Handbook RO PDF

MANUAL –COMBUSTIBILI LEMNOŞI
MANUAL-COMBUSTIBILI LEMNOSI
W W W. B I O M A S S T R A D E C E N T R E S 2 . E U
P R O D U C E R E | C E R I N Ţ E D E C A L I TAT E | C O M E R C I A L I Z A R E
BIOMASS TRADE CENTRES2
2
MANUAL –
COMBUSTIBILI LEMNOŞI
BUŞTENI ŞI AŞCHII DE LEMN
P R O D U C E R E , C E R I N Ţ E D E C A L I TAT E Ş I C O M E R C I A L I Z A R E
WWW.BIOMASSTRADECENTRES2.EU
Autori principali
Valter Francescato, Eliseo Antonini – AIEL Italian Agriforestry Energy Association – www.aiel.cia.it
Luca Zuccoli Bergomi – Dept. TeSAF, University of Padua – www.tesaf.unipd.it
Co-aautori
Christian Metschina – Lk-Stmk, Styrian Chamber of Agriculture and Forestry – www.lk-stmk.at
Christian Schnedl – WVB-Stmk GmbH, Styrian Forest Owners Association – www.waldverband-stmk.at
Nike Krajnc – SFI, Slovenian Forestry Institute – www.gozdis.si
Kajetan Koscik, Piort Gradziuk – POLBIOM, Polish Biomass Association – www.polbiom.pl
Gianfranco Nocentini – ARSIA, Tuscany Regional Agency for Agriculture and Forestry – www.arsia.toscana.it
Stefano Stranieri – GAL GAS, Local Action Group of Garfagnana-Lucca – www.assogaltoscana.it
Traducere
Ani Luana
Fotografii
AIEL, Dept. TeSAF, LK-Stmk
Cu sprijinul
EIE/07/054
IEE/10/115/SI2.591387
Publicat
S.C.ICPE.Bistriţa S.A.,
Bistriţa str .Parcului nr.7,jud. Bistriţa-Năsăud
cod 420035 - România
www.icpebn.ro
Graphic design
Marco Dalla Vedova
Print
Editura Fundaţiei pentru Studii Europene-Cluj-Napoca, România
Copyright © 2008 by Authors

No part of this work may be reproduced by print, photocopy or any
other means without the permission in writing from the main authors.
MANUAL -COMBUSTIBILI LEMNOŞI 3
CUPRINS
INTRODUCERE 5
CUVÂNT ÎNAINTE 6
1. UNITĂŢILE DE MĂSURĂ SPECIFICE 7
1.1 Volum 7
1.2 Greutate 7
1.3 Rapoarte greutate/volum 8
1.4 Terminologie referitoare la volum 8
1.5 Densitatea principalelor specii silvice 9
1.6 Densitatea în grămadă a principalilor combustibili solizi 11
1.7 Rate de conversie lemn rotund/buşteni/aşchii de lemn 11
2. CONŢINUTUL ÎN ENERGIE 15
2.1 Unităţi de măsura 15
2.2 Energie şi putere 16
2.3 Apa din lemn 17
2.4 Contracţia şi umflarea volumului 18
2.5 Umiditatea 19
2.6 Compoziţia chimică a biomasei 20
2.7 Valoarea calorică 21
2.8 Calculul analitic al valorii calorice 25
2.9 Valoarea energetică 27
2.10 Echivalenţe ale energiei cu combustibilii minerali 27
3. PRODUCEREA BUŞTENILOR ŞI A AŞCHIILOR DE LEMN 29

3.1 Etape de exploatare şi sisteme de lucru 29
3.2 Utilaje şi echiapmente 30
3.3 Lanţul de aprovizionare cu energie din lemn şi costurile acestuia 36
4 CUPRINS
4. CERINŢE DE CALITATE ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ 39

4.1 Specificaţii tehnice pentru buşteni şi aşchiile de lemn 39
4.2 Instrumente pentru determinarea rapidă a umiditătii 41
4.3 Determinarea dimensiunii aşchiilor de lemn 42
4.4 Parametrii calitativi impuşi pentru cazane 43
4.5 Procedee de uscare a lemnului 44
4.6 Uscarea buştenilor 46
4.7 Uscarea aşchiilor de lemn 50
4.8 Centre de logistică şi comercializare pentru biomasă 53
4.9 Sisteme de uscare 55
5. COSTURI, TENDINŢE ŞI COMPARAŢII LEGATE DE ENERGIE 61

5.1 Costurile energiei finale 62
5.2 Vânzarea 63
5.3 Consumul de energie şi emisiile de bioxid de carbon 66
ANEXE 69
A1. Schiţă de contract pentru vânzarea aşchiilor de lemn 69
A2. Exemplu de Declaraţie de calitate pentru combustibilul aşchii de lemn 73
A3.Valori limită pentru concentraţia în metale grele din cenuşa biomasei utilizate în
agricultură în Austria 74
A4. Exemplificarea unei liste de preţuri pentru comercializarea buştenilor 75
A5. Abrevieri şi simboluri 76
A6. Sistemul de unităţi internaţionale 77
REFERINŢE 79
MANUAL -COMBUSTIBILI LEMNOŞI 5
CUVÂNT ÎNAINTE
Acest Manual este unul dintre rezultatele principale ale proiectului BIOMASS TRADE-
CENTRES, care este sprijinit de Agenţia Europeană pentru Inovare şi Competitivitate
(EACI) în cadrul programului Energie Inteligentă - Europa.
Această publicaţie este menită să îmbunătăţească profesionalismul lanţului de
aprovizionare cu buşteni şi aşchii de lemn la nivel regional, sprijinind implementarea pe
piaţă a Specificaţiei Tehnice Europene CEN/TS 14961 şi permiţând, în acelaşi timp, o mai
bună armonizare între cerere şi ofertă.
Producătorilor li se cere să furnizeze buşteni în conformitate cu clasificarea calitativă a
biocombustibililor solizi, corespunzători, prin urmare, cerinţelor referitoare la instalaţiile
de încălzire. Pentru a încuraja instalarea noilor sistemelor moderne de încălzire pe bază
de lemn, este fundamental ca lanţul de aprovizionare cu buşteni şi aşchii de lemn să
asigure încrederea clienţilor şi investitorilor în disponibilitatea locală a combustibililor
lemnoşi de calitate corespunzătoare.
Producătorii sistemelor de încălzire cu lemne, în special cei care fabrică dispozitive
de mărimi mici până la medii, au nevoie ca aceşti combustibili disponibili pe piaţă să
îndeplinească standardele de calitate faţă de care au fost testate şi certificate aparatele
de încălzire dezvoltate de aceştia înşişi (eficienţa şi factorul de emisie).
Aşa cum a demonstrat-o în mod clar experienţa de succes - la nivel european -, crea-
rea Centrelor de logistică şi comercializare pentru biomasă (Biomasse Logistic&Trade
Centres - BL&TC) face posibilă stabilirea unei pieţe profesioniste la disponibil pentru
combustibilii lemnoşi, furnizându-le astfel clienţilor un serviciu orientat către aceştia şi
asigurând standardele de livrare şi calitate ale combustibililor lemnoşi.
O piaţă mai transparentă în ceea ce priveşte preţurile şi condiţiile de comercializare va
consolida o creştere sigură a sectorului biomasei.
Valter Francescato şi Eliseo Antonini

Legnaro (Padova, Italia), ianuarie 2009
6 ..
WOOD FUELS
MANUAL HANDBOOKLEMNOŞI
-COMBUSTIBILI 77
1. UNITĂŢILE DE MĂSURĂ SPECIFICE
1.1 Volum
Metrul cub plin (m3) este utilizat referitor la volumul ocupat în întregime de lemn. Această
unitate de măsură este utilizată în mod obişnuit pentru cherestea.
Sterul, care se referă la volumul ocupat de lemn precum şi spaţiul de aer, spaţiul gol fi-
ind considerat a fi spaţiu plin, este în mod tipic utilizat, în schimb, pentru combustibilii
lemnoşi.
Metrul ster (ms) este unitatea de măsură utilizată pentru buştenii stivuiţi ingrijit.
Metrul cub aparent (m3 aparent ) este unitatea de măsură folosită pentru buşteni şi, mai
specific, pentru aşchiile de lemn .
Volumul combustibililor lemnoşi, densificaţi sau nu, variază în funcţie de forma, dimen-
siunea şi aranjarea bucăţilor individuale de lemn. Volumul unui ster, adică raportul între
volumul plin şi volumul gol, depinde de aceşti factori.
1.2 Greutate
Unităţile de greutate utilizate pentru combustibilii lemnoşi sunt kilogramul şi tona

metrică.
Mai jos sunt enumerate unităţile de măsură pentru volum şi greutate utilizate în mod
obişnuit în comerţul cu combustibili lemnoşi.
Unităţi de măsură
Tonă Kilogram Metru ster Metru cub aparent
t kg ms m3 aparent
buşteni
aşchii aşchii
buşteni
pelete şi brichete buşteni
8 1.UNITĂŢI DE MĂSURĂ
1.3 Raport greutate/volum

Pentru a exprima raportul greutate/volum al combustibililor lemnoşi pot fi folosite trei
unităţi de măsură diferite:
Greutatea specifică: este o valoare adimensională ce rezultă din raportul între greutatea
cea aale substanţei lemnoase. Aceasta se referă la greutatea
şi volumul apei (la 4 °C) şi cele
substanţelor lemnoase după uscarea în etuvă - în principal celuloza, hemiceluloza şi ligni-
na - care alcătuiesc pereţii celulari. Greutatea specifică a unei astfel de substanţe este de
1,5 iar această valoare se aplică tuturor speciilor diferite.
Densitatea: Se referă la raportul între greutatea şi volumul corpului lemnos (corp poros)
alcătuit dintr-un set de substanţe şi goluri (cavităţi vasculare) umplute în mod variat cu aer
şi/sau apă. Este exprimată în unităţi de g/cm3 sau kg/m3.
Densitatea este frecvent numită greutate specifică aparentă sau chiar, în mod greşit, doar
greutate specifică.
peletelor de lemn, densitatea se referă la greutatea unei bucăţi individuale de
În cazul peleţilor
lemn care trebuie să fie peste 1,15 g/cm3; în cazul tipic, atunci când bucăţii de lemn i se dă
drumul într-un recipient cu apă, aceasta se duce la fund rapid.
Densitatea în vrac: Este utilizată pentru grămezile de combustibili lemnoşi (buşteni şi

aşchii de lemn) care creează goluri printre bucăţile de lemn, ce pot fi mai mari sau mai
mici, în funcţie de dimensiunea şi forma acestora din urmă.
Este exprimată fie în kg/ms pentru stive, fie în kg/m3 aparenţi pentru grămezi.
1.4 Terminologie referitoare la volum

Pentru ca referirile la unităţile de
măsură utilizate în domeniul ener-
giei din lemn să fie uniforme şi com-
parabile, sunt furnizate următoarele
definiţii ce corespund celor folosite
în unele ţări europene (Tabelul 1.4).
MANUAL -COMBUSTIBILI
WOOD FUELS HANDBOOK LEMNOŞI 9
Tabelul 1.4 Terminologie referitoare la volum

ROMÂNĂ Simbol GERMANĂ Simbol
m3
Metru cub plin Festmeter Fm
Metru cub aparent m3 aparent Schüttraummeter Srm
Metru ster ms Schichtraummeter rm
ITALIANĂ Simbol SLOVENĂ Simbol
3
Metro cubo m Kubični meter m3
Metro stero riversato msr Prostrni meter prm
Metro stero msa Nasut kubični meter Nm3
accatastato
FRENCEZĂ Simbol POLONEZĂ Simbol
Mètre cube de bois m 3
metr sześcienny m3
plein
Mètre cube apparent MAP metr nasypowy mn
plaquette
Stère stère metr przestrzenny mp
1.5 Densitatea principalelor specii silvice

Tabelul 1.5.1 -CONIFERE - valori medii cu 13 % umiditate (M) [1].
SPECIA kg/m3 SPECIA kg/m3
Molid norvegian 450 Chiparos 600
Brad argintiu 470 Pin umbrelă 620
Pin cembra 500 Larice 660
Brad Duglas 510 Pin maritim 680
Pin scoţian 550 Tisă 700
Pin negru 560 Pin de Alep 810
10 1.UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Tabelul 1.5.2. FOIOASE - valori medii cu 13 % umiditate (M) [1]

SPECIA kg/m3 SPECIA kg/m3
Salcia 450 Ulm american 720
Plop alb 480 Frasin 720
Plop negru 500 Mojdrean 720
Arin alb 520 Salcâm galben 730
Arin italian 550 Jugastru 740
Arin negru 560 Fag 750
Castan 580 Gorun 760
Cires 600 Salcăm 760
Ulm 620 Stejar pedunculat 770
Soc 620 Scoruş 770
Mesteacăn 650 Carpen 800
Tei 650 Ostrya virginiana 820
Alun 670 Stejar turcesc 900
Paltin 670 Maslin 920
Platan 670 Stejar verde 940
Nuc 700 Corn 980
Tabelul 1.5.3 – Densitatea medie a lemnului după uscarea în etuvă (ÖNORM B 3012)
Specii (lemn după uscare), M=0) kg/m3
Pin negru 560

Larice 550
Pin scoţian 510
Conifere Brad Douglas 470
Molid norvegian 430
Brad argintiu 410
Pin cembra 400
Carpen 750
Stejar turcesc 740
Salcâm nagru 730
Fag 680
Stejar 670
Frasin 670
Ulm 640
Foioase Mesteacăn 640
Arţar 590
Alun 560
Tei 520
Salcie 520
Arin 490
Plop tremurător 450
Plop 410
*
ÖNORM: Institutul Austriac de Standardizare - Österreichisches Normungsinstitut
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
FUELS HANDBOOKLEMNOŞI 11
11
1.6 Densitatea în vrac a principalilor biocombustibili solizi [2]

Tabelul 1.6
Combustibili lemnoşi M% Specia Densitatea în vrac(kg/m3
Buşteni Fag 445*
15
(33 cm stivuiţi) Molid şi brad 304*
Fag 328
Aşchii de lemn 30
Molid şi brad 223
Scoarţă de conifere 180
Rumeguşuri 15 160
Talaş 90
Peleţe 8 620-650
Biomasă agricolă
Mănunchiuri Miscanthus 140
Biomasă din deşeuri de lemn 15 Miscanthus 110
Cereale Triticale 750
*
kg/stacked m3
1.7 Rate de conversie lemn rotund/buşteni/aşchii de lemn

Tabelul 1.7.1 Conţine factorii de conversie elocvenţi pentru cele mai obişnuite sortimente
energetice din lemn menţionate în anexa la standardele austriece ÖNORM M7132 şi
M7133 [3].
Tabelul 1.7.1 - Rate de conversie lemn rotund/buşteni/aşchii de lemn.

Sortimente Lemn Buşteni de Buşteni tăiaţi Aşchii de lemn
rotund un metru
fine medii
stivuiţi vrac (G30) (G50)
m3 stivuiţi m3 stivuiţi m3 aparent m3 aparent m3
3
1 m lemn rotund 1 1.4 1.2 2.0 2.5 3.0
1 ms buşteni de un metru 0.7 1 0.8 1.4 (1.75) (2.1)
1 ms buşteni tăiaţi 0.85 1.2 1 1.7
1 m3 aparent buşteni tăiaţi 0.5 0.7 0.6 1
1 m3 aparent aşchii de lemn fine(G50) 0.4 (0.55) 1 1.2
1 m3 aparent aşchii de lemn medii (G50 ) 0.33 (0.5) 0.8 1
Notă: 1 tonă de aşchii de lemn G30 cu U 35 % corespunde cu aproximativ 4 m aparenţi de aşchii de molid şi 3m3
3
aparenţi de aşchii de lemn de fag.
1,4 ms buşteni 2 m3 aparenţi de buşte1,4 3 m3 aparenţi de aşchii

1 m3 lemn rotund ≈ ≈ ms buşteni ≈
de un metru de lemn medii (G50)
de un metru
12 1. UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Factori de conversie pentru principalele produse auxiliare provenite din prelucrarea ma-
terialului lemnos primar [3]
1 ms de lătunoaie = 0.65 m3
1 m3 aparent de aschii de lemn G50 tăiate cu ferăstrăul = 0.33 m3
de lemn
1 m3 aparent de rumeguş fin (≤ 5 mm) = 0.33 m3
rotund
1 m3 aparent de talaş = 0.20 m3
3
1 m aparent de scoarţă = 0.30 m3
Tabelul 1.7.2 - Factori de conversie pentru buşteni (cu scoarţă) [2]

