Dr.

Procesual Civil 14 octombrie 2015

Curs 2 – T.Briciu

Normele de procedura civila

Clasificare

A. Din punct de vedere al obiectului de reglementare:

1. Norme de organizare judecatoreasca = cele care reglementeaza

sistemul judiciar. Acestea includ: norme care stabilesc compunerea
completelor de judecata, norme care vizeaza care vizeaza incidentele la
compunerea completultui (abtinere, recuzare) etc.

- Sunt impartite (izvorul lor este diferit).

Ca regula, ele sunt de ordine publica.

Exemplu: cele care reglementeaza recuzarea, care pot fi si de ordine

publica (3 cazuri) si de ordine privata ( 13 cazuri).

2. Norme de competenta = stabilesc atributiile instantelor intre ele

sau fata de alte organe ale statului, cu sau fara activitate jurisdictionala.

Exemplu: - competenta teritoriala intre instante de acelasi grad;

- competenta CCR ( aici e o competenta generala a

instantelor).

! Importanta : atrag nulitati, fie de ordine publica, fie privata, astfel:

 comp materiala si cea personala – sunt de ordine publica;

 comp teritoriala – ca regula, ordine privata, dar sunt unele si de
ordine publica.
 3.Norme de procedura propriu-zise:
 norme de proced contencioasa;
 norme de proced necontencioass
 norme de executare silita etc.

Aceasta enumerare este enuntiativa enuntiativa, exista infinit mai

multe norme de procedura propriu zise. Practic, sunt toate celelalte
norme de procedura civila care nu sunt de organizare sau de
competenta.

Exemplu: citarea partilor, modul de invocare a exceptiilor,

redacatarea hotorarii, forma cererii de chemare in judecata, forma
apelului, cum se audiaza martorii, cum se depune juramantul etc.

Nu se poate face o impartire clara intre cele de ordine publica si cele

de ordine privata. Vom trebui sa observam in concret care sunt valorile
protejate prin norme si :

 daca sunt valori care intereseaza societatea in ansamblu

sunt norme de ordine publica
 daca protejeaza interesul unei parti, aceste norme sunt de
ordine privata

B. Din punct de vedere al campului de aplicare

1. Norme de procedura generale

2. Norme de procedura speciale

Exsita urmatoarele reguli

a. specialul deroga de la general

b. Cand tace norma speciala, se aplica norma generala
 c. Norma generala ulterioara nu inlatura norma speciala
antrioara, decat daca se prevede expres. De la aceasta regula
care e mai putin cunoscuta exista totusi o exceptie:
 In Legea de punere in aplicare a NCPC, art 83 lit. K
care prevede ca : odata cu intrarea in vig a NCPC sunt
considerate abrogate normele contrare acestuia chiar
daca sunt prevazute in legi speciale.

Legiutorul a vrut sa faca inaplicabila regula de la

litera c.? In lipsa acestei prevederi din Legea de punere
in aplicare, regula de la litera c. s-ar fi aplicat si ar fi
insemnat ca : Spre exemplu : in NCPC termenul de apel
este de 30 de zile. Sa presupune ca undeva int- o lege
obsucura, termenul de apel ar fi de 15 zile, ceea ce sa
zicem reitera ceva din codul in vigoare atunci cand a
fost adoptata legea. Noul cod a schimbat termenul din
lege la 30. Daca n ar fi fost litera k insemna ca aceasta
norma cu 15 zile ramanea in vigoare pentru ca NCPC
este lege generala, acea lege este lege speciala si NCPC
nu o abroga, iar aceste text cu 15 zile supravietuia.

Art din legea de punere in aplicare a fost introdus in

contextul : Comisia NCPC a luat toate legile anterioare
NCPC si a inceput sa le modifice sa le faca conforme
codului, dar si a dat seama ca ar putea sa uite de unele
dintre ele si ar fi ramas contrarietati si astfel s-a aceasta
regula de la lit.k.

Dar, regula mentionata la punctul c. ramane in

continuarea si vom avea aplicatii ale ei.

