Tr,r,BURiRr crRcuLAToRn

1. TROMBUSUL RO$U RECENT

un coagul-/cheag sanguin apdrut in timpul vierii

l:lljl-t-*,"
rnftacardtac.
individului, intxavascular sau
P€nau a se constitui un homb trebuie indeplinitii
triada lui Virchow:
- leziuni ale endoteliului vascular sau ale peretelui
cardiac
- staza / modjfican- ale {lur<ului sarguin
- nrlburari ale factorilor de coazulare
Localizarea trombusului poate fi intrivascular.a (artere.
vene) sau intracardjaca.
Macrorcopic: masd sorida de culoare roqie, ;""";ia
i;;;;#;;;;'.au cardiac, cu
suprafati neregulati, rugoasi, aveld camcter uscat,
consisteltra crcsc"a Alalif. '
F:T:yo*,.t"'.q"-'"tuI
de
histoparotosic Fezi"r6
grosime micd alcdtuir dinsore inrerior spls
;;dil;;;;;;iffio ueoa 6eret"
exterior din endoreliu pu"irn"n,o.,
fibre muscutar.e netede. elastice
9i ;esut cei'l* l*);
t:::::l-1i"il.!11,j .,"+""-*
p";;;;;;fr*"'J"illi,,"r
^iriluiin-.u',
cu masa trombotici constituita dintr_o "*".r.
iT:j;.r*:
,rurUra. care reprezrnu suporhrl pe care
sunl a$ezate elementele figurate
relea ae
frecvente hemalii. plachete si rare l;ucocrle. ale sd.ngelui.
Clarific.rea troDbilor se realizeaza dupd mai multe criterii:
-dupe modblogie: homb alb
tromb rofu
tromb mixt alcituit din cap: aspect de tromb alb
corp/pies4 intermediari: prezintii linii Zahn
coadd: aspect de tomb iosu
-dupe vechime: tromb recenl
tromb vechi
-dupi gradul de obstrucfie al lumenului vascrrlar: tromb parietal
o"l*iu
-dupe conlinutul de g€rmeoi bu"i"ri"ni, ao-b ,"pT"d
tromb aseptic

r:..necroze de coagulare aparura in urma ischemiei induse

HSfjP;:::l
roLata lr aculuDrusca a Luei anere/ram anerial.
de obsrruclia
in funcle de tipul vascularizaliei organului
afec?t
.di:lingen doud tipuri de infarct: .alb/anegic il d#; a" ,ip
teminal si infarct rotu,4emoragic la organele cu dubla vasculirizalie "i"ri"":.-#i4i"
;ir*.;;i*a.
2.INI'ARCTUL RENAL RECENT

lnfaxctul rerBl esie o zoni de necrozi de coagulare

ocluzia totald ti aculd a unui ram arterial renai S.t"
*'
apiruti h urma ischemiei determinati de
Cauzele care pot duce la aparilia acestuia sunt: ";
i"f.J"lb ,"r;ffi.'
- trombembolie {fragnent ce orovine din AS VS /
inlarct miocardic: tromboza dinh_un anevrism j.;;;;;; *
dintr-o tromboza pariehla post
- tromboza la nivelul anerei renale / ram din arlera""";; il"j
renuid
- leziuni inflamalorii la nivelul arterei renale.
 Macrorcopie: La 24 de ore de la nroduc€rea
afledale. pe supralhla rinichiului
-obstrucliei
se ideolifica o ,onu puiida-..ulb_ga.tb,,j..
";" p-;;;;;
decapsutar
oryanului, hconjurat, de un lizereu alb qi-de ,.rn-
,ffi .uprurup
chenai-."U"_"i"f".# A"_"t.rl"u
afectare variaza de la cdtiva mm la c6ri\a.cm. pe -*i
suprafala de secliun. u-iii.ii,rlui. f.""6*.
longitudinata prin hitut renal). zona rte.infarct
"r"'f;; ;;;;i*;;'"'u
",riu,
orienrar cebe hilul renal 0r,., ,a*o,
5i larura opusa vrirfutui respecriu orienli! +J*ordir"_.i
Prep&nt-hiltologie sec[iuni la parafine- coloragie iemar,oxilin_eozi;;. -- "*'
Dugnornc br$ologic dc orgeni rinichi _ organ parenchimatos
alcatuit din:
l. contcala ce conple glomeruli renal {ghem capilar cu nurneroase
de_un epiretiuiurriO iuui
"'"'""" inconjurat de
hemarii.
:"1:il1 P"yr:y.gpetau 5i
seclionafi"o"toJ,'ii'*'
z. medutard- alcihrite numaj din tubi ce apar
sub di-verse incidente. Stroma dintre
aceste componente este reprezentatA de
}esut conlunctiv togar in cetof" gi-i,ii" ql nu_".ou."
vase.
Mcrorcopie: in zona de infarct se disting.siluetele glomerulilor
amorfe, colo@te acidofil _ celulele nu p*_rl"ta ii hrbilor renali (shucturi
lumenele capilarelor nu coDlin hematii):
*"r.ii"""i.J-*,J oi"r",j",'i."gtn*o,, ,ar
aceasld zone e$e io"onj*uta O" ,*a
polimorfonucleare si macrofape: ta
"eriferie. .""..""i"-."-".i""i"#')iil un,"no.. ..
identiEca hiperemie (vase cu irutre hemarii
in tumenul tdrgi,, ;i;;;r"g;;rrravazare
hematii): pe alocuri cele hei zone se inrrepdrruna. ,' de
.rc
".ni"jp*li. "."i#,..'
3.INFARCTUL MIOCARDIC RECENT

Este un infarct alb/anemic caracterizat prin.aparifia

unei zone de necrozi de coagulare la
nivelul cordului, constituiri in urma ischemi"i
coronare / ran coronarian,
i'rJr!" a"
"irt
rli"-i"ifu uii"ll *",
"
**"
Cauzele lrecrent illdlnile sunt reorezentate
de: alerosclerozd: spasm anerial general de
hiper_
tensiunea aneriale. sress, embolii. tromboze.
*";," l"*,,".
Mrcrorcopier dupd 48 de ore de la nror{usslqa.obsrrucliei"oronu-"nll"ro"ij'ni"ii
,'. ;;;;i;;
de diverse dimensiuli. flascd. consilstenl5 moale..reliefatd "*""tur" zona palida.
in mport cu supralala cordului, cu
margini nerqgu)ate. inconj urali de un lizereu garben.
inconjL'at ra nindul sau de un chenar
ro$u-violet. ln cazuJ. infarctelor de dimensiuni-mari
*p"ril pr"ar"J*p*" corduluj. Cele
mai frecvente tocaliziri sunt la nivetut: p"4irrii
;;i;;;ai;
cordului, sept interventricular, zona subendocardici. "l""r"i,ffii"l*u, "o*rr
Prepani.hirtologic: secliuni la pamfi na. coloralie hemaloxilin_eozina
t_*+o.q" hirtologic de orgu: fibre miocardice_ fibre musculare
de tip srriat, cu nucleu
situat cenhal si sarcoplasmi bogatd h
iuml nucleului.
Mcrorcopie: fibrele musculare cardiace lipsite de structud
(in. zona de necroza): in jurul $i nuclei sunt acidofile, omogene
lor se observa innttrate infiu.u,o.ii .a"or"."ntu," O"
polimorlonucleare neutrofile iar la perilerie
exi.,i " *'
r,ip""""" tl rr"rno}!i".

4. INI'ARCTT'L PUIN4ONAR RECENT

Zona de necrozi la nivelul oarenchimului pulmorEr

rezultati prin ischemia
-t"'""' indusA de
obsfuclia bruscd ii rorala a arlerei pulmonar" /,urn
din une;;;;;";;;.
Datorite faptului cE plaftinul este un organ
cu shuctrrd laxi $i are dubld vascularizalie,
ir[arctul pulmonar r a fi un infarct rogu sauiemoragic.
( auzele 6ec\ent incriminate
in producerea sa swt: embolia - 5i romboza dezvohala in
contextul hipenensiunii pulmonare/ateroscleror"i prrt
onal.".

6
 : -ani de dimensiuni diferite, de culoare ro$ie-violet, consistenld crescutd,
to r4,ort cu suFafala oryanului, acoperite de pleurA cu depozite de fibrini; pe
sEdune zona respectivd are foruli tiunghiulad cu unul din vArfuri orientat citre
m qi cu baza opusa varfului respectiv oriedati cetre suprafafa pldmdnului. La
-ziei, fi.agmentul recoltat din zona de infarct cade la fundul vasului cu api.
Hogic3 secfiuni la paiafini, coloralie hematoxilin-eozird.
i lirtotogic de organl pl6mdn- organ parenchimatos alcituit din alveole pulmonare
akre delimitate de p€reti subtid, reprezentali de l€sut conjunctiv cu fibie elastice
cqilare sanguine; pe suprafala dinspre cavitatea alveolard exisg un stat de celule
{.dde alveolare); de asemenea s€ constati ducte aeriene, (brcnhii, bronhiole) cu
c qrat de un epiteliu cilinddc situat pe structuri conjunctive/cartilaginoase, cat
fi
ine (artere, vene).
numeroase hematii acoperi perefii nesrozali ai alveolelor pulmonare; se
$i celule incarcate cu pigment de culoare bruni (siderofage); pe alocuri p€relii
1}&i se identificd sub aspectul unor siluete colorate acidofil, nevascularizate; la periferia
-! e gisesc alveole pa4ial umplute cu hematii ce au perelii ingrotali datorit?i hiperemiei
qikq
- edemului qi infiltratului inflamator cu polimorfonucleare.

SIrcATTJL DE STAZA / FICATUL CARDIAC / STAZA IID,PATICI / EIPEREMIf,,

tt![vA cRoMcA mPATrc.i.
Se c@qetizeazi in cre$terca cantitilii de sange irl teritoriul venos qi capilar la nivelul
gachimului hepatic.
Cdzele sunt reprezentate d€ insuficienti cardiaci dreapti; consecutiv unor sufednle
pohomre: emfizem pulmonar, astm brongic, tuberculozd pulmomrl, brcniite cronic€ etc
rraltind aqa-numitul cord pulmonar; obstruclia venei cave inferioare; obstruclia venelor
ryEhepatice (sindromul Budd-Chiai); boalaveno-ocluzivi hepaticd.
Xrrorcopic: ficatul are volumul $i greutatea qescute, capsula Glisson este destinsd, culoar€
h&-violet iar la sectionare se scuge o cantitate mare de sange inchis la culoare.
In mport cu timpul scurs de la instalarea cauz€i, staza hepaticd paxcuge patru stadii.
- stadiul I (descris mai sus)
- stadiul II mai poa a denurnirea de ficat ,Inuscad"/ficat ,,in cocarda": ficatul igi
pisteazi caracterele descrise ante or cu exceplia culodi; in acest stadiu pe suprufata
parenchimului hepatic cat $i pe suprafala d€ secliune se identificd un aspect policrom
reprezentat de zone foarte mici ro$ii-viole! incojurate de o zoni galbeni iar aceasta
lncotljwati de o zonl ro;ie-brune (aspect asemEnfior cu tri mici zone concentrice).
- stadiul III: ficat inversat/intervertit: se meuline aspechrl din stadiul II numai ci in
contextul aspechiui policrom se identifici doui zone.. zone de culoare bruni ce
inconjoard zone de culoare galben6.
- stadiul IV: ciroza cardiaca - ficat cu suprafala n€regulatA, granulari, consisteqi
crescutd, volum putin mictorat,
Preprrrt hiriologis secliuni la pa€fina, colorafie hematoxilin eozinl.
Diagostic hirtologic de orgru ficat- organ parenchimatos alcAtuit din lobuli hepatici (ted-
toriu poligonal centrat de vena centrolobulard 0i compus din hepatocite cu dispozitie radiarA-
cordoane Remack, ce delimiteaz6 capilarcle sinusoide), la unirea a aproximativ hei lobuli he-
patici se identificd spaliul port/Kieman- spaliu conjunctiv ce cupride o arterioli {arn din
i
adera hepaticd, o venuld -ram din vena po ti canalicule biliare tapetat€ de un rerd d€ celule
epiteliale cubice.
 Microrcopic:
- stadiul I:vena centolobulari dilatarii, cite cale converg capilare sinusoide
hiperemiate; unele hepatocite din jurul venei centrolobulare
sunt-atroiiate.
- stadiul U: vena cenholobulari dilatat4 catilare sinusoide hiperemiate;
hepatocite
pedcentrolobulare atlofiate; hepatocitele din zona mediolobular;,
foarte sensibile la
anoxie, prezinl?i aspect de dishofie grase; heputocit"le dir, ,ooa po*"ri"i
a lobulului
hepatic nu sunt afectate.
- stadiul III: hepatocit€le pedcenholobulare qi mediolobulare prezioti
importante
leziuni degenerative, unele celule fiind chiar necrozate, in ,anorU
t a" U
periferia.lobulilor hepatici nu prezint?i leziuni (sunt indemne "puto"it"t"
a" ieri,.riet, astfel incat
,,lobulul hepatic pare centnt de spafiul port,'
- stadiul IV: arhitectura parenchimului hepatic este modificata datoriti
fibrozei
importante (aspectul va fr detaliat la patologia aparatului
dige*ivj.

6. STAZA RENAI"{/RINICEI DE STAZ.{/trIPEREMIE PASWA

CROMCA RJ.NALA
S€ caracterizeaze pdn cretterea cantitalii de sange in Fritoriul
venos qi
(auzele trecvent inrilnite care duc la aparifla acestei patologii capilar al rinichitor.
sunl reprezentate de:
insuficienla cardiaci dreapte/globah; leziuni_ la;ivelul ,.j;, ,";;. i;_l;r" pe ibnd de
ateroscleroza): compresii asupm venelor renale.
Macroscopic: rinichi mdrili de volum qi grcutate; capsula renald
este destinsd; consistenfi
crescutd; la sgctioqaxe parenchimul rdzbuzeazi. (€ste ;uft
continut in ,upoJ cup.utay; p"
*pr.ufif- q" secfirme zona corticali prezinti pic eteuri d" .otoar" .oqi;lloiol"f ",, imita dintre
comcata lt medujard este ttearM; \,€nele sunt dilatate, concretizandu_se
sub aspectul unor
dungi de culoare rogi€ inchise.
Preprnrt hirtologic: secliuni la parafi n6. colorape hematoxilin_eozind
Disgnoltic histologic de organ: rinichi . organ parenchimalos alciitui
L din:
1. corticala ce conline glomeruli lenal (ghem o*e.o*e henoatii, inconlurat de
capsula Bo.wmann, tapetata de un epit€liu twtit) "upila. "u
,i iubi conrorti; $i
2. medulara, alcdtuiti numai din tubi ce apar sectionafi sub diverse incidelt€.
Stioma dintre
aceste componentg est€ reprezentatd de
lesut conjunctiv bogat in celule ,i fibre $ [umeroase
vase.
Mcroscopic la nivelul glomemlilor capilarele sunt hiperemiate (in lumenul unui
capilar
sectiotrat tramversal se identifici mai mult de doui hematii); de
asemenea capitarele din
releaua p€ritubulara sunt hiFremiate iar venele
9i venulele conlin mdt sange in lumen.
Datodtd hipoxiei, la nivelul celulelor epiteliale rubulare se pot pune
in eviien6 feziuni
distrofice (distrofie granularE, dishofie vaclolari, disrofie gr;t
o_;a;uoL4 Ai.rofi" gr*e
{i chiar necroze); intersrilial miai infllfiale inflamalorii croniL.

PULMONARI,/PLAMiNUL DE STAZ.4AIIPEREII{IA PASIV,i CROMCA

7. STAZA
PULMONAR.{

Reprezinti cle$terca caditefii de sange in teritoriul venos gi capilar

pulmonar.
al parenchimului

d:gii este.frecvenr
reprezenrari de insuficienla cardiaca sringa. produsa de
stenoa"::,:"i"pi
9:]11 rutrale ducand astfel la aparjlia plAmdnului cardiac.
Macrclcopic: pldmanul are volumul fi greltatea crescute; culoare brund, co$istenld
crescu-
u; la secfioDare se scurge o cantitate mare de s6nge inchis la culoare, cu camcter spumos.

8
Preprrrt hirtologiq secliui la parafna, colorafie hematoxilin-eozine
D[gmrtic hfutologic de orgrn: pEman- organ parenchimatos alcituit din alveole pulnonaxe
- cavitifi aedene delimitate de pereli subtiri, reprezentali de tesut conjunctiv cu fibie elastice
ce conline capilare sanguine; pe suprafafa dinsprc cavitatea alveolarl existA un st at de celtrle
turtite (celul€ alveolare); de asemenea s€ constati ducte aeriene, (bronhii, bronhiole) cu
peretele tapetat de un epiteliu cilinddc situat pe skucturi conjunctive/cartilaginoa$e, cat
$i
vase sanguine (artere, vene).
Microlcopiq la nivelul per4ilor alveolari capilarele sunt hiperemiate, au traiect sinuos gi
proemine in cayitatea alveolart; alveolele congin hematii extravazate, edem gi macrofage
cunoscute sub denunirca de celule ,,cardiace", care conlin in citoplasma pigrnent de culoare
brunA (colorafia Perls /Albastu de Prusia,/Albastru de Berlin evidenliaza iaftul ce pigmentul
conlinut tt citoplasna maoofagelor este hemosiderintr - se coloreazi in albastu).
DrsrRoFtr

I. IJZIIJNI HIDROPROIIDICE TT.I RIT{CH

Procesele distofice sunt expresia unor tulburdri metabolice sau enzimatice ce devin evidente
morfologic la nivelul compartimenhrlui celular sau al structurilor intercelulare.
Leziunile hidro-protidice sunt urmarca unei perturbiri a mediului ionic celular urmati de
alteriri ale ultrastructurii celulare caxe igi gdsesc expresia microscopici in modificarea
aspechrui citoplasmatic: intumescenld clard, inhmesce[fa tulbure, distrofia granulari,
dishoha vacuolartr, distrofia granulo-vacuolad.
Evolutiq in cadrul proceselor degenerative, celulele igi pot pistra rcsursele ftnctionale
aspectul shuctural (leziune reve$ibila) dar, cAnd acliunea agenhrlui etiologic este indelungati
$
gi sever[, modificirile shucturale pot ajuoge pdni la necrozi/moarti celulara fleziune
ireversibili).
La nivelul parenchimului renal aceste leziuni se identifici in celulele epiteliale ale tubilor.
Cauzele ce pot duce la aparilia acestor asp€cte patologic€ sunl tubulonefroze
toxice/infecfioase; alterdri ale filtradi glomerulare; s€pticemii; intoxicalii.
Macroscopie rinichi mdrili de volum gi greutate, cu aspect hrlbure, mat, asemanator cu
,,camea fialt6"; capsula renale destinsa; b seclionare paretrchimul rezbuze^ze (confinut mai
marc in nport cu capsula); pe suprafala de s€ctiune nu se constate diferenta intre corticalA
9i
medulari.
Prepar8t histologic secliuni laparafind, coloralie hematoxilin-eozina
Diagnostic histologic dc organ: rinichi - organ parenchimatos alcituit din:
l.corticali ce aonline glomeruli renal (ghem capilar cu numeroase hematii, inconjumt de
capsula Bowmann, taperatd de ull epiteliu hrtio $i tubi contoti;
$i
2. medulara, alcAtuftA rumai din tubi ce apar sec{ionapi sub diverse incidente. Slrorlla
dinhe ac€ste componente este reprez€ntati de t€sut conjurctiv bogat in celule qi fibre
st nunercase vase.
Microscopic la nivelul tubilor contofii $i anselor Henle se pot observa asp€ctele de distrcfie
hidro-protidici, pu16nd pr€domina unul dintre acestea:
- intumescenla clari: celuli mdriti de volum, cu nucleu normal qi citoplasma clari.
- intumescenld tulbue: celuli miriti de volum, cu citoplasmi nrlbure (aspect inceto$at),
foarte fin granulari, nucleu noimal.
- degenerescenl5 granulari: celuli mtuitd de volum, citoplasmd cu aspect granular,
nucleu normal/picnotic.
- degenerescen{i vacuolara: celuli mtuiti de volum, citoplasma conlinc vacuole de
diverse mirimi, imprecis delimitate, nucleu normal/picnotic.
- distrofia granulo-vacuolard: celula miriti de volur& citoplasma conline atat granule
cet $i vacuole, nucleu normal /picnotic.
Atata dmp cet nucleul persisti la nivelul celulelor leziunile sunt revercibile odati cu incetar€a
acf iunii agentului cauzator.

2. DISTROFIA HIALIN;. ftV OVM / OVARIJL EIALIN

Termenul de hialin este utilizat pentu descrierea unui rnatedal tanslucid, cu aspect omogen,
acidofil, acelular, ce se acumuleazi de reguli interstitial $ foarte rar intracelular. Unele
varietdli de hialin sunt de natua proteictglicoFoteici.

ll
 Hialinul poate si apare in contextul unor procese patologice (cicatrici vechi, olganizarea
trombilor, nefropatii glomemlare, tumo benigne/maligne, -hipertensiune arteriala,
ieftopatii
cronice, h€patifelirale/toxice etc) sau uneod poate reprezenta-un proces
de involulie nomrali
a.lesuturilor ..imb6triinite' (involutia corpului galben al ovarului rezultdnd
corpul albicans).
tnalrDoza aflerelor uterine la menopauza sau hialinoza arterelor din
diverie lesuturi la
persoanele in varste.
Macroscopic: ovaxul are comistenta qescuta iar pe suprafata de s€ctiune
se identihca zone
de dimensiuni diferite, bine delimitate, omogene, afuicioase, translucide.
Preprrrt hiltologiq sectiuni 1a parafura, coloratie hematoxilia-eozina
Diagnortic
lfltologic de orgrtr: ovar- prczinta la periferie capsula_ condensare de fibre
conjunctive dispuse paralel; urmeaza corticala ce conine foriculi ou*r"ni
io aiu"rr" a"
dezvoltare, dispusi intr-o sfoma dens4 bogat celulara; medulara "tuat
."pr"r"nf.tu ain t".rrt
cotjunctiv lax cu numeaoase vase sangume.
atbicars..reprezinta depunerea de hiatin, in condirii fiziologice, pe
f^:y::n-t::,:::{, dm involutia corpului galben; arc aspect omogen, acidofil, dimensiuni
:[1T:.i,.ruttut
olren&, lomra rotu_nd-ovala / neregulata; nu
Fezinta in jur reactie inflamatode. La nivelul
p€rerlor anenah ingrosati se pot distinge depozite de substanta
omogen4 acidofila.