Lemn lung Buşteni de Buşteni tăiaţi Buşteni tăiaţi
Specii Lemn rotund un metru 33 cm 33 cm
rotund (m3) (ms) (ms) (ms) (m3 aparenţi)
Ref. la 1 m3 de lemn rotund cu scoarţă
Fag 1.70 1.98 1.61 2.38
1.00
Molid 1.55 1.80 1.55 2.52
Ref. la 1 ms de lemn lung rotund
Fag 0.59 1.17 0.95 1.40
1.00
Molid 0.65 1.16 1.00 1.63
Ref. la 1 ms de buşteni de un metru stivuiţi
Fag 0.50 0.86 0.81 1.20
1.00
Molid 0.56 0.86 0.86 1.40
Ref. la 1 ms de buşteni de 33 cm, tăiaţi şi stivuiţi
Fag 0.62 1.05 1.23 1.48
1.00
Molid 0.64 1.00 1.16 1.62
Ref. la 1 m3 aparent de buşteni de 33 cm, tăiaţi şi făcuţi grămadă
Beech 0.42 0.71 0.83 0.68
1.00
Spruce 0.40 0.62 0.72 0.62
WOOD FUELS
-COMBUSTIBILI 13
[2]
Tabelul 1.7.3 – Densitatea şi densitatea în grămadă a principalelor specii de arbori
Umidita Fag Stejar Molid Pin
tea Cw Cw Cw Cw
u% Fw Fw Fw Fw
m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3 m3
ms ms ms ms
aparent aparent aparent aparent
Densitate şi densitate în grămadă exprimate în kg(1)
0 680 422 280 660 410 272 430 277 177 490 316 202
10 704 437 290 687 427 283 457 295 188 514 332 212
15 716 445 295 702 436 289 472 304 194 527 340 217
20 730 453 300 724 450 298 488 315 201 541 349 223
30 798 495 328 828 514 341 541 349 223 615 397 253
40 930 578 383 966 600 397 631 407 260 718 463 295
50 1117 694 454 1159 720 477 758 489 312 861 556 354
A fost utilizată echivalenţa 1 m3 de lemn rotund = 2,43 m3 aparenţi (indice volumetric = 0,41 m3/ m3 aparenţi) de
aşchii de lemn.
Abrevieri: Fw = buşteni tăiaţi (33 cm, stivuiţi), Cw = aşchii de lemn.
(1)
În intervalul de umiditate (u) 0-23 %, valorile au fost calculate pe baza masei lemnoase uscate indicate în tabelul 1.5.3.
Densităţile şi densităţile în grămadă (cu apă) calculate au fost rectificate utilizând următorii factori de umflare: fag 21,8 %, ste-
jar 13,9 %, molid 13,5 %, pin, 13,8 %, presupunând o variaţie lineară a volumului în intervalul de umiditate luat în considerare..
Exemplul 1.7.1 – Calcul analitic al densităţii în grămadă în intervalul de umidi-

tate M 0-23 %
Cu referire la nota(1) din tabelul 1.7.3 şi pentru o mai bună înţelegere a calculului densităţii şi
densităţii în grămadă, în intervalul de umiditate M 0-23%, este oferit mai jos un exemplu al
felului în care se calculează densitatea în grămadă a aşchilor de molid la M 15 %.
Parametri de pornire
Densitate în stare uscată (tabelul 1.5.3) = 430 kg/m3
Factor de umflare = 13,5 % (pct. 2.4)

Indice volumetric = 0,41 m3/m3 aparenţi
Umiditate (M) 15 % umiditate raportată la greutatea în stare uscată (u) = 17,65 % (pct. 2.5)
Calculul densităţii la M 15 %
Mv15 = 430 kg/m3 x [1+(17,65:100)] = 430 x 1,1765 = 506 kg/ m3
Calculul factorului de corecţie volumetrică (umflare)
Fcv = 1+ [(13,5:100):30] x 17,65 = 1,07
Calculul densităţii corectate (cu apă)

Mv15 cor = Mv15 : Fv = 506 : 1,07 = 472 kg/ m3
Calculul densităţii în vrac a aşchiilor de molid la M 15 %
Densitate în vrac molid = 472 kg/m3/2,43 = 194 kg/m3 aparent
14 1. UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Exemplul 1.7.2 - Măsurarea densităţii în

grămadă a aşchiilor prin eşantionare
a) Utilizaţi o găleată cu volum cunoscut
(de ex. 13 l) şi un cântar.
b) Luaţi un eşantion reprezentativ din con-
tainerul camionului,
de ex. 3 găleţi dintr-un container de 40 m3
(ref. EN 14778 2011 Combustibili lemnoşi
prelevare probe)
şi umpleţi găleata fără a compacta aşchiile
c) Cântăriţi eşantioanele şi împărţiţi valoa-
rea lor medie (kg) la volumul cunoscut (l)
- de ex. (3,25 kg x1.000 l) : 13 l = 250 kg/m3 aparent
15
2. CONŢINUTUL DE ENERGIE
2.1 Unităţi de măsură pentru energia termică
Combustibilul are o anumită cantitate de energie numită energie primară care este
transformată, prin combustie, în energie finală de utilizat în orice scopuri dorite (de ex.
încălzire, apă caldă pentru scopuri sanitare şi formare la cald).
Unităţile de măsură din SI (Sistemul Internaţional de Unităţi) de utilizat sunt joule (J), watt-
oră (Wh) şi multiplii acestor unităţi.
Unităţile cel mai des utilizate sunt:
MJ/kg MJ/ms kWh/kg kWh/ms MWh/t
Tabelul 2.1.1 - Factori de conversie pentru unităţile de energie termică

kJ kcal* kWh toe
-3
1 kJ 1 0.239 0.278x10 23.88x10-9
1 kcal(*) 4.1868 1 1.163x10-3 0.1x10-6
1 kWh 3,600 860 1 86x10-6
1 toe 41.87x106 10x106 11.63x103 1
*
Caloria este o unitate de energie dinaintea SI
Conversii obişnuite
1 kWh = 860 kcal = 3,600 kJ (3,6 MJ)
1 MJ = 239 kcal = 0.278 kWh
1 kcal = 4.19 kJ = 0.00116 kWh
1 toe = 41.87 GJ = 11.63 MWh
Tona echivalent petrol (toe) este o unitate convenţională de măsură utilizată în scopuri
comparative statistice. Corespunde cantităţii de energie eliberate prin arderea unei tone
de petrol brut.
16 2.CONŢINUTUL DE ENERGIE
2.2 Energie şi putere
Energia termică este acea formă de energie care este asociată cu agitaţia moleculară.
Poate fi considerată a fi suma întregii energii cinetice deţinute de moleculele individuale.
Energia termică nu este sinonimă cu căldura, aceasta din urmă indicând cantitatea de
energie termică transferată/schimbată de la un sistem la altul.
Unităţi de energie
1 Joule = 1 Newton x 1 metru = 1 Watt x secundă (Ws)
Tabelul 2.2.1 Echivalenţe între cele mai utilizate unităţi de energie termică
kWh MWh GWh TWh TJ PJ toe
1 kWh 1 1x10-3 1x10-6 1x10-9 3,6x10-6 3,6x10-9 86x10-6
1 MWh 1x103 1 1x10-3 1x10-6 3,6x10-3 3,6x10-6 86x10-3
1 GWh 1x106 1x103 1 1x10-3 3,6 3,6x10-3 86
9 6 3 3
1 TWh 1x10 1x10 1x10 1 3,6x10 3,6 86x103
1 TJ 278x103 278 278x10-3 278x10-6 1 1x10-3 23.9
6 3 -3 3
1 PJ 278x10 278x10 278 278x10 1x10 1 23.9x103
1 ton 11.6x103 11.6 11.6x10-3 11.6x10-6 41.87x10-3 41.87x10-6 1
Puterea termică (Q) este raportul dintre energia termică produsă şi timpul consumat
pentru a o produce. Exprimă cantitatea de căldură finală transmisă unui vector termic.
Joule
Unitate de putere Watt = secondă
Capacitatea brută a cazanului (QC) indică puterea generată de un combustibil în focar.

Capacitatea termică nominală (QN) exprimă cantitatea maximă de energie termică per
unitate de timp produsă în mod continuu de un cazan prin combustie.
Eficienţa cazanului (ŋk) exprimă raportul dintre puterea termică utilă (Q) şi capacitatea
în focar (QC).
Capacitatea cazanului este de obicei exprimată în kW, deşi se utilizează, în mod impropriu,
şi kcal ca unitate pentru măsurarea acesteia. Pentru a transforma kcal în waţi, unitatea SI
de energie, este utilizată următoarea ecuaţie:
1 kcal = 1.163 W 1 kW = 860 kcal

La 100.000 kcal, cazanul are o capacitate de 116.280 W [= 116 kW(h)]
Exemplu - Calculul aportului de căldură al cazanului

Un cazan cu o capacitate de 100 kW care funcţionează la încărcare maximă timp de
1.000 de ore produce o cantitate de căldură de 100 kW x 1.000 h = 100.000 kWh = 100
MWh
2.3 Apa din lemn
În mod tipic, lemnul nu se găseşte în starea de după uscarea în etuvă, ci conţine o umidi-
tate care poate varia de la 60 până la 75 % în funcţie de durata uscării în aer liber. Lemnul
este un material poros şi higroscopic şi, datorită structurii sale chimice şi histologice, are
două tipuri diferite de porozitate:
:: macroporozitatea creată de cavităţile vaselor conductoare şi de celulele parenchimatice

ce conţin apă liberă (sau de îmbibare);
:: microporozitatea substanţei lemnoase efective (în principal celuloza, hemiceluloza şi
lignina) care conţine întotdeauna o anumită cantitate de apă legată (sau de saturaţie).
Lemnul începe să piardă apă din momentul în care arborele este doborât. Mai întâi,
apa de îmbibare se evaporă din părţile externe ale trunchiului (alburn) şi, mai târziu,
din cele mai profunde (duramen). La un anumit moment, toată apa liberă din lemnul
uscat se evaporă, în timp ce apa de saturaţie atinge un echilibru dinamic împreună cu
umiditatea exterioară, ajungând la o valoare sub 20 %. Aşa cum o arată imaginea de
mai jos, pierderea apei din interiorul lemnului nu este uniformă..
Figura 2.3.1
Structura tridimensională a lemnului de conifere[1]
Figura 2.3.2 Extindere în direcţie radială, umiditatea reportată la substanţa uscată într-o
scândură de fag cu grosimea de 5 cm
Umiditate (u%)
LEGENDĂ
1. după 6 săptămâni
2. după 6 luni
3.perioadă intermediară 2-4
4. după 1 an
5. după1.5 ani4]
Grosime: cm 5
2.4 Contracţia şi umflarea volumului
În timpul uscării buştenilor şi aşchiilor de lemn şi până la un conţinut de umiditate (M)

de 23 % (u < 30 %, punctul de saturaţie a fibrei), nu se produce nicio contracţie a
volumului bucăţilor individuale şi al grămezilor. Până la acest punct, lemnul şi-a pier-
dut numai apa liberă (sau de îmbibare). Mai târziu, atunci când lemnul începe să-şi
piardă şi apa legată (sau de saturaţie), se produce contracţia (βv) în volum care, deşi
poate varia în funcţie de specia lemnului, este, de obicei, de 13 % (Figura 2.4.1). Invers,
dacă apa de saturaţie creşte, lemnul se va umfla ( αv ).
Contracţia bucăţilor individuale dintr-o stivă de buşteni sau dintr-o grămadă de aşchii
de lemn determină o scădere generală a volumului grămezii care este aproape întot-
deauna mai mică decât cea a bucăţilor individuale [5].
----------------------
*Contracţia şi umflarea sunt legate prin următoarele formule: βv = (100xαv):(100+αv); αv = (100x βv:(100- βv)
Din punct devedere aplicativ, orice variatie a volumului (contracţie şi umflare),înregistrată

într-un interval de la 0 la 23 % (domeniu higroscopic) trebuie luată în considerare pentru
calcularea corectă a densităţii, sterică (cu apă) sau nu, şi a densităţii energetice a combu-
stibililor (Tabelele 1.7.3 şi 2.8.1, exemplul 1.7.1).
2.5 2.5 Conţinutul de umiditate
Umiditatea din lemn este exprimată ca procent şi se calculează utilizând aceste două formule:
Umiditatea raportată la masa de lemn in stare substanţă uscată :u(%)

Exprimă cantitatea de apă prezentă în raport cu masa de lemn după uscarea în etuvă.
Ww-W0
u= x 100
W0
Umiditatea raportate la masa de lemn in stare umedă :M(%)
Exprimă cantitatea de apă prezentă în raport cu masa de lemn proaspăt. Această măsură
este utilizată în comercializarea combustibililor lemnoşi.
Ww-W0
M= x 100
Ww
Unde:
Ww = greutatea lemnului în stare umedă
W0 = greutatea lemnului după uscarea în etuvă
Formule de conversie
Următoarele două formule sunt utilizate pentru a calcula u.s.u. din u şi invers.
100xM 100xu
u. = M=
100-M 100+u
M% 15 20 25 30 35 40 45 50 60
u. % 18 25 33 43 54 67 82 100 150
u.% 15 20 30 40 50 65 80 100 150

M% 13 16 23 28 33 39 44 50 60
Presupunând că masa de lemn proaspăt nou tăiat este alcătuită din jumătate apă şi
jumătate substanţă lemnoasă, lemnul are o umiditate raportată la greutatea în stare
umedă (M) de 50 % şi o umiditate in substanţă uscată (u) de 100 %.
2.6 Compoziţia chimică a biomasei
Biomasa vegetală este alcătuită, în principal, din carbon (C), oxigen (O) şi hidrogen (H).
Carbonul este componenta solidă de biocombustibil prin a cărei oxidare este eliberat
conţinutul de energie al combustibilului. În plus, o energie suplimentară este furnizată de
hidrogen procesului de oxidare, care, adăugată energiei produse de carbon, determină
valoarea calorică netă a combustibilului. Dimpotrivă, oxigenul susţine singur avansarea
procesului de oxidare (Tabelul 2.6.1).
Tabelul 2.6.1 - Compoziţia chimică a biomasei solide [2]

C H O N K S Cl
wt%(d.b.)
Molid (cu scoarţă) 49.8 6.3 43.2 0.13 0.13 0.015 0.005
Fag(cu scoarţă) 47.9 6.2 43.3 0.22 0.22 0.015 0.006
Plop-crâng cu rotaţie scurtă 47.5 6.2 44.1 0.42 0.35 0.031 0.004
Salcie-crâng cu rotaţie scurtă 47.1 6.1 44.2 0.54 0.26 0.045 0.004
Scoarţă (conifere ) 51.4 5.7 38.7 0.48 0.24 0.085 0.019
Valori tipice pentru materiale de <0.01- <0.01-
lemn virgin - 47-54 5.6-7.0 40-44 <0.1-0.5
lemn conifer (*) 0.05 0.03
Valori tipice pentru materiale de <0.01- <0.01-
lemn virgin - lemn foios (*) 48-52 5.9-6.5 41-45 <0.1-0.5
0.05 0.03
Valori tipice pentru materiale de 0.02- <0.01-
scoarţă virgină (*) 51-56 5.9-6.5 36-43 0.3-1.2
0.20 0.05
Valori tipice pentru materiale 0.01- <0.01-
de lemn virgin - resturi de 50-53 5.9-6.3 40-44 0.3-0.8
exploatare (*) 0.08 0.04
Valori tipice pentru materiale 0.02- <0.01-
de lemn virgin - crâng cu rotaţie 47-51 5.8-6.7 40-46 0.2-0.8
scurtă (*) 0.10 0.05
Miscanthus 47.5 6.2 41.7 0.73 0.70 0.150 0.220
paie de grâu 45.6 5.8 42.4 0.48 1.00 0.082 0.190
Triticale (boabe) 43.5 6.4 46.4 1.68 0.60 0.110 0.070
Turtă de rapiţă 51.5 7.4 30.1 4.97 1.60 0.550 0.019
Pentru comparaţie, combustibili minerali
Cărbune 72.5 5.6 11.0 1.30 - 0.940 < 0,1
Lignit 65.9 4.6 23.0 0.70 - 0.390 < 0,1
Păcură 85-86 11-13 1-4 - - - -
Gaz natural 75 25 - - - - -
(*) EN14961:2011 Biocombustibili solizi - Specificaţii şi clase de combustibili – Anexa C
Efecte ale compoziţiei chimice a biocombustibililor solizi asupra combustiei şi emisiilor

Elementele ce suferă un efect direct asupra nivelului de emisii dăunătoare produse prin
combustie sunt: sulful (S), azotul (N), clorul (C) şi conţinuturile de cenuşă. Elementelor
menţionate mai sus li se aplică, în general, următoarea regulă: cu cât este mai ridicat
conţinutul acestora în combustibil, cu atât este mai mare prezenţa lor în emisiile eliberate
în atmosferă.
Conţinutul de azot din biocombustibilii lemnoşi este relativ mic, în timp ce acesta este
mult mai mare în cereale - în special dacă includem, şi seminţele - şi, mai presus de toate,
în rapiţă (turta de rapiţă); acesta are un impact direct asupra formării oxizilor de azot (NOx)
care, în timpul combustiei, devin gazoşi şi nu rămân în cenuşi.
Potasiul (K), care este întâlnit în principal în biocombustibilii agricoli, coboară punctul
de topire al cenuşilor, favorizând astfel formarea de cenuşi pe grătar, care sunt cauza
unor probleme considerabile pentru procesul de combustie. Mai mult, potasiul, care,
ca o consecinţă a combustiei, este eliberat sub formă de particule fine, este unul dintre
elementele care abundă în particule.
Conţinutul de sulf (S) din biocombustibilii solizi este mult mai mic în comparaţie cu cel
al combustibililor minerali carboniferi; sulful rămâne, în general, în cea mai mare parte în
cenuşi (de la 40 până la 90 %), în timp ce din restul său se formează SO2 volatil.
Spre deosebire de paiele de cereale, de exemplu, care au un conţinut de clor (Cl) categoric
mai mare, combustibilii lemnoşi sunt caracterizaţi de un conţinut mai degrabă mic de
clor. Cl ia parte la formarea compuşilor precum HCl şi dioxine/furani. În ciuda faptului că
mare parte din Cl va fi legată în cenuşa zburătoare (40-95 %), restul merge să formeze
HCl, sporită de procesul de condensare, care, împreună cu alţi compuşi, determină efecte
corozive asupra pieselor metalice interne ale cazanelor.
.
2.7 Valoarea calorică şi cenuşa
Valoarea calorică a unui combustibil exprimă cantitatea de energie eliberată în timpul

combustiei complete a unei unităţi de masă a unui combustibil.
Conţinutul de umezeală al lemnului modifică valoarea calorică a lemnului coborând-o.
Într-adevăr, o parte din energia eliberată în timpul procesului de combustie este
consumată în evaporarea apei şi nu este, prin urmare, disponibilă pentru vreo utilizare
termică intenţionată.
Evaporarea apei implică „consumul” a 2,44 MJ per kilogram de apă. Prin urmare, este
posibilă diferenţierea între:
Valoarea calorică netă (VCN): Apa eliberată este tratată ca vapori, adică a fost scăzută en-
ergia termică necesară pentru a vaporiza apa (căldura latentă a vaporizării apei la 25°C).
Valoarea calorică brută (VCB): Apa din produşii de combustie este tratată ca lichid. Atunci
când nu se specifică„valoarea calorică” trebuie interpretată ca fiind valoarea calorică netă.
Valoarea calorică după uscarea în etuvă (VCN0) a lemnului de diferite specii variază
în interiorul unui foarte limitat interval, de la 18,5 până la 19 MJ/Kg. În cazul coniferelor
aceasta este cu 2 % mai mare decât în cazul foioaselor. Această diferenţă se datorează
în special conţinutului mai mare de lignină-şi parţial şi conţinutului mai mare de răşină,
ceară şi ulei prezent în conifere. În comparaţie cu celuloza (17,2-17,5 MJ/kg) şi hemicelulo-
za (16 MJ/kg), lignina are un conţinut mai mare de energie (26-27 MJ/kg VCN0). O anumită
variaţie în valoarea calorică anhidră se datorează şi uşoarei variaţii a conţinutului de hidro-
gen (H) şi variaţiei comparative mult mai largi a conţinuturilor de cenuşă.
Totuşi, atunci când se iau în considerare şi biocombustibilii agricoli, valoarea calorică
anhidră variază în cadrul unui interval de la 16,5 până la 19 MJ/Kg. Valoarea calorică
anhidră a combustibililor lemnoşi este în medie cu 9 % mai mare decât cea a plantelor
erbacee.
Tabelul 2.7.1- Valoarea calorică, conţinutul cenuşii şi punctul de topire a cenuşii în cazul diferiţilor
combustibili din biomasă [2, 6, 7, 20]
NCV0 cenuşa Punctul de topire
MJ/kg M%s.u.) a cenuşii(°C)
Valori tipice pentru materiale de 19.2 0.3
lemn virgin
Lemn conifere (18.8-19.8) (0.2-0.5)
Valori tipice pentru materiale de 19 0.3
lemn virgin
Lemn foioase (18.5-19.2) (0.2-0.5)
Valori tipice pentru materiale de 20 4-5
scoarţă virgină (19-21) (2-10)
Valori tipice pentru materiale
de lemn virgin - resturi de 19-20 1.5-2
exploatare
Valori tipice pentru materiale
de lemn virgin - crâng cu rotaţie 18.6-19.2 2
scurtă (CRS)
(salcie şi plop)
Molid (cu scoarţă) 18.8 0.6 1,426
Fag (cu scoarţă) 18.4 0.5 1,340
Plop (CRS) 18.5 1.8 1,335
Salcie (CRS) 18.4 2.0 1,283
Scoarţă (arbore conifer) 19.2 3.8 1,440
Lemn de viţă de vie (cipsuri) 19.8 3.4 1,450
Miscanthus 17.6 3.9 973
paie d egrâu 17.2 5.7 998
Triticale (boabe) 16.9 2.1 730
Turtă rapiţă 21.2 6.2 -
Conţinuturile de cenuşă şi punctul de topire al cenuşii
Printre biocombustibilii solizi, lemnul fără scoarţă este cel cu cel mai mic conţinut de
cenuşă, în timp ce biocombustibilii agricoli au, în mod tipic, conţinuturi de cenuşă ridi-
cate.
În timpul combustiei, se petrec pe patul de cenuşă fierbinte anumite modificări fizice
ale cenuşilor; odată cu creşterea temperaturii, acestea se înmoaie până când este atinsă
fuziunea completă a particulelor. Utilizarea de combustibili cu temperaturi mici de fuzi-
une a cenuşii creşte riscul de formare pe grătar a zgurii evacuate din cenuşă. Zgura
din fuziune deranjează procesul de combustie alterând fluxurile primare de aer şi fa-
vorizând supraîncălzirea grătarului, precum şi un fenomen coroziv.
Sunt posibile, totuşi, tratarea şi rezolvarea problemelor legate de formarea zgurilor in-
tervenind, de exemplu, prin răcirea grătarului şi recircularea fumului, precum şi intro-
ducând sisteme mecanice de curăţare automată (grătare cu autocurăţire) sau, în cazul
cerealelor, utilizând aditivi pe bază de calciu.*
Lemnul şi scoarţa au un punct de topire relativ ridicat (1.300-1.400 °C) şi, prin urmare,
nu au nicio stare critică. Dimpotrivă, punctul de topire al plantelor erbacee este sub
1.000 °C şi, în consecinţă, zgurile pot fi create uşor în timpul combustie. În cazul cere-
alelor (seminţe), punctul de topire este mai mic de 750 °C şi este, prin urmare, deosebit
de critic (tabelul 2.7.1).
Din motivele enumerate mai sus, biocombustibilii agricoli au stări critice mai ridicate în
comparaţie cu lemnul şi trebuie utilizaţi numai în dispozitive de combustie specifice.
Caracterizarea şi utilizarea cenuşilor

Cenuşa poate fi împărţită în două categorii
Cenuşa colectată
Este o parte considerabilă a cenuşii care se adună sub
grătarul cazanului şi este canalizată într-un rezervor
de depozitare. Are o densitate de 1,3 t/m3.
Cenuşa zburătoare
Este cenuşa provenită din curăţarea gazelor de ardere
şi poate fi împărţită la rândul său în:
- cenuşă uşoară din ciclon;
- particule fine de la filtrele electrostatice şi cu saci.
Are o densitate de 0,8-0,9 t/m3.
--------------------------
*Ca şi Mg cresc, de obicei, temperatura de fuziune a cenuşii.
Compoziţia chimică a cenuşii

Componentele care afectează cel mai mult mediul înconjurător (plumb, cadmiu şi zinc) sunt
cele care sunt cele mai volatile şi se adună predominant în cenuşi fine (tabelul 2.7.2).
Tabelul 2.7.2 - Compoziţia chimică a diferitelor cenuşi din biomasă [6, 9, 10]
Elemente u.m. Scoarţă A;chii de lemn Rumeguş Paie
pH în CaCl2 12.7 12.8 12.5 11.2
Corg 0.8 1.3 5.9 5.2
CO2 4 7.2 12.5 1
P2O5 1.7 3.6 2.5 2.7
K2O 5.1 6.7 7.1 11.5
CaO 42.2 44.7 35.5 7.4
MgO 6.5 4.8 5.7 3.8
M%s.u. .
Na2O 0.8 0.6 0.5 0.3
Al2O3 7.1 4.6 2.3 1.2
SiO2 26.0 25.0 25.0 54.0
SO3 0.6 1.9 2.4 1.2
Fe2O3 3.5 2.3 3.7 1
MnO 1.5 1.7 2.6 0.1
Cu 87.8 126.8 177.8 23.2
Zn 618.6 375.7 1429.8 234.6
Co 23.9 15.3 16.7 1.5
Mo 4.8 1.7 3.4 7.1
As 11.4 8.2 7.8 5.4
mg/kgs.u.
Ni 94.1 61.5 71.9 3.9
Cr 132.6 54.1 137.2 12.3
Pb 25.3 25.4 35.6 7.7
Cd 3.9 4.8 16.8 0.7
V 58.4 42.0 26.7 5.5
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
25
2.8 Calculul analitic al valorii calorice
Pentru a calcula valoarea calorică netă (MJ/kg) a lemnului cu un conţinut de umiditate dat
(M), se utilizează următoarea formulă [2]:
NCV0x(100-M)-2,44xM
NCVM =
100
Figura 2.8.1 – Valoarea calorică netă (VCN0=19 MJ/kg) ca funcţie a umidităţii raportate
la starea uscată şi umedă (M şi u) [5].
Figura 2.8.2 - Valoarea calorică netă (VCN0 = 5,14 kWh/kg) ca funcţie a umiditaţii (M).
În timpul uscării, scăderea cu 10 % a umidităţii determină o creştere de aproximativ 0,6

kWh/kg (2,16 MJ/kg) a conţinutului de energie.
Tabelul 2.8.1 - Valoarea calorică netă (VCN0 = 18,5 MJ/kg) ca funcţie a umidităţii (M)
M (%) MWh/t GJ/t M (%) MWh/t GJ/t
15 4.27 15.36 38 2.93 10.54
16 4.21 15.15 39 2.87 10.33
17 4.15 14.94 40 2.81 10.12
18 4.10 14.73 41 2.76 9.91
19 4.04 14.52 42 2.70 9.71
20 3.98 14.31 43 2.64 9.50
21 3.92 14.10 44 2.58 9.29
22 3.86 13.89 45 2.52 9.08
23 3.80 13.68 46 2.47 8.87
24 3.75 13.47 47 2.41 8.66
25 3.69 13.27 48 2.35 8.45
26 3.63 13.06 49 2.29 8.24
27 3.57 12.85 50 2.23 8.03
28 3.51 12.64 51 2.17 7.82
29 3.45 12.43 52 2.12 7.61
30 3.40 12.22 53 2.06 7.40
31 3.34 12.01 54 2.00 7.19
32 3.28 11.80 55 1.94 6.98
33 3.22 11.59 56 1.88 6.77
34 3.16 11.38 57 1.82 6.56
35 3.11 11.17 58 1.77 6.35
36 3.05 10.96 59 1.71 6.15
37 2.99 10.75 60 1.65 5.94
În scopuri practice, pentru combustibilii lemnoşi se utilizează următoarele valori medii
NCV0 = 18.5 MJ/kg = 5.14 kWh/kg LEMN DUPĂ USCAREA ÎN ETUVĂ (M 0%)
NCV10 = 16.9 MJ/kg = 4.6 kWh/kg PELETE (M10%)
NCV20 = 14.4 MJ/kg = 4 kWh/kg BUŞTENI (M20%)
NCV30 = 12.2 MJ/kg = 3.4 kWh/kg AŞCHII DE LEMN (M 30%)
Pentru a transforma MJ în kWh şi invers, factorul de conversie de utilizat este 3,6.
Exemplu – conversie MJ-kWh

18.5 MJ : 3.6 = 5.14 kWh
4 kWh x 3.6 = 14.4 MJ
1 kWh/kg = 1 MWh/t
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
27
2.9 Densitatea energetică
Arată raportul dintre conţinutul de energie al combustibilului şi volumul ocupat de

acel combustibil.
Tabelul 2.9.1 – Densitatea energetică din diferiţi combustibili lemnoşi la un conţinut

diferit de umiditate[2]
Umiditate Masă NCV Densitate energetică*
Combustibili
Cantitate litru de
lemnoşi M% kg MJ/kg MJ kWh
petrol
Buşteni stivuiţi
Fag33 cm 1 ms 15 445 15.3 6,797 1,888 189
Fag33 cm 1 ms 30 495 12.1 6,018 1,672 167
Molid 33 cm 1 ms 15 304 15.6 4,753 1,320 132
Molid 33 cm 1 ms 30 349 12.4 4,339 1,205 121
Aşchii de lemn
Fag 1 m3 aparent 15 295 15.3 4,505 1,251 125
Fag 1 m3 aparent 30 328 12.1 3,987 1,107 111
Molid 1 m3 aparent 15 194 15.6 3,032 842 84
Molid 1 m3 aparent 30 223 12.4 2,768 769 77
Pelete de
lemn 1 m3 aparent 8 650 17.1 11,115 3,088 309
* În intervalul M 0-23 % au fost aplicaţi factorii de corecţie respectivi.
2.10 Echivalenţe energetice cu combustibilii minerali [3]
Valoare calorică netă (valori medii)

Combustibili
MJ kWh
Păcură extra uşoară 36.17 MJ/l (42.5 MJ/kg) 10 kWh/l (11.80 kWh/kg)
Păcură uşoară 38.60 MJ/l (41.5 MJ/kg) 10.70 kWh/l (11.50 kWh/kg)
3
Gaz natural ** 36.00 MJ/m 10.00 kWh/m3
GPL*** 24.55 MJ/l (46.30 MJ/kg) 6.82 kWh/l (12.87 kWh/kg)
Cărbune 27.60 MJ/kg 7.67 kWh/kg
Cocs 40/60 29.50 MJ/kg 8.20 kWh/kg
Lignit (brichete) 20.20 MJ/kg 5.60 kWh/kg
1 kWh electricitate 3.60 MJ 1 kWh
1 kg lemn (M = 20 %) 14.40 MJ/kg 4.00 kWh/kg
**
1 kg = 5.8 l (20 °C, 216 bar)
***
1m3 GPL = 4 l = 2 kg
1 kg petrol ≈ 3 kg lemn
1 l petrol ≈ 2.5 kg lemn
Pentru calculul aproximativ pot fi folosite următoarele corespondenţe, care nu iau în con-
siderare eficienţa cazanului.
5-6 m3 aparenţi de buşteni de foioase

7-8 m3 aparenţi de buşteni de conifere
1.000 litru pacură ≈
10-15 m3 aparenţi de aşchii de lemn
2.1 t pelete
Examplul 2.10.1 – Calcularea necesarului de aşchii de lemn în cazul unui cazan

Necesarul de aşchii de lemn al unui cazan poate fi calculat pe baza consumului ante-
rior de combustibil mineral.
a) Calcularea încărcării termice pe baza necesarului anterior de păcură (media ultimi-
lor trei ani)
- consumul de păcură: 23.530 l/an
- VCN a petrolului: 10 kWh/l
- eficienţa instalaţiei ŋk): 85%
kWh furnizaţi: (23.530 x 10) x 0,85 = 200.000 kWh/an
b) Calcularea consumului de aşchii de lemn
- căldură de furnizat: 200.000 kWh/an
- VCN a aşchiilor de lemn (M 30 %): 3,4 kWh/kg
- eficienţa instalaţiei ŋk): 80%
Necesarul de aşchii de lemn: 200,000/3.4/0.80 = 73.530 kg (≈ 75 t)
c) Calcularea cu aproximaţie a capacităţii cazanului (1.500 ore de operare)
Q (kW) = 200.000 kWh/1.500 h/0,80 ≈ 160 kW
Pentru calcularea necesarului de aşchii de lemn în instalaţiile de dimensiuni mici până la

medii, pot fi folosite următoarele formule empirice:
Capacitate cazan in kW x 2.5 = necesar aşchii de lemn m3 apatenţi/an (lemn de esenţă
moale P45, M30)
Capacitate cazan in kW x 2.0= necesar aşchii de lemn m3 apatenţi/an(lemn de esenţă
moale P45, M30)
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
29
3. PRODUCEREA BUŞTENILOR ŞI A AŞCHIILOR DE

LEMN
3.1 Etape de exploatare şi sisteme de lucru

În legătură cu operaţiunile de exploatare forestieră, este posibilă diferenţierea între
următoarele etape de exploatare:
•doborârea: doborârea unui arbore din cioata acestuia astfel încât arborele să cadă la
pământ;
•prelucrarea: curăţarea de crăci (îndepărtarea crengilor de pe trunchi şi tăierea în
scaun) şi curmarea (tăierea trunchiului la lungimi prestabilite);
•deplasare prin legare cu frâie: transportul lemnului de la locul doborârii până la căile
de extracţie;
•corhănire: transportul lemnului de-a lungul căilor de extracţie până la locul
descărcare;
•curăţarea de scoarţă: îndepărtarea parţială sau completă a scoarţei de pe un
buştean;
•transportarea: deplasarea lemnului folosind drumurile forestiere şi publice;
•transformarea: micşorarea lemnului pentru utilizarea ca şi combustibil (tăiere, crăpare,
aşchiere).
Importanţa operaţiunii de aşchiere a crescut în ultimii câţiva ani. Aceasta se datorează

faptului că aşchierea face posibilă exploatarea şi valorizarea la maxim a biomasei lem-
noase, altfel neutilizată.
Există două sisteme principale de lucru în operaţiunile de exploatare forestieră:
•Sistemul redus de exploatare - SRE: prelucrarea este realizată la locul doborârii din
pădure iar buştenii de comercializat sunt corhăniţi;
•Sistemul complet de exploatare - SCE: după doborâre, întregul arbore este corhănit
iar prelucrarea este realizată fie pe drumul forestier, fie
la locul de descărcare.
Deşi în Italia SRE este sistemul utilizat în mod predomi-

nant, SCE devine un sistem din ce în ce mai folosit, în
special în zona Alpilor, mai ales atunci când transpor-
tarea până la zona de descărcare se face cu macarale
funiculare: în cazul acestei metode, resturile forestiere
(crengi şi vârfuri) sunt colectate fie la marginea drumu-
lui, fie la locul de descărcare, gata să fie aşchiate.
30 3. PRODUCEREA BUŞTENILOR ŞI A AŞCHIILOR DE LEMN
3.2 Utilaje şi echipamente
O analiză a celor mai importante utilaje şi echipamente implicate în operaţiunile de ex-

ploatare forestieră, cu referire la contextul italian, este prezentată în tabelul 3.2.1. Pentru
fiecare cotă iniţială este indicat intervalul celor mai frecvente valori, eliminând valorile
extreme. Costul pe oră, atunci când este specificat, include salariul operatorului. Toate
preţurile sunt fără TVA.
Table 3.2.1
Drujbă
cost de achiziţie: 500-900 €
productivitate în codru:
1-1.2 m3/h (rărire)
2-2.5 m3/h (doborâre principală)
productivitate în crăng
0.4-0.7 ms/h (cond. medie)
0.8-1.8 ms/h (cond.bună)
consum combustibil pe oră:
0.6-1 l (banzină sau amestec cu petrol)
cost pe oră: ≈ 18-20 €
Tractor şi macara
cost achiziţie tractor: 45,000-60,000 €
cost achiziţie macara: 3000-4200 €
productivitate în codru: 2.5-6 m3/h
productivitate în crâng: 3-7 ms m3/h
consum de conbustibil pe oră: 4-9 l
cost pe oră: ≈ 45-50 € (2 operatori)
Tractor şi remorcă
cost de achiziţie tractor: 45,000-60,000 €
cost de achiziţie remorcă: 8,000-25,000 €
capacitate de încărcare: 5-15 t
productivitate: 5-12 m3/h
(în funcţie de distanţa d ecorhănire)
consum de combustibil pe oră: 5-10 l
Macara cu troliu mobil tip turn

cost de achiziţie: 40000-120,000 €
putere de tracţiune maximă: 2,000 daN
consum de combustibil pe ora: 5-6 l
medie
cost de achiziţie: 100,000-220,000 €
puterea de tracţiune maximă: 5000 daN
31
Utilaj de recoltat
diametru max.de tăiere: 65-70 cm
diametru maxcurăţire crengi. : 45-60 cm
pantă max. accesibilă: 35% (roţi)
60% (şenile)
(cu capacitate portantă optimş a solului)
productivitate în codru : 8-20 m3/h
consumul de combustibil pe oră: 11-16 l
costul pe oră: ≈ 90-120 €
Transportor
cost de achiziţie: 180,000 – 270,000 €
capacitate de încărcare: 10 - 14 t
pantă max. accesibilă: 30 - 35%
lungime buşteni: până la 6 m
(în funcţie de distanţa de corhănire)
costul pe oră: ≈ 65 - 80 €
Utilaj de recoltat hibrid

cost de achiziţie: 240,000 €
diametru max. de tăiere: 55 cm
diametru max. curăţire crengi: 50 cm
pantă max. accesibilă: 45-50%
costul pe oră: ≈ 80 €
Tractor de corhănit
cost de achiziţie: 120,000 – 150,000 €
capacitate de corhănire: până la 3 t
pantă max. accesibilă: 20%
productivitate: 8 - 12 m3/h
(în funcţie d edistanţa de corhănire)
costul pe oră: ≈ 55 - 65 €
Utilaj de prelucrare montat pe tractor

cost de achiziţie ptr. tractor: 30,000 €
cost de achiziţie ptr, utilaj de prelucrare:
45,000 €
diametru max. tăiere: 48 cm
diametru max. curăţire crengi: 40 cm
Utilajde prelucrare cu excavator

cost de achiziţie escavator: 170,000 €
cost de achiziţie utilaj prelucrare: 60,000 €
diametru max. tăiere: 65 cm
diametru max.curăţire crengi: 60 cm
productivitare: 15-40 m3/h
consumul de combustibil pe oră: 15 - 17 l
Utilaj de aşchiat
putere mică
dimetru max. de lucru :20 cm
productivitate: 2-3 t/h
putere medie
cost de achiziţie:: 15,000-75,000 €
dimetru max. de lucru: 30 cm
consum de combustibil pe oră : 10-14 l
putere maximă
dimetru de lucru: > 30 cm
cost pe oră: ≈ 150-190 €
Utilaj de tăiat lemne

cost de achiziţie: 600-2,000 €
diametru de lucru: 14-25 cm
Utilaj de crăpat lemne
diametru de lucru: 0.3-4 m
Utilaj combinat(tăiat/crăpat lemn)

diametru de lucru: 25-60 cm
lungime de lucru buşteni: 2-6 m
cost pe oră: ≈ 70-150 €
Autotren (transport buşteni)

cost de achiziţie camion: 110,000-150,000 €
cost de achiziţie remorcă: 20,000-30,000 €
capacitate de încărcare: 18-20 t
consum de combustibil: 2.5-3.5 km/l
Autotren (transport aşchii de lemn)

cost de achiziţie camion: 100,000-115,000 €
cost de achiziţie remorcă: 45,000 €
capacitate de încărcare: 20-22 t (85-90 bulk m3)
consum de combustibil: 2.5-3.5 km/l
cu încărcător tip benă
cost de achiziţie: 205,000 €
capacitate de încărcare: 81 bulk m3
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
33
Utilajele care sunt implicate în mod specific în lanţul de aprovizionare cu energie din lemn
sunt întrebuinţate pentru producerea de buşteni şi aşchii din lemn.
Utilaje pentru producerea buştenilor

După prima prelucrare a acestora cu drujba, lemnul este transportat într-un loc de
prelucrare unde este unde este micşorat la un formă compatibilă cu destinaţia acestuia
ca şi combustibil.
Materialul brut trece prin trei etape diferite:
• selecţie: materialul este împărţit în sortimente în funcţie de destinaţie (cămin sau cup-
tor). Împărţirea este realizată, de obicei, manual;
• debitare: scurtarea lemnului la lungimi de la 25 până la 100 cm, tăind buşteni perpen-
dicular pe fibre;
• crăpare: micşorarea lăţimii prin crăparea buşteanului prin intermediul unei forţe
mecanice aplicate paralel cu fibrele.
În funcţie de operaţiune, utilajele pentru producţia de buşteni pot fi împărţite în:
• utilaje de tăiat lemne: dacă sunt bazate pe un ferăstrău-bandă, acestea pot prelucra diame-
tre mai mari decât 40 cm şi au o pierdere redusă la tăiere; dacă sunt bazate pe un ferăstrău disc,
acestea pot prelucra numai diametre mai mici şi au o pierdere mare la tăiere;
• utilaje de crăpat lemne: sunt echipate fie cu un dispozitiv de crăpare fie cu pană, fie cu
şurub. Cele cu dispozitiv pe bază de pană pentru uz domestic au fie 2, fie 4 feţe; acestea
funcţionează ţinând buşteanul vertical şi pot exercita o putere de crăpare de până la 15 t, în
timp ce cele pentru uz industrial ţin buşteanul orizontal şi îl împing contra unei pene sau a
unui grătar, cu până la 16 feţe, cu o putere de până la 40 - 60 t. Cele cu şurub sunt dotate cu
un con filetat care se roteşte în interiorul lemnului în aşa fel încât să-l crape; acestea sunt mai
rapide decât primele, dar mai puţin precise; din motive de siguranţă, cea mai bună soluţie o
reprezintă instalarea dispozitivului pe un braţ (al unui tractor, de exemplu);
• utilaje combinate (tăiat-crăpat lemne): există modele mobile, dar majoritate acestora
sunt utilaje staţionare ce combină cele două operaţiuni, permiţând o automatizare ridicată
a procesului şi o productivitate mai mare, prelucrând atât buşteni, cât şi crăci mari. Acesta
sunt dotate cu un motor electric sau cu aprindere prin scânteie (până la 55 kW), pot prelucra
buşteni cu o lungime de până la 6 m şi un diametru de până la 60 cm şi pot produce mai mult
de 12 t/h de material.
Prelucrarea lemnului de esenţă tare necesită mai multă putere decât prelucrarea lemnului de
esenţă moale iar toate tipurile de lemn pot fi crăpate mai uşor atunci când sunt proaspete
decât atunci când sunt uscate.
Utilaje de aşchiat
Un utilaj de tocat este un utilaj special construit pentru a mărunţi lemnul sub formă de
aşchii şi poate fi fie staţionar, fie montat pe un şasiu, o remorcă ori un camion sau pe cu-
plajul în trei puncte din spatele unui tractor. Un astfel de utilaj poate fi dotat cu propriul
motor sau poate fi activat de priza de forţă a tractorului. În funcţie de unitatea de aşchiat,
este posibilă diferenţierea între:
• utilaje de aşchiat cu disc: unitatea de aşchiat este alcătuită dintr-un volant greu pe
care sunt montate radial două până la patru cuţite. Materialul intră în contact cu discul
la un unghi de la 30 până la 40 de grade faţă de planul discului iar cuţitele rotative,
acţionând pe o nicovală aflată la capătul canalului de alimentare, taie treptat bucăţi din
lemnul care se crapă în aşchii în timp ce este tăiat. Dimensiunea aşchiilor este, de obicei,
între 0,3 şi 4,5 cm şi poate fi modificată de către un cuţit cu batiu reglabil;
• utilaje de aşchiat cu cilindru: mai mari şi mai puternice decât utilajele de aşchiat cu disc,
acestea pot prelucra cu uşurinţă atât buşteni, cât şi resturi de recoltare. Unitatea de aşchiat
este alcătuită dintr-un cilindru de oţel cu până la 12 cuţite instalate în poziţie tangenţială;
dimensiunea aşchiilor este mai eterogenă, cu lungimi de până la 6,5 cm. Cuţitele trebuie
înlocuite la fiecare 50-100 t (dacă prelucrează lemn de esenţă tare) sau 200-300 t (lemn de
esenţă moale);
• utilaje deaşchiat cu melc de alimentare: aşchierea este alimentată prin intermediul
unui melc mare cu secţiune descrescătoare şi cu margini ascuţite care se roteşte pe o axă
orizontală. Aceste utilaje, care nu sunt deosebit de răspândite, pot prelucra mai ales arbori
întregi sau buşteni şi pot produce aşchii mai mari (până la 8 cm) în comparaţie cu utilajele
de aşchiat cu disc şi cele cu tambur.
În funcţie de puterea necesară, pot fi identificate trei categorii:

• putere mică: instalate de obicei pe cuplajul în trei puncte din spatele unui tractor sau a
unei remorci, aceste utilaje de aşchiat sunt acţionate de priza de forţă a tractorului ori de
către un motor independent (~50 kW). Acestea pot prelucra numai diametre mici (max. 20
cm) şi nu pot produce mai mult de 20 t/zi;
• putere medie: montate pe remorcă, de obicei cu motor independent (50-110 kW), aces-
tea pot aşchia diametre de până la 30 cm şi pot produce până la 50 t/zi;
• putere mare: instalate pe remorci sau camioane, aceste utilaje de aşchiat sunt uneori
acţionate de către motorul camionului, dar, în mod normal, sunt dotate cu un motor au-
tonom (> 130 kW); acestea pot aşchia diametre mari (> 30 cm) şi pot produce cu uşurinţă
mai mult de 60 t/zi.
Sita este o unealtă importantă care face posibilă selectarea aşchiilor în timpul fazei de evac-
uare, rafinând astfel materialul, dar reducând în acelaşi timp productivitatea.
Atunci când aşchierea este realizată într-un loc diferit de fabrica finală, aşchiile sunt trans-
portate fie cu camionul, fie cu autotrenul, rar cu un vehicul articulat, prevăzut cu lăzi mari
din aliaj uşor; un încărcător tip benă poate fi instalat pe autotren pentru a face posibilă
încărcarea autonomă a aşchiilor.
Studii austriece arată că productivitatea (m3 în grămadă) a unui utilaj de aşchiat cu putere
mare variază în funcţie de tipul de material de aşchiat [19]; valorile medii ale productivităţii
(Graficul 3.2.1) includ timpii de aşteptare în care autotrenul descarcă aşchiile. Aceşti timpi au
fost calculaţi pentru a justifica aproximativ 20 % din timpul total.
3.3 Lanţul de aprovizionare cu energie din lemn şi costurile

acestuia
Ca exemplu, mai jos sunt furnizate trei tabele cu posibile lanţuri de aprovizionare cu energiei
din lemn pentru cazanele pe bază de aşchii (cu sită fixă ori mobilă) situate în zona montană.
Calculele au fost realizate din punctul de vedere al întreprinderii forestiere care gestionează
lanţul de aprovizionare.
1. Rărirea în arboretul conifer adoptând sistemul de exploatare SCE. Destinaţia aşchiilor:

cazane pe bază de aşchii cu sită fixă (u 30 %, P45; consultaţi tabelul 4.4.1). Preţ franco cen-
trala termică 18-20 €/m3 aparent (=80-90 €/t)
Productivitate Cost
Etapă de exploatare Echipament
(m3 aparent/h) (€/m3 aparent)
Doborâre 2 drujbe 35 0.5
Corhănire arbori întregi 2 tractoare şi troliu 17 5.9
Prelucrare mecanizată la locul de utilaj de prelucrare
24.3 1.4
descărcare pe tractor
Încărcare buşteni în autotren autotren 121.5 0.6
Transport buşteni către centrul de
comercializare a biomasei (dus şi întors autotren 36.5 2
90 km)
Descărcare buşteni din autotren autotren 145.8 0.5
Uscare naturală — — 0.3
utilaj de mărunţit cu
Mărunţire buşteni 100 1.4
putere mare
Livrare aşchii (dus şi întors 90 km) autotren 24.4** 2.0
TOTAL 14.6
Valoarea arborelui în picioare trebuie adăugată la total (de la 0 până la 5 €/m3 aparent pentru operaţiunile de
rărire
**aşchii uscate M 30 %)
2. Doborârea principală în arboretul conifer adoptând sistemul de exploatare SCE.

Destinaţia aşchiilor: cazane pe bază de aşchii cu sită mobilă (u 55%, P63; consultaţi tabe-
lul 4.4.1). Preţ franco centrala termică 10-13 €/m3 aparent (= 29-38 €/t). Resturile de recol-
tare lăsate pe drumul forestier sunt disponibile fără cost, din moment ce toate costurile
exploatării sunt percepute pentru lemn industrial.
Productivitate Cost
utilaj de aşchiat cu
Resturi de exploatare din aşchiere 55 2.6
putere mare
Livrare aşchii (dus şi întors 90 km) autotren 22.1*** 2.4
TOTAL 5.0
***
Aşchii de lemn proaspete (M 55%))
3. Rărirea în arboretul conifer adoptând sistemul de exploatare SCE. Destinaţia aşchiilor:

cazane pe bază de aşchii cu sită mobilă (u 55 %, P63). Preţ franco centrala termică 10-13 €/
m3 aparent (= 29-38 €/t). Rezultatele corespund cu indicaţiile din literatura analizată, conform
cărora posibilităţile exploatării cu aşchii proaspete (din lemn de esenţă moale sau tare) ca
produs unic, de întrebuinţat în cazane cu sită mobilă, pot fi cu greu fezabile din punct de ve-
dere economic. Producţia acestui tip de aşchii trebuie să includă şi nu să excludă posibilităţile
de exploatare.
Productivitate Cost
Doborâre 2 drujbe 35 0.5
Corhănire arbori întregi 2 tractoare şi troliu 17 5.9
Aşchiere arbori întregi utilaj de aşchiat cu 60 2.4
putere mare
Livrare aşchii (dus şi întors 90 km) autotren 22.1* 2.4
TOTAL 11.2
Valoarea arborelui în picioare trebuie adăugată la total (de la 0 până la 5 €/m3 aparent pentru operaţiunile de
rărire)
*Aşchii de lemn proaspete (u 55%))
4. CERINŢE DE CALITATE ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ
Comitetul European de Standardizare, CEN (TC335), pregăteşte în prezent 20 de specificaţii

tehnice pentru biocombustibilii solizi. CEN/TC 335 este comitetul tehnic care elaborează
conceptul standardului pentru a descrie toate formele biocombustibililor solizi din Eu-
ropa, incluzând aşchiile de lemn, peleţii şi brichetele de lemn, buştenii, rumeguşul şi
mănunchiurile de paie.
Cele mai importante două specificaţii tehnice care sunt elaborate se ocupă de clasifica-
rea şi specificarea CEN/TS 14961) şi asigurarea calităţii în cazul biocombustibililor solizi
(CEN/TS 15234). Clasificarea biocombustibililor solizi se bazează pe originea şi sursa aces-
tora. Prezentăm o listă a specificaţiilor tehnice mai importante pregătite de către CEN 335,
preluate la nivel naţonal.
1. EN 14588:2010 Solid biofuels - Terminology, definitions and descriptions
2. EN 14961-1:2011 Solid biofuels - Fuel specifications and classes
3. EN 15234-1:2011 Solid biofuels - Fuel quality assurance
4 .EN 14774-1:2009 Solid biofuels - Determination of moisture content - Oven dry method
- Part 1: Total moisture - Reference method
5. EN 14774-2:2009 Solid biofuels - Determination of moisture content Oven dry method
- Part 2: Total moisture - Simplified method
6. EN 14774-3:2009 Solid biofuels - Determination of moisture content - Oven dry method
- Part 3: Moisture in general analysis sample
7. EN 14778:2011 Solid biofuels - Sampling
8. EN 14918:2000 Solid Biofuels - Determination of calorific value
9. EN 15103:2009 Solid biofuels - Determination of bulk density
10. CEN 15296:2011 Solid biofuels - Conversion of analytical results from one basis .
Qualitative classification of solid biofuels is defined at European level by Technical
Specication CEN/TS 14961 (Solid biofuels, fuel specification and classes, 2010 - 2011)
4.1 SPECIFICAŢII TEHNICE PENTRU BUŞTENI ŞI AŞCHII DE

LEMN
Specificaţia Europeană CEN/TS 14961 oferă informaţii reglementare de luat în
considerare atunci când se redactează orice contract de furnizare şi Declaraţiile
de Calitate respective pentru biocombustibilii furnizaţi (Anexele A1 şi A2).
40 4. CERINŢE DE CALITATE ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ
Mai jos este reprodusă partea normativă a specificaţiilor pentru buşteni şi aşchii de lemn.
Tabelul 4.1.1
Origine:Conform tabelului 1 al ST.
Biomasă lemnoasă (1.1.2.1, 1.1.2.2, 1.1.2.3)
Formă comercializată BUŞTENI
Dimensiuni
Lungime (L)
grosime(D)
(diametrul maxim al unei singure bucaţi)
P200– L < 200 and D < 20 (lemn ptr. aprindere)

P200 L = 200 ± 20 and 40 ≤ D ≤ 150 mm
NORMATIV
P250 L = 250 ± 20 and 40 ≤ D ≤ 150 mm

P330 L = 330 ± 20 and 40 ≤ D ≤ 160 mm
P500 L = 500 ± 40 and 60 ≤ D ≤ 250 mm
P1000 L = 1000 ± 50 and 60 ≤ D ≤ 350 mm
P1000+ L > 1000 (valoarea efectiva nu a fost menţionată )
Umiditate (u)
M20 ≤ 20% Buştean pregătit
M30 ≤ 30% Uscat în depozit
M40 ≤ 40% Uscat în pădure
M65 ≤ 65% Proaspăt, după tăierea în pădure
Lemn
De menţionat dacă este utilizat lemn conifer sau foios ori o combinaţia a acestora
Tabelul 4.1.2
Origine:Conform tabelului 1 al ST. Biomasă lemnoasă
(1.1.1, 1.1.2, 1.1.3, 1.1.4, 1.1.6, 1.2.1.1, 1.2.1.2, 1.2.1.4)
Formă comercializată AŞCHII DE LEMN
Dimensiuni
Fracţ. pr. > 80% din greutatete Fracţ. fine <5% Fracţ. brută <1%
P 16 3.15 mm ≤ P ≤ 16 mm < 1 mm > 45 mm, all < 85 mm
P 45 3.15 mm ≤ P ≤ 45 mm < 1 mm > 63 mm
P 63 3.15 mm ≤ P ≤ 63 mm < 1 mm > 100 mm
P 100 3.15 mm ≤ P ≤ 100 mm < 1 mm > 200 mm
Umid. (u)
NORMATIV
M20 ≤ 20% Uscate

M30 ≤ 30% Potrivite pentru depozitare
M40 ≤ 40% Limitate pentru depozitare
M55 ≤ 55%
M65 ≤ 65%
Cenuşă (% orap.la s.u..)
A0.7 ≤ 0.7%
A1.5 ≤ 1.5%
A3.0 ≤ 3.0%
A6.0 ≤ 6.0%
A10 ≤ 10.0%
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
41
4.2 Instrumente pentru o stabilire rapidă a umidităţii

Deşi metoda gravimetrică (consultaţi EN 14961-1:2010 ) este singura metodă de referinţă
recunoscută pentru stabilirea exactă a umidităţii din lemn, tehnologia de astăzi oferă o
serie de instrumente portabile practice pentru o stabilire rapidă a acesteia din urmă. Ase-
menea instrumente se dovedesc deosebit de utile în aplicarea contractelor de furnizare în
funcţie de greutate (consultaţi capitolul 5.5).
Acurateţea rezultatelor depinde, bineînţeles, atât de reprezentativitatea mostrei, cât şi de
atenţia cu care a fost efectuată măsurătoarea. Trebuie acordată o atenţie specială fixării
iniţiale a instrumentelor şi factorilor de corecţie.
Aparatele de măsurat disponibile pe piaţă pot fi împărţite în aparate de măsurat cu con-
tacte şi aparate de măsurat cu ace.
Buşteni şi lemn lung

Pentru buşteni şi lemne lungi cu diametru mic, este posibilă utilizarea aparatelor de
măsurat cu ace care măsoară rezistenţa electrică (conductanţa) dintre doi electozi (cuie).
Între rezistenţa electrică şi conţinutul de umiditate din lemn există o corelaţie care este
maximă în domeniul higroscopic (M 0-23%). Măsurarea este realizată exclusiv în interiorul
spaţiului dintre cei doi electrozi, la adâncimea de introducere a acestora (până la aprox. 5
cm).
Cele mai noi modele specifice pot determina umiditatea mostrei în limita unui interval
M 10-60 % (u 11-150 %) cu o rezoluţie de 0,1 % (www.humimeter.
com).
Aşchii de lemn
Instrumentele utilizate pentru aşchiile de lemn sunt instrumente cu
contacte care măsoară constanta dielectrică (sarcina electrostatică).
Cu cât este mai mare conţinutul de umezeală, cu atât va fi mai mare
constanta dielectrică. În ultimii câţiva ani, unele higrometre dielec-
trice au fost dezvoltate în mod specific pentru aşchiile de lemn,
rumeguş, talaş, scoarţă şi pelete şi care îndeplinesc Specificaţia EN 14961. Astfel de in-
strumente pot măsura aşchii de lemn aparţinând claselor de dimensiune P16 şi P45, cu
o umiditate maximă de 60 %. Mai întâi, materialul este cântărit astfel încât să se iden-
tifice curba corectă de calibrare a instrumentului. Odată realizat acest lucru, aşchiile de
lemn sunt turnate într-un container în care întâlnesc un câmp electromagnetic slab care
este influenţat de umiditatea lemnului. În câteva secunde este posibilă citirea măsurătorii
42 4. CERINŢE DE CALITATE ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ
umidităţii probei pe ecran.

4.3 Instrumente pentru stabilirea dimensiunilor aşchiilor de
lemn
Clasa de dimensiune este stabilită în laborator, utilizând site vibratoare speciale aranjate
în serie, care îndeplinesc cerinţele impuse de Standardul EN 14961.
Figure 4.3.1 Figura 4.3.1 – Dispozitiv pentru stabilirea dimensiunii aşchiilor de lemn
(AIEL, 2006).
Figure 4.3.2 Figura 4.3.2 Exemplu de clasificare a dimensiunii a două eşantioane de
aşchii de lemn P45 (stânga) şi P16 (dreapta).
P45
P16
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
43
4.4 Caracteristici calitative impuse de cazane
Principalele caracteristici ale combustibililor lemnoşi impuse de cazane sunt: dimen-

siunile, umiditate şi conţinuturile de cenuşă. Tabelul 4.4.1 oferă o privire de ansamblu
informativă asupra caracteristicilor necesare combustibililor impuse de către cazanele pe
bază de buşteni şi aşchii de lemn.
.
Tabel 4.4.1
Tipuri de Capacitate Sistem de Dimensioni Umiditate Cenuşa
Gratar
cazane kWt livrare (P) (M) (A)
Cazan pentru
< 100 fix manual P330-1000 M20 -
buşteni
< 150 fix melc P16-45 M20-M30 A1.5
Cazan pentru
fix
aşchii de (30)150 -1000 melc P16-45 M20-M40 A1.5-3.0
parţial mobil
lemn
piston
>1000 mobil P16-100 M30-M55 A3.0-10.0
hidraulic
Dimensiunea necesară pentru cazanele pe bază de buşteni, cu încărcare manuală, de-

pinde de dimensiunea deschiderii pentru încărcarea combustibilului; anumite modele
cu o capacitate de 100 kW şi o deschidere mai mare pentru încărcarea buştenilor pot fi
încărcate cu bucăţi de până la 1 m lungime.
Cazanele pe bază de buşteni impun utilizarea clasei M20; în caz contrar, combustia nu
se produce complet întrucât energia necesară pentru evaporarea apei determină tem-
peratura din camera de combustie să scadă sub nivelul minim necesar pentru a menţine
combustia. Utilizarea buştenilor cu umiditate mai mare decât M20 determină o creştere
considerabilă a factorului de emisie.
Cazanele pe bază de aşchii de lemn, cu grătar fix, necesită material omogen (P16
şi P45) datorită grătarului de dimensiuni mici şi datorită faptului că, altfel, bucăţile
supradimensionate ar putea bloca transportorul cu melc. Dimpotrivă, cazanele cu o
capacitate mai mare şi în care este posibilă instalarea unor mecanisme de avans cu
piston hidraulic sunt mai flexibile.
44 4.CERINŢE DE CALITATE ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ
Umiditatea aşchiilor de lemn în cazanele cu grătar fix nu trebuie să fie peste 30 %

(M30); într-adevăr, acestea au mică inerţie termică întrucât volumul camerei de com-
bustie, precum şi cel al apei, din schimbătorul de căldură sunt limitate. Astfel, intro-
ducerea unui material foarte umed ar micşora temperatura de combustie în mod ex-
cesiv. Mai mult, o umiditate prea mare ar compromite faza de aprindere din moment
ce aceste cazane sunt dotate cu un dispozitiv de aprindere automat (electric). Umidi-
tatea aşchiilor de lemn ar trebui să fie cât de omogenă posibil; într-adevăr, cu cât
aceasta este mai eterogen, cu atât mai mare va fi cheltuiala de investiţie în tehnologia
capabilă să gestioneze chiar şi cel mai complex proces de combustie care ar putea
rezulta. Cazanele cu grătar mobil pot arde aşchii de lemn proaspete; totuşi, cu cât este
mai mare umiditatea din aşchiile de lemn, cu atât mai mare va fi piederea în eficienţă
a procesului de conversie energetică. Într-adevăr, o parte a energiei trebuie „cheltuită”
pentru a evapora apa din lemn. Mai mult, utilizarea unor aşchii de lemn de calitate
redusă (de ex. aşchii obţinute exclusiv din resturile provenite din exploatarea forestieră
a coniferelor şi alcătuite în principal din ace) sporeşte costurile de întreţinere (zguri
topite, curăţarea schimbătorului) şi determină o scădere considerabilă a performanţei
generatorului cu o creştere, în consecinţă, a costurilor finale ale energiei [14]..
4.5 Procese de uscare a lemnului

Auto-încălzirea
În timpul depozitării, biomasa lignocelulozică proaspătă se încălzeşte datorită proce-
sului de respiraţie al celulelor parenchimatice încă vii. Astfel de procese se opresc
atunci când ating 40°C. Creşterea suplimentară a temperaturii masei lemnoase
poate fi atribuită metabolismului ciupercilor şi bacteriilor. În timp ce ciupercile pot
supravieţui la o temperatură de aprox. 60 °C, activitatea bacteriilor termofile începe
între 75 şi 80 °C. În condiţii speciale, încălzirea masei lemnoase poate atinge chiar şi
o temperatură de aprox. 100°C; totuşi, motivele pentru această creştere suplimentară
a temperaturii nu au fost încă explicate. Peste 100 °C încep anumite procese de trans-
formare termochimică care pot duce, deşi acest lucru se întâmplă foarte rar, la fenom-
ene de combustie spontane. Astfel de fenomene se produc, în general, în cazul mate-
rialelor lemnoase foarte fine (rumeguş fin) şi al scoarţei.
În condiţii optime pentru dezvoltarea bacteriilor şi ciupercilor (de ex. u 40 %), lemnul
începe deja să se încălzească după câteva secunde. Dimpotrivă, microorganismele nu
sunt activate în condiţiile unor temperaturi permanent joase (iarna), decât dacă au
fost activate anterior (Figurile 4.5.1 şi 4.5.2).
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
45
Figura4.5.1 Tendinţe ale temperaturii în interiorul unei grămezi de aşchii de lemn la un

conţinut de umezeală diferit. Cu cât este mai mare nivelul umezelii, cu atât mai repede
se va încălzi grămada [2].
Temperatura °C
Durata de depozitare (zile)
Figura 4.5.2 Evoluţia temperaturii (din aprilie până în noiembrie în cazul a două
grămezi de aşchii de lemn, acoperită şi neacoperită cu un material care lasă aerul să
circule (TOPTEX) [12].
Temperatura(°C)
Grămadă cu material
Gramadă fără material
26 Apr 26 Mai 25 Jun 25 Jul 24 Aug 23 Sep 23 Oct
Pierderea substanţei lemnoase

Datorită unei intensificări a activităţilor metabolice ale ciupercilor şi bacteriilor, se produce
descompunerea substanţei lemnoase şi, în consecinţă, există o pierdere de masă organică
combustibilă. Pentru a minimiza astfel de pierderi, activitatea biologică trebuie menţinută
sub control cât de mult posibil. Mai jos este prezentată o listă a măsurilor de luat, în spe-
cial în cazul aşchiilor de lemn şi scoarţei, care, printre combustibili, sunt afectate cel mai
frecvent de asemenea probleme.
* depozitaţi materialul cu umiditatea cea mai mică posibilă şi ţineţi-l departe de ploaie;
* favorizaţi aerisirea naturală: aceasta accelerează pierderea de căldură şi apă;
* nu uitaţi că o dimensiune brută şi regulată a materialului încurajează aerisirea internă;
* utilizaţi instrumente de tăiat ascuţite (dimensiune regulată);
* reduceţi la minimum prezenţa acelor şi frunzelor, care sunt atacate uşor de microorgan-
isme;
* minimizaţi durata de depozitare;
* alegeţi o înălţime ideală a grămezii.
Nu este întotdeauna posibil să se adopte toate tacticile menţionate mai sus; prin urmare,
trebuie luată în considerare o anumită pierdere a substanţei lemnoase. Câteva valori in-
formative sunt oferite în tabelul 4.5.1 [2].
Tabel 4.5.1
Pierdere anuală
(greut. % raportată la
Material/Tip de depozitare
starea uscată)
Aşchii de lemn, proaspete, neacoperite 20 up to >35

Aşchii de lemn fine, uscate, acoperite 2-4
Aşchii de lemn fine, uscate, acoperite 4
Scoarţă, proaspătă, neacoperită 15-22
Buşteni (fag, molid) după 2 ani, acoperiţi 2.5
Buşteni (molid, brad), proaspeţi, neacoperiţi 5-6
Buşteni (molid, brad), proaspeţi, neacoperiţ 1-3
Arbori tineri întregi (plop, salcie), proaspeţi, neacoperiţi 6-15
Pierderea de substanţă lemnoasă poate fi echilibrată, cel puţin parţial, de către scăderea
umidităţii din material la locul de depozitare; acest lucru determină o creştere a valorii ca-
lorice nete (cu referire la o masă de 1 kg incluzând apa). Chiar şi atunci când se recurge la
uscare (cu aer încălzit), trebuie estimată o pierdere aproximativă totală de 4 % a substanţei
uscate. Atunci când se recurge, pentru o anumită perioadă de timp, la aerisirea forţată
(cu aer neîncălzit), care face posibilă auto-încălzirea masei, pierderea este dublată până
la 7- 8 % [2].
4.6 Uscarea buştenilor

Buştenii încep să piardă apă iarna, dar cea mai mare pierdere de apă (aprox. 10 %) are loc
în martie. În timpul verilor deosebit de fierbinţi (de ex. în vara anului 2003, Figura 4.6.1),
lemnul proaspăt tăiat în decembrie şi depozitat sub o acoperitoare poate ajunge încă din
iunie, la o umiditate de 20 % (M20), fiind potrivit, prin urmare, comercializării ca şi

„buşteni pregătiţi”. Totuşi, în cazul verilor umede (de ex. vara anumul 2004, Figura 3.6.1),
diferenţele detectabile sunt minime iar valoarea u 20 % este atinsă, dar o lună mai târ-
ziu. Începând cu luna mai, lemnul de brad se usucă mai repede decât lemnul de fag,
deşi acesta din urmă pare la început a fi mai uscat decât primul atât din cauza umidităţii
iniţiale mai mici a acestuia, cât şi din cauza pierderii mai rapide a apei. În orice caz, am-
belor specii le ia mai mult sau mai puţin aceeaşi perioadă de timp să atingă M20.
În aprilie, cantitate de apă evaporată din lemn este maximă, cu vârfuri de aprox. 90 l/ms/
lună. Începând din septembrie, lemnul recapătă umiditate din aer şi ploaie; se estimează
că, din octombrie până în decembrie, lemnul recapătă 5 l/ms/lună (Figura 4.6.2).
Figura 4.6.1 Procesul de uscare în cazul buştenilor crăpaţi şi stivuiţi, uscaţi în aer
liber şi sub o acoperire [4].
MOLID
MOLID
umiditate s.u.*u(
FAG
FAG
DEC ‘02
FEB ‘03
APR ‘03
JUN ‘03
AUG ‘03
OCT ‘03
DEC ‘03
FEB ‘04
APR ‘04
JUN ‘04
AUG ‘04
OCT ‘04
Figura 4.6.2 Rata de uscare lunară a lemnului de foc proaspăt, de un metru, crăpat şi
stivuit, uscat în aer liber şi sub o acoperire [4].
03
03
‘0 3
03
03
03
3
03
03
03
3
T ‘0
I ‘0
L ‘0
R‘
V‘
C‘
R‘
N‘
N‘
G
B‘
P‘
MA
MA
NO
OC
AU
DE
AP
JU
JU
SE
JA
FE
Pierdere în greutate(kg)
per metru ster
FAG
MOLID
Buştenii depozitaţi sub o acoperire se usucă întrucâtva mai repede în timpul primelor
luni de iarnă; acest avantaj al lemnului acoperit este compensat de lemnul neacoperit
în timpul lunilor de vară. Prezenţa unei magazii de lemne, în special în locurile foarte
ploioase, este, totuşi, recomandată din moment ce aceasta contribuie la limitarea redo-
bândirii umidităţii în timpul perioadei următoare de toamnă-iarnă. Cu condiţia ca struc-
tura să fie aerisită în mod adecvat (pereţi tăiaţi), depozitarea sub un înveliş este cea mai
recomandată.
În comparaţie cu buştenii crăpaţi, buştenii care nu sunt crăpaţi ating M20 două luni mai
târziu. Prin urmare, pentru a atinge M20 cu un grad de certitudine mai mare şi pentru a
reţine o astfel de umiditate până toamna, se recomandă tăierea lemnului rotund de cali-
tate redusă cu un diametru mai mare de 10 cm înaintea uscării.
Recomandări pentru depozitarea buştenilor

În timpul prelucrării lemnului şi pregătirii stivei de buşteni, este importantă evitarea, cât
de mult posibil, a „murdăririi” buştenilor. Depozitul de prelucrare trebuie dotat cu o podea
fermă şi stabilă (fie ciment, fie asfalt).
Buştenii pot fi uscaţi fie în depozite deschise, fie sub un înveliş aerisit, dar în oricare dintre
cazuri aceştia trebuie protejaţi împotriva umidităţii din sol şi a ploii.
Recomandări principale pentru depozitarea buştenilor:
* solul (podeaua) trebuie menţinut uscat; dacă este posibil, trecerea aerului trebuie
favorizată ridicând stiva faţă de sol cu ajutorul unor suporturi din lemn (grinzi, buşteni);
* este preferabilă depozitarea lemnului în locuri care sunt expuse la aer şi soare (de ex. la
marginea pădurii, în depozit);
* trebuie să existe o distanţă de cel puţin 10 cm între stivele individuale şi între stive şi
pereţii structurii de depozitare (Figura 4.6.3);
* Pereţii exteriori ai structurii trebuie menţinuţi deschişi (tăiaţi);
* Ori de câte ori este posibil, se recomandă depozitarea buştenilor destinaţi utilizării
zilnice în camera cazanului, astfel încât aceştia să fie preîncălziţi.
STREAŞINĂ ACOPERIŞULUI
Figure 4.6.3. Exemplu de de-

pozitare a masei lemnoase STÂLPI DE
SUSŢINERE
SUB FORMAĂ DE STI-
VA FĂRĂ STÂLPI DE
SUSŢINERE ( PE MARGINE)
DEPOZITARE
TRANSVERSALĂ LEMN RO-
TUND
Containere pentru depozitarea, uscarea şi transportul buştenilor