C. Din punctul de vedere al naturii interesului ocrotit:

1. Norme de ordine publica

2. Norme de ordine privata

 In doctrina mai sunt autori care le denumesc imperative si
dispozitive. sunt autori care prefera aceasta formultare. Denumirea de
imperative si dispozitive este criticabila pt ca in procedura toate sunt
obligatorii, indiferent daca sunt de ordine publica si de ord privata.
Exemplu : Normele privitoare la citare – sunt de de ord privata, dar sunt
obligatorii; citarea este obligatorie

De aceea unii spun ca nu exista norme dispozitive sau sunt foarte

putine ( la tranzactie, la renuntarea la drept)

Briciu : Cei care clasifica normele de procedura in imperative si

dispzitive ignora specificul dreptului procesual civil. El este un drept de
reglementare, diferit de dr substantial, ceea ce inseamna ca si normele de
ordine privata sunt obligatorii, ceea ce difera( intre cele de ord privata si
cele de ordine publica este momentul in care se pot invoca nuitatile).

 Normele de organizare: de ordine publica, cu exceptia celor

de competenta, cele 13 prevazute la art 42, restul(cele 3 sunt de
ordine privata- art 41)

 Competenta generala, materiala si teritoriala exclusiva:

de ordine publica. Daca nu e exclusiva( este alternativa) sau
teritoriala de dr comun este de ordine privata(nulitate
relativa).
De dr comun: pt tot ce nu e exclusiva. Asta e regula, dar daca
face actiune la alta instanta, nu poate instanta din oficiu sa
zica s-a gresit competenta, doar paratul poate invoca dpdv al
compet tritoriala relativa, doar el a fost vatamat.

 Normele de procedura propriu-zise - natura lor se

detrmina de la caz la caz:

-citarea : de ordine privata, protejeaza inr0t privat al partii

necitate

- termene pt exercit cailor de atac: de ordine publica, ex:

apel in 30 de zile. Statul are interesul ca o situatie judicara
deschisa sa nu ramana asa.
 -normele care reglementeaza motivele de recurs: de ordine
publica. Nu e permis ca partile sa convina si alte motive de
recurs decat cele prevazute de lege.

-normele care reglemementeaza administrarea probelor:

si de ordine publica si de ordine privata, de la caz la caz.

Exemplu: la martori art. 315 : nu pot fi martori: rudele, afini, sot,

fostul sot, logodnic, dusmanie, cei condamnati pt marturie
mincinoasa etc.

Alin. (2): partile pot conveni sa fie asc ca martori pers de la alin 1 pct
1-3 ( astea sunt de ordine privata). Celelalte de la celalte puncte :
interzisi etc sunt de ordine publica.
Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori

Art. 315. - (1) Nu pot fi martori:

1. rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv;

Ordine privata 2. soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul;

3. cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre

părţi;

Ordine publica 4. persoanele puse sub interdicţie judecătorească;

5. cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă.

(2) Părţile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori
şi persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 1-3.

Doar partea adversa poate invoca inlaturarea marturiei pt persoanele

pt care norma e de ord privata. Pt. cele de ord publica: si instanta din
oficiu poate invoca.

Exemplu: plata taxelor jud de timbru: de ordine publica, se plateste

statului.
 Exemplu: textul care spune ca nu poti modifica cererea de chemare
in judecata, pana la primul termen: de ordine privata. Se poate modifica si
ulterior: daca paraatul de de acord.

I. Normele de ordine publica : sunt sanctionate cu nulitate

absoluta: poate fi invocata de catre parti, instanta, chiar si de catre
procuror daca participa. Pot fi invocate in tot cursul procesului, ca regula.
Exista si distinctii,exceptii, spre Exemplu : 130(2)

Art 130 alin. (2) Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie
invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt
legal citate în faţa primei instanţe.

II. Normele de ordine privata sunt sanct cu nulit relative: pot fi

invocate numai de partea interesata, care era protejata prin norma
incalcata si de principiu numai la primul termen de la data la care s-a
incalcat norma respectiva.

Dar nu e mereu asa. In realitate sunt si exceptii care fac deliciul

examenelor :))

Aplicarea in timp a normelor de procedura

In primul rand, legiuitorul s-a indepartat de specificul aplicarii normelor

din VCPC, a si pastrat elemente din vechea reglementare, dar a si inovat.

Regula: principiul supravietuirii legii vechi pentru situatiile in curs

si aplicarea imediata a legii noi celor nascute dupa intrarea in vig a
NCPC

Art. 24 NCPC: per a contrario, procesele in curs si executarile in curs:

sunt guvernate in totalitate legea veche: atat norme de organizare, atat de
competenta, cat si norme de procedura propriu-zise.
Art. 24. - Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi
executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
 Art. 25. - (1) Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite
începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.

De ce este asa si de ce este diferit fata de VCPC?

In VCPC: acest principiu se aplica numai normeler de competenta.

Numai aceastea supravietuiau pt procese in curs. In rest se aplica legea
noua.

VCPC: Daca in alte materii , in fata primei instante se modifica legea

si legea noua prevedea, spre exemolu, ca nu mai exista recurs , ci doar
apel, nu se mai putea face decat apel. Prin NCPC, prin modificarile aduse
de art. 24 si art 25(1), s-a dorit asigurarea securitatii juridice si
previzibilitatea legii: o persoana sa poata avea in vedere per anasamblul
litigiului: sa stie de exemplu cat poate fi durata procesului, care sunt
costurile procesului. Aparitia unor schimbari putea crea partii un
disconfort.

A. In materia competentei, art 25 alin.(2): supravietuieste legea

veche.
Art. 25 alin. (2)

(2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal

învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au
început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la
competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile.

 In caz de trimitere spre rejudecare se va aplica legea in

vigoare la data cand a inceput procesul: adica tot cea veche.
Ex: se modifica competenta in prima instanta si apare
problema cui trimit spre rejudecare? – competenta, dupa legea
in vigoare la momentul inceperii procesului
 Art. 25 alin.(3) - daca instanta care a judecat initial a fost
intre timp desfiintanta: instanta competenta potrivit legii
noi. - Art. 25 (3) În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată,
dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi.
Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
 B. Norme de procedura propriu-zisa : Principiul supravietuirii
legii vechi pentru situatiile in curs. Legea noua se aplica doar pentru ce
apare dupa.

 Norme privind mijloacele de proba - art 26 NCPC

Legea aplicabilă mijloacelor de probă

Art. 26. - (1) Legea care guvernează condiţiile de admisibilitate şi puterea
doveditoare a probelor preconstituite şi a prezumţiilor legale este cea
în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice
care fac obiectul probaţiunii.
(2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data
administrării lor.

Aceastea sunt tot norme de proced propriu-zise. Totusi legiutorul le-

a conferit o reglementare aparte, in ceea ce priveste aplicarea legii in timp.
Dar si mijloacele de proba sunt norme de procedura propriu-zise. Aceasta
reglementare separata a aparut si din perspectiva istorica, pentru ca
situatia mijloacelor de proba a mereu a fost controversata din perspectiva
aplicarii legii in timp : Legea in vigoare in momentul savarsirii faptei, din
momentul inceperii procesului, incuviintarii probei sau administrarii ei?

Aceasta problema a fost rezolvata prin 2 reguli in NCPC:

 normele privind admisibilitatea si puterea doveditoare a

unei probe preconstituite si a prezumtiilor legale – Se
aplica legea in vigoare la momentul savarsirii/producerii
faptelor juridice.

Exemple:

 deopozitiile martorilor = norma de

admisibilitate – Art. 309 alin. (1) - Art. 309. - (1)
Proba cu martori este admisibilă în toate cazurile în
care legea nu dispune altfel.
 Norma de admisibilitate si putere doveditoare –
Art. 309 alin. (2) teza I - (2) Niciun act juridic nu poate
 fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai
mare de 250 lei.

 Norme de administrare:

Art. 26 alin.(2)
(2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data
administrării lor.

Exemplu:
 Art. 313 - Refuzul martorului de a se prezenta
Art. 313. - (1) Împotriva martorului care lipseşte la prima citare,
instanţa poate emite mandat de aducere.

(2) În pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu

mandat chiar la primul termen.

(3) Dacă, după emiterea mandatului de aducere, martorul nu poate

fi găsit sau nu se înfăţişează, instanţa va putea proceda la judecată.

 Art. 319 - Depunerea juramantului

Dupa cum se poate observa, la administrare este o exceptie,

aplicandu-se legea in vigoare la data administrarii probelor.

Exemplu: La inceputul procesului este in vigoare o lege ceprevede

ca amenda pentru neprezentarea martorului este de 3000 de lei, iar pana
la administrarea probei apare o noua lege care prevede faptul ca amenda
pentru neprezentarea martorului este de 5000 de lei. Pt neprezentarea
martorului se va aplica amenda de 5000 de lei, in vigoare la data
administrarii probei cu martori, si nu legea in vigoare la inceputul
procesului.

Astfel, legiuitorul a separat adminisibilitatea de administrare.

Pt ca normele privind adminisibilitatea sunt intim legate de dreptul
substantial. Doar NCPC reglemeteaza si conditiile de admisibilitate a
probelor. Pana la NCPC, conditiile de admisibilitate erau in C.civ. Dar si
asa(chiar prevazute in NCPC), ele raman legate de dreptul substantial.
 Exemplu: Doua persoane incheie un act si stiau ca acel act va putea
fi dovedit numai printr-un inscris. Nu prea s-ar simti bine daca o lege
ulterioara ar prevedea ca acel act poate fi dovedit si cu martori. Daca
legea prevedea ca ce nu e inscris in act nu poate fi dov cu martori, nu le
convine. Acest aspect este la granita dreptului substantial cu dreptul
procesual si tine foarte mult de dreptul substantial. Conteaza ce stiau la
momentul incheierii actului.

In cazul administrarii, nu mai e asa, nu e poate sustine ca partile

au avut in vedere ca daca o parte nu depune inscrisul aceasta poate fi
amendat doar cu 3000 de lei(vezi exemplul de la administrare)

NOTIUNI:

 Prezumtii legale : Exemplu: timpul legal al conceptiunii

 Probele preconstituite: sunt probele care au fost avute in
vedere la mometul savarsitii faptelor, au fost create cu scopul
de a dovedi ceva: inscrisurile, de regula, sunt
preconstituite.
- Proba cu martori
o de principiu este nepreconstituita, dar sunt siuatii
in care proba cu martori este preconstituita si ea.
Exemplu: ipoteza de la art. 309: admisibilitatea probei
cu martori este pusa in contra admisibilitatii pobei cu
inscrisuri.
o Poate fi preconstita si proba cu martori: partile
cheama ele un martor ca in caz de litigiu sa poata fi
chemat, sa fie cineva neutru.

Dar in cazul unui accident, la care sunt 3 martori: proba cu

martori este nepreconstituita.

Mai sunt probe nepereconstituite : exeprtiza, interogatoriu,

cercetare la fata locului.

Pentru probele nepreconstitite se aplica legea in vigoare la data

inceperii procesului, regula de la art. 25 NCPC
  Prezumtie legala

Exemplu: art 412 NCC – Timpul legal al conceptiunii

Art. 412. - (1) Intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o sută optzecea zi
dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii. El se calculează zi cu zi.

(2) Prin mijloace de probă ştiinţifice se poate face dovada concepţiunii copilului
într-o anumită perioadă din intervalul de timp prevăzut la alin. (1) sau chiar în afara
acestui interval.

Alin. (1) – prezumtie legala, se aplica legea in vigoare la data conceptiunii.

o Alin, (2) vizeaza o problema de admisibilitate: imi admite

sau nu imi admite proba contra prezumtei legale, cu care pot
rasturna peezumtia. Ac probe sunt nepreconstituite si in
contra prez legale : li se aplica regimul de la data inceperii
procesului.
o In Alin. (2) este si o problema si de putere doveditoare:
probele stiintifice: expertiza : Intre doua probe stiintifice va
prima cea care are caracter stiintific mai mare: Exemplu:
efectuata cu o tehnica stiintifuca superioana. Nu mai ramane
la latitudinea judecatorului, cum se intampla in general: cum
apreciaza el declaratia martorilor spre exemplu.
o Dar cand vorbim de alegerea laboratorului, cat costa etc. –
aceastea sunt probleme de administrare: legea in vigoae la
data administrarii.

Toate acestea, nu sunt aplicale intre NCPC si VCPC ci numai

intre NCPC si legile(ulterioare) care vor interveni.

Conflictele intre NCPC si VCPC sunt reglem in Legea de punere

in aplicare: Art. 3: NCPC se aplica numai proceselor si executarilor silite
incepute dupa intrarea in vig, sub toate aspectele.

Exemplu: Proces inceput la data intrarii in vigoare a NCPC: se aplica

VCPC sub toate aspectele.

! Art. 26 NCPC se aplica si pt VCPC(procese incepute la data intrarii

in vig. a NCPC), pentru ca VCPC nu prevdea nimic sub acest aspect.
Ele oricum sunt creatia doctrinei de la acea vreme.
 Art. 27 NCPC : hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si
termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul. Acestea
oricum sunt norme de procedura propriu-zise si aceasta e regula
aplicahila, putea sa nu fie acest articol separat, acestea intrau oricum in
regula generala de la art. 25.

Actiunea civila

Art 29: definitie:

Art. 29. - Acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de
lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei
alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces.

Observatii:

 Ansamblu de mijloace procesuale: cerea de chemare in

judecata , modificarea cererii, solicitarea probelor,
administrarea probelor, dreptul de a recuza instanta, dreptul
de a fi citat, punerea de concluzii, dreptul de a ataca hotararea
 Sintagma"asigurarea apararii partilor din proces" : prin
parti intelegem si paratul. Si el exercita o actiune, dar in
aparare: are si al aceleasi mijloace ca si reclamantul, doar ca
unul din perospectiva activa(reclamantul), unul din
perspectiva pasiva(paratul).

Dar cine ii da partii drepturile astea? S-a dezvoltat teoria actiunii :

o actiunea nu se confunda cu dreptul subiectiv. Chiar din art. 29

NCPC se prevede ca actiunea este pentru protecia dreptului
subiectiv pretins. Astfel, dreptul la actiune apare ca o modalitate
de exercitare a dreptului subiectiv
 o Dreptul subiectiv este dreptul unei persoane de a avea o anumita
conduita, de a pretinde o anumita conduita din partea subiectului
pasiv, dreptul subiectului activ de recurge la actiune in justitie.
Dreptul la actiune preexista procesului, nu este desprins de
dreptul subiectiv, exista in interiorul dreptului subiectiv,
latent.

Distinctia dintre dreptul material la actiune si dreptul procesual

la actiune: imbratisata de art. 2500 NCC: dreptul material la actiune se
stinge prin prescrptie. Se poate stinge dreptul material la actiune, dar
tot mai are anumite drepturi(deci mai are drept procesual la
actiune): Exemplu: de a sustine argumentele pt care nu se aplica
prescriptia, de a ataca hotararea ce constata prescriptia. Nu afecteaza
regimul general. (Art. 2500 nu prevede sursa dreptului la actiune.)

Elementele actiunii civile

 Parti( 1)
 Obiect( 2)
 Cauza ( 3)

1. Parti

= persoanele indicate in litigiu, cele din raportul de drept substantial.

Nu sunt subiecti ai actiunii: reprezentantii legali sau conventionali.
Exceptie: pers care au calitatea de parti, dar nu se regasesc in rap de drept
subsantial. Aceasta ipoteza este o anomalie. Exemplu: procurorul: pentru
protectia minorilor, persoanelor puse sub interdictie sau disparuti.
Procurorul este parte si are drepturi procesuale proprii desi nu e parte in
raportul de drept substantial

2. Obiectul actiunii

=protectia unui drept, dar cu titlu execptional puteam avea si

protectia unor situatii juridice sau interese legitime. Ex: posesia.
Legiutorul ii recunoaste o protectie juridica desi nu e drept subiectiv, are
dreptul la actiune.
 3. Cauza actiunii

= scopul in care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara.

Distinctie

 Cauza actiunii= causa petendi

 Cauza cererii = causa debendi: temeiul dreptului reclamat: un
articol, o regula de dr concreta, care se aplica.

Exemplu : actiunea in anulare.