3. DISTROIIA FIBRINOIDA / DEGEI\IERESCENTA NBRINOTDA / NECROZA

X'IBRINOIDA

Fibrinoidul- este o substanta cu aspect omogen, fin granular sau

filamentos, acelular4
acidofil4 PAS, pozitiva ce prezinla afinitati tinctoriale-aseln-u,oar" i,tlrr"i
de unde si
denumirea de flbrinoid.
Distrofia fibdnoida este un element aaracteristic bolilor cu componenta
imuna (LEs_lupus
eritematos sistemic, boala reumatisqal4 reactii de hipersensilititad
scteroaermie,
dematomiozitq poliarterita nodoasa etc). In fimctie de a" io.rrrar", compozitia
chimica.. a. fibrinoidului este complexa si include: f,tanu, "ooaltit"gu.aioluflne, proteine,
mucopolizaharide etc.
ProperNt hiltologiq sectiuni la parafina, coloratie pAS.
mase acidofile. PAS- pozitive, omogene/fin granulare, de intindere
lfi1Tt*li1t
rnconJurate de infiltrate inflamatorii alcatuite din limfocite, plasmocite,
variabila,
histiocite, fihoblast;
si fibrocite,

4. AMILODOZA RENALA / DISIROI'IA AMILOIDA RENAI,A

Amiloidul esie o substanla protgica patologica depozitata extxacelular la nivelul

tesuturilor si
organelor, realizand diverse aspect€ anatomo-clinice.
Se pme in evidenla prin coloratii speciale:
-Rosu de Congo - depozitele de amilod se coloreaza ortocromatic
-Violet de Gentiana - amilodul se coloreaza metaqomatic
-io.lumina polarizata, dupa Rosu de Congo se observa
_ birefringenta verde.
Amiloidoza renala apare ftecvent in cwsufamiloidozei secundar"e.
Mlcrorcopici rinichii sunt maxiti de volum, au suprafata neteda sau usor
neregulata,
..r-l palizi; pe suprafara de sectiune corricala este
::l-tlI-" "T*"*,
culoare cenu$u-galbure si aspect ceros.
fuflau, ingro*o, -"
Preparrt histologiq sectiuni la parafina, coloratie Rosu de Congo

12
Dirgnortic hirtologic de orgen: rinichi - organ parenchimatos alcatuit din: 1. corticala ce
contine glomeruli rcnal (ghem capilar cu numeroas€ hematii, inconjurat de capsula Bowmann,
tapetata dc un epiteliu tutit) si tubi contorti ; si 2. medular4 alcatuita numai din tubi ce apar
sectionati sub diverse incidente. Stroma dinte aceste componente este rcprezeniata de tesut
conjrmctiv bogat in celule si fibre si numeroase vase.
Mcrolcopiq folosind una din coloratiile speciale, se evidentiaza prezenta depozitelor de
amiloid la nivelul membranei bazale a anselor capilare glomerulare (materialul depozitat
apare sub aspectul unor mici ,,noduli"ce cresc progresiv in volurn, ducand la obliterarea
lumenului vascular; odata cu trcerea timpului intreg glomerulul va fi tarNformat intr-o masa
omogen4 acelulara, de forma rotLrnda), in mezangiu, in capsula Bou,manrq pe membrana
bazala a tubilot, in peretii vaselor mici (frecvent in arteriolele aferenle) si interstitial de,a
lungul hbrelor de reticulina.

,.,ilk*{**?frcAnr' cRAs
Reprezinta acumularea de lipide neutre intracelular, la nivelul parenchimului hepatic.
Depozitele lipidice trnt fi vizualizate la microscopul optic dupa prelucrarea corespunzatoare a
ftagnentului prelevat (prelucrare la gheata, p€ntru a se evita dizolvarea grasimilor in solventii
uzuali), sectionare la cdotom, iar cupele histopatologice colorate cu una din coloratiile
speciale :
-Sudan III- grasimile se coloreaza in portocaliu
-Acid osmic- grasimile se coloreaza in negru
-Scharlacb-Roth - grasimile se coloreaza ir rosu.
Cauzele care pot duce la aparitia icarcarii gase hepalice sun! hipoxi4 infectii grave,
intoxicatii cu eter, bismut, aN€n, fosfor, in{lamatii, alcoolisnr, diabet yaharat, obezitate,
malabsorbtie, infomelare etc.
Mecroscopie: ficahrl este marit de volum, are marginea anterioara rotunjita, consistenta
scazuta, auloar€ galben-lutoas4 friabil la sectionare.
Prepar&t hirtologic: s€ctiuni la parafina, coloratie Sudan III
DitgnoBtic hiltologic de organi ficat- organ parenchimatos alcatuit dilr lobuli hepatici
(tedtoriu poligonal centrat de vena cenholobulara si compus din hepatocite cu dispozitie
radiara- cordoane Remack, ce delimiteaza capilarele sinusoide), la unirea a aproximativ trei
lobuli hepatici se identifica spatiul port/Kieman- spatiu conjunctiv ce cupride o arteriola -mm
din artera hepatic4 o venula -rarn din vena pott4 si canalicule biliare tapetate de un rand de
celule epiteliale cubice.
Microscopiq hepatocitele marite de volum contin in citoplasma picaturi lipidice mici, (initial
in zona cenholobulara), ce pot ocupa toata citoplasma; prin fuziunea ac€stora apar depozite
lipidice mari care imping nucleul catre marginea celulei si pot rezulta chisturi gasoase (in
unele situatii €le pot constitui susa emboliilor grase).

6. STAZA BILIARA IN FICAT

Reprezinta o distrofie pigmentara datorata petubarii secretiei de bilirubira in cadrul unui

sindrom ictedc.
Cauzele sunt reprezentate de: compresii la nivelul cailor biliare extrahepatice; obstacole la
niyelul cailor biliaxe intrahepatice (ftecvent litiaza, pamziti, procese inflamatorii).

l3
 Macrorcopic: ficat marit de volurn.. culoare
brun_verzuie. capsula destinsa, consistenla
sectionarca parenchimului caile
::ff## biriare fi;",*#dj:iJ se scurse bita
la pamfina. colorarie hematoxitin _ eozha
H:n"i:ll1lt:S",.rectiuni
u."gnosnc hirtorogic de orgrr: ficat- organ parenchimatos a-"u,J, ao
(renronu porieonal lobuli hepatici
cenrxat devena
mdiara- cordoane Remack. ce delimireaza 111"y;qr"1.f
;;;;;;;;;;#;re cu dispozirie
capilarele "isinusoide). la unirea a aproxinutiv
lobuli hepatici se identifica spariul Dorl trej
spatiu conjunctiv ce cupride o'arteriola
dir anera hepatica- o v"nrlu-- ,ro dinf*:lT- -ram
u"* port4 si canalicule bitiare tapetate de un rand
celule epiteliale cubic". de

Yi:f$*;il'.1tl"nfil;"n:ft"" Iuiare conlin,,trombi biliari'- precipitate de

cal si irL celulele
Kupffer se gasesc in ciroptus.a granulidtl:u'il#;ff ff:*"obulare'

7. BOALA GAUCMR

Este o boala melabotica. cu haDsmitere

autosomal recesiva. datomta unui
implicarea lizozomilor (tezaurismoza deficit enzimatic, cu
lizozomalaJ.
lrztma deficitara este beta_slucozids
se acunuJeaza glucocerebrozide in
,9-:|'l "'*
celulele sislemului ,eticulo-histin"irf (splrna.
t"_u,orornurl*1.]""1ffi;ifi,:ffi. sanstioni limfadci. maduva osoasa
Se identilica doua forme clinice:
-forma infantila, neuropatica.
spasrne laringiene. tulburari psihice. "*"r"^lf, 0.,o, shabism, flectarea
capului, spasticitate,
casexe. varsahui: supravieruirea este
-tonDa de cel m'lt doi ani.
cronica- a adulnrlui, cu debr ll ln copilarie'
insotila de hepato-spleDomegalie
adenopatje. si
este mult madta de volum si greutate,
cu aspecr cenusiu-palid pe
ffim"g:;"tttlt
Prcpant-hiltologic: sectiuni la paraflma.
coloratie hematoxilin _ eozina
Diagnostic hirtologic de otgalr: solina _
organ parenchinnlos ajcatuit din l.pulpa
shucturi limtoide srrabature de o aneriola. alba _
si. ip"t;" ,";;; i";;;;;joLr.,u
a. ,inurota.
ii,"""1ff1":ff;'^'hematii
si reucocite. r";*ift;" ;;;;;;"i *ilill'i"n.,0"*.
o"
se identifica plaje/irsule compacte_ de celule Gaucbe.
Y:-.r:oPt::
man. J0 . 40 micronj. acestea au dimensiuri
lorma rotund_ouutu-
cu rnatasea incretita- uni_. bi_. sau mrrhinucleala:
"iropt*rnu
.pu i;;; ili"aiffi
asemanaror
in citoplasma."-po'*1nlA*"nriu,u,"riuf
PAS pozitiv. sau hemosiderina(coloratie perls).

I4
[tvrr,.m,a1n ltnspncu.rcn

1. I,EPTOMEI\INGITA ACUTA PT'RIJLENTA

Inflamatie acuta exudativa, fiecvent intalnita la nivelul sistemului nervos central. cu

prognostic
_rezervai, datorita
posibilitatii difuziunii procesului injlamator b spaliul
subarahnoidian, cu interesarea tesutului cerebral si a sistemului venticular.
Etiologia este ieprezentata d€: meningococ, pneumococ, Ha€mophilus influenzae. escherichia
colli. slreplococ. slafilococ elc.
Macrorcopic: encefalul si maduva spinarii apar marite de volum si conggstionate. Lichidul
cefalorahidian poate fi tulbue sau purulent.
Leptomeningel€ este ingrosat, fara luciu, congestionat si uneori poate prezenta depozite
puulente (material cremos de culoare galben-verzui sau galben-cenusiu mwdar, in functie
de
age[hrl etiologic).
PrGprrrt hirtologiq sectiuni la paxafina, coloratie hematoxilin, eozina
DiagnNtic hirtologic de organ; meninge care acopeta un ftagment de substanta cerebrala.
Microrcopic meninge ingrosat ce contine vase hiperemiate (au lumenul largit, plin cu multe
hematii), edem (exudat colorat slab acidofil), numeroase polimorfonucleare, tare limfocit€,
mononucleare, si filamente de fibrina. Strah[ile extem€ ale cortexului cerebral sau al€
maduvei spinadi pot pezenta infiltrate inllamatorii in juul vaselor hiperemiate.

2. ABCEST'L SEPAIIC

Abcesul hepatic este un prcces inflamator exudatiq purulent, bine circumscris. In functie de
calea de vehiculare a germenilor patogeni abcesele hepatice pot fi:
-pioernice (cale arteriala)
-pileflebitice (cale venoasa)
-colangitice (cale biliara)
Macoscopiq Abcesele pioemice (de regula apar in contettul unei septicemii) sunt multiple,
au dimensiuni mici, 3 - 4 rnm diametrq forma rotund ovala,
Abcesele pileflebitice: sunt multiple, au dimensiuni mari, 50 , 60 mm diametru, forma
rotunda sau neregulata, Ca forma particulaxa se citeaza abcesul ateolar Chauffard caracterizat
prin existenta a multiple cavitati purulente ce comunica intre ele.
Abcesele colaagitice: prezinta puroi de culoare verzuie, iar uneori procesul supwativ este
qrlins la nivelul ficatului, astfel incat acesta (ficatul), poate fi comparat cu un buete imbibat
in puroi de culoare verzuie.
In mare, abcesul este alcatuit din cavitatea abcesului plina cu puroi si ,,rnembrana piogena,,
sau ,,camasa" abcesului care delimiteaza procesul supwativ; in jwul colectiei puulente
tesutul apare hiperemial.
Preprt$ histologicl sectiuni la parafirB, coloratie hematoxilin, eozina
Diagno-stic hirtologic de organ: ficat- organ parenchimatos alcatuit din lobuli hepatici
(teritoriu poligoml cenhat de vena centrolobulara si compus din hepatocite cu dispozitie
radiara- cordoane Remack, ce delimiteaza capilarele sinusoide), la unirea a aproximativ trei
lobuli hepatici se identifica spatiul port/Kiernan- spatiu conjunctiv ce cupride o arteriola
-ram

l5
 din artera hepatica, o venula ram din vena porta, si canalicule biliare tapetate de un
rand de
celule epiteliale cubice.
Microscopic; -puoiul este alcatuit din nuneroase polimorfonucleare, piocite
(polimorfonucleare alterate, incarcate cu grasime). fi brina. hepatocite necrozate.
germeni
patogeni.
-,,mernbrana oiogena" este rcprezentata
.de neoformatie si infiltrat inflamator).
de tesut de granulatie (fibroblaste, fibrocite, vase

In_juml abceselor se comtata; hepatocite cu leziuni distofice, vase hiperemiate,

iniltrate
inflamatorii.

3. APENIIICITA ACI]TA FLEGMONOASA

Inllamatie exudativa purulenta ce inliltreaza intreg peretele apendicular (caracier

- flegmonos).
Etiologia esle reprezentata: colibacili, stafilococi, .n"pto"o"l, g"r."ni
u";;;bi.
Mrcrrscopiq apendice marit de volum, hipercmiat,-cu se."iu
-ut",
depozite de culoare alb-cenusie; la sectionare perelele este ingrosat, ""lJnta pe alocud
," poult" -p" **iotu
(ftiabil), iar in lumen exista puoi. "u
Preprnt hirtologic: sectiuni la parafina, coloEtie hematoxilin _ eozina
D,u8n:sgc hiltologic de orgau apendice organ cavitar cu lumen mic
-
alcatuit din urmatoarele strat[i, de la interior la ixterior: mucoasa cu
si perere grcs,
epitefu ae acop-erlre
cilindric, cu celule calicifomre si glande Lieberkulrr; submucoasa; In*"uiLu
aouu ut*i,
rmul intem dispud circular si unul extem dispus longitudinal; seroasa. Atat "u "t cat si
in mucoasa
in submucoasa exista foliculi limfoizi cu centri germinativi clari.
Microrcopic peretelui apendicular poate prezgnta zone ulceratq (lipsa de
_mucoasa
subst"nta); cel€lalte sfaturi ale peretelui apendicular sunt infiltrate d"
polimorfonucleare; se constata si hiperemie accentuata cat si
,,u-..o*
hemoragie. In rumenul
apcndicelui se.identifica numeroase
_polimorfonucleare. piocire. celule neirozate. hematii,
Irbflna. Mezoul este hiperemiat, infiltrat cu leucocite, iar pe seroasa se constata depozit;
fibrinoleucocitare.

4. PLEUREZIA NBRINOASA / PLf,I]RITA FIBRINOASA

Inflamatie acuta exudativa la nivelul seroasei pleurale obiectivata prin aparitia

depozitelor de
fibrina pe seroasa si acumularea unei cantitati minime de lichid in cavitutea pt"*atu.
Pleuezia poate fi concomitenta cu:
-alie boli pulmonarc: tuberculoza, pneumonie, infarct, abcese pulmonare,
bronsiectazii
-boli sistemice: lupus erit€matos sistemic, artrita reumatoida. uremie
,. -uneori in cadrul terapiei nrmorilor pulmonare si mediastinale grostiradiere).
Mrcrorcopie pleura are luciul disparut, culoare rosie inchisa, cridepozite de culoare alb_gri,
rugoase la palpare. aspecnrl hind comparaL cu imaginea pe care
o are urnrl dupa ce doua felii
de paue unse cu Lmt au lost lipite si apoi dezlipite: uneori acesre depozite pof
imbraca un
caracter vilos, datorita cantitatii mari de fibrina.
Prepanrt hirtologiq sectiuni la parafina, coloratie hernatoxilin eozina
-
Dj&gno*ic hirtologic de organ: pleura- sercasa caxe tapeteaza cavitatile
in care se alla
plamanii. cat si plamanii (foita parietala si resp€ctiv visceiala);este
subtire de tesut conjunctiv cu fibre elastice, acoperit de un'epitelii
."p."ontutn de ,- st ut

demunit mezoteliu.
,i-fiu p*i-"rrto",

t6
Microrcopiqmezote liul de supnfata este padial disparut, stroma conjunctiva
este
hiperemiata si acoperita de filamente de fibrina care se intersecteaza sub divirse
incidente
rezultand o retea de hbrina ce contine mre polimorfonucleare, rare hematii si celule
endoteliale;
11 qroflrlzine
catre parenchimul pulmonar, se identifica tesut de granulati€, ce
va organiza fibrina si o va inlocui prin tesut conjunctiv.

5. INIERITA ULCERO - NECROTIC,4

Inllamatie alterativa, mai fiecvent irtalnita la sugari, la nivelul intestinului subtire- in

contexhrl careia t€sut'l necrozat este indepartat si apare astfel o ulceratie (lipsa de
substania).
Colita: inflamatie la nivelul intestinului gros.
Eltero-colita: proc€s infamator care inter€seaza alat intestinul subtire cat si intestinul gros.
Mrcrolcopic: la nivelul intestinului subtire se identifica mrmeroase l€zi.ni concr€tizate in
zone necrotice de culoare galben murdar, de diverse dimensiuni, cu contur regulat
sau
nercgulat' inconjurate de un lizereu de culoare rosie; prin eliminarea materialului
necrotic
rezulla ulcemtii de adancimi variabile, uneori putandu-ie produce chiar perforatii; mucoasa
este hiperemiata si edematiata.
Prep&r1Nt hiltologiq sectiuni la parafln4 coloratie hematoxilin _ €ozina
Diagnostic hirtologic de org.n: intestin subtire- organ cavitar al carui percte prezinta
urmatoarele sbaturi . de la inlerior spre exterior:
a)mucoasa alcatuita din epiteliu cilindric intestinal cu placuta striata si celule caliciforme
continand picaturi de mucus, cu nurneroase vilozitati (structu.i asemanatoare unui
,deget de
manusa" cu ax conjunctivo-vascular acop€rit de epiteliu uistratificar)i corionul, bogat
celular. contine glande Lieberl,-uhn;
b)submucoasa- tesut la\ ce contine foliculi limfoizi;
c)musculaxa- strat de fibre muscularc netede cu dispozitie circulara, ra intedor si shat de fibre
musculare netede cu dispozitie longitudinala, la extedor;
d)seroasa- formata din tesut conjunctiv lax acopedt de mezotelii,.
Microscopie: in unele zone muaoasa prezi[ta pierderi de substania pana la nivelul
muscularis mucosae (exulceratii); la nivelul submucoasei se rerrraxca hiperemie, edem,si
uneod hemomgie; mucoasa n€crozata si submucoasa sunt inilhate de numeroase limfocite si
polimorfonucleare; uneori se poate identifica reactie inflamatorie si la nivelul seroasei. ltr
lumenul iDtestinal se oberva detritus fibrino-leucocitar si hematii.

6, PAROTIDITA f,PIDEMIC,4. / OREIOI{T'L

lhllamatie acuta exudativa, de etiologie virala (virusul urlian), la nivelul glandelor parotide;
este o boala infectioasa acuta si transmisibila/contagioasa.h afara de glaadele salivare, (in
70o/o dh cazti afectarea patotidelor este bilaterala), mai sunt afectate: pancreasul, sistemul
nervos central si testiculele.
Macroscopie: glandele parotide sunt marita de volum, au consistenta oer,cuta, aspect
congestiv si edematos; local se poate costata o crestete a tempemturii si usoamjena dureroasa.
Preperat hirtologic sectiuni la pamfina; coloralie hematoxilin-eozina
Disgrmtic de.ory.n: glanda parotida- organ parenchimatos alcatuit din acini glandulari
serosi, separati in lobuli prin septuri conjunctive, ce contin vase si conducte excretorii.
Microrcopiq inte$titial se constata hiperemie intens4 insotita uneod de hematii extravazate-
edem si infiltate inflamatorii limfo-monocitare. In canalele excretorii se poate observa o
irflamatie catarala cu altenri si desc'amari epiteliale, cat si condensarea secretiei in rumene.

t7
 7. TESU"rttL DE GRANULATTE

Inflamade nespecifica de dp proriferativ.

procesului de vindecare a ptagitor.
caxe poate fi o etapa inrermediam in cursul
Iiind inJocuir apoi de t..",
mtarru sr rn procesele de organizare """.;l_"iJiiil,Jr: se mai poare
a extdarelo, nfino*". oo.iilt"..in.g:.;;ornd
ln scaderea reactivitalii organismului a.n*,
Macroscopic: fbrmariune pseudorumo.ala-
sau a virulentei an"nt,t,,;
^",^;'; "*'"
consrstenta moale. culoare rosie. care
asemanatire *;i.*T';;;*". burjonale, de
sangere"_
Prcprnt hiltologiq sectiuni la parafma_ colo.ti.
,*. u""f"
"t'"il"rniloi"l..
f,"ruto*ilin_.o.inu.
r,ogroroc de orgrtr: intestin gros- organ cavirar
alcarui paete plelnta urmatoarele straruri
. oe n rntenor spre exrerior: a)mucof,sa alcatuira
.iiiiG"li.rtn"f
di, .pii.fi, ,
bosat celutar. cu gtande de rip Lieberku'_n:
b).rb,n".;;;:';;'l;".l,rli,,il,,i,*u_.m"",,f,nu, o.
,

11T", T.g*:t*: ":l"d:

orspoahe
cu dispozitie circulara- iu^ir.;o.
longitudinala, la exterior: dlsieroasa-
,i1*i. ffi.""i'ui"uiur" n","0".,
formata din tesut conjunctiv lax
mezotelii. _
acoperit de

ffiff*':t3*':lT".lT:,rui:fi:'11'iicaror.nuclei g":': .":oqb numeroase vase cap'a,e,

bombeaza spre lumenul vascular.
iantiratea mare de ;;;;,#:.;#;":.'
sangerarii Ia raumatisme rosie si explica producerea
;n,Tflo-tfopic.culoarea
nr,orr*t. .i i,lJ;i';;J^;nor..
n
il::.,i ffi d;,Ti"?"#,,r:3#:,L ?i"lffH;,t
se idenrinca si inriltrar innamaror pii."i i#j,Jlpr^,n""i*.
Iti:":i:1;;ffift:ciat
Aspecte particulare aie rcsunrlui de gralulatie:
de corp shain@or fi corpisnaini exogeni:
",,,:flirlolrl pudla de talc.calgut. an. pulberi de
srucu! substanle uleioase injectabile. sau,por
fi corpi ,nuinl k.rurinu,
ransa eremen,ere "nOog"oi,-J".pl)iJO.
:5:ffih;';1tr*"'.1Li:il,:::i;T
masa ciroplasmatica.
";;;;;;; ;r;;';ai
ta slab bazofila si numerosi nuclei
sus. apar
raspanditi in toata
-gmnuloame cu aspect macrosconic nseudottrmomj:
au componenta vasculara ibade bine
dezvoltala si se aseamana cu un x!!@lgtom:
h"-r',
(tumori gingivate). - un alt exemplu este reprezentat de epulide

18
Inru.ln,r,lp spncrrrcr

t. MIoCARDITA REUMAISMALA / cRAIituLoMuL REUMATISMAL

Inflamatie specifica granulomatoasa, produsa prin mecanism imun, agentul etiologic

declansator fiind streptococul beta hemolitic grup A.
Macroscopic: frecvent se constata o afectale a tutuor tunicilor cordului (pericard, rniocard,
endocard =parcaldita reumatismala). Leziunea patognomoniia, granulomul
rewnatismaVnodulul Aschoff se afla la limita vizibilitatii.
Preplrat histologis sectiuni laparafina, colomtie hematoxilin-eozina.
Diaglostic de orgen: fibre miocardice- fibrc musculare de tip striat, cu nucleu situat cenhal
si sarcoplasma bogata injurul nucleului,
Microrcopie modificarile histopatologice depind de etapa evolutiva a leziunilor; sunt
parctrse trei etape:
-l.leziuni degenerative (dishofie fibrinoida) si exudative
-Z.etapa proliferativa,/granulomaloasa
-3.etapa cicatriciala/fi brozanta
Nodulii reumatismali sunt localizati in interstitiile miocardului, perivascular si subendocardic.
In etapa degenerativa se modifica fibrele conjunctive si substanta fundamentala rezultand
fibrinoidul, material PAS pozitiv; acest focar distrofic este inconjwat de elemente
inflamatorii: limfocite, plasmocite, histiocite, rare polimorfonucleare.
In etapa prolifentiva, in jurul focarului de necroza fibrinoida se acurnuleaza monocite,
histiocite, limfocite, fibroblasti cat si celule patognomonice: celulele Aschoff numite si
gigante AschoIIsi celulele Adcikov.
Celula Aschoff este caa mai mare dintre celulele care participa la alcatuirea nodulului
reumatismali are forma ovala, citoplasma bazofila si prezinta 1 2 nuclei lobati; celula
-
Anicikov, mai mica, are citoplasma bazofila, iar nucleul prezinta cromalina dispusa sub forma
de bara.