Pe piaţă sunt disponibile diferite tipuri de containere pentru depozitarea, uscarea
şi transportul buştenilor crăpaţi. Printre cele mai interesante, de asemenea dintr-un
punct de vedere economic, se numără containerele alcătuite dintr-un palet de lemn
la bază pe care este aplicată o reţea pătrată de sârmă ce serveşte drept perete; partea
superioară este acoperită de un al doilea palet izolat prin nailon faţă de exterior. O astfel
de structură are 2 m înălţime şi poate conţine 2 m3 buşteni în vrac; aceştia sunt aşezaţi
Figura 4.6.1
în paleţi direct din transportorul de la prelucrarea a buştenilor (Figura 4.6.1). O altă posi-
bilitate funcţională şi cu cost redus o reprezintă reutilizarea structurii metalice instalate pe
un palet de lemn ca suport pentru containerele din plastic de 1m3 destinate depozitării li-
chidelor (Figura 4.6.2).
Figura 4.6.2.
4.7 Uscarea aşchiilor de lemn

Pentru a produce aşchii de lemn cu o calitate adecvată, astfel încât acestea să
poată fi utilizate în cazane cu putere redusă până la medie (grătar fix), sunt utilizate
următoarele materiale lemnoase brute: trunchiuri de conifere fără crengi, tăieturi
şi bucăţi de conifere şi foioase, trunchiuri de foioase (cu sau fără crengi) şi resturi
din exploatarea foioaselor, cu un diametru minim posibil de 5 cm pentru a limita
conţinuturile de cenuşă, al cărei procent este mai mare în cazul scoarţei, decât în
cazul lemnului.
Figure 4.7.1 Logistica, coordonarea în timp şi destinaţia aşchiilor de lemn [2]

PERIOADA STOC UTISAJE DE EXTRA- DRUM
PROCEDEU GEREE DRUM CURTE CONSUMA-
FORESTIER
TOR
FINAL
MATERIAL TOCAT
RĂRIRE/EXPLOA- UMED M= 45-55%
TERE FORESTIERĂ
CONCENTRARE SPA-
IARNA
TE SAU FAŢĂ
MATERIAL TOCAT
SPATE MATERIAL TOCAT
UMED M = 45-55%
VARA PRIMAVARA
TARZIU
DEPOZITARE
INTERMEDIARĂ
TARZIU
MATERIAL TOCAT MATERIAL TOCAT USCAT

(USCAT DE VARA)
VARA M= 25-40%
PÂNĂ LA UTILIZARE
USCARE CU AER IN
ZONA DE DEPO-
ZITARE
VALORIFICARE
PROPRIE
VANZARE
MATERIAL TOCAT USCAT DE VARA M = 25-40%
MATERIAL USCAT M = <20%
Aceste materiale trebuie să treacă printr-o fază de uscare, cu o depozitare

intermediară într-un loc de îngrămădire din afara pădurii înainte să fie aşchiate
vara/toamna târziu (Figura 4.7.1). Uscarea trebuie să aibă loc în timpul verii, atunci
când energia gratuită furnizată de soare şi vânt, care favorizează uscarea naturală a
lemnului, este maximă. Pierderea de umezeală în cazul foioaselor în timpul uscării
ivariază, în general, de la 40 până la 50 %. Dacă sunt tăiate în mai, cu frunzele
WOOD FUELS
-COMBUSTIBILI 51
51
încă ataşate, plantele accelerează uscarea naturală a lemnului. Acelaşi principiu se

aplică coniferelor (molid şi brad) care sunt tăiate în timpul perioadei care se întinde
de toamna târziu până în decembrie şi care mai târziu sunt amplasate în locul de
îngrămădire.
Lăsarea buştenilor crăpaţi într-un mediu umbros în interiorul pădurii nu determină
o pierdere considerabilă de umezeală din lemn. În consecinţă, materialele ar trebui
uscate întotdeauna într-un loc suficient de însorit şi posibil bine aerisit [3].
Atunci când este dus într-un loc de îngrămădire însorit aflat în afara pădurii, lemnul
ca atare (Figura 4.7.2), din momentul în care este tăiat, atinge vara târziu o umezeală
sub 30 % şi este, prin urmare, pregătit să fie aşchiat [3]. Valoarea u 30 % este definită ca
fiind limita capacităţii de stocare; sub această limită, aşchiile de lemn sunt clasificate
ca fiind bune pentru depozitare fără nicio problemă de stabilitate biologică (ÖNORM
M 7133).
Figure 4.7.2 Procesul de uscare în cazul unor specii diverse de arbori [3]
Uscarea materialului ca atare poate fi făcută la marginea unui drum, cu condiţia ca

locul de îngrămădire să fie expus la soare şi de dimensiuni adecvate; altfel, materialul
trebuie transportat într-o zonă cu logistică unde să fie aşchiat şi depozitat sub un
înveliş (Figura 4.7.3). Atunci când uscarea se face într-un centru logistic şi de comer-
cializare, o bună regulă o reprezintă „crăparea” celor mai mari trunchiuri (Ø > 35-40
cm) folosind o maşină de crăpat lemne specială (Figura 4.7.4), astfel încât să se ac-
celereze pierderea apei de către trunchiuri.
Figura 4.7.3 Producerea de aşchii de lemn după uscarea materialului brut fie la locul
de descărcare, fie la un centru de comercializare a biomasei [13]
4. aşchiere la marginea drumului
3. uscarea buştenilor în aer

liber
1.tăiere
2. încărcare deşeurilor de
buşteni la marginea dru-
mului 5. transportul şi livrarea la
instalaţie
3. transportul buştenilor
la platformă
2.secţionare şi
scoatere la mar-
ginea drumului
1. tăiere
5.transportul
şi livrarea la
instalţie
4. aşchierea la platformă şi depozitarea
sub acoperămănt
Figure 4.7.4
4.8 Centre logistice şi de comercializare pentru biomasă

(BL&TC)
BL&TC este un spaţiu fizic stabilit pe baza caracteristicilor forestiere şi productive ale zonei
de furnizare (oferta) şi pe baza localizării şi tipologiei cumpărătorilor (cererea). Acesta este
dotat cu zone pentru prima depozitare şi uscare a lemnului ca atare şi cu o zonă acoperită
pentru depozitarea şi uscarea aşchiilor de lemn şi a buştenilor. (Figura 4.8.1). BL&TC este
o infrastructură fundamentală pentru producerea şi comercializarea profesionistă a com-
bustibililor lemnoşi ca atare şi datorită căreia este posibilă furnizarea pe piaţă a unor
produse care îndeplinesc specificaţiile tehnice.
Figura 4.8.1 BL&TC Pölstal (Styria-Austria)
Acoperiri pentru depozitarea şi uscarea aşchiilor de lemn
zonă pentru usca-

rea lemnelor lungi
cu diametru mic
locaţie acoperită şi ventilata

pentru uscarea butucilor si
a aşchiilor d elemn zona destinată crăpării şi
aşchierii lemnului
Cea mai bună modalitate de a depozita şi usca aşchiile de lemn o reprezintă amplasarea
acestora pe o suprafaţă impermeabilă (ciment şi/sau asfalt), protejată printr-o acoperire
aflată într-un loc însorit şi aerisit. Structura arhitectonică a acoperirii (Figura 4.8.2) ar trebui
să maximizeze aerisirea materialului depozitat şi să facă mai uşoare operaţiunile de în-
toarcere şi manevrare ale aşchiilor de lemn.
Figura 4.8.2 Exemple de structuri arhitectonice în două BL&TC, în Austria (Pölstal,

Styria) şi în Italia (Deutschnofen, Bozen).
Acoperiri de protecţie din material pentru aşchiile de lemn

Pe piaţă se găsesc materiale de protecţie specifice aşchiilor de lemn (www.tencate.com);
acestea s-au dovedit eficiente atât pentru uscarea aşchiilor de lemn proaspete, cât şi pen-
tru depozitarea aşchiilor de lemn cu M < 30 (Figura 4.8.3.).
Figura 4.8.3 Lemnul neted tăiat în decembrie şi proaspăt aşchiat ajunge la M30 după
9 luni [15].
Materialul lasă aerul să treacă şi face posibilă ţinerea la distanţă a aerului saturat cu apă în
timpul etapei de auto-încălzire a masei. Aşchiile de lemn trebuie amplasate pe o suprafaţă
impermeabilă iar grămada trebuie să aibă o formă conică astfel încât să favorizeze scurgerea
apei de ploaie pe suprafaţa materialului (Figura 4.8.4).
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
55
Figura 4.8.4 Grămadă de aşchii de lemn acoperite cu material.
4.9 Sisteme de uscare
Uscarea stimulată de căldura proceselor de fermentaţie

Căldura care provine de la procesul de distrugere a substanţei lemnoase prezente în
grămezile cu aşchii de lemn creează curenţi de convecţie; ca rezultat, aerul rece este
atras de dedesubt şi din laterale. Prin urmare, o podea aerisită funcţionează deosebit
de bine dacă este utilizată în cazul acoperirilor pentru depozitare. Cât pentru aşchiile de
lemn de dimensiuni medii până la fine, auto-încălzirea are un efect considerabil asupra
uscării aşchiilor dacă este combinată cu sisteme de aerisire forţată. Aerul saturat cu apă
provenind din căldura degajată de masa auto-încălzită este ţinut departe şi, ca rezultat,
masa se răceşte.
În structurile unde sunt utilizate sisteme de circulaţie forţată a aerului, ciclurile de aerisire
sunt reglate de diferenţele de temperatură. O diferenţă de temperatură - ΔT - interior-ex-
terior de la 5 până la 10 °C este suficientă pentru a favoriza circulaţia naturală a aerului şi,
în consecinţă, pentru a reduce cantitatea de energie care este necesară forţării circulaţiei
aerului.
Aerisirea forţată folosind aer preîncălzit de către energia solară
Orice măsură tehnică (externă) este luată pentru a mări, oricât de puţin, temperatura
aerului din interiorul masei de aşchii de lemn, se creează circulaţia aerului iar uscarea
lemnului este, în consecinţă, facilitată.
Dacă acoperirile sunt de folosit predominant pentru uscarea aşchiilor de lemn, construi-
rea lor ar putea fi planificată în aşa fel încât acestea să fie dotate cu sisteme de aerisire
forţată pe bază de aer preîncălzit, amplasate în golurile speciale de sub acoperiş. Aerul
preîncălzit de către soare este apoi suflat într-un coş de aerisire şi forţat de dedesubt în
grămezile cu aşchii de lemn (Figurile 4.9.1 şi 4.9.2). Datorită acestor sisteme este posibilă
reducerea conţinutului de umezeală a unei cantităţi de aşchii de lemn de 150 m3 în
grămadă de la aproximativ u 50 % până la M 30 % într-o săptămână (primăvara/vara).
Figura 4.9.1 Schiţă a principiului unui proces de uscare a biomasei prin pulsaţii so-
lare [6
AER PREÎNCĂLZIT
INSTALAŢII SOLARE
VENTILATOR ( NU FUNCT.)
EFECTELE PROPRIEI ÎNCĂLZIRIA

GRĂMEZILOR DE BIOMASĂ
COMBUSTIBIL BIOMASĂ M 50%

STEP 1
-încălzirea aerului exterior prin instalaţii solare
-sefectele propriei încălziri a gramezilor de biomasă
VENNTILATOR (FUNCŢ.)
SAER SAT.
STEP 2 COMBUSTIBIL BIOMASĂ M 35%

- aer preîncălzit este suflat de ventilator prin grămezile d ebiomasă
- apa din biomasă este eliminata cu ajutorul aerului
Figura 4.9.2 Sistem de aerisire cu preîncălzire şi forţare utilizat la BL&TC Pölstal, Styria – Au-
stria.
AER PREÎNCĂLZIT
VENTILATOR
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
57
Peste noapte, atunci când umiditatea relativă a aerului este mai mare, se recomandă
oprirea aerisirii forţate pentru ca aşchiile de lemn să nu absoarbă umiditate.
Pentru randamentul debitului necesar de aer, se poate folosi drept referinţă suprafaţa
acoperită de grămadă. Această cantitate este exprimată în termeni de viteza aerului,
care, cu referire la aşchiile de lemn, variază într-un interval de la 180 până la 540 m3/h
(=0,05 până la 0,15 m/s) per m2 de suprafaţă acoperită de grămadă.
Aceste cantităţi pot fi exprimate şi în termeni volumetrici (gradul de împrospătare a
aerului). Se estimează că, pentru aşchiile de lemn, sunt necesari aproximativ 40 m3/h
de aer per m3 de lemn (plin) destinat uscării. Pentru a accelera procesul de uscare, o
practică standard o reprezintă mărirea gradului de împrospătare a aerului până la150
m3/(h m3) [2].
Sisteme de ventilaţie forţată pentru buşteni

Buştenii sunt uscaţi într-o seră prevăzută cu un sistem de aerisire forţată care reduce în
mod considerabil perioada de uscare. În 15 zile este posibilă aducerea a 200 de steri de
buşteni proaspeţi la u20. Ventilatorul absoarbe aproximativ 1 kW şi facilitează circulaţia
aerului care este încălzit în principal de către soare, deşi iarna este folosit şi un cazan
pe bază de aşchii de lemn/peleţi pentru a suplimenta acţiunea soarelui. O schimbare
automată a aerului intern saturat este făcută posibilă prin activarea deschiderilor din
acoperiş. Structura (Figura 4.9.3) costă aprox. 150.000 € iar costurile aferente producţiei
de buşteni cresc cu aproximativ 15 €/ster; totuşi, povara este compensată de spaţiul mai
mic necesar şi de posibilitatea de a comercializa buşteni u20 cu opt luni şi jumătate mai
înainte.
Figura 4.9.3 Sere pentru uscarea buştenilor în Biomassehof Allgäu (Bayern - DE).
Uscarea cu aer cald

Efectul de uscare este îmbunătăţit în mod considerabil utilizând aer încălzit de către un
generator. Temperatura de operare poate varia de la 20 până la 100 °C. Şi în acest caz aerul
este introdus în grămada de buşteni/aşchii de lemn prin intermediul unui ventilator.
Căldura totală necesară pentru uscare este de aproximativ 3 până la 4 MJ per kg de apă,
din care 2,5 MJ/kg sunt necesare pentru preîncălzirea şi evaporarea apei. Alături de sis-
temele încorporate pentru producerea de căldură, merită valorificarea căldurii cu cost
redus (sau gratuită) coprodusă cu şi extrasă din instalaţiile de cogenerare (fie instalaţii pe
bază de biogaz, fie instalaţii pe bază de aşchii de lemn); această energie termică, care de
cele mai multe ori este complet disipată în timpul verii, poate fi exploatată, prin urmare,
pentru a usca fie aşchii de lemn, fie buşteni.
Dispozitive de uscare simplificate

Structurile sugerate pentru uscarea aşchiilor de lemn şi a buştenilor sunt structuri simplifi-
cate (fie fixe, fie mobile) cu podea dublă prin ale cărei găuri este introdus aer cald. Sistemul
de distribuţie a căldurii este alcătuit dintr-o serie de conducte rigide, uşor instalate într-
un uscător care poate fi obţinut fie dintr-un container mobil, fie dintr-o remorcă agricolă
(Figurile 4.9.4 şi 4.9.5).
Astăzi, alături de uscătoarele simplificate, pe piaţă sunt disponibile dispozitive mai avan-
sate pentru a exploata căldura reziduală a instalaţiilor de biogaz (Figura 4.9.6).
Figura 4.9.4 Container: costă aprox. 50.000 € şi poate depozita 22 m3 aparenţi; spaţiul
rămas este ocupat de un sistem ventilator şi de panoul de comandă. Timp de uscare:
aprox. 5 zile pentru a ajunge la u20 [16].
Foto: Energie Pflanzen 6/2006
Figura 4.9.5 Remorcă agricolă: costă aprox. 1.500 - 2.000 €. Aerul cald vine de la
instalaţia de biogaz printr-un schimbător de căldură: cele două conducte flexibile
aduc aerul cald (80°C) într-o zonă cu fundul plat (10 cm grosime) a camionului care
este umplut cu aşchii de lemn. În timpul procesului de uscare, aşchiile de lemn nu
trebuie întoarse iar după două-trei zile acestea sunt pregătite pentru livrare (M30)
[17].
Foto: Energie Planzen 6/2007

Figurea 4.9.6 Uscătoare orizontale cilindrice potrivite atât pentru uscarea buştenilor, cât
şi a aşchiilor de lemn (www.s-und-ue.de) [18].
5. COSTURI, TENDINŢE ŞI COMPARAŢII LEGATE DE

ENERGIE
Preţul pieţei pentru combustibili, fie lemnoşi, fie minerali, este exprimat în diferite unităţi de
măsură (ponderale şi volumetrice) şi este caracterizat de valori calorice considerabil diferite.
Toate acestea fac dificilă realizarea unei comparaţii imediate. Parametrul care face posibilă
comparaţia preţului combustibililor o reprezintă costurile energiei primare (€/MWh), mai ex-
act costul energiei conţinute în combustibili înainte ca aceştia să fie transformaţi în energie
finală.
Tabelul 5.1 prezintă o comparaţie între costurile energiei unor diferiţi combustibili (iunie
2008). Relaţia acestora cu aşchiile de lemn este calculată pe baza a trei costuri diferite de
energie primară: 20, 25 şi 30 €/MWh. Preţurile privesc piaţa italiană.
Tabel 5.1 Costuri ale energiei primare pe baza costurilor aşchiilor de lemn (fără TVA).
Preţ Preţ energie€/
MWh Raport
€ MWh
1 t aşchii de lemn (M30, P45) 3.40 68 20.00 1.00
1 t buşteni (M20, P330) 3.98 130 32.66 1.63
1 t pelete (M10) desfacuti 4.70 150 31.91 1.60
1 t pelete (M10) sack 15 kg 4.70 180 38.30 1.91
100 m3 gaz natural 1.00 70 70.00 3.50
1 t păcură (seră) 11.7 448 38.39 1.92
1000 l GPL (rezervor propriu) 6.82 1020 149.56 7.48
Preţ Ptrţ energie

MWh Raport
€ €/MWh
1 t buşteni (M20, P330) 3.98 130 32.66 1.31
1 t pelete (M10) desfacuti 4.70 150 31.91 1.28
1 t pelete (M10) sack15 kg 4.70 180 38.30 1.53
100 m3 gaz natural 1.00 70 70.00 2.80
1 t păcură (seră)) 11.7 448 38.39 1.54
1 t păcură (uz domestic) 11.7 863 73.95 2.96
1000 l GPL (rezervor propriu) 6.82 1020 149.56 5.98
62 5.COSTUL ENERGIEI, TENDINŢE ŞI COMPARAŢII
5.1 Costuri ale energiei finale
Un aspect important al oricărei evaluări economice este calculul costurilor energiei fi-
nale, incluzând în acestea cheltuielile de investiţie şi cele asociate pentru funcţionarea
instalaţiilor.
Cu scop ilustrativ au fost calculate costurile de producţie ale şase sisteme diferite de
generare a energiei, cu cazane de 100 kW şi aceeaşi rată anuală de funcţionare (1300 ore).
La o estimaţie brută, o clădire (din nordul Italiei) de aprox. 100 m2 şi locuită de trei oa-
meni are un consum anual de aproximativ 10-15 MWh. O astfel de căldură poate deservi o
clădire compusă din şase apartamente (tabelul şi graficul 5.1.2).
Presupunerile făcute (de ex. alegerea ratei dobânzii, durata investiţiei, producţia anuală
medie a generatorului etc.) şi valorile utilizate se referă la condiţiile medii.
TabEL 5.1.1 Categorii de costuri şi valorile acestora (septembrie 2008, Italia).

BUŞTENI BUŞTENI AAAŞCHII GAZ
CATEGORII DE COSTURI UNIT PELLETE PĂCURĂ GPL
(a) (b) DE LEMN NATURAL
Tata dobânzii % 5 5 5 5 5 5 5
Durata investiiţiilor y 20 20 20 20 20 20 20
Capacitatea cazanului kW 100 100 100 100 100 100 100
Ore de funcţionare anuală h 1,300 1,300 1,300 1,300 1,300 1,300 1,300
Producţia de energie primară MWh/y 130 130 130 130 130 130 130
Eficienţa globală a sezonului % 75% 75% 79,0% 84% 90% 85% 90%
capacitatea energiei finale1 MWh/y 97.50 97.50 102.70 109.20 117.00 110.50 117.00
Costul investiţiei (cu TVA) € 45,000 45,000 65,000 40,000 13,000 18,000 13,000
Amortizare €/y 1,361 1,361 1,966 1,210 393 544 393
*
Cererea anuală de combustibil u.m. 32.7 32.7 38.2 28.3 13,542 13,000 19,062
2
Costul/preţul ombustibilului €/u.m. 77 130 88 216 0.72 1.04 1.22
Costul consumului anual de
€/y 2,944 4,971 3,365 6,104 9,750 13,463 24,863
combustibil (a)
costul electricităţii (b) €/y 50 50 200 100 30 30 30
Cost operaţional (O=a+b) €/y 2,994 5,021 3,565 6,204 9,780 13,493 24,893
Cost d ecurăţare (c) €/y 130 130 130 130 60 60 60
Cheltuieli de întreţinere (d) €/y 300 300 400 200 95 95 95
Cost de funcţionare (E=c+d) €/y 430 430 530 330 155 155 155
COSTURI anuale(R+O+E) €/y 4,785 6,812 6,060 7,744 10,328 14,192 25,441
COSTURI ENERGIE FINALĂ €/MWh 49.08 69.87 59.01 70.92 88.27 128.44 217.44
*1 Valori calorice utilizate: buşteni U20 3,98 MWh/t, aşchii de lemn U30 3,4 MWh/t, peleţi U10 4,7 MWh/t, gaz natural 9,6 kWh/m3, păcură 10 kWh/l, GPL
6,82 kWh/l
2 Preţuri (TVA inclus; pentru combustibilii lemnoşi TVA-ul este 10 %, cu excepţia peleţilor în cazul cărora TVA-ul este 20 %)
Grafic 5.1.1 Sisteme energetice şi costurile aferente ale energiei (septembrie 2008,
Italia).
INotă – Buşteni [a]: producţie proprie, dimensiune dorită; Buşteni [b]: cumpăraţi de pe piaţa locală (P500); Aşchii de lemn: U30
P45.
5.2 Vânzarea buştenilor şi aşchiilor de lemn
Buştenii şi aşchiile de lemn sunt vândute fie în funcţie de greutate (€/t), fie în funcţie
de volumul ster (€/ms sau €/m3 aparent). Producătorii profesionişti vor furniza
cumpărătorului informaţiile relevante despre caracteristicile fizico-energetice ale
combustibilului respectiv, astfel încât să facă posibilă o evaluare economică obiectivă
a preţului ponderal sau volumetric propus; prin urmare, aplicarea Specificaţiilor Teh-
nice Europene în comercializarea combustibililor lemnoşi este deosebit de importantă.
Prezenţa producătorilor profesionişti pe piaţă permite dezvoltarea unor sisteme de
cumpărare şi vânzare transparente şi practice, care nu doar câştigă încrederea consu-
matorilor, ci favorizează, de asemenea, dezvoltarea pieţei.
Buşteni
RInformaţiile reglementare care trebuie specificate pentru vânzarea buştenilor sunt incluse
în tabelul 4.1.1. În centrele logistice şi de comercializare cele mai avansate (de ex. www.
holzbrennstoffe.de, www.ofen-holz.at) buştenii pregătiţi (u20) sunt vânduţi în funcţie de
volumul ster; pe lângă clasa de umiditate, sunt specificate şi compoziţia şi dimensiunile.
Un exemplu al modului de elaborare a unei liste de preţuri pentru vânzarea profesionistă a

buştenilor este furnizat în anexa A4.
În eventualitatea încă obişnuită în care este specificată numai compoziţia buştenilor, nu şi
umezeala, este întotdeauna preferabilă cumpărarea mai degrabă în funcţie de volum decât
în funcţie de greutate; acest fapt se datorează gradului mai mic de incertitudine cu care este
posibilă determinarea costurilor energiei, în special atunci când se cumpără material care
nu este uscat [5].
Examplu 5.2.1 –Calcularea preţului energiei buştenilor

Presupunând că vrem să cumpărăm o anumită cantitate de buşteni pentru a ali-
menta un cazan modern pentru întregul sezon, am dori să găsim preţul energiei
pentru a compara diferitele oferte.
Producătorul combustibilului lemnos stabileşte următoarele preţuri pentru
buştenii de un metru (P1000) de două specii diferite:
- Fag 62 €/ms
- Molid 46 €/ms
1) pentru a calcula greutatea buştenilor (U20, P1000) în cazul celor două specii,
sunt utilizate tabelele 1.7.2 şi 1.7.3
Fag 453 x 0,81 = 367 kg/ ms
Molid 315 x 0,86 = 271 kg/ ms
2) costul energiei (U20) cu VCN20 = 4 MWh/t
Fag 62:(367x4) x 1000 = 42,2 €/MWh (11,7 €/GJ)
Molid 46:(271x4) x 1000 = 42,4 €/MWh (11,8 €/GJ)
la preţurile propuse şi cu buştenii de utilizat pentru un cazan modern, cele două
produse sunt echivalente din punct de vedere energetic.
WOOD FUELS
-COMBUSTIBILI 65
65
Aşchii de lemn
În Europa central-nordică, aşchiile de lemn sunt vândute direct din fabrica de cherestea,
compoziţia este în general cunoscută; astfel, vânzarea în funcţie de volum, chiar şi atunci
când umiditatea nu este indicată în mod specific, permite determinarea costului energiei cu
suficientă precizie.
Dimpotrivă, în Europa central-sudică, şi în cazul producătorilor care prelucrează arboreturi
forestiere combinate, este realmente imposibil de cunoscut compoziţia aşchiilor de lemn;
astfel, în acest caz pare preferabilă cumpărarea şi vânzarea aşchiilor de lemn în funcţie
de greutate, măsurându-le umiditatea. De fapt, este suficient să se cunoască greutatea şi
umezeala: cu toată diferenţa mare care ar putea exista în compoziţie, variaţia conţinutului
energetic este foarte mică deoarece, aşa cum a fost deja evidenţiat, VCN0 a lemnului este
aproape aceeaşi în cazul tuturor speciilor diferite [14].
În general, practica obişnuită este aceea ca părţile să se tocmească pentru un preţ ţintă al
aşchiilor de lemn cu o umiditatea minimă, pe baza căruia este calculat preţul energiei pri-
mare. În acest punct, este creat un tabel în care preţurile aşchiilor de lemn sunt bazate pe
clasa de umiditate, în timp ce preţul energiei rămâne constant (Tabelul 5.2.1).
Tabel 5.2.1 Preţul aşchiilor de lemn în funcţie de clasele de umeiditate la preţul energiei
de 25 €/MWh.
Conţinut de umiditate €/t
(Clase) M(%) fără TVA cu TVA
M 20 ≤ 20 103 114
M 25 ≤ 25 95 105
M 30 ≤ 30 88 97
M35 ≤ 35 81 89
M 40 ≤ 40 73 81
M50 ≤ 50 62 69
M 60 ≤ 60 48 53
Graficul 5.2.1 – Variaţia preţului aşchiilor de lemn în funcţie de trei preţuri diferite ale ener-
giei.
Clase ale conţinutului de umiditate
Schiţa unui contract pentru vânzarea aşchiilor de lemn cu conţinut energetic este furnizată
în anexa A1.
5.3 Consumul de energie şi emisiile de CO2
Pentru a adopta sisteme de energie sustenabile este utilă şi adecvată deţinerea unor
evaluări comparative ale consumului de energie neregenerabilă care este necesar pentru
a alimenta, cu energie şi materiale brute, întregul proces de producţie a energiei finale
(lanţul productiv). Analiza energetică cuprinde toată energia neregenerabilă care este
consumată de-a lungul lanţului: extracţie, prelucrare, depozitare, transformarea energetică
a combustibilului, incluzând costul energiei utilajelor şi instrumentelor utilizate în etapele
individuale.
Tabelul 5.3.1 prezintă consumul de energie exprimat ca procent din energia neregenerabilă
consumată pentru a produce energie termică utilă (NEC ).
Consumul de energie pentru producţia şi utilizarea finală a combustibilului determină
emisia în atmosferă a unei anumite cantităţi de dioxid de carbon (CO2) şi a altor tipuri
de gaze cu efect de seră care sunt exprimate sub formă agregată cu parametrul CO2
echivalent.
---------
. * Această analiză a fost efectuată utilizând baza de date a GEMIS (Modelul de emisii totale pentru sistemele
integrate versiunea 4.42, Öko-Institut e.V. Darmstadt (Germania) www.oeko.de).
** NEC (Necesarul de Energie Cumulat) măsoară cantitatea totală de resurse de energie (primară) care este
necesară pentru a alimenta o unitate de energie termică finală
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
67
Valorile indicate în tabelul 5.3.1 fac posibilă calcularea reducerii emisiilor de CO2 care
poate fi obţinută utilizând combustibili lemnoşi în locul combustibililor minerali.
Table 5.3.1Consumul de energie şi emisiile de CO2

NEC CO2 CO2 echiv.
Sistem de încălzire
% kg/MWh kg/MWh
Buşteni (10 kW) 3.69 9.76 19.27
Aşchii de lemn din exploatare (50 kW) 7.81 21.12 26.04
Aşchii de lemn din exploatare (1 MW) 8.61 21.13 23.95
Aşchii de lemn de plop - rotaţie scurtă a
10.44 27.39 40.16
crângului (50 kW)
Pelete (10 kW) 10.20 26.70 29.38
Pelete (50 kW) 11.08 28.95 31.91
Păcură (10 kW) 17.33 315.82 318.91
Păcură (1 MW) 19.04 321.88 325.43
GPL (10 kW) 15.03 272.51 276.49
Gaz natural (10 kW) 14.63 226.81 251.15
Gaz natural (1 MW) 17.72 233.96 257.72
Example 5.5.1 – Estimare a reducerii de CO2 şi CO2 echiv.

IMai jos este ilustrată procedura de urmat pentru a estima cantitatea de CO2 care
poate fi economisită prin transformarea unui cazan pe gaz natural într-unul pe aşchii
de lemn. În următorul exemplu se face referire la o instalaţie de termoficare pe bază
de aşchii de lemn de 580 kWth.
1) calcularea cantităţii finale de energie ca randament anual al instalaţiei:
randament termic înregistrat pe 2 ani: (556+603)/2 = 580 MWh/an (în medie)
2) calcularea emisiilor anuale de CO2 şi CO2 echiv., utilizând gaz natural: (tabelul
5.3.1)
Gaz natural: (580 x 233,96): 1000 = 135,7 t CO2
Gaz natural: (580 x 257,72): 1000 = 149,5 t CO2 echiv.
3) calcularea emisiilor anuale de CO2 şi CO2 echiv., utilizând aşchii de lemn: (tabelul
5.3.1)
Aşchii de lemn din exploatare: (580 x 21,13): 1000 = 12,3 t CO2
Aşchii de lemn din exploatare: (580 x 23,95): 1000 = 13,9 t CO2 echiv.
4) calcularea emisiilor de CO2 şi CO2 echiv. evitate prin utilizarea aşchiilor de lemn în
locul gazului natural pentru producerea căldurii.
135,7 – 12,3 = 123,4 t CO2/an

149,5 – 13,9 = 135,6 t CO2 echiv./an
Presupunând că instalaţia are o durată de viaţă de 20 de ani, poate fi calculată o emisie
evitată de 2468 t CO2.
Un şofer care parcurge în medie 25.000 km pe an emite aprox. 3,5 până la 4 t de CO2;
prin urmare, în acest caz, instalaţia poate înlocui aproximativ 30 de maşini care parcurg
împreună 830.000 km/an.
5) calcularea valorii monetare a economiei de dioxid de carbon
În prezent, pe piaţa internaţională, o tonă de CO2 este cotată la în jur de 15 € (ICE,
decembrie 2008)
123,4 x 24,72 = 3050 €/an
dr
69
ft
WOOD FUELS
-COMBUSTIBILI 69
dra
ANEXE
ft
A1. SCHIŢĂ DE CONTRACT PENTRU VÂNZAREA DE AŞCHII DE
dra
LEMN CU CONŢINUT DE ENERGIE (consultaţi EN 14961)
Părţile
ft
Acest contract este redactat de către şi între următoarele părţi:
dra
Furnizorul Cooperativa AGROFORESTALE Viale Università 14
32021 – Agordo (BL) Număr de înregistrare în scopuri de TVA R.e.BL01237780265 numit
în continuare FO
şi Cumpărătorul Teleriscaldamento EnergiaLegno Spa numit în continuare TE
ft
AArt. 1. Obiectul contractului

dra
Obiectul prezentului contract îl reprezintă livrarea de către FO către TE a aşchiilor de lemn

obţinute din tăierea lemnului virgin. Aşchiile de lemn vor servi drept combustibil pentru
furnizarea termoficării aflate în proprietatea TE.
ft
Art. 2. Momentul livrării

dra
FO se angajează să livreze fiecare încărcătură de combustibil în limita a 6 zile lucrătoare de

la primirea unei solicitări scrise trimise de către TE prin fax sau prin e-mail. TE va înştiinţa,
de asemenea, FE cu privire la substanţa încărcăturii care trebuie livrată, exprimată în
tone.
ft
dra
Art. 3. Cerinţe anuale

Cantitatea de aşchii de lemn care trebuie livrată în timpul perioadei de valabilitate a aces-
tui contract este egală cu cantitatea de aşchii de lemn care va fi efectiv consumată de
către instalaţie în timpul sezonului de încălzire. Pe baza calculelor energiei, se estimează
ft
că această cantitate va fi de 500 tone (cu umezeala de referinţă (u ) de 30 %).

dra
Art. 4. Originea biomasei combustibilului

Aşchiile de lemn livrate vor fi produsul prelucrării mecanice a lemnului virgin, conform
specificaţiei tehnice EN 14961.
Aşchiile de lemn vor fi obţinute din tăierea: trunchiurilor de conifere sau foioase fără
ft
crengi, trunchiurilor de foioase fără frunze, cu crăcile ataşate, reziduurilor provenite din
dra
70
ft
ANEXE
dra
exploatarea foioaselor (fie fără frunze, fie cu frunze uscate), tăieturi şi bucăţi şi alte resturi
provenite din transformarea primară, din care este posibilă obţinerea unor aşchii de lemn
ft
de calitate ridicată.
dra
Art. 5. Dimensiuni
În ceea ce priveşte dimensiunile aşchiilor de lemn, se face referire la specificaţiile tehnice
EN 14961. Aşchiile de lemn livrate vor aparţine clasei P45.
ft
Clasele de dimensiuni ale aşchiilor de lemn în conformitate cu specificaţia tehnică EN
dra
14961
Clase de dimensiuni (mm) Compoziţia dimensiunii particulelor [%]
Cantitate principală Particule fine Particule brute

ft
> 80 % din greut. < 5% < 1%
dra
P16 3.15 < P < 16 <1 mm > 45 mm < 85 mm
P45 3.15 < P < 45 <1 mm > 63 mm
P63 3.15 < P < 63 <1 mm >100 mm
P100 3.15 < P < 100 <1 mm >200 mm

ft
dra
Art. 6. Puritatea
Aşchiile de lemn livrate nu vor conţine corpuri străine precum cuie, sârme şi şuruburi, nici
vreun alt obiect din metal.
ft
Art. 7. Umiditatea şi greutatea încărcăturii

dra
Umezeala (U) şi greutatea încărcăturii vor fi determinate de către FO.
Art. 8. Termeni şi condiţii de facturare

Facturarea aşchiilor de lemn livrate este realizată în raport cu conţinutul energetic al
ft
acestora, adică în raport cu VCNM exprimată în MWh/t, calculată, pe baza greutăţii (t) şi a
dra
umezelii (M) încărcăturii, conform formulei următoare:
NCV0 x (100-M)-2,44 x u
NCVM = x 0,278
100
Pentru fiecare livrare, FO va emite către TE o declaraţie de calitate pentru aşchiile de lemn
ft
(consultaţi A2).
dra
dr
71
ft
WOOD FUELS
-COMBUSTIBILI 71
dra
Art. 9. Preţul de livrare franco centrala termică
TE va achita către FO preţul ţintă pentru aşchiile de lemn egal cu 85,00 Euro/t (+ TVA de 10 %)
ft
cu u30, franco fabrica (24,15 €/MWh). Preţurile variază în funcţie de umiditatea aşchiilor de
dra
lemn livrate. Umiditatea din aşchiile de lemn livrate nu va depăşi niciodată 35 %.
Următorul tabel indică variaţia preţului în funcţie de 4 clase de umiditate.
Preţul energiei €/MWh 24,15 €/t
ft
Clase de umuditate TVA excl. TVAincl.
M 20 15-20 % € 95 € 104.5
M 25
M 30
21- 25%
26-30% dra € 90
€ 85
€ 99.0
€ 93.5
M35 31-35% € 75 € 82.5
ft
dra
Art. 11. Termeni de plată

Plata va fi efectuată de către TE în decurs de treizeci de zile de la sfârşitul lunii în care a fost
emisă factura. În cazul neefectuării plăţii în termenul consimţit, FO îşi rezervă dreptul de
a suspenda serviciul de furnizare şi de a cere interese materiale pentru plata întârziată în
ft
conformitate cu regulile actuale.

dra
Art. 12. Livrări neconforme

Orice încărcătură de aşchii de lemn neconforme livrate nu va fi plătită de către TE.
Art. 13. Termen de valabilitate

ft
Perioada prezentului contract va începe la data semnării acestuia de către părţi şi îşi va
dra
păstra pe deplin valabilitatea şi efectul pe o perioadă de trei ani.

În cazul în care operativitatea instalaţiei încetează sau este puternic avariată ca rezultat
al revocării autorizaţiilor necesare ori al deciziilor luate de către autorităţile relevante sau
din orice alte motive care nu pot fi atribuite părţilor, TE are dreptul să termine permanent
ft
prezentul contract în decurs de 6 luni.

dra
Art. 14. Prevederi special

1. În eventualitatea vreunei dispute sau pretenţie ivită din ori în legătură cu prezentul
contract, incluzând, dar fără a se limita la, orice chestiune referitoare la valabilitatea, inter-
ft
pretarea şi executarea corectă a acestuia, părţile consimt ca astfel de dispute sau pretenţii
dra
72
ft
ANEXE
dra
să fie soluţionate în cele din urmă prin arbitraj administrat de către Tribunalul din Belluno.
2. Prezentul contract îşi va păstra pe deplin valabilitatea şi efectul începând cu şi după
ft
data la care este semnat de către ambele părţi.
dra
3.Prezentul contract este executat în două exemplare, fiecare parte păstrând un exem-
plar.
4.Orice modificare a termenilor şi condiţiilor prezentului contract va fi adusă la
cunoştinţa celeilalte părţi în scris.
5.Oricărei părţi terţe care preia controlul asupra oricăreia dintre părţi i se vor atribui
ft
drepturile şi obligaţiile care decurg din prezentul contract.
dra
6.Părţile sunt de acord să împartă în mod egal costurile redactării prezentului con-
tract, fiecare parte plătind 50 % din costul total.
Place, date Place, date

stamp and signature stamp and signature
ft
of FO’s legal representative of TE’s legal representative
dra
Loc, dată Loc, dată

ştampila şi semnătura rep- ştampila şi semnătura rep-
rezentantului legal al FO rezentantului legal al TE
ft
dra
ft
dra
ft
dra
ft
dra
dr
73
73
ft
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
FUELS HANDBOOKLEMNOŞI
dra
A2. EXEMPLU AL UNEI DECLARAŢII DE CALITATE A
COMBUSTIBILULUI PENTRU AŞCHII DE LEMN
ft
(consultaţi EN 15234:2011)
dra
Aplicant: Cheap-Wood Chips District heating Ltd.
ft
DECLARAŢIE DE CALITATE A COMBUSTIBILULUI PENTRU AŞCHII DE LEMN
dra
PE BAZA EN14961
SOLID WOOD-FUELS Cooperative

P.O. Box 110
CB 10 1HL – SAFFRON WALDEN Essex (Marea
ft
Britanie)
Furnizor
dra
Tel. +44.01799 5165689 Fax +44.01799 5165690

Persoane de contact: Dl. Peter Wood
E-mail: Delivering@solid.wood-fuels.co.uk
Numărul contractului: N. 0015/a
Buşteni, lătunoaie şi produse de emondaj

ft
Material brut
(1.1.2.2; 1.2.1.2)
dra
Origine Uttlesford, District of Essex
Cantitatea livrării 110 t (consultaţi dovada de cântărire ataşată)

ft
dra
Proprietăţi
Particle size P45

Umiditate(M) M30
Conţinutul de cenuşă (greut. % raportată la
A3.0
ft
starea uscată)
dra
Densitatea în grămadă (kg/m3 aparent) 230

Valoare calorică (MJ/kg) 12.2
Densitatea energetică (MJ/m3 aparent) 2806
ft
Semnătura persoanei desemnate Locul şi data

dra
74 ANEXE
A3. Valoarea limită pentru concentraţia de metale grele

din cenuşa biomasei utilizată în suprafeţele agricole din
Austria [9, 10].
Valoarea limită Rata de împrăştiere

g/ha/an
Metale mg/kg s.u.
Teren arabil Fâneaţă-păşune
Zinc (Zn) 1.500 1.500 1.125
Cupru (Cu) 250 250 190
Crom (Cr) 250 250 190
Plumb (Pb) 100 100 75
Vanadiu (V) 100 100 75
Cobalt (Co) 100 100 75
Nichel (Ni) 100 100 75
Molibden (Mo) 20 20 15
Arsenic (As)) 20 20 15
Cadmiu (Cd 8 8 6
PCDD/F (dioxină) 100 ng TE/kgdb 100 µg/ha 75 µg/ha
PCDD/F – dibenzo-p-dioxine policlorurare / dibenzofurani policloruraţi
TE: Toxicitate echivalentă
dr
75
75
ft
WOOD FUELS HANDBOOK LEMNOŞI
dra
A4. Exemplu al unei liste de preţuri pentru comercializarea
profesionistă a buştenilor.
ft
dra
Preţurile de mai jos sunt prezentate numai cu scop informativ.
ft
dra
LISTĂ DE PREŢURI 2007/08
Valabilă până la 31 iulie 2008

ft
dra
Franco depozit, TVA inclus
BUŞTENI DE MOLID şi FAG - PREGĂTIŢI (M20)

ft
-- Preţuri per ms sau m3 aparent, 1 ms ~ 1,4 m3 aparenţi

dra
--VCN20 = 4 kWh/kg
--~ 450 kg Fag ~ 300 kg Molid M20 = 1 ms = 1 m3 aparent P1000
Fag Până la 7 Până la 5 Mai mult de 5 ms

Lungime (L)
ft
(cu o cotă-parte de alte 3

m aparenţi ms 5 % reducere
specii cu esenţă tare) 100 cm (P1000) - 79.00 € 75.05 €
dra
50 cm (P500) - 84.00 € 79.80 €

1 ms = 450 kg 33 cm (P330) 59.70 € 84.00 € 79.80 €
1 m3 aparent =
25 cm (P250) 63.30 € 89.00 € 84.55 €
320 kg
Până la 7 Până la 5 Mai mult de 5 ms
Fag(cu molid
ft
Lungime (L)
(cu o cotă-parte de alte
3
m aparenţi ms 5 % reducere
dra
specii cu esenţă tare) 100 cm (P1000) - 69.00 € 65.55 €

1 ms = 300 kg 50 cm (P500) - 74.00 € 70.30 €
1 m3 aparent = 215 kg 33 cm (P330) 53.00 € 74.00 € 70.30 €
25 cm (P250) 56.60 € 79.00 € 75.05 €
ft
dra
76 ANNEXE
A5. ABREVIERI ŞI SIMBOLURI
m3: metru cub plin

ms: metru cub stivuit
m3 aparent: metru cub în vrac
u: umiditate raportată la masa de lemn în stare uscată [%]
M: umidate raportată lala masa de lemn în stare umedă [%]
Mv: densitate plină, [masă volumetrică] [kg/m3]
Ms: densitate stivuită şi în grămadă [kg/msa, kg/msr]
Ww: greutate umedă [kg, t]
W0: greutate uscată [kg, t]
s.u.: greutate raportată la starea uscată [kg, t]
wt: greutate raportată la starea umedă [kg, t]
VCB: valoarea calorică brută [MJ/kg, kWh/kg]
VCNU: valoarea calorică netă [MJ/kg, kWh/kg]
toe: tonă echivalent petrol
Q: capacitatea termică a cazanului [kW]
QC: capacitatea brută a cazanului [kW]
QN: capacitatea termică nominală [kW]
ŋk: eficienţă [%]
βv: contracţia volumului [%]
α v: umflarea volumului [%]
CRS: Crânguri cu rotaţie scurtă
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
77
A6. SISTEMUL INTERNAŢIONAL DE UNITĂŢI
10n Prefix Symbol Scară lungă Zecimal

1015 peta P Trilion 1 000 000 000 000 000
1012 tera T Bilion 1 000 000 000 000
109 giga G Miliard 1 000 000 000
106 mega M Milion 1 000 000
103 kilo k Mie 1 000
102 hecto h Sută 100
10 deca da Zece 10
10−1 deci d Zecime 0.1
10−2 centi c Sutime 0.01
10−3 mili m Miime 0.001
10−6 micro µ Milionime 0.000 001
MANUAL
WOOD -COMBUSTIBILI
79
REFERINŢE
1 GIORDANO G., 1988 - Tecnologia del legno. UTET, Milano.

2 HARTMANN H. (Hrsg.), 2007 - Handbuch Bioenergie-Kleinanlagen (2. Auflage). Sonderpublikation
des Bundesministeriums für Verbraucherschutz, Ernährung und Landwirtschaft (BMVEL) und der
Fachagentur Nachwachsende Rohstoffe (FNR), Gülzow (DE) 224 S., ISBN 3-00-011041-0.
3 JONAS A., HANEDER H., FURTNER K., 2005 - Energie aus Holz. Landwirtschaftskammer
Niederösterreich St. Pölten (AT).
4 HÖLDRICH A., HARTMANN H., DECKER T., REISINGER K., SOMMER W., SCHARDT M., WITTKOPFT S.,
OHRNER G., 2006 - Rationelle Scheitholzbereitstellungsverfahren. Technologie- und Förderzentrum
(TFZ) Straubing (DE).
5 HELLRIGL B., 2006 - Elementi di xiloenergetica. Definizioni, formule e tabelle. Ed. AIEL, Legnaro (PD).
6 LOO VAN S., KOPPEJAN J., 2003 - Handbook of Biomass Combustion and Co-Firing. Ed. Twente
University Press (NL).
7 FRANCESCATO V., ANTONINI E., PANIZ A., GRIGOLATO S., 2007 - Vitis Energetica, valorizzazione
energetica dei sarmenti di vite in provincia di Gorizia. Informatore Agrario n° 10.
8 OBERNBERGER I., 1995 - Logistik der Aschenaufbereitung und Aschenverwertung. Bundesministe-
rium für Ernährung, Landwirtschaft und Forsten, Bonn (DE)
9 BUNDESMINISTERIUM FÜR LAND- UND FORSTWIRTSCHAFT, 1997 - Der sachgerechte Einsatz von
Pflanzenaschen im Wald. Wien (AT)
10 BUNDESMINISTERIUM FÜR LAND- UND FORSTWIRTSCHAFT, 1998 - Der sachgerechte Einsatz von
Pflanzenaschen im Acker- und Grünland. Wien (AT)
11 AA.VV. Progetto BIOCEN, 2004 - Gestione e valorizzazione delle ceneri di combustione nella filiera
legno-energia. Regione Lombardia
12 BURGER F., 2005 - Wood Chip Drying Pilot Study “Wadlhausen”. Bayerische Landesanstalt für Wald
und Forstwirtschaft, Freising (DE).
13 ITEBE, 2004 - Produire de la plaquette forestière pour l’énergie. Bonne pratique n°1 du bois
déchiqueté. Lons Le Saunier (FR).
14 FRANCESCATO V., ANTONINI E., MEZZALIRA G., 2004 - L’energia del legno. Nozioni, concetti e
numeri di base. Regione Piemonte.
15 FRANCESCATO V., PANIZ A., ANTONINI E., CORREALE S.F., AGOSTINETTO L., 2007 - Stagionatura e
caratterizzazione qualitativa del cippato di legno. Rivista Tecnica AGRIFORENERGY n° 2. Ed. AIEL,
Legnaro (PD).
16 FLORIAN G., 2006 - Nicht länger das Aschenputtel der Holzbranche. Energie Pflanzen n°6. Das
Fachmazin für nachwachsende Rohstoffe und erneuerbare Energien. Scheeßel-Hetzwege (DE).
17 DANY C., 2007 - Allgäuer Hackschnitzel. Energie Pflanzen n°6. Das Fachmazin für nachwachsende
Rohstoffe und erneuerbare Energien. Scheeßel-Hetzwege (DE).
18 BIERNATH D., 2006 - Brennholztrocknung mit der Biogasanlage. Energie Pflanzen n°2. Das
Fachmazin für nachwachsende Rohstoffe und erneuerbare Energien. Scheeßel-Hetzwege (DE).
19 STAMPFER K., KANZIAN C., 2006 - Current state and development possibilities of wood chip supply
chains in Austria. Croatian Journal of Forest Engineering 27 (2): pp 135-144.
20 CEN/TS 14961, 2005 - Technical specification - Solid biofuels - Fuel specification and classes.
Tiparit in ianuarie 2012
The sole responsibility for the content of this publication lies with the authors. It does not necessarily reflect the opinion of the European Communities.
The European Commission is not responsible for any use that may be made of the information contained therein.

Handbook RO PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Handbook RO PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL –COMBUSTIBILI LEMNOŞI

Copyright © 2008 by Authors

3. PRODUCEREA BUŞTENILOR ŞI A AŞCHIILOR DE LEMN 29

4. CERINŢE DE CALITATE ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ 39

5. COSTURI, TENDINŢE ŞI COMPARAŢII LEGATE DE ENERGIE 61

Valter Francescato şi Eliseo Antonini

1. UNITĂŢILE DE MĂSURĂ SPECIFICE

Unităţile de greutate utilizate pentru combustibilii lemnoşi sunt kilogramul şi tona

1.3 Raport greutate/volum

Densitatea în vrac: Este utilizată pentru grămezile de combustibili lemnoşi (buşteni şi

1.4 Terminologie referitoare la volum

Tabelul 1.4 Terminologie referitoare la volum

1.5 Densitatea principalelor specii silvice

Tabelul 1.5.2. FOIOASE - valori medii cu 13 % umiditate (M) [1]

Pin negru 560

1.6 Densitatea în vrac a principalilor biocombustibili solizi [2]

1.7 Rate de conversie lemn rotund/buşteni/aşchii de lemn

Tabelul 1.7.1 - Rate de conversie lemn rotund/buşteni/aşchii de lemn.

aparenţi de aşchii de lemn de fag.

1,4 ms buşteni 2 m3 aparenţi de buşte1,4 3 m3 aparenţi de aşchii

Tabelul 1.7.2 - Factori de conversie pentru buşteni (cu scoarţă) [2]

Exemplul 1.7.1 – Calcul analitic al densităţii în grămadă în intervalul de umidi-

Factor de umflare = 13,5 % (pct. 2.4)

Calculul densităţii corectate (cu apă)

Exemplul 1.7.2 - Măsurarea densităţii în

2.1 Unităţi de măsură pentru energia termică

MJ/kg MJ/ms kWh/kg kWh/ms MWh/t

Tabelul 2.1.1 - Factori de conversie pentru unităţile de energie termică

2.2 Energie şi putere

Capacitatea brută a cazanului (QC) indică puterea generată de un combustibil în focar.

1 kcal = 1.163 W 1 kW = 860 kcal

Exemplu - Calculul aportului de căldură al cazanului

2.3 Apa din lemn

:: macroporozitatea creată de cavităţile vaselor conductoare şi de celulele parenchimatice

2.4 Contracţia şi umflarea volumului

În timpul uscării buştenilor şi aşchiilor de lemn şi până la un conţinut de umiditate (M)

Din punct devedere aplicativ, orice variatie a volumului (contracţie şi umflare),înregistrată

2.5 2.5 Conţinutul de umiditate

Umiditatea raportată la masa de lemn in stare substanţă uscată :u(%)

u.% 15 20 30 40 50 65 80 100 150

2.6 Compoziţia chimică a biomasei

Tabelul 2.6.1 - Compoziţia chimică a biomasei solide [2]

Efecte ale compoziţiei chimice a biocombustibililor solizi asupra combustiei şi emisiilor

Valoarea calorică a unui combustibil exprimă cantitatea de energie eliberată în timpul

Caracterizarea şi utilizarea cenuşilor

Compoziţia chimică a cenuşii

2.8 Calculul analitic al valorii calorice

În timpul uscării, scăderea cu 10 % a umidităţii determină o creştere de aproximativ 0,6

În scopuri practice, pentru combustibilii lemnoşi se utilizează următoarele valori medii

Pentru a transforma MJ în kWh şi invers, factorul de conversie de utilizat este 3,6.

Exemplu – conversie MJ-kWh

2.9 Densitatea energetică

Arată raportul dintre conţinutul de energie al combustibilului şi volumul ocupat de

Tabelul 2.9.1 – Densitatea energetică din diferiţi combustibili lemnoşi la un conţinut

2.10 Echivalenţe energetice cu combustibilii minerali [3]

Valoare calorică netă (valori medii)

5-6 m3 aparenţi de buşteni de foioase

Examplul 2.10.1 – Calcularea necesarului de aşchii de lemn în cazul unui cazan

Pentru calcularea necesarului de aşchii de lemn în instalaţiile de dimensiuni mici până la

3. PRODUCEREA BUŞTENILOR ŞI A AŞCHIILOR DE

3.1 Etape de exploatare şi sisteme de lucru

Importanţa operaţiunii de aşchiere a crescut în ultimii câţiva ani. Aceasta se datorează

Deşi în Italia SRE este sistemul utilizat în mod predomi-