Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Virginia Faur Detoxifierea Magia Vindecarii PDF
Virginia Faur Detoxifierea Magia Vindecarii PDF
Conditia prealabila a unui bun masaj reflexogen este ca terapeutul si pacientul sa fie
asezati comod si relaxat. Piciorul persoanei tratate trebuie sa fie liber si curat. Piciorul
care urmeaza a fi masat poate fi asezat pe genunchii terapeutului sau acesta din urma se
asaza la picioarele bolnavului, avand acces la ambele talpi.
Masajul poate fi executat fie cu pulpa degetelor mari (cu unghiile taiate), fie cu falangele
celorlalte degete. Important este sa folosim creme sau uleiuri (aromatice) pentru a se
obtine o buna alunecare pe piele, sau pudra de talc. Aceste tehnici de masaj vor creea
pacientului o stare confortabila.
In corespondenta cu pozitia piciorului vom masa fie cu miscari circulare, fie cu miscari
laterale de du-te-vino. Presiunea ii timpul masajului trebuie sa fie crescatoare in
intensitate: se incepe cu apasari usoare si se mareste gradat apasarea. Aplicand gradat
aceste tehnici de masaj, zonele cu probleme nu vor deveni atat de sensibile la atingere.
Pentru a sti cand am ajuns la limita de suportabilitate trebuie sa observam mereu
trasaturile fetei pacientului.
De obicei masajul trebuie sa urmeze o anumita succesiune fiziologica (in bolile acute):
- se maseaza la inceput rinichiul, vezica urinara si uretra, pentru eliminarea toxinelor in
exces; aceasta este o regula importanta in tehnici de masaj reflexogen.
- se continua cu masarea reflexogena a capului - centrala coordonatoare a tuturor
organelor;
- urmatorul pas in tehnici de masaj consta in masajul tractului stomaco-intestinal, ficatul
si pancreasul;
- se maseaza in continuare punctele limfatice, pentru descompunerea, transportul
substantelor toxice si formarea anticorpilor;
- urmeaza masarea tuturor celorlalte puncte sensibile, in functie de afectiune. lata
ordinea de executie in tehnici de masaj a traseelor in reflexoterapie pentru stabilirea
diagnosticului si ameliorarea bolilor cronice:
1. Rinichi / ureter/ vezica urinara/ uretra/ organe genitale.
2. Suprarenale/ hipofiza/ hipotalamus/ epifiza/ creier mic/ creier mare/ sinus frontal/
tampla/ nerv trigemen/ ceafa/ paratiroida/ laringe/ esofag/ tiroida/ timus/ plex solar.
3. Stomac/ pancreas/ duoden/ intestin subtire/ intestin gros/ ficat/ vezica biliara/ inima/
splina.
4. Umar/ plaman/ muschi trapez/ ochi/ urechi/ sinusuri/ nas/ coloana (cervical, toracal,
lombar, sacru, coccis).
5. Uter/ prostata/ limfa uterului/ rect/ hemoroizi/ articulatia soldului/ limfa . inferioara/
nerv popliteu/ cot/ articulatie cot/ genunchi/ articulatie genunchi/ ovare/ testicule/ zona de
relexare a organelor abdominale/ nerv sciatic/ articulatie sold.
6. Limfa superioara/ caile respiratorii/ marea limfa/ urechea interna cu zona de
echilibru/ tensiunea in caz de necesitate/ zona intercostala/ limfa ganglionara/ piept/
diafragma/ amigdale/ maxilar superior, inferior/ incisivi, canini, premolari, molari.
7. Centrul sistemului nervos/ centrul organelor sexuale.
In executia acestor tehnici de masaj se incepe in general, cu masarea piciorul drept si apoi
se continua cu stangul. Se realizeaza toate fazele pe un picior si apoi se trece la celalalt.
Este deosebit de important in tehnici de masaj sa fie respectate urmatoarele precautii:
- a nu se leza pielea;
- sa nu se maseze pielea afectata de eczeme sau rani;
- sa nu se produca suferinta prin masaj;
- noi doar masam - vindecarea vine de la pacientul insusi sau de la Dumnezeu.
Terapeutul trebuie sa aiba o igiena impecabila, o tinuta ordonata si placuta (de obicei
haine albe si de preferinta din bumbac sau in), mainile perfect curate, cu o manichiura
riguroasa.
Sedinta de reflexoterapie trebuie executata intr-o incapere curata, spatioasa, bine aerisita,
cu temperatura moderata (18-25°C) si linistita.