2. TUBERCT'LOZA GAIIGLIONARA

Inflamatie specifica la nivelul ganglionilor limfatici (adenita./adenopatie sp€cifica), secundarq

care poate sa apara prin disemitrarea pe cale limfatica a bacilului Koch.
Macrorcopic: cel mai fiecvent srmt interesati ganglionii submandibulari si laterocervica.li;
acestia apar mariti de volum, au consistenta elastica si sunt putin duerosi; pe suprafata de
sectiune prczinta cdoare alb-galbuie cu zone ce au aspect de mmolitie (necroza de
cazeificare).
Proprrrt histologis sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin-eozina.
Dirgnostic hiitologic de organ; ganglion - organ limfoid ce prezinta la pedferie o
co[densare de tesut conjunctiv {ibros (capsula); de la aceasta pomesc spre intedor habecule
conjunctive care impart coticala in loji iar in medulara formeaza o retea; parenchimul este
format din doua zone: 1. corticala - contine foliculi limfoizi (formatiuni rotund-ovale,
alcatuite din limfocite, cu centrul germinativ mai clar), inconjurati de sinuswi limfatice si 2.
medulara - tesut limfoid organizat in cordoane separate prin sinusuri limfatice.

19
 HJffi?;ilTffi iil+ffili:,]Tf""" este populala de mun€rosi foliculi tuberculosi
f *l*T''y*f
,,r.,#tr"#iTii.iif $fl ffi:;H::::l;ffi i,f ili:Jf,"Til
a'.er,-,i a" i,""., ffi ;:"';."fr ffili" :ffi *:",:,ilff jil.*f
a
nuclei dispusi. de regula, pe circunnf< #ffi ,l$lH*:f
.i*"*".i'","
"ir"i.i. ;ffi;',.;;:,T:.:,.Tf:1:1fifnj;!:'::l"tr""Jffi :
urmeaza celulele epireloide. asemanaroare .uqinrrcl.li"i *p."#.i" Hi:i
wui romb. ll nr_"rour"
limfocite cate inconjoara toat€ celelahe
elemente descrise,avand di.poriti"
FoliculuJ tuberculos atipic nu prezinta A" cu.ounu.
celule glgarr," rnu ;u;I.'uil

3. AoRTIIA LUETICA
Iniamatie specifica la nivejul aortei- in
coltexh-rl sililisului/luesului tertiar, avand
etiologic tieponema Dallidum ca agent
Macroscopict frecuent este afechta poniunea
ascendenk a aortei. care prezinta perelele
tngrosat: la seoiooare se consrara
ca. i"rr,n" .g."*"- pr";nru"ii'rli.*.
tongitudinate. rnai.mutt sau mai purin i"i
..scoartel de copac'..
profiua.."* ii."" ," l'.'#;;T;:", "i"rt
asem,lnaror

_Preprrst hilaologic: sectiuni la parafina. coloralie

D1"8n*tiy hiltologic de o"gi ,onu _.anera hemaloxilin_eozina.
de calibru mare. elasrica. alcarujta
urnatoarele tunici, de la interior la din
exterior: 4 intimu r"sr,t*"ffiilil.oo",ua
endotetiu. cu nuctei alursjri; b) medja-alcaruita
dj" nilr. i]iiriil 'jarur"r o" *
pereletui. intricare cu fibre musculare "r"ril"" in r*gur
t*
nelede si
cuprinde vase mici,
nt." .on;,,,iJ,
"u #fi:"i#", tbrmah djn
",
l,:":t;6j*"* "e ""pil".;;;;;'i'g;'i,i'#i|"'"'i:iui uo,tt" 1u*u
Microocopic;
- la niverul adventicei (tunica extema
a aortei.), in_jurur vasa
vasorum se observa iriltrate
inflamatodi insulare alcatuite din plasmocite
rm"J", p"."ili"iJi.,^o._
ingrosat iar lumenul vascular micsorat "i
datorit" ."o"t.fit.J prjfif"ir,". -" "*"
-la nivelul mediei pe locul una" rrt ete
elastice iuni'u]ri*"'."-ii."_ur"az"
,*rou,"
inflamarodi timlb-plasmocirare ce constituie
mediei consrituie mezaortita luerica.
mic;;;; ffi.; ;;ffii: de h nivelut
- la nivelul intjmei (tunica intema a aorlei l. care aparc inCrosata_
se conslata tibroza.
Treptar. darorira disnugerii fibretor
0rtatarea progresiva a lumenuJui vascular
,i
"r*rt". rnr.lurar"*#;&;::ffi, se produce
si se poate lorma un anewlsrn

S|Toiffiao#?1o^* crroMEcALrcE / STaLADEMTA cu

Inflamatie specifica. Ia nivelul glandelor,parotide.

determinau de virusuj citomegalic (forrna
Io{altzata a bolii cu incluzii citomegalicel.
Macroscopicr glandele safivare sr-ilt us,
or marite de volum si gezinta discreta
edem. hiperemie si
Preparat hiltologic: sectiuni la parafi
na: coloratie hematoxilin-eozina
Diagrortic dc orssni etanda oarotida-
gland.lan serosi. separari in robuli "rr; ;;;;;;;;;i atcatuir din aci_ni
prin sepn'i .-.;*"ii"".
".l-,rn"il$'ri "onau"t.

20
Microsc{piq la nivelul canalelor exqetoare ale glandei parotide se identifica, pe alocuri,
celule epiteliale de dimensiuni mari (celule infectale de virus), de forma rotund;, 30 _ 4d
microni diametru, caxe au nucleul voluminos, iar la nivelul acestuia prezinta o incluzie de 7
I microni diametru, acidofila; idtr€ incluzie si membrana nucleara se constata rm spatiu optic
clar. Acest aspect al celulei infectata de virus a fost ase ranat cu aspectul ,,ochiului de pasare"
/ ,,ochiului de buftita-'.
InteNtitial se evidenti^za vase hiperemiate si iniiltrate inllarnatodi limfo-monocitare.

5. PIELOMFRITA MICOTICA

lnllanatie sp€cifica, acuta, produsa de candida albicans.

Macmscopie la nivelul parenchimului renal, pe suprafata de sectiune, cat si la nivelul
bazinetului, se constata microabcese.
Prepfirt hiltologiq sectirmi la parafin4 coloratie pAS.
Dironortic hirtologic de organ: rinichi - organ par€nchimatos alcatuit din: L corticala ce
contine glomeruli renal (ghem capilar cu numeroase hematii, inconjwat de capsula Bowmann,
tapetata de un epiteliu hltit) si tubi contoni ; si 2. medulara, alcatuita numai din tubi ce apar
sgctionati sub dive$€ incidelte. Stroma dintre aceste componente este rcpreze[tata de t€;ut
conjunctiv bogat in celule si fibre si numeroase vase.
Microscopic in cont€xtul microabceselor formate din numeroase polimorfonucleare si
limfocite se evidentiaza, folosind coloratia PAS, coloniile de candida albicans constituit€ din
hife_- formatiuni alungite si blastospori - fomatiuni rotund-ovale rezultate prin inmugwirea
hifelor si d€tasarca acestor muguri; aceste elemente componente au un a&njament plexiform
si sunt PAS pozitive.

6. ACIINOMICOZA PULMONARA

Inllamatie specifica determinata de Actinomices Israeli (bacterie Gmm pozitiva), la nivelul

parenchimului pulmonar.
Macrorcopic: la nivelul parenchimului pulmonar se identifica abcese.
Preparrt hirtologic: sectirni laparahna, coloratie hematoxilin-eozina
DiignGtic hiltologic de organ: plaman- organ parcnchimatos alcatuit din alveole pulnonare
cavitati aeriene d€limitate de percti subtiri, reprezentati de tesut conjunctiv cu fibre elastice
ce contine capilare sanguine; pe suprafala dirspre cavitatea alveolara exista un strat de celule
tudite (celule alveolarc); de asemenea se constata ducte aeriene, (bronhii, bronhiole) cu
peretele tapetat de un epiteliu cilin&ic situat pe structud conjunctive/cartilaginoase, cat si
vase sanguine (artere, vene).
Microscopic in contextul abceselor, alcatuiie din numeroase polimodonucleare, histiocite,
macrofage si mre celule gigante multinucleate, se €videntiaza coloniile de Actinomic€s, ce au
foma regulata sau neregulata, dimensiuni diferite, si sunt constituite din filamente, dispuse
radiar/stelat, asemanator spitelor int-o roata; la una din extremitati filamentele prezinta o
ingrosare numita conidie, care in cont€xtul coloniei este situata perifedc, pe circumferinta
coloniei.

21
Ttnronr BEMGNE

1. PAIILOMTJL CUTANAT

Fonnaiiune tumorala benigna a epiteliilot de tip pavimentos; cele mai frecvente localizari sunt
la nivelul pielii, mucoasei cavitatii bucale, laringe, esofag, mucoasa perineal4 vezica urinara.
Mrcrolcopiq formatiune sub forma unei escrescente/proeminente, de regula de culoarea
tesutului invecinat, cu suprafata neregulata, rugoasa, consistenta scazuta sau ferma in functie
de gradul de keratinizare. Dupa aspectul bazei de implantare se deosebesc papiloame sesile
Oaza de imFlantare larga, egala cu suprafata tumorii) si papiloame pediculate (baza de
mai mica decat suprafata tumorii). Papiloamele pot fi unice sau multiple.
lnplantarg lngusta?
Prepfirthirtologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin-eozina
Dilgnortic hiEtologic de organ: piele- este fomata din epidem, derm si hipodemt.
Epidermul este compus din urmaioarele straturi, din suprafata catre profirnzime: stratul
comos- mai multe straturi de celule turtite, acidofile, fara nuclei; stratul granulos_ format din
-
2 4 randuri de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului,
contin in citoplasma granule de keratohialin; stratul spinos- fomat din 6 -10 randud de celule
polieddce, solidarizate prin desmozomi, dandu-le aspect spinos; nucleii sunl rotunzi si
citoplasma bazofila; shatut bazal / geminativ- situat pe membrana bazala, este format dintr-
un singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma este putina si
fiecvent prezinta mitoze.
Demul este alcatuit din tesut conjuncdv, contine vase de sange, limfatice, anexele pielii
(shucturi pilo-sebacee, glande sudoripare), filete nervoase.
Hipodermul este repezentat de tesut adipos.
Microscopiq histopalologic papilomul se caracterizeaza pdn urmatoarcle modificari:
-limita dinhe epidern si derm (papile dermice si creste interyapilare) este
accentuat4aspect cunoscut sub denumirea de papilomatoza
-acaatoza: reprezinta ingrosarea malpighianului
-hiperkeratoza: ingrosarea stratului cornos.
In shoma, uneori, pot fi prezente inJiltrate inflamatorii predominarf limfocitare, dispuse
perivascular.

2. POIIP {)ENOMATOS / TUBTILAR / GLANDT]I,A.R

Formatiune hnnorala benigna ce se dezvolta la nivelul mucoaselor, fiind ftecvent intalnita in
colon si rcct.
Mecroscopic in lurnenul intestinal se identifica o proeminenta, de aproximativ I cm , cu
suprafata neted4 lucioasa, umeda, avand baza de implantare pediculata sau sesila! exista
situatii cand se intalnesc multipli polipi iar boala poarta numele de polipoza.
Prep&t* hiltologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin-eozina
Dilgrortic histologic de organ: sectiune prin formatiunea tumorala.
Microscopiq tumora este alcatuita din numeroase structuri glandulaxe al caror perete contine
celule inalte, uninucleate, ce au in citoplasma mici picatwi de mucus; rmeori lumenul
glandular €ste dilatatputemic largit; stroma prezinta mici iniltrate inflamato i predominant
 liml-ocitare. perivasculare. Supra[ata hmoni este acoperita de celule cilinddce,
continand mucus in citoplasma. unele

3. ADENONBROM / FIBROADENOM MAMAR

Formatiune tumorala benigna care se dezvolta

la nivelul glandei mamate, fiind o proliferare
compusa din tesut conjunctiv fibros si tesut glandular.
M.cmscopiq nodul tumoral bine delimitari" o cupsulu
(2-4 de dimensiuni variabile
cm), uneori cu aspect robulat. consisrenta"ies"uta,
invecinate si lrectent este localizau io cadranul
"onlonctiua, ,fi;;;;; iiilii"
- '"'" "'""" o" o,un*,t"
supero_e\1";.
Pr€prrat hirtologic: secrJuni la parafina. colorarje
hematoxjlin _ eozina.
Di.grostir historogic de organi glanda_mamara granda
- sudoripara modificata rocalizara ir
tesutut subcuranal: este tormata djn t5-20.
lobi. j,";",;;
conduct ce se deschide la nivelul mamelonujol;
fr".."
;iaid;"ind'#na.n,.
", _
ce contine nurneroase celule adiooase.acesr.tesut
foU io""Jnj*o i" lJ.u,
pamnde "rt"
in lobi si ii l.i*" ln "on;*",iu
IoUuti. Cu
rormate din cerure epi'.ri"b;;bi.;.
::[i: fffjji,ffi:*t ';p;;il';#fr;" bazara prin
Microscolic: jn judl canalelor galactofore si a
acinilor glandulari se constata proliferaxe
de
tesut conjuncdv care poare avea o distriburie
pericanaliculara,. sau poare avea o distriburi"
*,t";":.ui;;;i"unj'1,*.on 1ro*u
confetindu-le un aspect nercsulat ^""rilo;; ;;f";;; r#"ilni,J ,,*drar" .,
aserr

::l:d"*i;;il;;'i:i#i"il,:H:"1#TT*T';Jf#"Jll"i*".i"li:
pertena tumorji se consrata
o deruificare fib."loid" a
"olug"o;;;""r?r,i" ""pr,,r".
4. EEMANGIOM CAPILAR CUTANAT

rumorala bcnigra cu puncr de. plecare vasele

l^"I1ll"
congerutali exista si tumori benigne ale raselor
sangline. de regula cu caracrer
Mrcroacopic: rumora se poare p"rezenra sub
rimfarice nurnit" f;'.i-J".il'"
a;p.;il ;;il;;",i"1'r""fr1'rl,u-
sau se noare prezenra sub aspectul i,nq r",.i".
151e911a3,
rosre-vrolel. consislenta moale. dimen\iru1i rariabile. nu
i,r"""ffiiigrn"'iffi; "u*""uprul,o
este bin" d"lirnjiutu.l "uto*"
," a"color"uru
la vitropresiune.
Prcprrst biltologic: sec uni la parafina_ colorctie hematoxilin_eozina
Diagnostic histologic de orgrr: niele- esle
lormara din epiderm. derm si hipoderm.
Lpidermul este compus din urmatoarele srraturi.
din ."pr"f"i;-;;;; irorirn.irn", u,u*r
comos- rnai multe straturi de celule tufire,
acidonf", f*"r'"clef .r-":r.rf
2 - 4 mnduri de celute romboidate.
i*[ ,i_"i".- r""*, ar"
", ";.,t ;id.;;ilffi;###'epidermutui"
contin in ciroplasma granute de kerarohiatin:
poliedrice,
*;d ;.il; i;;i i; il'fr,ilo* o.
.solidarizare
prin desmozomi, q*a"+'"rp*i "",u,"
crtorlasma bazofila:_sratul bazal / geminatiu_ "prn"o"r".r"ii'l,rL -r"nz, .i
.ituut p" m".f.unu'Uaza",'"rl*fir"_", aino_
cilirdrice; au no"leli ui*eiti ouJ,i, J,i'i^--'i
ffi:iffg**";itJje.inalt'e' putr*
".," "i
DermuJ este alcaluit din tesut coniuncriv._contjne
vase de sange. limfatice- anexele pielii
lsfucturi pilo-sebacee. glande sudoripare), lilele nervoase-
ffrpooermul este repretental de tesut adipus.
Microrcopic: epidermul este subtire: la nivelul
dermului se identifica nurneroase vase
salglinq de dimensi ,ni diferite, grupaie, cu peretele
subtire (capilare), cu celulele. endoteliale
turtrte: tumenele \ asculare contin hematii.
LiJnifele tunorii ;;
;;;, bi;;;;;;:
24
5. LEIOMIOFIBROM UTERIN / TIBROLEIOMIOM IIIERIN

Formatiune tumomla benigna, intalnita la nivelul corpului ute n, alcatuita din prolifemri ale
fibrelor musculare netede si a tesuhrlui conjwctiv; aparitia si dezvoltarea tumorii este in
stransa corelatie cu hiperestrogenismul - q€ste in timpul sarcinii si involueaza la menopauza.
Mrcmscopic: se poate observa o singura formatiune tumorala sau pot exista multiple stfel de
formatiuni; tumoia este bine delimitata, incapsulata, are consistenta crescuta dimensiuni
variabile (cativa mm - zeci de cm); pe supnfata de sectiune fasciculele de fibre se dispun sub
forma de vaxtej. Twnora poate fi localizata in peretele corpului uterin submucos, intamural
sau subselos.
Preprrst hiriologiq sectiuni la parafina, coloratie Varl Gieson.
Diagnostic hirtologic dc orgNtrl ut€r- organ cavitar alcatuit din interior sprc extedor din:
/
endomefu mucoasa uterina- epiteliu care se invagineaza si formeaza glande uterine
inconjurate de stroma endometriala; epiteliul este simplu, cilindric si contine celule ciliat€ si
secretodi; urmeaza strahrl muscular / miometml alcatuit din fascicule de fibre musoulare
netede separate de fibre conjunctive subtiri; fibrele musculare au dispozitie spiralat4
longitudinala sau oblica; se observa si vase sanguine; la exterior seroasa, subtire alcatuita din
tesut conjunctiv acoperit de mezotelii.
Microrcopic utilizand coloratia van Gieson fibrele conjunctive se coloreaza in rosu iar
fibrele musculare netede in galben; atat fibrele musculare netede cat si cele conjunctive sunt
dispuse in fascicule de grosimi diferite care se intersecteaza sub diverse incidente, cel mai
ftecvent sub forma de vartej. La periferia tumorii se constata o densificare a fibrelor
conjunctive care realizeaza capsula tumorii.

6, ADENOM PLEIOMORF / TUMORA MXTA DE PAROTIDA

Formatiune tumorala benigna ftecvent intalnita la nivelul glandelor salivare (glanda parotida).
Mrcrorcopiq nodul tumoral de consistenta crescuta, bine delimitat de o capsula subtire,
diametu aproinativ 2 - 6 cm, suprafata neteda, usor lobulata; pe suprafata de sectiune se
obsewa culoare albicioasa si consistenta diferita pe anumite portiuni.
Prep&nrt hirtologic: sectiurf lapamfina; coloratie hematoxilin-eozina
Disgnortic de organ: glanda parotida- organ parcochimatos alcatuit din acini
glandulari serosi, separati in lobuli prin s€pturi conjunctive, ce contin vase si conducte
excretodi.
Microscopic in alcatuirea tumorii intra doua componente:
- componenta epiteliala reprezentata de celule epiteliale si celule mioepiteliale; celulele
epiteliale sunt organizate in plaje, cordoane sau structud glandulare/tubulare; celulele
mioepiteliale, mai mici, sunt situate la periferia insulelor de celule epiteliale.
- Componenta conjunctiva se poate prezenta sub urmatoar€le aspecte:
-fibrilar (fascicule de celule fi.rziforme)
-mixoid (celule cu forrna st€lata dispuse intr-o masa amorfa slab bazofila)
-condrcid
-osteoid

25
 7. TERATOM OVARIAN / CEIST DERMOID OVARIAN

Tumora dizembrioplazica. benisna. compusa

din l,esuturi derivate din resturi ale celor
foile embrionare. localizata la niielul rrei
ovarului-
Macrorcopic: tumom are asDect chisl.
s"praf"t"
-tum*'
;;-;fi 1":f i:l Tffiyi#,ffi,:: ;:#,ft-':ilffffi .xlt
reprezentat de sebum, iar pe fata intema
I a peretelui chistic se identifica
de par, dinti si alte proeminente solide- conglome*te de firc
Prrprnt hiltologis sectiuni la parafina- coloratie
hemaroxilin_eozina
_-?Ia9t.fo.
ni"tt"6c .de orjrl: ovar--. prezinta la.pedferie capsula_
conJuncrrve dispuse paralel: urmeazz conicala condensare de fibre
ce contine lolicdilvarilrjt-Aiu"o"
dezvoltare. dispusi intr-o shoma densr ,tuot a.
celulara; meduJara reprezentata din
conjuncliv lax cu num"ro*a uu* r-*il".bogat tesut
Microrcopie peretele chistului esj cr
yl:llerbq"b:*;:qddffi
"i;;.",TjJ:#t$i:Li?ilil::lll"lj-"iltfi,l",j;1ff
rn unete cazuri chistul dermoid se poate
mallgruza.

26
TttMoRr MALTcNE

1. CARCINOM BAZOCELIJLAR / EPITELIOM BAZOCELUI,AR

Formatiune hunorala maligna care isi are originea in celulele stratului bazal al €pidemului si
anexelor cutarate. Caracterul malign este subliniat de capacitalea distructiva locala;
metastazeaza exceptional de rax; nu afecteaza in mod plimar mucoasele, dar se poate extinde
la acestea de la tegumentele invecinate. Este cea mai ftecventa tumora maligna a pielii,
intalnindu-se de regula pe zonele fotoexpuse sub aspectul unei leziuni rurice sau pot ixista
multiple formatiuni tumolale (epiteliomatoza).
Macrorcopic turnora este teprezentata de uuul sau mai multi noduli mici ,,perle -
bazaliomatoase", roturzi, translucizi, cu telangiectazii pe suprafata; intr-uo stadiu mai avansat
nodulii conlluati pot forma o leziune turnorala cu centrul deprimat, uneori ulcerat acopedt de
crusta hematica.
Aspecte clinice: - forma nodulara (descrisa anlerior)
- forma chistica reprezentaia de unul sau rrlai multi noduli hemisferici moi; zona chistica
centrala poate fi mai intens pigmentata decat p€riferia.
-forma plan-cicatriciala are spectul unei placi cicatriciale cu ulceratii acoperit€ de cruste
hematice pe suprafata; pedferia este bine delimitata de un buelet perlat
- forma superficiala (pagetoida / eczematoida): placa eritemato-scuamoasa cu marginile
perlate si suprafata, pe alocuri, ulcerata
- forma pigmentara: tumola axe culoarc malo-negricioasa datorita melanocitelor pe caxe le
contine
- /
foma sclerodermifonua morfeiforma: placa tumorala cu consistenta crescuta,
suprafata neteda, usor supra- sau suMenivelata.
-Ulcus rodens:debuteaza ca un nodul carc se ulcereaza rapid; uneori marginile sunt
perlate, iar fundul ulceratiei este situat prcfi.nd.
-Ulcus terebrans:foma de carcinom bazocelular ce disauge tesuturile in profrozime,
avand evolutie mutilanta.
Preprret hiltologiq sectiwf la parafma, coloratie hematoxilin-eozina
Diagnostic hirtologic d€ organr piele- este fomata din epiderm, derm si hipoderm.
Epidermul este compus din unnatoarele stratud, din suprafala cate Fofunzime: stratul
comos- mai multe straturi de celule turtite, acidofile, fara nuclei; strahrl granulos- format din
-
2 4 randuri de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului,
contin in citoplasma granule de keratohialin; stahrl spinos- format din 6 -10 randuri de celule
poliedrice, solidarizate prin desmozomi, dandule aspect spinos; nucleii sunt rotunzi si
citoplasma bazofila; stratul bazal / geminativ- situat pe memhana bazala, este fomat dintr-
un singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma este putina si
ftecvent prezinta mitoze.
Demul este alcahrit din tesut conjunctiv, contine vase de sange, limfatice, anexele pielii
(structuri pilo-sebacee, glande sudoripare), filetq nervoase.
Hipodermul este reprezentat de tesut adipos.
Microscopic: forma histologica cea mai ftecvent intaldta este carcinomul buocelular solid.
In contextul acesteia dermul este invadat de numeroase insule tumorale de dimensiuni si
fome diferite, dens celulare; celulele de la perifeda proliferarilor neoplazice sunt asezate

27
 insulelor turnorare sunt divers orientate
;;3i,ll*,;i"tfl1ifi1,,1;i#o",Tf;,','1"n"- si apar
*"0*o
"""
#.*. r#J1'liiiiL*""'Hi;}]"'#,H::""..
bazonle' au nucleul mare
se pot dispune si sub forma de cordoane/siraguri
;"#;;"H".t" ramificate si
Alte tipuri histopatologice sunt:
-tipul adenoid
-tipul kelatozic
-tipul chistic
-tipul sclerodermiform
-tipul superficial
-tiplrl pigmeotar.

2. CARCINOMUL SPINOCELULAR / EPITELIOM SPINOCELULAR

Turnora maligna cu oripine in celulele
sratultri spinos, caracterizata prin rala
de crestere
",ffi ffi'fitilffiff rffi
rapida, invazivitate tisulara locala si car

:; ;iifi
Y:_:::,,:, H::"",:Tl
;""TiriltrH|i[::1"1fr,$"ifl:;iy":-*"3.ui9'i n' gi"r'" 'e"'i" u-"'i"i"'
"u
nu
",ou..
,uu ro^u *J
ooauj ;;'il;:iTl"liil:Hffi.:Ti:'"ff#:l:".::ffif R"::j"#
i"o*ro- i*'","*," "flli,"r,oa .o.
cenusii-galbui. aderenre: placa esle
efltematos; dupa cateva luni tumora de.
.i
inlltrara
proerrunenrr' nodulara' sangerarda
tundulacoperii de exu;;r";;;;;:;;i* inltiar
si ulcerata. cu
pl*'*r" i;;|i."ijl"T;:;:Jfffeo-lemaLcat rumora este mobila pe
'iui"".,..
.carcinomul spinocelular al mucoaselor: fu
(orala- genitala). primul "l"fJ ,"_i.i"*selor (buze), sau mucoaselor
semn clinic poale fr o fisura. o mica eroziune
percrstenta care sangereaza usor.
semimucoasu uuz.1o.
sau o ulceratie
infitrrare.discrera. care deviue nodutara. ".r.
,."urr. n"iiil.i"i,oo"u, in,,iul
:: f.:::p"producand
endoirttc " Tumora..;;;;;i; erofirjc sau
distrusere dsularr in cavitalea orala
genitale. leziunile pot d"uao; a*1. si la nilelul mucoasei
"onnl,,Teori suprainrecriei ).
i::f ::il*,."y"J;:;#ll;."?JH'g';A:
Dugroltic
il#l#il1:f"'#..',a
hirtologic de organ: piele _fonnara di"
este compus din umatoarele straturi
.pi;.;;;;:i hipoderm. Epidermul
supratara care protunzime: srranrt
rD"tr *j*i l. *fii-ni: ", comos_ mai
o. .o,uo;.J..
".rur" granure
citoplasna
;,";;'ffi
"J",i".",i;i.. ';l$ilTH:,TT,
tril$# :trfff
'-ili'r-[i, #ily
de kerarohiarini srratur tprnor- ro-u,'aTr, ?
poliedrice, prin desmozomi. o*a"_r. a.
".rr..t
""i.iir"'l, .r,""i
,sotidarizate
situat ^p."i-.pt"r,
crtoplasma bazofilai.slianrl bazal / gerrrunatrv_
pe membrana bazaia. esle tomal
cilindrice; au j-gii.'"'J":.ffi*'i,T.*. p,tr*,i
dintr_
H"'JHilgflfl";i$e.inalLe' "*r"ii
Dermul este alcah-dt din ksul coniunctiv.
c^ontile vase de sange. Iimfatice.
(structuri pilo-sebacee, glande anexele pielii
sudoripare,. rrlele neryoase-
Hrpoqermuj este reprezenkt de tesul
adipos.

de la nivelur epidermurui"mase de cerure

l,t1ysc9nY
ctverce rncidenle: celulele sunl polimorfe:
rumoraje invadeaza dermur sub
voll[nnos. tahicromatic, sunt liDsire ,
au dimensiuni ,i
fo_" uiiuil] ou.l"rf ..,.
p.orir",u,iro, ruiio,uiJ."i.,r.i"a,iiiil
hltr^,.,.l.iiiil'li;,,:i.i;;"","r":X"i:,-"T*]

28
(lrc.atinizar€a s-a facut complet) si respectiv parakentozici: keratinizarea a
evoluat incomplet,
cu pastrarga nucleului esturi nucleare in celulele keratinizate. Exista numeroase mitoze
atipice, precum si atipii nucleare si celulare.
Stroma contine un bogat infiltrat inflamator reactional.
In firnctie de proportia celulelor diferentiaie Broders a clasifica caxcinomul spinocelular in
patu grade:
gradul I : peste ?5% din celulele tumorale sunt diferentiate
gradul II : peste 50% din celulele tumorale sunt diferentiate
gradul III : peste 25% din celulele tumorale swrt diferentiate
gradul lV : zub 25% din celulele tumorale sunt diferentiale.

3. MEI"AITTOMTIL MALIGN CIJTANAT

Tumora maligna melanocitara; rcptezi a l-2o/o din totalul nrmorilor maligne si 2_7%
din
totalul cancerelor cutanate; poate avea orice localizare pe piele sau pe mucoise; la femei
mai
ft€cvent se intalneste la nivelul gambelor iar la barbati li nivelul tomcelui posterior.
Macrorcopic: tumora pigmentara sau acromica dezvoltata pe o leziune pre-existenta
sau
aparuta de novo. Se descriu patru forme clinico-patologice:
- melan.om-extensiv in supmfata (pagetoid) 70% din totalul melanoamelor; afecteaza
-
adultii, fiind de tr€i ori mai iecvent la femei; debuteaza ca o leziune usor
suptadenivelata, cu margini neregulate, polimorfism cromatic (nuante de negrq maxo,
albastrui, rosu) si uneori cu fenom€ne inflamatorii injur.
- melanom dezvoltat pe lentigo malign: forma rar intalnita- 5% din cazud; se dezvolta
pe o lezirme pre-exist€nta (lentigo malign / melanoza Dubreuilh), care se identifica pe
zorcle fotoexpuse la varstnici; transformarea in tumora invaziva este aluntata de
aparitia pe suprafata melanozei -leziune policroma
- a uneia sau mai multor
fonmtiuni infiltmtive, nodulare, de regula pigmentate, care ulc€reaza.
- melanom nodular: nodul tumoral care sangereaza usor, de dimensiuni variabile, (de la
-
6 7mm la cativa cm), de culoare neuniforma (negru-albastui sau rosu-maroniu);
peiilezional poate exista uII halou pigmentar.
- melanomul acral: se localizeaza la livelul extremitatilor (palne, plante, degete); se
prezinta sub aspechrl wlot leziwri pigmentare neomogene, pe suprafata carora se
dezvolta o tumora infiltrativa a carei cresterc se prcduca initial in plan orizontal si
ultedor in plan vertical.
Preparrt hiltologiq sectiuni la parafina, coloratie hematoxilin - eozila
Diagnostic hirtologic de orgrn: piele -formata din epidem, derm si hipodenn. Epidennul
est€ compus dirl umatoarel€ straturi, din suprafata catre profunzime: stntul comos_ mai
multe straturi de celule tutite, acidofile, fara nuclei; shatul granulos- format din 2 4 randuri
de celule romboidale, cu axul lung dispus paralel cu suprafata epidermului, contin in
-
citoplasma granule de keratohialin; stratul spinos- format din 6 -10 randuri de celule
poliedrice, solidarizate prin desmozomi, danduJe aspect spinos; nucleii sunt rotunzi si
citoplasma bazofila; stratul bazal / geminativ- situat pe membrana bazala, este fonnat dinh_
un singur rand de celule inalte, cilindrice; au nucleii alungiti, ovoizi, citoplasma €ste putina si
frecvent prczinta mitoze.
Dermul alcatuit din tesut conjunctiv, contiDe vase de sange, limfatice, anexele pielii
-estj
(structuri pilo-sebacee, glande sudoripare), filete nelvoase.
Hipodermul este reprezenlat de tesut adipos.

29
 Microscopicl proliferarea tumorala lsl ongtnea aproape invariabil la nivelul jonctiunii
-are
dermo - epidermice. Djapnosticul histopatologic
arhitecturale.
* baznaza pe criterii citoiogice si
Dermul este invadat de nurneroase celule tumorale ce pot
contine sau nu in citoplasma
pigment melanic, organizate sub forma de cuiburi,
insul"'";;J.;;; Ji#cna. a" c"tule
izolare. Desi acesre celule au o mare variabilirare de lbr., .; ;;;".';;;; ,"'"_ourr"
ooua
tipuri unjore: celute epireloide (mai frecvente; si
tu ii;;;;';;;JJi."iio,u
evidente de malignitate: pleiomorfism, nucteiatipici""1"1"
lanizocJ";;, ;;"ht;;, hipercromi,
cu nucleol proeminent, monstruozitati nuclea.e, ai"iziuni
"*u",o"
celulara, cu stroma samca si vase hiperemiate; i"nft*tuf
ccelutare
"tipi""1.
it".u a"n,
Anurnuri, ."a"iinA "o.
cup.ioae,
lidlocite, histiocite, melanofage si eventual plasmocite.

4. CARCINOM DUCTAL II\ITILTRAITY

Tumota maligna la nivelul glandei m.unjre cu punct de plecarc epiteliut ductal

(adenocarcinom). Formatiunea tumorala produce
o reactie conjunativa in
car€ia sunt €spandite cetulele tumorale
lschir mamarl.
cadranul supero-erlem din glanda mamara stanga.
c;";; f;;;;;;'#izare
""ueru, "ont""trl
€ste in
Macrorcopic: nodul unic. dur. ereu mobilizabiipe plaaurile
profunde, cu margiri neregulate,
dimensiune aproximativ 2 cm- iar denasind 4 _ j ..,
innf,r"Lu [rrn proOu""
contracria papileror dermice rezutrant **r a. "Jjl*",iu
...iO?'iioli'.ilil.:, 0,o,,
acopera hrmora: invazia tumorala periductala ^p".nr
determina lr"r"l"""l"i "u,"
- lmamelon
ombilicat): pe sectiure turnora are asnecl uscal culoare "uia,i"
cenusie. este O*u ..iaurr"* ."
u
fiind irconjurara si srrabatura oe uenzi conluncriue ffi'ii"]i;#;'n,^orii
f

"u,;r..,
esre
asemanatoare unui clab.
Prep tt-hiltologic: sectiunj la parafina. coloratie hematoxilin eozina.
DilgDlstic historogic de orgel: granda mamara glanda sudoripara
- modificata localizata in
lesutul subcuranat; este fomata din 15_20 lobi, ,i..*"ti ." !f-a"-i"j"o"iO"r," *
conduct ce se deschide la nivelul mametonulul; fiecare
lob este'inior]Lr'il i"r* *.1*",1, ",
ce.contine nutreroase celule adipoase: acest tesut pabunde
in lobi si ii imparte in lobuli. Ca
nalele galacrolore su-ot formale din celule epireliale
cubice. separare a. nr"-ii"Jnu Uu^fu p.in
celule mioepiteliale.
din purine
lt,jf:ipt::,11"*..alcaruita. cetule neoptazice de fonna poligonata- sLetara,
ylij:l.
compnmaF.,1""j?."rice.
aripice. dispuse. in cordoare. cuiburi. rubi. fiid separare
si
de llbre de colageD: tesutld fibros reprezinta un raspuns Ia prezenta celulelor
hrmorale. La periferie. celulele neoplazice invad".- r".rhrl gr*;.';;;;;;;,--'

s.ADENOCARCINOM RECTAL

Tumora malig'a epiteliala ce are ca purct de precare

mucoasa rectara, depaseste membrana
bazala si invadeaza srraturire profunde. Reprezinta
60 - 70% din adenocarcinomul de coron.
M&croscopiq se poate idenlifica una din urmatoarele fbrme:
-vegetanta (exofitica / polipoasa / conopidiforma)
-ulcerata
-stenozanta
- diftz infiltrativa
Preprnt hiltologiq sectiuni la pamfina, coloratie hematoxilin _ eozina

30
Iliagnostic birtologic de orgrn: intestin gros - organ cavitar al carui perete este format din:
mucoasa, submucoas4 musculara si seroasa. Mucoasa €ste alcatuita din epiteliu cilinddc
intestinal ; codonul, bogat celular, contine glande de tip Lieberkultr; submucoasa- tesut lax;
musculara- stat de fibre musculaxe netede cu dispozitie circular4 la interior si strat de fibrc
musculare.netede cu dispozitie longitudinala" la extedo4 seroasa- formata din tesut conjunctiv
lax acoperit de mezotelii.
Microscopicl se constata o trccere brusca de la mucoasa normala la tesutul tumoml, care
formeaza structuri glandulare ce invadeaza tot perctele rectal. Aceste formatiuni glandulare
au
dimensiuni si fonne diferite avand peretele acatuit din celule inalte, pluristratificate sau
ps€udostratificate, cu citoplasma bazofila, nucleul volurninos, tahicromatic, cu
fiecvente
mitoze atipice.

6. METASTAZA GANGLIONAM DE ADENOCARCINOM

Metastaza reprezinta migrarea la distanta de tumora maligna primara a celulelor tumorale

maligne; pe cale limfatica aceste celule neoplazice ajug li nivilul ganglionilor, unde se pot
inmulti si determina formaxea rmui tesut tumoml.
Mscrorcopic! ganglioni mariti de volum, de consistenta crescut4 aderenti la planurile
profi.mde; pe suprafata de sectiwre, pe fondul cenusiu-rozat se constata zone dure.
de culoare
alb-slaninoasa.
Preprrtt histologic: sectiuni laparafina, coloratie hematoxilin-eozina.
pirgnostic hiitologic de organ: ganglion
- organ limfoid ce prezinta la periferie o
condensare de tesut conjunctiv fibros (capsula); de la aceasta pomes- spre interioi trabecule

Tnjunctiye care impart coticala in loji iar in medulara formeaza o reiea; parenchimul este
format din doua zone: l. corticala - contine foliculi limfoizi (formatiuni rotund-ovale,
alcatuite din limfocite, cu centrul germinativ mai clar), iaconjurati de sinusrui limfatice si 2.
medulam - tesut limfoid organizat in cordoane separate prin sinusuri limfatice.
Micmscopie: pe anumite zone structum normala a gangliorului este inlocuita de tesut
tumoral malign reprezentat de formatiwri glandulare de dimensiuni si fome difedte al caror
peiete este alcatuit din celule pluristratificate sau pseudostratificate, cu nucleul mare
comparativ cu volumul citoplasmatic, atipic, tahicromatic si cu nurneroase mitoze atipice_

7. FIBROSARCOMIJL

Sarcoamele sunt tumori maligne ale tesuhrlui conjunctiv; sunt mai rar inta.lnit€ in practica
medicala comparativ cu carcinoamele.
Ca ftecyenta se situeaza , la copii si la adultii tircri, pe locul 2 dupa leucemii; la adulti
ponderea sarcoamelor este de I 07o, restul tumorilor maligne fiind reprezentate de carcinoame.

s) FIBROSARCOM
Apare la nivelul fasciilor, septurilor intermusculare, tesutului subcutanat, periost,
constituindu-se ca o tumora neancapsulata, infiltmtiva, distructiva local, c€ poate recidiva
repetat chiar dupa multi ani.
Preparat histologict sectiuni la pamfina, coloratie hematoxilin-eozina
Diagnoslic histologic de organi nu se poate stabili, fragmentul fiind r€coltat din plina masa
tumorala.
Micmrcopie celulele sunt unifome si se intrepalrund cu fibroblasti bine difercntiati dispusi
in cordoane intretesute, care uneori au dispozitie sub forma de ,,oase de peste,'.

3l
 Atipiile si mitozele sunt rar intalnite:
De. alocuri s€ poate identifica cantitate
Aspectul microscopic generat esle de uniformi","
,i;;;;il;;.'** "''
mare de colagen,

b) SARCOM PIJIOMORT / ND.DITE.RT,NTIAT

Este cea mai nedifercntiata forma a tumorilor
maligne conjunctive.
Tumora prezinta o crestere mDida .i o mare
agresivitate locala, invadand si diskugand
tesuturile vecine pe inrinderi nari. rezultand
reoplazic este asociat cu foriDarea de numeroase
.""i.*
.r"a" procesul
" vase de neofomati",i""u
"r..argfil#Jecise;fu up*itl"
hemoragiilor ftecvenr€ si a necrozetor: a""i
*" o u!r".iui-tiiJ;;;;;;;;""r"^-"
"JJrl""
retativ rar. rn cazur in care aD.u. melasrazele
in ganglionii limfatici.
s* t.irr"" il, pi".""?li'jlii",",
g'na..
Prep .rt hilaologict secliuni la parafira. coloratie hemaloxilin_eozina
*"4* de orgaai nu se poate srabili, ftagmentut
fiinJrccoltat din plina
fll:"J:n" masa
numergasg c.elulg neoplazice de^dimensiuni
l_^_:lt:ort"t
Drzare. cu monstruozitari
variate si forme diferite, uneori
si aripii nucleare.si f.""u.nt .iro". uiipi..ipo, J*iuu
grgante cu nucleu unic sau cu nuclei mul
"i ""fuf"
"r,i*
*.t"," _i"r" i"**;;;"ffiffi:1[ff*"n[rj:'$rff.j
cu lumenul plin de hematii, dar *" ii? :ffffirffJ:
sud si I,ac'ne vasc'laxe (fara perete propriq
delir"il"t dJ;;il;;;il;; " hematiile fiind

32
 r"**[..r)

Figura 2. StMd renala (col. HE)

35
 Figura 3, Staze pulmonad (col. I-lE)

Figura 4.lnfarct renal (col. HE)

36
I

I
I
I
Fir lnfarct rrioc

Figura 6. lnfarct pulmonar (col. llE)

3',7
Figura 7. Ficat de stazi (col. HE)

Figura 8. Leziuni hidro-protidice in rinichi (col. HE)

Figura 9. Ovar hialin (col. HE)

Figura 10. Amiloidozd rcmlA (col. Rosu de Congo)

Fieura rr. Amii; 'ffi#hJli:H.
ild

"u
t2. eoulu cau"Iiifi i5
Figura 13. StMd biliarn (col. HE)

Figura
': i"l.rhrt::.
3r .,s,"0!!tLa $,
macroveziculard (col. HE)
14- Steatoza hepaticd
.r

41
Figura 15. Steatozi hepatica microvezilulau iiEj
fcJl.

-s$$ 4
"1,

Figura 16, Leptomeningiti p;i;;a?;;i. Hd

Figura 17. Abces hepatic (col. HE)

Figura f& Ap€ndicitii u""A tt"g-o"oure1iof. HEj

 Figura'id, E?erita ulceroasd-necrotici (col. HE)

lK

v"

Figura 20. eteurezie nOiinoaia

1coi."dr.1
Figura 21. Parotidita acuta (col. HE)

Figra
:=.i-l;..,1
22- T- €sr & graolarie nes?ecific (col. HE)

45
Figura 23. Tesur de graoutane - celula giganra a-. ain-tif*n6
"i-,pl

Figura 24. Miocarditi reumatismalA (col. HE)

Figura 25. Tuberculozd ganglionari (col. HE)

Figura 26. Aortiti lueticd (col. ttE)

4'l
Figura 27. Esofagiti micotictr Candida albicans (col. PAS)

Figura 28. Gastriti CMV (col. HE)

Figura 29. Papilom cutanat (coi. HE)

Figura 30- Hemangiom capilar cutamt (col_ HE)

Figura 32. Polip colonic hiperptastic (col. HEj
Figura 33, Polip coloric adenomatos tubular (col. HEi

Figura 34. Adenoma senata colon (col. HE)

 j... 4t:.rt .ql',', " ;ruffiW
Figura 35, fibroadenom mamar
fericanalicuJar (col. HE)

Figura 36. Tumorr mi*ta a"

il-tfrGf. Hfr
Figura 37. Leiomiofibrom uterin submucos (coloralie HE)

Figura 38. Leiomiofibrom uterin submucos (coloralie Van Gieson)

 Figura 39. Souma ov,rrit benig0a (col:HE)

--z , -.,\,**,d

S,",X:

Figura 40. Carcinom uuro"iG6f"oiiiej

Figura 41. Carcinom spinocelular (col. IIE)

Figura 42. Melanom malign cutanat (col. HE)

 Figura 43. Adenocarciom de colon (col. HE)

Figura 44. Fibrosarco.Inoa-.uiait"G@lirEEj

(AH loi) lswetu lepnp ruor.JeJ 'S' tJn6ld
^rz€^u
aja
ft:ts
ltr
!{