contacta unul dintre membrii Unităţii Specializate în Munca
Copilului din cadrul ANPDC.
Toate datele din fişa de monitorizare sunt confidenţiale; ele sunt împărtăşite exclusiv cu managerii de caz şi membrii EIL.
Nr. de înregistrare DGASPC reprezintă nr dosarului copilului.
I/01 Porecla se va completă în cazul copiilor al căror nume nu este cunoscut, de regulă copiii străzii care sunt exploataţi prin muncă (copii
care muncesc pe stradă).
III/1 Munci intolerabile: ATENŢIE! SE BIFEAZĂ DOAR UN SINGUR SUBITEM. Un copil poate fi implicat în mai multe forme de exploatare;
în aceste cazuri, pentru selectarea unei singure forme se vor aplica următoarele două criterii:
1) În situaţiile în care copilul este traficat pentru muncă, exploatare sexuală (prostituţie, pornografie) sau activităţi ilicite, se va alege variantă
a.3/a.4;
2) În situaţiile în care copilul nu este victimă a traficului, se va alege variantă care corespunde sancţiunii penale celei mai mari; cu acest
scop, se va utiliza tabelul de mai jos:
Nr.
Forma de exploatare prin muncă Act normativ Sancţiunea penală*
crt.
a a.1 Munca de servitor Codul Penal** (art.306 – Relele tratamente aplicate Închisoare 3-15 ani şi interzicerea
minorului) unor drepturi
a.2 Munca forţată Codul Penal (art.191 – Supunerea la muncă forţată sau Închisoare 3-15 ani
obligatorie)
a.3 Victimă a traficului intern Legea nr.678/2001 (art.13 – Traficul de minori) Închisoare 5-15 ani şi interzicerea
unor drepturi
a.4 Victimă a traficului extern Legea nr.678/2001 (art.13 – Traficul de minori) Inchisoare 5-15 ani şi interzicerea
unor drepturi
b b.5 Prostituţie Codul penal (art.329 – Proxenetism, fapta săvârşitp faţă Inchisoare 5-18 ani şi interzicerea
de un minor) unor drepturi
b.6 Pornografie Legea nr.196/2003 (art.10 – Pornografia infantilă) Inchisoare 3-12 ani şi interzicerea
unor drepturi
c c.7 Producţie şi trafic de stupefiante Codul Penal (art.312) i) Inchisoare 3-15 ani şi interzicerea
i) Traficul de stupefiante unor drepturi;
ii) Fapta savârşită în mod organizat ii) Închisoare 15-25 ani şi
interzicerea unor drepturi
c.8 Cerşetorie Legea nr.272/2004 art.132
i) alin (1) îndemn/ înlesnire/ tragere de foloase de pe i) închisoare 1-3 ani ; închisoare 2-5
urma cerşetoriei practicate de un minor; sau alin (3) fapta ani
săvârşită de părinte/ reprezentant legal
ii) alin (2) recrutare/ constrângere; sau alin (3) fapta ii) închisoare 1-5 ani ; închisoare 2-7
săvârşită de părinte/ reprezentant legal ani şi interzicerea unor drepturi
art.133
iii) fapta săvârşită în mod repetat de părinte/ reprezentant iii) închisoare 1-5 ani şi interzicerea
legal unor drepturi
c.9 Alte activităţi ilicite (specificaţi) - -
c.10 Alte munci pe stradă - -
c.11 Muncă fără o formă contractuală Codul Muncii (art.280) Închisoare 1-3 ani
reglementată de lege
X
* Prezenţa unor condiţii adiţionale poate conduce la sancţiuni mai mari decât cele precizate în tabel şi se recomandă consultarea unui jurist
la selectarea variantei, indiferent dacă făptuitorul este sau nu în investigare penală; dacă, în urma sentinţei judecătoreşti, fapta este
încadrată într-o altă formă, atunci se va opera modificarea în fişa de monitorizare şi, dacă este cazul, se va comunica la USMC.
** Noul Cod Penal va intra în vigoare la 1 septembrie 2008.
II.1.a.2 Munca forţată este definită de Codul Muncii ca fiind „orice muncă său serviciu impus unei persoane sub ameninţare ori pentru care
persoană nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber”.
II.1.c.11 Muncă fără o formă contractuală reglementată de lege se completează de către inspectorii de muncă în situaţiile următoare: munca
unui copil sub 15 ani în sectorul formal (la angajator) sau : munca unui copil peste 15 ani fără contract în sectorul formal.
II.2.d Munci periculoase se completează cu categoriile de munci prevăzute în anexa 1 a proiectului HG privind tipurile de munci care, prin
natura lor sau condiţiile în care se exercită, dăunează sănătăţii, securităţii şi moralităţii copiilor :
Cât.I Expunere la agenţi fizici, biologici şi chimici nocivi
Cât.II Expunere la procedee/ activităţi periculoase
Cât.III Expunere la condiţii periculoase
Cât.IV Împiedică frecventarea învăţământului obligatoriu
Mixt înseamnă o combinaţie între cele patru categorii.
V. Servicii şi intervenţii:
Abrevieri: coloana 5 ITM - Inspectoratul Teritorial de Muncă de la nivelul judeţelor şi municipiului Bucureşti; coloana 6 ISJ - Inspectoratul
Şcolar Judeţean; ISMB - Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti; ISS - Inspectoratul Şcolar de Sector; coloana 7 IJP - Inspectoratul
Judeţean de Poliţie; DGP - Direcţia Generală de Poliţie din Bucureşti; coloana 8 ASP - Agenţia de Sănătate Publică de la nivelul judeţelor şi
municipiului Bucureşti; coloana 9 OPA - Organisme Private Acreditate.
Rândul 41 alte măsuri de protecţie ulterioare: se va specifică tipul măsurii luate de către instanţă judecătorească după încetarea
plasamentului în regim de urgenţă, dacă este cazul.
Rândul 44 sancţiuni penale pentru făptuitor: făptuitorul poate fi părintele, reprezentantul legal, angajatorul, persoane fizice străine sau
cunoscute copilului.
Coloanele 9, 10, 11 şi 12 OPA, Sindicate, Patronate şi Altele: se va specifică denumirea acestora. De ex. la Altele se poate completă cu:
primării, SPAS (Serviciul Public de Asistenţă Socială), AJOFM/ AMOFM (agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă), Biserică. În ceea ce
priveşte serviciile şi intervenţiile pe care le pot oferi Sindicatele, Patronatele, primăriile, SPAS, Biserica, acestea pot fi de ex. servicii de
sprijin, iar AJOFM/ AMOFM pot oferi servicii educaţionale.
XI
ISJ/ ISB şi ISS ASP, unităţile
Instanţa şi unităţile de IJP şi posturile de poliţie/ sanitare şi medicii Altele
V. Servicii şi intervenţii oferite de: DGASPC judecătorească ITM învăţământ DGP poliţia de sector de familie OPA Sindicate Patronate (specificaţi)
a) Servicii de sprijin:
1 Sprijin (material şi/ sau financiar)
2 Îngrijire în centre de zi/ centre de zi în şcoli/ semiinternate
3 Îngrijire în adăpost
4 Îngrijire în centru maternal
5 Facilitarea accesului la servicii medicale
6 Facilitarea accesului la servicii educaţionale
7 Sprijin pentru repatriere
8 Sprijin pentru transportul copiilor in judetul/ sectorul de origine
9 Altele (specificaţi)
b) Servicii de reabilitare:
10 Consiliere psihologică
11 Psihoterapie
12 Alte terapii de reabilitare (specificaţi)
c) Servicii medicale
14 Servicii medicale primare (medic de familie)
15 Servicii medicale de specialitate, ambulatorii
16 Spitalizare
17 Servicii medicale de urgenţă
d) Servicii educaţionale
18 Reintegrare şcolară
19 Orientare şi/sau pregătire profesională
20 Consiliere vocaţională
21 Educatie non-formală
e) Demersuri juridice:
22 Sesizarea instanţei pentru emiterea unei ordonanţe preşedinţiale
23 Sesizarea instanţei pentru decăderea din drepturile părinteşti
24 Sesizarea organelor de cercetare penală
f) Măsuri specifice
25 Identificarea angajatorilor care încadrează în muncă minori cu
încălcarea prevederilor legale
26 Verificarea datelor de identitate
27 Investigarea penală a făptuitorului
g) Măsuri de protecţie:
28 Plasament în regim de urgenţă în servicii rezidenţiale
29 Plasament în regim de urgenţă la asistent maternal
30 Plasament în regim de urgenţă la rude gr.IV
31 Plasament în regim de urgenţă la familii/persoane
32 Alte măsuri de protecţie ulterioare (specificaţi)
h) Sancţiuni:
33 Decăderea din drepturile părinteşti
34 Sancţiuni penale pentru făptuitor
i) Servicii pentru părinţi:
35 Programe educaţionale
36 Consiliere socială
37 Consiliere juridică
38 Servicii de reabilitare
39 Altele (specificaţi)
XII
ANEXA 6
JUDEŢUL/SECTORUL …………………………………………………………..……
DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI
sau
ORGANISM PRIVAT ACREDITAT……………………………………………………
PLANUL DE REABILITARE SI/SAU REINTEGRARE SOCIALA A

COPILULUI ABUZAT, NEGLIJAT, EXLOATAT SAU TRAFICAT
Numele şi prenumele copilului ..............................................................................................................................................

CNP ......................................................................................................................................................................................
Semnalare din partea ...........................................................................................................................................................
Referire din partea ...............................................................................................................................................................
Obiectiv general ...................................................................................................................................................................
Reprezentantul legal al copilului ..........................................................................................................................................
Domiciliu ..............................................................................................................................................................................
Data realizării / revizuirii planului .........................................................................................................................................
Dosar nr. / data ....................................................................................................................................................................
Plan aprobat de CPC: nr. decizie/ data ................................................................................................................................
Manager de caz ...................................................................................................................................................................
Delegare totală / parţială a responsabilităţilor către SPAS / persoana resursa ...................................................................
Schimbare Manager de caz (motive) ...................................................................................................................................
Membrii echipei şi instituţia din care provin .........................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................
PRESTAŢII
Tip Cuantum/ Autoritatea locală/ instituţia/ OPA Data Perioada
cantitate responsabilă începerii de acordare
SERVICII pentru copil

Tip Instituţia Obiective Data Perioada de Persoana
responsabilă generale începerii desfăşurare responsabilă
Protecţia
drepturilor
copilului
Educaţie formală
şi non-formală/
informală
Sănătate
Reabilitare
Altele
XIII
SERVICII pentru familie

Tip Instituţia Obiective Data Perioada de Responsabil de
responsabilă generale începerii desfăşurare caz protecţie
specială/persoana
responsabilă
Protecţia
drepturilor
copilului
Educaţie formală
şi non-formală/
informală
Sănătate
Reabilitare
Altele
SERVICII pentru persoana faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament

Tip Instituţia Obiective Data Perioada de Responsabil de
responsabilă generale începerii desfăşurare caz protecţie
specială/persoana
responsabilă
Protecţia
drepturilor
copilului
Educaţie formală
şi non-formală/
informală
Sănătate
Reabilitare
Altele
Observaţii...............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Manager de caz,
Membrii echipei,
Şef compartiment,
Directorul instituţiei responsabile,
XIV
Recomandari pentru completarea

PLANULUI DE REABILITARE ŞI/SAU REINTEGRARE SOCIALĂ A COPILULUI ABUZAT, NEGLIJAT,
EXPLOATAT SAU TRAFICAT
În dreptul rubricii „Reprezentantul legal al copilului” se completează cu numele şi prenumele părinţilor sau ale reprezentantului legal
al copilului. Acesta din urmă poate fi, de exemplu: tutorele.
În dreptul rubricii „Membrii echipei şi instituţia din care provin” se completează cu numele tuturor profesioniştilor care au contribuit la
elaborarea planului, care pot fi din aceeaşi instituţie cu managerul de caz sau nu. Pentru profesioniştii care lucrează cu contract de
muncă parţial sau cu detaşare în aceeaşi instituţie cu managerul de caz se vor trece ambele instituţii, respectiv: DGASPC/ OPA cu
contract de muncă parţial sau DGASPC cu detaşare şi instituţia cu care au contract de muncă individual. Pentru profesioniştii care
sunt angajaţi ai DGASPC dar lucrează în altă locaţie decât managerul de caz se va menţiona şi acest aspect.
Prestaţiile pot fi în bani sau în natură şi cuprind alocaţiile pentru copii, alocaţiile familiale (complementară şi monoparentală), venitul
minim garantat, alte ajutoare speciale (de exemplu, asigurarea transportului la şcoală, centru de zi sau tratament), burse sociale,
bani de liceu şi altele. Acestea sunt acordate de primării, direcţiile de dialog şi solidaritate socială, alte instituţii publice centrale şi
locale, OPA etc., pe care responsabilul de caz prevenire de la SPAS trebuie să le contacteze pentru a constata eligibilitatea copilului
şi familiei şi pentru a verifica modul de furnizare a acestora. În situaţia în care responsabilul de caz prevenire constată că familia
şi/sau copilul în cauză au dreptul la o anume prestaţie, el trebuie să sprijine familia în demersurile sale de obţinere a dreptului
respectiv (de exemplu, să contacteze autoritatea sau organizaţia care furnizează prestaţia în cauză, să sprijine familia la întocmirea
documentaţiei necesare, să acompanieze familia atunci când consideră că acest lucru este necesar ş.a.).
- la tipul prestaţiei se va trece denumirea exactă a prestaţiei (vezi mai sus);
- la cuantum/cantitate se va trece suma corespunzătoare prestaţiilor în bani, respectiv cantitatea produselor
corespunzătoare prestaţiilor în natură.
Serviciile sunt furnizate, în funcţie de nevoile copilului şi, după caz, ale familiei şi altor persoane importante pentru copil, în diferite
arii de intervenţie: protecţia drepturilor copilului, educaţie, sănătate, reabilitare etc. Modul concret de furnizare a serviciilor se
realizează prin programele personalizate de intervenţie. În dreptul rubricii „Persoana responsabilă” se înscriu:
numele şi prenumele profesionistilor din serviciile specializate pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat şi/sau
traficat din sistemul de protecţie a drepturilor copilului;
numele şi prenumele profesioniştilor din servicii aflate în alte domenii decât cel al protecţiei drepturilor copilului,
de exemplu: servicii medicale furnizate în unităţi spitaliceşti sau ambulatorii, servicii educaţionale furnizate în
unităţile de învăţământ, servicii de reabilitare a copilului abuzat, neglijat şi exploatat sau a copilului cu dizabilităţi
aparţinând sistemului de sănătate.
Serviciile furnizate de OPA se pot înscrie la oricare din domeniile menţionate în plan, în funcţie de situaţie:
centrele de zi se trec la rubrica protecţiei copilului; dacă în centrul de zi sunt furnizate servicii educaţionale
avizate de inspectoratele şcolare, acest lucru se menţionează în rubrica corespunzătoare, respectiv „Educaţie
formală şi non-formală/ informală”;
centrele de zi pentru reabilitarea copilului cu dizabilităţi se înscriu la rubrica „Reabilitare”;
serviciile de reabilitare a copilului abuzat, neglijat, exploatat si/sau traficat se înscriu la rubrica „Reabilitare”.
Serviciile de reabilitare (pentru copilul cu dizabilităţi sau pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat) se înscriu separat la rubrica
corespunzătoare indiferent de provenienţa furnizorului, respectiv protecţia copilului, educaţie sau sănătate. Exemple de servicii de
reabilitare: consiliere psihologică, psihoterapie, alte terapii (artterapie, terapie de familie etc.).
La rubrica de observaţii se vor trece motivele pentru care nu s-au îndeplinit obiectivele, precum şi care sunt serviciîle necesare
pentru copilul respectiv şi care nu sunt disponibile pentru moment.
XV
ANEXA 7
LISTA
CU TIPURILE DE MUNCI PERICULOASE PENTRU COPII
I. Activităţi / Munci în care copiii sunt expuşi acţiunii unor agenţi care dăunează securităţii şi
sănătăţii, precum:
1. Agenţi fizici
a) Radiaţiile ionizante;
b) Expunere prelungită la radiaţiilă solare;
c) Activitatea / Munca în atmosferă hiperbarică, de exemplu în incintele presurizate, la
scufundări subacvatice, precum şi în atmosferă cu presiune scăzută;
d) Activităţi / Munci ce pun în pericol sănătatea din cauza temperaturilor extreme (sub 0 grade
Celsius, respectiv peste 40 grade Celsius) sau a umidităţii crescute ori scăzute;
e) Activităţi / Munci ce pun în pericol sănătatea din cauza zgomotului ori vibraţiilor;
f) Expunere la ultrasunete;
g) Activităţi / Munci în spaţii slab iluminate;
h) Activităţi / Munci în locuri cu emisii de praf de cereale sau de legume şi altele asemenea.
2. Agenţi biologici: agenţii biologici din clasele 3 şi 4 în sensul prevederilor HG 1092/2006 privind
protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă.
3. Agenţi chimici
a) Substanţele şi preparatele, volatile şi nevolatile, care sunt clasificate în toxice, foarte
toxice, corosive, caustice, inflamabile sau explozive.
b) Substanţele şi preparatele care se clasifică în nocive şi prezintă următoarele riscuri:
− pot determina efecte ireversibile foarte grave;
− pot determina efecte ireversibile;
− pot antrena o sensibilizare prin inhalare;
− pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea;
− pot cauza cancer;
− pot cauza modificări genetice ereditare;
− pot avea efecte grave pentru sănătate în caz de expunere prelungită;
− pot reduce fertilitatea;
− pot determina apariţia pe durata gravidităţii, a unor efecte nocive pentru copil.
c) Substanţele şi preparatele care se clasifică în iritante şi prezintă următoarele riscuri:
- sunt inflamabile;
- pot antrena o sensibilizare prin inhalare;
- pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea.
d) Substanţele şi preparatele vizate de prevederile normelor referitoare la agenţi cancerigeni
şi mutageni.
e) Plumbul şi compuşii săi, în măsura în care agenţii respectivi pot să fie absorbiţi de
organismul uman.
f) Azbestul.
II. Munci în care copiii sunt expuşi acţiunii unor procedee şi/sau activităţi care dăunează
securităţii şi sănătăţii, precum:
1. Procedee şi/sau activităţi în care se folosesc următoarele substanţe şi preparate care pot duce la
apariţia cancerului:
a) Fabricarea auraminei;
b) Lucrări care implică expunerea la hidrocarburi aromatice policiclice prezente în negrul de
fum, în gudronul de cărbune sau în smoala de cărbune;
c) Lucrări care implică expunerea la pulberi, fumuri şi aerosoli produse în timpul prăjirii şi
rafinării electrolitice a minereului Cu-Ni;
d) Procedeu cu acid concentrat la fabricarea alcoolului izopropilic;
e) Lucrări care implică expunerea la pulberi de lemn de esenţă tare.
2. Procedee şi/sau Activităţi de fabricaţie şi de manipulare a dispozitivelor, artificiilor sau
diverselor obiecte care conţin explozivi.
3. Procedee şi/sau activităţi din menajeriile de animale feroce şi veninoase şi din crescătoriile de
animale.
4. Procedee şi/sau activităţi de tăiere industrială şi în gospodării a animalelor şi păsărilor,
manipularea şi depozitarea acestora.
5. Procedee şi/sau activităţi care presupun manipularea aparatelor de producere, de
înmagazinare sau de folosire a gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate.
6. Procedee şi/sau activităţi care presupun folosirea cuvelor, bazinelor, rezervoarelor,
XVI
recipientelor sau canistrelor care conţin agenţii chimici prevăzuţi la punctul I.3.
7. Procedee şi/sau activităţi care comportă risc de prăbuşire.
8. Procedee şi/sau activităţi care comportă riscuri electrice de înaltă tensiune.
9. Procedee şi/sau activităţi ce prezintă riscuri de accidentare (tăiere, lovire, cădere, zdrobire,
amputare, rănire, asfixie etc.) sau îmbolnăvire pe care copiii se presupune că nu le pot
identifica sau preveni, din cauza atentiei insuficiente pe care o acorda securitatii in munca sau
a lipsei lor de experienţă ori de pregătire.
10. Procedee şi/sau activităţi al căror ritm este condiţionat de maşini şi care sunt remunerate în
funcţie de rezultat.
11. Procedee şi/sau activităţile interzise în mod explicit pentru copii, prevăzute în legislatia muncii.
12. Procedee şi/sau activităţi care presupun manipularea neprotejata a dejecţiilor de animale şi
păsări şi altele asemenea.
13. Procedee şi/sau activităţi care presupun manipularea neprotejata a resturilor menajere şi/sau
a gunoiului, inclusiv colectarea materialelor refolosibile.
14. Procedee şi/sau activităţi care presupun turnarea/ prelucrarea de metale.
15. Procedee şi/sau activităţi care presupun fabricarea cărămizilor.
III. Activităţi/ Munci în care copiii sunt expuşi unor condiţii vătămătoare, grele sau ţericuloase
care dăunează securităţii, sănătăţii şi moralităţii, precum:
1. Actăvităţi / Munci care se desfăşoară pe timp de noapte.
2. Activităţi / Munci ce depăşesc capacitatea fizică a copilului, apreciătă de medicul de familie.
3. Activităţi / Munci ce depăşesc capacitatea psihologică a copilului, apreciată de psiholog.
4. Munca în acord sau alte munci la care se poate obţine, printr-un tempo de muncă crescut, o
răsplată mai mare.
5. Munca într-o grupă cu angajaţi adulţi, care lucrează în acord (în sensul celor menţionate la
punctul anterior).
6. Munci în care tempoul de lucru nu este recomandat doar ocazional, ci este pretins sau obţinut
prin metode de constrângere.
7. Activităţi / Munci în subteran.
8. Activităţi / Munci în cariere de piatră, sare şi altele asemenea.
9. Activităţi / Munci care implică manipularea sau transportul unor greutăţi peste limitele maxime
admise prevăzute în Tabelul 1.
10. Activităţi / Munci la înălţimi periculoase (peste 2 metri).
11. Activităţi / Munci care presupun contactul cu obiecte/ suprafeţe având temperatură crescută
(peste 40 de grade Celsius) sau scăzută (sub 5 grade Celsius).
12. Munci în cazinouri, sexy-cluburi, sex-shopuri şi altele asemenea.
13. Activităţi / Munci pe stradă care expun copilul riscului de exploatare prin munca, sexuala si/sau
pentru comiterea de infractiuni.
14. Activităţi / Munci în cimitire.
15. Activităţi / Munci care presupun fabricarea băuturilor alcoolice, îmbutelierea şi vânzarea
alcoolului, in alte conditii decat cele stabilite de lege.
16. Activităţi / Munci desfasurate în condiţii de vreme nefavorabile sau dezastre naturale.
IV. Orice muncă / activitate care împiedică frecventarea unei forme de învăţământ, potrivit legii.
Tabelul 1
Limite maxime admise pentru manipularea sau transportul maselor (în kg)
Băieţi şi fete Băieţi Fete
Tip de manipulare Frecvenţa operaţiilor Vârsta (ani) Vârsta (ani) Vârsta (ani)
5-11 12-15 16-18 16-18
rar* 5 8 35 13
Ridicare frecvent** - - 25 9
foarte frecvent*** - - 20 8
rar* 5 8 30 13
Purtare frecvent** - - 20 9
foarte frecvent*** - - 15 8
rar* 5 8 15 10
Tragere
frecvent** - - 10 7
rar* 5 8 16 11
Împingre
frecvent** - - 11 7,5
*rar: sub 5% din durata muncii; **frecvent: între 6 - 10% din durata muncii; ***foarte frecvent: peste
10% din durata muncii.
XVII
ANEXA 8.1
Fişa centralizatoare a cazurilor de exploatare a copiilor prin muncă şi a cazurilor la risc
Judeţul/ Sectorul: _____________________ Perioada: _________________
Grupe Nr de Servicii de care

Sesizări Mediu Gen
vârstă copii beneficiază copiii
Nr. Cazuri agresor

investigat penal/
cu masura de
Educationale
total sesizari
Reabilitare /
Forma de exploatare a copiilor prin muncă
Nr sesizari
confirmate
Nr sesizari
consiliere
ramasi in
sancţiuni
15-18 ani
infirmate
protectie
Medicale
0-14 ani
familie
Sprijin
Urban
Baieti
Rural
Fete
Nr
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
a.1. Munca de servitor

a.2. Munca forţată
a.3. Victimă a traficului intern
a.4. Victimă a traficului extern
b.5. Prostituţie
b.6. Pornografie
c.7. Producţie şi/sau trafic de stupefiante
c.8. Cerşetorie
c.9. Alte activităţi ilicite
c.10 Alte munci pe stradă
c.11 Munca fără o formă contractuală reglementată de lege
Subtotal 1 = munci intolerabile
d.1 Munci periculoase cat.I
d.2 Munci periculoase cat.II
d.3 Munci periculoase cat.III
d.4 Munci periculoase cat.IV
d.5 Munci periculoase cat.mixt
Subtotal 2 = munci periculoase
Total copii exploataţi = Subtotal 1 + Subtotal 2
Copii la risc de exploatare prin muncă (preveniţi)
Nume şi prenumele persoanei care a completat fişa: Semnatura Data:

NOTA: 2=3+4, 3=5+6=7+6=9+10=11+12
XVIII
Recomandari pentru completare: Fişa se completează de către unul dintre reprezentanţii DGASPC în EIL
Col.1 Se completează în acord cu itemul III/1 din toate fişele de monitorizare (FM) din perioada de raportare
Col.2 Sesizările (semnalările) pot fi prin fişa de semnalare, la telefonul copilului, telefonul obişnuit al DGASPC, precum şi prin alte mijloace de
comunicare (poştă, email, fax, memorii înregistrate la compartimentul relaţii cu publicul)
Col.3 Nr de sesizări confirmate corespunde cu nr de cazuri.
Col.4 Sesizările infirmate semnifică fie situaţii care nu sunt cazuri de exploatare a copilului prin muncă (dar pot fi cazuri de alta natură preluate de
DGASPC, de ex. abuz, violenţă în familie) fie situaţii de copii aflaţi la risc de exploatare prin muncă (şi aceste cazuri sunt referite la SPAS
responsabil cu prevenirea).
Col.5 şi 6 Se completează în acord cu itemul I/03 FM
Col.11 şi 12 Se completează în acord cu itemul V FM, rândurile 28-32: copiii care au precizată o măsură de protecţie luată de DGASPC sau instanţă se
trec pe coloana 12 (chiar dacă ulterior, în perioada de raportare copiii sunt reintegraţi în familie), iar copiii care nu au precizată o măsură de
protecţie, se trec în coloana 11
Col.13 Se completează în acord cu itemul V FM, rândurile 27 şi 33-34
Col.14 Se completează în acord cu itemul V FM, rândurile 1-9
Col.18 şi 19 Se completează în acord cu itemul VI FM
ANEXA 8.2
Fişa centralizatoare a ieşirilor cazurilor de exploatare a copiilor prin muncă
Număr de cazuri ieşite din evidenţă (referite altor
Număr de cazuri în lucru, din care: Număr de copii retraşi din muncă, din care:
judeţe/sectoare), din care:
aflate în aflaţi în aflate în
intrate în intrate în înregistraţi înregistraţi în intrate în intrate în
evidenţă din evidenţă din evidenţă
TOTAL anul în trimestrul în TOTAL în anul în trimestrul în TOTAL anul în trimestrul în
anii anii din anii
curs curs curs curs curs curs
precedenţi precedenţi precedenţi
A B C D E F G H J K L M
D+H+M = col 3 din tab 8.1
Ultima linie se completează de către SPAS

XIX
Ghid practic pentru monitorizarea copiilor exploataţi/la risc de exploatare prin muncă
BIBLIOGRAFIE
• Anchetă asupra activităţii copiilor, raport naţional, Institutul naţional de Statistică,

ILO-IPEC Geneva, 2003;
• Munca copiilor în România, ILO-IPEC, UNICEF şi Ministerul Muncii, Solidarităţii
Sociale şi Familiei, 2004;
• Pachet de resurse de formare privind eliminarea exploatării copiilor prin munci
agricole, ILO-IPEC Geneva, 2005, traducere selecţiuni;
• Reabilitarea psiho-socială a copiilor retraşi din trafic şi alte forme grave de muncă,
material elaborat pe baza experienţei şi datelor furnizate de organizaţii din Europa
Centrală şi de Est în cadrul PROTECT CEE, 2007, tradus în limba română;
• Ghid pentru monitorizarea muncii copilului, Fazele principale şi păşi pentru
monitorizarea muncii copilului, variantă în lucru, 27 septembrie 2004, IPEC,
Geneva;
• Intelegerea vulnerabilitatii copiilor la exploatare prin munca, Model practic de
interventie pentru prevenirea implicarii in forme grave de munca a fetelor si
baietilor cu risc crescut de a fi exploatat prin munca – partea I, ILO-IPEC si Centrul
Parteneriat pentru Egalitate de Sanse, nepublicat, 2005;
• Ghid pentru monitorizarea muncii copilului, Fazele principale si pasi pentru
monitorizarea muncii copilului, varianta in lucru, 27 septembrie 2004, IPEC,
Geneva.

52 Ghid Practic Monitorizarea Muncii Copilului PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

52 Ghid Practic Monitorizarea Muncii Copilului PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID PRACTIC

Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor este dedicat eliminării

Finanţarea pentru elaborarea acestui ghid a fost asigurată de Departamentul Muncii

Termenii folosiţi în publicaţiile BIM, care sunt în conformitate cu practicile utilizate de

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în articolele semnate aparţine în totalitate

Referirile la nume de firme, produse şi procese comerciale nu implică sprijinul Biroului

Tipărit de Divizia Media, +40 722531717, divizia@divizia.ro

Lucrarea se bazează pe legislaţia naţională şi prevederile internaţionale referitoare la

Ghidul a fost elaborat cu scopul de a explica metodologia de monitorizare şi de a

Fiind în primul rând un instrument de lucru, Ghidul practic pentru monitorizarea

Această variantă a fost completată, actualizată şi revizuită în cadrul proiectului

La elaborarea ghidului au contribuit:

Daniel Chirilă, şef serviciu, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia

Manuela Dănescu, director Direcţia politici, strategii, Autoritatea Naţională pentru

Alina Hera, asistent al Unităţii Specializate în Munca Copilului, ANPDC

Ovidiu Ionescu, consultant, World Learning, Programul ChildNet

Anca Mihalache, inspector de muncă, Inspecţia Muncii

Rodica Moise, coordonator naţional program, ILO-IPEC

Izabella Popa, asistent program, ILO-IPEC

Diana Şerban, consilier al preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Drog

Mirela Turcu, director executiv, Centrul de Resurse şi Informare pentru Profesiuni

I.1 Cadrul conceptual..................................................................................................... 7

I.2 Cadrul legal şi instituţional în domeniul prevenirii şi combaterii exploatării copilului

• ANEXA 1 – LEGISLAŢIA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ

ANPDC Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului

CADRUL GENERAL PRIVIND EXPLOATAREA COPILULUI PRIN MUNCĂ

I.1 Cadrul conceptual

În România, în cadrul Comitetului Naţional Director pentru prevenirea şi combaterea

Muncile intolerabile (Convenţia OIM nr. 182, art. 3):

Retragerea copilului din situaţia de exploatare prin muncă semnifică întrunirea

Prevenirea implicării copiilor în situaţii de exploatare prin muncă semnifică

În ambele cazuri, numai specialiştii implicaţi în monitorizarea cazurilor decid care

Prin „sectorul informal" se înţelege sectorul în care activitatea desfăşurată de un

Munca copilului în lume şi în România

În România, Institutul Naţional de Statistică a realizat în anul 2000 o anchetă asupra

Cauzele şi consecinţele exploatării copiilor prin muncă

Tabelul nr. 1 - Consecinţele exploatării copiilor prin muncă (exemple)

Cele mai grave Consecinţe fizice Consecinţe Consecinţe psiho-

Pe termen scurt, munca copilului contribuie la creşterea neînsemnată a

I.2 Cadrul legal şi instituţional în domeniul prevenirii şi combaterii exploatării

Principalele documente internaţionale şi româneşti utilizate în monitorizarea copiilor

Lista completă cu actele normative se află în anexa 1.

Instituţii şi structuri cu responsabilităţi în prevenirea şi eliminarea exploatării

Tabelul nr. 2 - Instituţii responsabile

Nivel central Nivel local

Agenţia Naţională Anti-Drog - Centre judeţene antidrog;

Comitetul Naţional Director pentru prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin

Odată cu încheierea programului ILO-IPEC, CND va asigura preluarea

Începând din anul 2008, CND are şi următoarele atribuţii:

Preşedintele CND este Secretarul de Stat al ANPDC.

Pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale în acest domeniul, HG nr. 76/2008 decide

Unitatea Specializată în Munca Copilului din cadrul ANPDC

Unitatea Specializată în Munca Copilului (USMC) s-a înfiinţat în cadrul ANPDC în

Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), ca instituţii

DGASPC-urile au în subordine ansamblul serviciilor rezidenţiale şi de tip familial

Servicii oferite de DGASPC-uri în cazurile de exploatare a copiilor prin muncă:

Echipele Intersectoriale Locale

Echipa Intersectorială Locală (EIL) este o echipă multidisciplinară şi interinstituţională

EIL este coordonată de reprezentantul DGASPC, dar fiecare reprezentant al

− propuneri pentru îmbunătăţirea legislaţiei;

Pentru realizarea celor menţionate anterior, se organizează lunar reuniuni de lucru,

b) Prin intermediul membrilor echipei, în mod individual:

Responsabilităţile membrilor EIL (a şi b) sunt trecute în fişa de post a fiecăruia în parte.