Este imperios necesara existenta unei mese sau pat special de masaj, a prosoapelor,
cearceafurilor, uleiurilor etc. indispensabile unei sedinte reusite dar si pentru ca aceste
tehnici de masare sa fie realizate in conditii optime.
Reflexoterapie - Harta Zone Reflexogene
Deşi arta reflexoterapiei era cunoscută în Egiptul antic, India şi China, în Occident aceasta terapie a
fost introdusă de-abia în 1913 de către doctorul William Fitzgerald. Acesta a observat că anumite
puncte reflexogene din tălpi şi palme corespund unor zone şi organe ale corpului.
Reflexoterapia este o tehnică de tratament care constă în masarea tălpilor în zonele corespunzătoare
fiecărui organ. Este componenta reflexologiei care se ocupa cu tratamentul prin masaj digital al
punctelor reflexe diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase). Prin masaj se facilitează circulaţia
sanguină şi transportul toxinelor spre organele de eliminare sau detoxifiere. Perturbarea circulaţiei în
zonele reflexe face ca suferinţa organului corespunzător să avanseze.
Punctele reflexogene devin dureroase la presiune datorită depunerilor de toxine din zona reflexogenă,
deci dereglărilor energetice, şi au drept consecinţă o proastă circulaţie sanguină şi nervoasă. Boala se
manifestă la presiune ca o inflamaţie. Cristale de nisip sau boabe de orez dureroase, aflate sub piele.
Grimasa apărută pe faciesul pacientului său o exclamaţie de durere, reprezintă confirmarea că zona
reflexogenă este afectată, deci organul se află în suferinţă. Durerea este direct proporţională cu
gravitatea şi vechimea afecţiunii organului corespondent.
Masarea zonelor reflexogene pe parcursul a mai multor şedinţe, implica fisurarea cristalelor de toxine,
a depunerilor pe care circulaţia sanguină le va trimite spre organele de eliminare, îmbunătăţind starea
de sănătate. Bună circulaţie sanguină este vitală pentru fiecare organ sau zona din organism, deoarece
transporta material nutritiv, hormoni, anticorpi, oxigen, deşeuri metabolice, etc.
Folosind cu regularitate reflexoterapia, putem echilibra fluxurile energetice subtile ale organismului
prin aceasta îmbunătăţind funcţionarea sistemului endocrin şi nervos. În acest fel se asigura legătura
optimă a organismului cu mediul extern, coordonarea şi îmbunătăţirea funcţionarii organelor interne.
Reflexoterapia este un mijloc excelent de combatere a stresului, a depresiilor, a stărilor de anxietate şi
nervozitate, a insomniilor, a instabilităţii emoţionale.
Reflexoterapia (click foto stânga) reface echilibrul energetic subtil al organismului acţionând asupra
centrilor energetici adeseori obturaţi, având ca efect imediat reducerea stresului prin inducerea unei
relaxări profunde. Acesta este şi motivul pentru care multe persoane adorm în timpul şedinţelor de
tratament şi mărturisesc la trezire ca cele 30 – 40 de minute de somn au fost mai odihnitoare decât o
noapte întreagă de somn agitat. O cură completă de tratament durează în medie 12-15 şedinţe.
Reflexoterapia are rol profilactic, menţinând sănătatea celor care o întrebuinţează periodic, dar şi
curativ, ducând la ameliorarea şi vindecarea multor afecţiuni. Oricine poate apela la reflexoterapie dacă
intenţionează să-şi ajute propriul corp să se menţină într-o stare de echilibru.
Reflexoterapia este utilă în tratarea multor tipuri de afecţiuni dintre care enumerăm doar câteva:
Contraindicaţiile reflexoterapiei:
Sarcina
Tumorile maligne
Insuficientă renală acută
Infarct miocardic acut
Micoze şi leziuni plantare
Recomandări:
Este recomandat să se facă 1,2 sau mai multe serii a câte 12 şedinţe de reflexoterapie urmate de
tratament de întreţinere
Este recomandat ca înainte cu 2 ore cât şi 30 minute după terapie să nu se mănânce nimic;
Este recomandată o dietă echilibrată, bogată în legume, fructe şi sucuri naturale
Este indicat să se bea o cantitate cât mai mare de lichide, peste 2 litri de apă/zi
Este recomandat să nu fumaţi sau să consumaţi băuturi alcoolice, cafea
Avantajele reflexoterapiei: