SINTAXA FRAZEI

Definiţie: Fraza este o îmbinare de două sau mai multe propoziţii, dintre care cel puţin una este propoziţie principală.
Raporturisintactice înfrază

1------------------------------------------------------ i ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ■-------------------------------------

1 între două propoziţii principale PP PP Azi plouă Vrj]

Coordonare - prin juxtapunere sau cu ajutorul conjuncţiilor coordonatoare mâine va ninge 2/,
PP iar poimâine va fi vreme bună.
3/

între două propoziţii secundare ce au acelaşi termen regent - PP PS PS Vreau

prin juxtapunere sau cu ajutorul conjuncţiilor coordonatoare V să patinez 2/[Ţ] să schiez 2/
PS şi să mă dau cu sania. 3/

2
între o parte de propoziţie şi o propoziţie secundară PP PS Am /
- prin juxtapunere sau cu ajutorul conjuncţiilor coordonatoare cumpărat mere, pere jşŢj V ce am mai găsit.

Subordonare între o propoziţie secundară şi propoziţia de care depinde PP PS PS 3/

(temenul regent din aceasta)
2
- cu ajutorul unor elemente de relaţie subordonatoare (conjuncţii şi Te rog "V să -mi spui / unde a plecat eievul
locuţiuni conjuncţionale subordonatoare, pronume şi adjective
pronominale relative şi nehotărâte, adverbe relative şi nehotărâte) PS
despre care ţi-am vorbit. 4/

- rareori, prin juxtapunere PS PP

Ai carte [,] / ai parte. 2/

Elementede rela ţie înfrază

.............................. = copulative şi, nici, precum şi

Coordonatoare conjuncţii coordonatoare/ =adversative dar, iar, însă, ci
:
locuţiuni conjunctionale =disjunctive sau, ori, fie
coordonatoare
=conclusive deci, aşadar, prin urmare", în concluzie
Subordonatoare conjuncţii şi locuţiuni conjunctionale că, să, ca (...) să, dacă, de, fiindcă, deoarece, întrucât, deşi, încât, căci, de vreme
subordonatoare ce, din cauză că, în timp ce, cu toate că, chiar dacă, măcar să etc.
pronume {adjecive pronominale) relative care, cine, ce, cât, ceea.ce
pronume (adjective pronominale) nehotărâte oricare, oricine, orice, oricât
adverbe relative unde, când, cum, cât, ce
adverbe nehotărâte oriunde, oricând, oricum, oricât
Propoziţiile subordonate A. Necircumstanţiale
Felul întrebarea Termenul regent (de cine e cerută) Elemente de relaţie subordona- Exemple Observaţii
propoziţie! toare prin care se introduce

verb predicativ sau verb copulativ + SB

Cine j se scoală de dimineaţă V

departe ajunge. 2/
SB
jCeea ce] spui V este interesant.
SB Trebuie v [săi plecăm.
-1
verb impersonal: SB îi vine "*/jsă| râdă. zl
SB Nu-mi place '/ |cum| ai scris.
z
l
SB Mă doare V că l-ai certat. 2/
SB
 a trebui, a veni, a plăcea, a durea, a fi, - stă înainte sau
a ajunge, a rămâne, etc. după regentă şi
1. Subiectivă cine? conjuncţii subordonatoare Era V să cadă. zl nu se desparte
(SB) ce? că, să, ca ... să, dacă, de SB N-afost 1/ să fie. 2/ prin virgulă;
pronume (adj. pron.) relative SB Ajunge V cât ai scris. 2/ - model pentru
care, cine. ce, cât, ceea ce construirea unor
unde, când, cum, cât SB introduse prin
expresii verbale impersonale SB E posibil V | să J diverse elemente
plouă. 2/ de relaţie:
Nu se ştie (că,
e bine, e greu, e posibil, e o bucurie, e oricine, oricare SB E de nedescris 1/ |ce| a făcut.
2 să, dacă, unde,
de nedescris, nu-i nici o nenorocire /
cine etc.)
etc. SB
Trebuie (să)
Nu-i nici o nenorocire '/ |dacă| vei întârzia. 2/
SB
verbe la diateza reflexivă impersonală Nu se ştie "V câţi elevi au participat. zl
se zice, se crede, se aude, se pare etc. SB Se pare "V că vom sosi la timp. 2/

verbe la diateza pasivă impersonală SB

a fost scris, a fost menit, a fost dat etc. Nu i-a fost dat / să reuşească. dl
1

adverbe şi locuţiuni adverbiale predica- SB

tive Poate '/ că vor reuşi. zl SB Cu siguranţă
1
poate, bineînţeles, probabil, cu sigu- / că vor sosi la timp. 2/
ranţă, fără îndoială etc.

Felul întrebarea Termenul regent (de cine e cerută) Elemente de relaţie subordo- Exemple Observaţii
propoziţiei natoare prin care se introduce

2. Predicativă ţine locul un verb copulativ din regentă conjuncţii subordonatoare PNI PR Fata părea v să - stă după regentă
(PR) unui nume (care formează predicat nominal că, să, ca ... să, dacă, de fie supărată. 2/ şi nu se desparte
predicativ incomplet): a fi, a deveni, a ajunge, a locuţiuni conj. subordonatoare PR prin virgulă. Model
ieşi, a se face, a rămâne, a părea, a ca şi cum, ca şi când pronume de regentă pentru
însemna, a se crede, a se naşte, a se (adj. pron.) relative care, cine, Totul părea '/ ca şi când nu s-ar fi schimbat nimic. zl construirea PR:
chema, a se numi ce, cât, ceea ce adverbe PR "Problema este"
relative unde, când, cum, cât El a ajuns "V ce şi-a dorit. 2/ (că, să, dacă,
oricine PR unde, cine etc.)
Ea a rămas '/ cum o ştii. 2/
PR
întrebarea este V dacă vom reuşi. zl
PR Problema este V ce preţ au biletele. 2/
 3. Atributivă care? un substantiv / pronume / numeral / altă conjuncţii subordonatoare AT - stă după regentă
(AT) ce fel de? parte de vorbire substantivizată că, să, ca ... să, dacă, de sau intercalată în
al/a/ai/ale pronume (adj. pron.) relative regentă.
cui? care, cine, ce, cât, ceea ce Omul '/ care a venit2/mi-a adus o veste bună. '/ Model de regentă
cât/câtă/ adverbe relative AT A luat hotărârea 1/ să plece mai devreme. 2/ pentru constru-
câţi/câte? unde, când, cum, cât AT irea AT: "Şi-a pus
problema"
A vizitat locul "V unde s-a născut poetul. 2/ (că, să, dacă,
AT Constatarea V cât de repede a trecut timpul2/ l-a unde,« cine etc.)
uimit. V

4. Completivă pe cine? un verb tranzitiv conjuncţii subordonatoare CD Vrea V ca mâine [să] plece la mare. 2/ - stă înainte sau
directă ce? din regentă că, să, ca ... să, dacă, de CD după regentă şi
(CD) locuţiuni conj. subordonatoare nu se desparte
cum că, precum că pronume prin virgulă;
(adj. pron.) relative care, cine, - model pentru
ce, cât, ceea ce adverbe construirea unor
relative unde, când, cum Mi-a spus '/ cum că l-ar fi certat părinţii. 2/
CD introduse
pronume (adj. pron.) nehotărâte CD Am aflat 1/ |ceea ce| mă interesa.
2 prin diverse ele
oricine, oricare, orice, oricât / CD
mente de relaţie:
Nu ştiu (că, să,
Imi spune '/ orice face. 2/ dacă, unde, cine
CD Nu ştiu V| când I a etc.)
plecat. 2/
CD lată V ce a lucrat. 2/

:
Felul întrebarea Termenul regent (de cine e cerută) Elemente de relaţie subordo- Exemple Observaţii
propoziţiei natoare prin care se introduce
5. Completivă cui? un verb un conjuncţii subordonatoare CI Se bucură 7 că l-ai invitat. 2/ - stă după regentă
indirectă de cine/ce? adjectiv un că, să, ca ... să, dacă, de CI sau intercalată şi
(CI) la cine/ce? adverb o locuţiuni conj. subordonatoare nu se desparte prin
despre ce/ interjecfle cum că pronume (adj. pron.) virgulă. Model de
relative Mulţumit '/ de ce a realizat, zl a plecat în concediu. '/
cine? etc. regentă pentru
care, cine, ce, cât, ceea ce CI ■
asupra/con construirea CI:
unde, când, cum, cât pronume E bine '/ de oricine munceşte aici. zl
îra/împotri- Nu-mi amintesc
(adj. pron.) nehotărâte CI
va cui? (că, să, unde,
oricine Vai '/ de cine nu ascultă. 2/
CI cine...)
Mă tem '/ cum că nu vei veni. zl

B. Circumstanţiale
 Felul întrebarea Termenul regent (de cine e cerută) Elemente de relaţie subordo- Exemple Observaţii
propoziţiei natoare prin care se introduce
6. unde? de un verb un adverbe relative CL - adverb corelativ:
Circumstanţială unde? pe adjectiv un unde, încotro, dincotro • Priveşte '/ încotro îţi arată. zl acolo;
CL
Casa construită '/ unde a fost muzeul zl e a lor. '/
CL
Acolo V unde se află, zl se simte bine. 17
CL
Hai "V la cine ne-a chemat. zl
CL
Mergem în vizită '/ la oricine ne invită. 'dl
7. când? de un verb un adverbe relative CT - adverbe corela
Circumstanţială când? pe adjectiv un cât, când, cum adverbe tive: atunci, atât,
Câinele vine '/|când îl chem. zl
CT
Cum l-a strigat, V a şi răspuns. zl
CT Stă la
plajă V cât are voie. 2/ CT .

Te ajută, '/ oricând îl soliciţi. zl

CT Nici n-a intrat
bine pe uşă, V[că] a şi sunat telefonul. 2/ CT

Ori de câte ori îl doare capul, v ia un antinevralgic. zl

CT
Casa construită V după ce s-a terminat războiul zl
rezistaşi astăzi. V

Felul întrebarea Termenul regent (de cine e cerută) Elemente de relaţie subordo- Exemple Observaţii
propoziţiei natoare prin care se introduce
8. Circumstanţiaiă cum? în un verb un adverbe relative CM -adv. corei.: aşa,
de mod ce fel? în adjectiv cum, cât, precum adverbe A procedat '/ cumj l-ai sfătuit. zl tot astfel, cu atât;
CM
Precum a învăţat V aşa a făcut. zl
CM A mâncat V cât a putut.
2
/ CM

Fuge repede "/(cum zboară şoimul. zl

CM
Se făcea tot mai frumoasă V pe măsură ce creştea.^/
CM
Se purta 1/j ca şi cum ar fi fost nevinovat. zl
 CM
Ascultând muzică 7 oricât de tare voia, zl şi-a deranjat
vecinii. V ■

din ce un verb un conjuncţii şi locuţiuni CZ -adv. corei., loc.

cauză? adjectiv un conjuncţionale subordonatoare Si-a pus mănuşile, V| fiindcă era frig afară. ZI adv. corei.: de
CZ Supărat V jc¥j nu i-au chemat ia joacă zl n-a
mai vorbit cu ei. V
CZ

9. Circumstanţială Mergea încet '/'l deoarece îl durea piciorul. zl

de cauză CZ •
(CZ) Cum | îşi învăţase lecţia V a luat notă mare. zl
CZ Hai, 7 că ne aşteaptă. zl
CZ

|Dacă n-ai învăţat, 7 de aceea ai luat notă mică. zl

CZ
jDe vreme ce a fost cel mai bun, '/ a luat premiui întâi. zl
10. cu ce un verb un conjuncţii şi locuţiuni CS Copiii au plecat V să culeagă flori. zl -adverbe corela
Qrajmstanţială scop? adjectiv o conjuncţionale subordonatoare CS Sportiva antrenată 1/ să câştige concursul zl s-a tive: pentru aceea,
de scop în ce interjecţie să, ca să, de, pentru ca să accidentat. de aceea, înadins
(CS) scop? CS Du-te V de cumpără pâine. 2/ -stă după regentă,
CS învaţă V| ca săj intre la facultate. zl CS rar înainte;
-se desparte prin
virgulă când se
află înaintea
regentei;
Pentru ca să nu întârzie, '/ şi-a pus ceasul să sune.
Feiul întrebarea Termenul regent (de cine e cerută) Elemente de relaţie subordo- Exemple Observaţii
propoziţiei natoare prin care se introduce

11. cuce un verb o conjuncţii şi locuţiuni CŢ - adverb corelativ:

Circumstanţială condiţie? interjecţie conjuncţionale subordonatoare Dacă vrei cireşe, 7 culege din pom. zl atunci;
condiţională în ce caz? dacă, de, să, în caz că CŢ Să fi fost eu în locul tău, V aş fi procedat altfel. zl - stă înainte sau
(CD CŢ după R şi se
la-ţi umbrela, V | î n caz că| plouă. zl desparte prin vir
CŢ De vei veni, V ne vom bucura. zl gulă (cu excepţia
CŢ cazului când arată
singura condiţie).
Hai la cumpărături, '/ dacă ai timp. zl
12. în ciuda un verb un conjuncţii şi locuţiuni CV -adv. corei.: şi tot,
Qrcumstenfală cărui fapt? adjectiv un conjuncţionale subordonatoare z totuşi;
Deşi e mic, Ve isteţ. l
concesivă adverb deşi, că, să, de, cu toate că, CV - stă înainte sau
(CV) o interjecţie chit că, măcar că, măcar de, Fratele tău, V că e mare zl şi tot nu are voie acolo. "V după regentă;
măcar să, chiar de, chiar CV - se desparte prin
dacă, chiar să; Să -i explici de 1000 de ori, V şi tot nu pricepe. zl ev virgulă.
pronume (adj. pron.) relative
şi nehotărâte Rezistă, V cu toate că îi e frig. zl
cine, oricine, orice, oricare, CV
oricât; Nu mă duc la el, V măcar că I m-a invitat de multe ori. zl
adverbe relative şi nehotărâte CV
oriunde, oricând, oricum, Chiar dacă e târziu,1/ telefonează-i. zl
oricât, unde, când, cum, cât. CV
Oricine ar suna la uşă, "V să nu deschizi. zl
CV
Cât ar munci V şi tot nu e apreciat. zl
CV
L-a ajutat, '/ oricât | de greu i-a fost. zl
13. care e un verb un conjuncţii şi locuţiuni CNS - adv. corelative:
Crcumstanfală urmarea adjectiv un conjuncţionale subordonatoare A mâncat atâta ciocolată, V încât l-a durut stomacul. zl atâta, aşa, prea,
consecutivă faptului? adverb încât, că, să, de, ca să, încât CNS destul, astfel;
(CNS) să, aşa că, astfel încât, cât să Era atât de fericit V că îi îmbrăţişa pe toţi. zl - stă după R;
- se desparte prin
CNS
Era prea trist V |ca să mai zâmbească. zl virgulă.
CNS
Nu e atât de naiv "V încât să te creadă. zl