Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia – legile

perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala

Teoria Gestalt‐ului :  set de principii stiintifice formulate pe baza unor experimente in domeniul 
perceptiei senzoriale. Bazele cunostintelor despre perceptia vizuala au fost puse de psihologii 
gestaltisti.
Conform teoriei gestaltiste contemplarea lumii cere o interactiune intre proprietatile obiectului si 
natura subiectului observator.

Vazul nu este o inregistrare mecanica a unor elemente ci  receptarea unor imagini structurale 
semnificative.
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Rudolf Arnheim ‐
Perceptia – legile perceptiei Arta si perceptia vizuala
vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Structura ascunsa a unui patrat

Relatia spatiala dintre cerc si patrat, in cadrul intregului, este o parte a ceea ce vedem.
A vedea un lucru inseamna a‐ii atribui un loc in cadrul ansamblului : amplasament in spatiu, 
A vedea un lucru inseamna a atribui un loc in cadrul ansamblului : amplasament in spatiu,
dimensiune pe scara marimilor, stralucirii, distantelor, etc..
Aceste caracteristici sunt vazute ca proprietati ale campului vizual total.

Experienta vizuala este dinamica. Percepem in primul rand nu un aranjament de obiecte, culori, 
l d l d d b l
forme ci o interactiune de tensiuni directionate. Aceste tensiuni sunt inerente oricarui precept ca: 
dimensiuni, forma , amplasare si culoare. Avand marime si deirectie aceste tensiuni pot fi numite 
“forte”
forte  psihologice.
psihologice.

Fig. 1 – cercul este atras de 
centrul patratului
centrul patratului.
Fig.2 – cercul este atras 
spre margine  

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia – legile
perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

In campul vizual abunda structurile induse. (de exemplu: centrul nefigurat al patratului, portiunea 
lipsa a unui cerc incomplet, punctul de fuga,etc) Inductiile perceptuale sunt completari nascute 
spontan in timpul actului perceptiei din configuratia data a imaginii.
Pozitia cea mai stabila a discului  in cadrul patratului  se obtine atunci cand cele doua centre 
coincid.
coincid
Scheletul structural al patratului

P
Patratul prezinta linii structurale de baza
l i li ii l d b
Oriunde asezam discul acesta va fi afectat de fortele 
factorilor structurali ascunsi. In centru fortele se 
contrabalanseaza ceea ce face pozitia stabila. Dealtfel orice 
pozitie care coincide cu una dintre trasaturile scheletului 
structural aduce un element de stabilitate.
Zonele cu atractii ambivalente determina mesaje vizuale 
neclare.
l

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala

Gunnar Goude si Inga Hjortzberg 
Rezultatele unui experiment in laboratorul de 
psihologie al Universitatii din Stockholm, 1967
h l l d kh l

Tendintele de deplasare ale unui disc negru de 
Tendintele de deplasare ale unui disc negru de
diametru 4 cm pe un patrat alb cu latura de 
46cm.
Tendintele directionale se grupeaza de‐a lungul 
axelor principale ale scheletului structural.
l i i l l h l l i l

Intr‐o imagine vizuala exista mai mult decat 
formele inregistrate pe retina. Scheletul 
structural serveste drept cadru de referinta.

Echilibrul oricarui punct este o manifestare a 
t i il
tensiunilor

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Fortele perceptuale

Sunt reale atat ca forte psihologice cat si ca forte fizice:
‐psihologic, efectul de atractie exista in experienta 
oricarui privitor.
‐avand
avand punct de aplicare, directie si marime, 
punct de aplicare directie si marime
aceste efecte satisfac conditiile stabilite de 
fizicieni pentru fortele fizice

Privitorul vede relatiile de atractie si respingere din imaginile 
vizuale ca pe proprietati ale obiectelor insesi.

Fig. a: pereche simetric asezata in repaus.

Fig.b:  dezechilibrul provine din asezarea inegala a 
celor doua discuri: unul in centru, in pozitia de 
maxima stabilitate. Rezulta o structura cu o 
accentuata ambivalenta spatiala.

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Echilibrul psihologic si echilibrul fizic
In fizica, echilibrul este starea in care fortele ce actioneaza asupra unui corp se compenseaza 
recioproc.
Orice imagine vizuala finita are un punct de echilibru (sau centru de greutate).

Echilibrul nu impune simetrie insa simetria este un mod elementar de creere a echilibrului.

Fig 7 Fig 8

Maitland Graves – test de determinare a sensibilitatii artistice Fig 9

fig.7a ‐ este echilibrata  cu proportii care se sustin reciproc ; 7b  
fig.7a  este echilibrata cu proportii care se sustin reciproc ; 7b ‐ proportii sovaitoare, imagine ambigua.
proportii sovaitoare, imagine ambigua.
8a – imagine ambigua; 8b – imagine echilibrata cu dominanta vizuala
fig. 9 ‐ configuratia echilibrata izoleaza ca nedorita orice deviere.  Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Concepte perceptuale
•Perceptia incepe cu sesizarea celor mai evidente trasaturi structurale.
•Trasaturile structurale generale nu sunt furnizate explicit de nicio configuratie de stimuli. 
•Configuratia de stimuli participa la procesul perceptual doar in sensul in care trezeste in creier o
•Configuratia de stimuli participa la procesul perceptual doar in sensul in care trezeste  in creier o 
anumita configuratie de  categorii senzoriale generale.
•Perceptia rezida in formarea unor “concepte perceptuale”. Vederea creeaza o configuratie de 
forme generale pe care le aplica cazului in speta. Perceptia nu este o operatie intelectuala ci  are 
g p p p p p
loc in sectorul vizual  al sistemului nervos. Aceleasi mecanisme actioneaza la nivel perceptual si 
intelectual.
•Vazul este astfel o activitate creatoare a mintii omenesti, perceptia realizand la nivel senzorial 
echivalentul intelegerii pe taramul gandirii Vazul este intelegere
echivalentul intelegerii pe taramul gandirii. Vazul este intelegere.

Figura
Figura perceptuala rezulta din interactiunea dintre obiect fizic, lumina si conditiile existente in 
sistemul nervos al privitorului.

Influenta trecutului
Fiecare experienta vizuala este inclusa intr un context spatial si temporal Amintirea obiectelor
Fiecare experienta vizuala este inclusa intr‐un context spatial si temporal.  Amintirea obiectelor 
familiare influenteaza figura pe care o vedem, daca structura respectiva o permite.

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia –
legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Simplitate
Simplitatea poate fi descrisa ca experienta subiectiva a unui privitor ce intelege fara dificultate 
ceea ce i se infatiseaza
ceea ce i se infatiseaza.
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia –
legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Simplitate
Simplitatea poate fi descrisa ca experienta subiectiva a unui privitor ce intelege fara dificultate 
ceea ce i se infatiseaza
ceea ce i se infatiseaza.

Legea fundamentala a perceptiei

vizuale sustine ca orice configuratie
de stimuli tinde sa fie vazuta astfel
i
incat
t structura
t t rezultanta
lt t sa fie
fi cea
mai simpla permisa de conditiile date.
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie 2 Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

fig.31 – Alexander si Carey experiment cu 3 patrate negre si 4 
albe. In ordinea simplitatii : 2, 3, 1.

fig. 32. – Patratul este mai simplu decat triungiul – laturi egale 

in lungime, dispuse la aceeasi distanta de centru, toate 
unghiurile egale. Imaginea are caracter de simetrie in raport 
cu cele patru axe Elementele triunghiului desi mai putine la
cu cele patru axe. Elementele triunghiului, desi mai putine la 
numar difera ca dimensiune si asezare.

fig.33  ‐ Unghiul drept este mai simplu decat alte unghiuri 
deoarece produce o subampartire a spatiului bazata pe acelasi 
unghi. Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala

Fig 33
Fig 32
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia –
legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Simplitatea relativa implica parcimonie si ordine la orice nivel de complexitate... Principiul 
parcimoniei este valabil sub raport estetic in sensul ca artistul nu trebuie sa treaca dincolo de 
ceea ce ii este necesar pentru scopul sau.

Marile opere de arta sunt complexe dar noi le laudam si pentru faptul ca “au simplitate”, 
intelegand prin aceasta ca ca ele cuprind o bogatie de sensuri si forme intr‐o structura generala 
care stabileste clar  locul si functia fiecarui detaliu al intregului.

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia –
legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Echilibrul ‐ actiunea fortelor perceptuale:
Echilibrul fizic si psihologic 
In opera de arta distributia elementelor trebuie facuta astfel 
incat sa rezulte o stare de echilibru.
In fizica echilibrul este starea unui corp asupra caruia actioneaza 
forte  a caror actiune se compenseaza reciproc. Regula este 
aplicabila si in domeniul perceptiei vizuale
aplicabila si in domeniul perceptiei vizuale.

Sfantul Mihail cantarid sufletele, sec XV

Greutatea vizuala a petecului inchis creeaza forta necesara

echilibrarii si redarii sensului imaginii.
Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2 Perceptia –
legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Echilibrul  ‐
hilib l actiunea fortelor perceptuale:
i f l l
Directia 
Asemenea greutatii directia determina echilibrul si este influentata de amplasament. Greutatea unui element compozitional le 
atrage pe cele inconjuratoare si le impune o directie In fig 10 calul pare tras in spate prin atractia figurii calaretului In fig 11
atrage pe cele inconjuratoare  si le impune o directie. In fig. 10 calul pare tras in spate prin atractia figurii calaretului. In fig 11 
este tras in fata .

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Simplificarea – toate desenele sunt 
simplificari ale unei configuratii initiale 
date.
date

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Nivelare si diferentiere

Prezentandu‐li‐se figuri 
ambigue  de tipul a si d , 
subiectii tind sa le 
simplifice accentuandu‐le 
fie simetria (b e) fie
fie simetria (b,e) fie 
asimetria  (c,f)

Rudolf Arnheim
‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Intreg si parte

Conexiunile si separarile locale care formeaza svastica sunt dominate de altele in cazul patratului. 
Conexiunile si separarile locale care formeaza svastica sunt dominate de altele in cazul patratului
In mod evident ea nu este o parte a acestuia.

Fragmentele bune nu sunt nici surprinzator de complete nic jenant de incomplete; ele au farmecul 
de a dezvalui calitati neasteptate ale partilor, sugerand totodata o identitate pierduta, aflata 
dincolo de ele.

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Asemanare si deosebire

Desi toate lucrurile difera in 
anumite privinte si se aseamana 
in altele, comparatiile isi au 
rostul numai cand pornesc de la 
o baza comuna
Elementele comune din 
ilustratie sunt : figura
ilustratie sunt : figura, 
orientarea, nivelul de 
luminozitate
Deosebirea – marimea –
determina subdivizarea si 
gruparea elementelor.

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie
Curs 2 Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen
multisenzorial

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala

Grupari si separari datorita 
trasaturilor perceptuale.
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala

Scheletul structural si 
transformarile triunghiului.
Scheletul structural al fiecarui 
ti
triunghi isi obtine contururile pe 
hi i i bti t il
baza legii simplitatii.
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Rudolf Arnheim ‐ Arta si perceptia vizuala

Orientarea in spatiu implica un cadru de referinta determinand uneori alterarea 
Orientarea in spatiu implica un cadru de referinta determinand uneori alterarea
completa a caracterului figurilor. Alteori aceste modificari nu schimba caracterul 
obiectului.
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Legile perceptiei vizuale nu sunt singurele determinante ale conceptiei arhitecturale. Materialele, textura,

tehnicile de punere in opera, fenomenele de imbatranire a materialelor joaca un rol important in perceperea obiectul de

arhitectura . Percepem arhitectura nu numai cu ochii ci si parcurgand-o

parcurgand o , inregistrand volumele in spatui
spatui, citind ritmicitatea

unor elemente constructive. Sunetul pasilor pe pardoseala, senzatia tactila a elementelor de finisaj, mirosul lemnului sunt

elemente ce contribuie la citirea multisenzoriala a arhitecturii.Unul dintre textele fundamentale care abordeaza problema

perceptiei
ti i multi-senzoriale
lti i l a arhitecturii
hit t ii este
t eseull lluii JJuhani
h iP Pallasmaa
ll H ti it and
Hapticity d ti
time.

“Cred de asemenea ca numeroase aspecte ale patologiei arhitecturii de azi pot fi intelese si printr-o

critica I a p
parti-pris-ului
p ocular al culturii noastre . Ca o consecinta a p
puterii ochiului asupra
p altor taramuri senzoriale

arhitectura s-a transformat intr-o arta a imaginii vizuale instantanee. In loc sa creeze microcosmosuri existentiale,

reprezentari intrupate ale lumii, arhitectura proiecteaza imagini retiniene in scopul persuasiunii imediate.

Platitudinea materialelor si suprafetelor , egalitatea iluminarii,

iluminarii ca si eliminarea diferentelor microclimatice
microclimatice, intaresc si

mai mult uniformitatea obositoare si soporifica a experientei. Una peste alta, tendinta culturii tehnologice de a

standardiza conditiile de mediu si de a face mediul cu totul predicibil cauzeaza o saracire considerabila. Cladirile

noastre si-au pierdut opacitatea si adancimea, invitatia senzoriala la descoperire, misterul si umbra . “

Juhani Pallasmaa Hapticity and Time

Juhani Pallasmaa  Hapticity and Time
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Experienta multi-senzoriala –semnificatia atingerii

-fiecare experienta arhitecturala este multi-senzoriala

-calitatile materiei, spatiului si scarii sunt percepute ca o structura unica ce se adreseaza tuturor simturilor
-organele de simt sunt specializari ale pielii – toate simturile sunt legate de tactilitate
-atingerea este modalitatea senzoriala care integreaza modul in care experimentam lumea si pe noi insine
-”arhitectura concretizeaza si incadreaza existenta umana in carnea lumii”
-cultura controlului si a vitezei a favorizat arhitectura ochiului,, cu o raspandire
p instantanee a imagini
g si un
impact instantaneu.
-arhitectura haptica promoveaza materialitatea apropierea si intimitatea
-arhitectura
arhitectura ochiului detaseaza si controleaza
-arhitectura haptica angajeaza si uneste
-“In mod obisnuit nu ne dam seama ca un element inconstient al tactilitatii este ascuns in viziune; pe cand
privim ochiul atinge
privim, atinge, si inante chiar de a vedea obiectul l-am
l am atins deja
deja. Prin viziune atingem stelele si
soarele, dupa cum scrie Merleau-Ponty.”

Juhani Pallasmaa  Hapticity and Time
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Materie si timp

- Sarcina arhitecturii de a ne oferi domiciliul in spatiu este recunoscuta de cei mai multi dintre arhitecti
-”Sarcina arhitecti, dar a
doua sarcina, cea de a media relatia noastra cu dimensiunea inspaimantator de efemera a timpului nu este
de obicei luata in considerare.”

-in cautarea artefactului autonom

autonom, arhitectura modernismului a privilegiat materialele care ofera senzatia

imaterialitatii si atemporalitatii.

-”suprafata
suprafata modernista este tratata ca o limita abstracta a volumului,
volumului si are o esenta mai degraba

conceptuala decat senzoriala.”

- procesele imbatranirii si uzurii, reactia materialelor nu sunt luate in considerare

-obiectul de arhitectura exista intr-o conditie arificiala de eterna tinerete si atemporalitate

-“forma
forma e vocala pe cand materia ramane muta”
muta

- ca o consecinta a acestei viziuni arhitectura creeaza de cele mai multe ori “scenografii pentru ochi”, fara

calitati temporale
p
Juhani Pallasmaa  Hapticity and Time
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Materie si timp
Exista arhitecti care evoca experientele vindecatoare ale timpului. Arhitectura lui Sigurd Lewerentz ne
conecteaza cu timpul profund; lucrarile sale isi obtin puterea emotionala unica din imaginile materiei care
vorbesc despre adancime opaca si mister, incetosare si umbra, metafizica si moarte.

Juhani Pallasmaa  Hapticity and Time

Sigurd Lewerentz: Sankt Petri Kyrka, Klippan, Goteborg, 1966 (1); Markuskyrkan, Bjorkhagen, Stockholm, 1960 (2,3)
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Limbajul materiei
“Materialele si suprafetele au un limbaj propriu. Piatra vorbeste despre originile sale geologice indepartate, despre
durabilitate si simbolul inerent al p
permanentei;; caramida ne face sa ne gandim
g la pamant
p si foc,, gravitatie
g si traditiile
fara varsta ale constructiei; bronzul evoca extrema caldura a prin care este manufacturat, profesiile stravechi ale
turnarii metalului si trecerea timpului ca masurata de patina sa. Lemnul vorbeste despre cele doua existente si scari
temporale ale sale; prima sa viata ca un copac care creste si cea de a doua ca artefact uman facut de mana grijulie a
dulgherului sau tamplarului. “
-arta si arhitectura recunosc din nou senzualitatea materiei
-Colajul si asamblajul care fac posibila o “densitate arheologica “ nenarativa prin juxtapunera imaginilor
fragmentate cu origini ireconciliabile
-Colajul
Colajul si cinematograful sunt formele artistice care definesc contemporaneitatea si au penetrat toate manifestarile
artei, inclusiv arhitectura.

‐ Juhani Pallasmaa  Hapticity and Time

Limbajul materiei : sculpturi de Richard Serra (1,2) si Eduardo Chillida (3,4)

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

Imaginatia materiala
In investigarea fenomenologica a imaginarului poetic Gaston Bachelard face o distinctie intre “imaginatia
formala” si “imaginatia
g materiala”. Considera ca imaginile
g ce pornesc de la materie proiecteaza experiente
mai adanci si mai profunde decat imaginile formei. Materia evoca imagini inconstiente si emotii, dar
modernitatea in mare a avut drept prima preocupare forma.
Alvar Aalto – arhitectura regionalista, romantica,istorica, ce suprima dominanta unica a unei singure imagini
vizuale.
vizuale
- intregul arhitectural nu e legat atat de un concept intelectual cat de o atmosfera emotionala
realizata prin scene, episoade,detalii.
J h i P ll
Juhani Pallasmaa  Hapticity and Time
H ti it d Ti

Alvar Aalto: Villa Mairea,Noormakku, Finlanda 1938-39

Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial

-in anii 30 Erik Gunnar Asplund, Erik Bryggman, Alvar Aalto se indeparteaza de functionalism spre o
arhitectura stratificata si multi-senzoriala
multi-senzoriala.
-indepartare de caracterul masculin si vizual al arhitecturii moderne si apropierea de o sensibilitate tactila si
feminina
-materialitatea
materialitatea senzuala si simtul traditiei evoca durata naturala si continuumul temporal
-arhitectura nu lupta cu timpul ci concretizeaza cursul timpului

Juhani Pallasmaa Hapticity and Time

Juhani Pallasmaa  Hapticity and Time

Gunnar Asplund, Biblioteca din Stockholm, 1928; Eric Bryggman, Capela Invierii ( capela cimitirului din Turku), 1939-45
Teoria arhitecturii – Spatiu arhitectural si compozitie Curs 2
Perceptia – legile perceptiei vizuale; arhitectura ca fenomen multisenzorial
- Perceptia multisenzoriala in arhitectura contemporana

Kengo Kuma: Galeriile de ata populara ale Academiei chineze de Arta,

Hangzou, 2015;
Peter Zumthor, Bai termale, Vals, Elvetia,1996;
Herzog &De Meuron
Meuron, Crama Dominus
Dominus, Napa Valley
Valley, California
California, 1997
1997.