 Cauza actiunii = Scopul=desfiintare si restituire.; Si la rezolutiune

actiunea tinde la acelasi lucru. Totusi cauza cererii e diferita.
 Cauza cererii = poate fi eroarea, formalitatea actului – la nulitate ,
iar la rezolutiune: nerespectarea obligatiilor contractuale asumate,
de obiecei: neplata pretului, caracterul viciat al lucrului cumparat
etc.

! Autoritatea de lucru judecat: intre doua cauze exista aceeasi cauza

a cererii, nu a actiunii.

Cauza trebuie sa fie:

o Reala
o Licita
o Morala

Sunt greu de dovedit ilicitatea sau falsitatea cauzei. Totusi exista

exemple:

Cauza falsa: A incheie cu B o promisiune de vanzare. B s-a obligat

sa ii vanda un imobil, se plateste un avans, stabilind ca peste un an se va
incheia si actul de vanzare la notarul public. Dupa un an, B nu si
indeplineste obligatiile, iar A declanseaza actiunea printr-o cerere de
chemare in judecata pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de
act de vanzare. Paralel insa, B incheie o promisiune de vanzare cu C
promitandu-i sa-i vanda bunul, C ii este prieten. Nu isi respecta obligatia
nici fata de C, dar C va introduce de convenienta cu B aceleasi fel de
cerere. In procesul dintre A si B , B cere probe ridica exeptii, sa intarzie
procesul. In procesul dintre B si C achieseaza si instata dispune
pronuntarea unei hotarari care sa tine loc de act de vanzare si bunul trece
in patrimoniul lui C.

In procesul dintre A si B, B aduce hotaraste judecatorul din procesul

celalalt si arata ca el nu mai are bunul si nu mai poate transfera dreptul in
patrimoniul lui A. Acea actiune facuta de C este o actiune cu cauza falsa,
nu a urmarit protejarea unui dept al lui, ci a urmarit crearea unui mijloc
imbatabil pt a scpa de procesul cu A. A nu poate ataca hotararea din
procesul dintre B si C pt ca nu este parte. A isi poate recupera cel mult
banii si poate daune.

* Dar unele instante au inceput a aplica teoria cauzei false.

Conditiile de exercitare a actiunii civile

4 conditii:

 Formularea unei pretentii (1)

 Intresul (2)
 Capacitatea procesuala (3)
 Calitatea procesuala (4)

Conditiile de exercitiu ale actiunii(toate cele 4) se verifica la

inceputul procesului, daca nu se regasesc, nu se mai judeca pe fond.

1. Formularea unei pretentii.

Se mai zice si afirmarea unui drept, dar nu e potrivit pt cazurile in care

actiunea nu are la baza un drept: actiunea posesorie.

Aceasta conditie nu presupune si analizarea pretentei. Unii autori au

eliminat aceasta conditie cand nu era in prevazuta expres in VCPC, nu o
recunoasteau spunand ca abia la sfarsitul unui proces aflu daca exista
dreptul. Dar in realitate ea e o conditie de afirmare a unui drept, nu
de existenta a lui.
 Acest drept trebuie sa aiba urmatoarele caractere :

o sa fie recunoscut si ocrotit de lege

o exercitat in limitele sale interne si exetrne Sanctiune pentru
o sa fie exericitat cu buna-credinta nerespectarea
acestor conditii
este respingerea
ca nefondata
a actiunii.
o Dr trebuie sa fie si actual. Sanctiunea pentru nerespectarea acestei
conditii este respingerea ca prematura a actiunii .

De la cerinta actualitatii dreptului exista o serie de exeptii:

 Poate fi formulata actiunea si daca dreptul nu este actual

Actiuni preventive: art 34 NCPC

Realizarea drepturilor afectate de un termen

Art. 34. - (1) Cererea pentru predarea unui bun la împlinirea termenului contractual
poate fi făcută chiar înainte de împlinirea acestui termen.
(2) Se poate, de asemenea, cere, înainte de termen, executarea la termen a obligaţiei de
întreţinere sau a altei prestaţii periodice.
(3) Pot fi încuviinţate, înainte de împlinirea termenului, şi alte cereri pentru executarea
la termen a unor obligaţii, ori de câte ori se va constata că acestea pot preîntâmpina o
pagubă însemnată pe care reclamantul ar încerca-o dacă ar aştepta împlinirea
termenului.

1. Cererea pentru predarea unui bun la implinirea termenului

contdactual poate fi facuta inainte de implin acestui termen.

o Exemplu : contract de inchirere: contractul expira la 1aprilie 2016

ocazie cu care chiriasul trebuie sa-mi prea bunul. Fie astept aprilie sa
ma duc la el sa iau bunul si poate sa nu vrea sa mi-l predea, caz in
care ar trb sa-l dau in jud , iar procesul va dura cateva luni. Alta
varianta e sa-l dau in judecata inainte sa obtin o hotarare de
evacuare a lui in aprilie, si il pot executa la termen.
 o Exemplu: poprire art. 790 alin. 5 NCPC

(5) Poprirea înfiinţată asupra unei creanţe cu termen sau sub condiţie va putea fi
validată, dar hotărârea nu va putea fi executată decât după ajungerea creanţei la
termen sau, după caz, la data îndeplinirii condiţiei.

2. Formularea inainte de termen a cererii privind executarea la

termen a obligatiei de intretinere – Spre exemplu, vorbim despre o
pensie alimentara, scadenta lunar – daca nu ar fi fost prevedera din art. 34
alin. 2, ar fi trebuit introdusa o actiune noua in fiecare luna, intrucat
ratele ulterioare nu sunt inca scadente. Asa se poate introduce preventiv si
se cere pensia de la mom introducerii cererii pana la momentul in care
copilul implineste 18 ani.

3. Pot fi incuviintate si alte cereri– alin. 3

Mecanismul de gandire al legiuitorului: primele doua cazuri erau

cunoscute, dar s-a gandit ca pot mai fi si altele care ar necesita beneficiul
acestui mecanism ala actiunilor preventive, astfel ca a introdus alin. 3 in
acest scop.

Conditii:

 Numai daca sunt necesesare pt a preintampina o paguba pe

care ar incerca-o daca ar astepta termenul
 Se accepta cererea inainte, dar executarea se face mereu la
termen.

Poate fi si decazut din termen, poate ridica celalalt aceasta exceptie ? ( de

cautat...)

2.Interesul

= folosul practic al demersului judiciar. Vizeaza punerea in miscare a

actiunii si dar si toate celelalte forme care alcatuiesc actiunea: si exeptii si
cai de atac etc. Trebuie sa existe interes pentru toate.
 Exemplu: nu e citata o parte si se judeca procesul, din greseala
judecatorului, grefierului, omit ca nu e citata o parte. Se pronunta o
solutie, se declara apel de catre partea care a pierdut si care a fost citat si
fost prezent: Acesta nu are interes.

Art. 33. - Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere
cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a
preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.

Interesul trebuie sa fie

o Determinat
o Legitim In cazul in care nu sunt
o Personal indeplinite aceste conditii
o Nascut si actual actiunea va fi respinsa ca
lipista de interes

Exemplu: Este lipsita de interes actiunea prin care un creditor

contesta tabloul de creante, pe motiv ca e pe pozitia a 4-a si nu pe a 3-a
desi sumele nu ajung nici pentru indestularea primului. Si daca ar fi pe
pozitia a 3-a ar fi la fel de neindestulat :)), nu are interes. Poate doar ca ar
pierde banii dintr-o pozitie mai favorabila :))

Exemplu: una din parti este o persoana fara capacitate de exercitiu.

Potrivit legii poate figura in proces numai prin reprezentant. La un
momentdat partea care nu are capacitate vine personal si raspunde in
cauza. Interes sa invoce lipsa capacitatii au: instanta, celelalte parti din
proces. Toti au interesul ca actele efectuate sa fie legale. Daca ala pierde
procesul, vine tutorele si o ataca si cere nulitatea.

Dar daca eu( cealalta parte fiind) vad ca e pusa sub interdictie, vad
ca nu are reprezentant, vad ca vorbeste si nu spun instantei, crezand ca
am un avantaj ca ma judec cu pusul sub interdictie :)), si castiga pusul sub
interdictie., eu nu mai pot sa fac apel, nu mai am interes, aveam interes sa
spun inainte sa pronunte hotararea. Interesul poate fi actual chiar daca
dreptul nu e inca actual.