Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Weber Obiectivitate Si Intelegere

    Încărcat de

    andradaelena
    315 vizualizări6 pagini

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    315 vizualizări6 pagini

    Weber Obiectivitate Si Intelegere

    Încărcat de

    andradaelena

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 6
    CAPITOLUL 3 Obiectivitate gi infelegere in economia politica MAX WEBER, ‘Max Weber (1864-1920) s-a niiscut la Erfurt gi a predat la universi- tile din Freiburg, Heidelberg, Viena si Munchen. Cel mai adesea este considerat sociolog, desi a avut si 0 solida cultur& economic $i f jucat un rol activ in dezbaterile privitoare la metodologia economici politice. Cea mai cunoscutl lucrare a sa este, probabil, Etica protes- antl $i spiritul capitalismului, in care sustine despre calvinism ca favorizat dezvoltarea capitalismului ia ineeputurile acestuia; Weber a adus ins numeroase contribufii fundamental la injelegerea societiilor. Scrierile sale metodologice au fost de asemenea extrem de influente. Reproducem aici extrase din studiul sku ,«Obiectivitatea» in stiinga sosiald §1 in politica social, care este probabil cea mai cunoscuti dintse lucratile sale de metodologie. Orice reflectie rational asupra clementelor ultime ale comportamentului Ore ls a a cept Ba {ia conereto un anumit lucru fie ,pentru valoarea lui intrinsee’, fie ea mijloc pentru ceva dort in ultim instang’. Problema adecvirii mijloacelor Ia an Soop dat poate fi, neindoielnic, abordatt stingfic. In misura in care izbutim sh determindm (fn limitele cunostinfelor pe care le avem) care mijloace sint pottivite pentru atingerea unui Seop props sicare mu, vom putea si estimim Jansele de a atinge un anumit scop prin mijloacele disponibile si astel, in 3yod indirect, sf critic, pe temeiul situatieiistorice respective, insugi scopul propus ca fiind rafional sau nerational din punet de vedere practic, finind Cont de condifille existente. Putem, de asemenea, cind ne apare posibili atin- ferea unui scop propus, si determinm — fireste fot in limitele cunostingelor {de care dispunern — consecingele pe care le-ar avea, po Ting eventuala atingere ‘2 scopului propus, aplicarea mijloacelot respective, dati find interdependen{a ‘inure toate cite se intimpl. In felul acesta oferim celui ce actioneazi posibi fatea de a cintiri si compara consecinjele urmisite si pe cele neurmirite ale fc{junil sale, obfinind implicit rispunsul la intrebarea: care este ,costul atin gen scopului dorit in tesmenii prejudiciilor predictibile aduse astfel altor MSlori, Cum i marea majoritate a cazurilor fiecare scop urmirit are sau poate sf aiba, in acest sens, un anit ,cost", deliberarea persoanclor care Tefioneazd ev simful rispunderii nu poate si evite de a cintirh seopel si Consceinjele actiunii pe care realizarea lui o reclama. Una din cele mai ‘ts tpt Max Weber, The Methodology ofthe Soil Scenes tadus ng de award A. Stet tate gi infelegere in economia politica importante functii ale critiii fehnice, despre care am vorbit pint acum, este de a face posibild aceast’ analizit. Trecerea de la aceasta estimare la decizie ‘nu poate clidea inst in sarcina stiinfei, cia individului care urmiireste respec- tivul scop: acesta cintireste gi alege, dup’ constiinta sa si dupa conceptia sa despre lume, intre valorile care sint in joc. Stiinja fl poate ajuta s& ingeleag’ c& orice actiune — si, fireste, dup imprejuriri, orice inactiune — inseann’ prin consecingele ei 0 opfiune in favoarea anumitor valori gi implicit —lucru 1a cafe astlii lumea prefer’ sK inchid& ochii — in defavoared altora, El este cel ce trebuie si efectueze actul alegerii. Stiinga social& pe care vrem s-o practicdim este o stiinft a realului (Wirklich- keitswissenschaft)." Ceca ce urmiirim este si infelegem in unicitatea ei carac- teristic realitatca vietii care ne inconjoard si in care sintem plasati — pe de 0 parte, interdependenga si semnificafia culturalf a evenimenselor individuale din ea, jar pe de alta temeiurile pentru care din punct de vedere istoric ea se prezint& aga gi mu altfel. Or, de indati ce incereim si reflectim asupra modului fn care viaja ne apare nemijlocit in situafii concrete, ea ne ofer’ o multitudine nesfirgiti de evenimente , i noi si .din afara noastr’, care apar gi dispar in simullaneitate gi succesiune. Aceasti nesfirgiti diversitate se mengine din plin chiar si atunci cind ne concentrim ssupra unui singur ,obiect™, bundoark a unui act coneret de schimb — dacit incercim in mod serios si diim o descriere ‘exhaustiva a tuturor componentelor sale individuale, pentru a nu mai vorbi de explicarea lui cauzali, De aceea, orice cunoastere rajionall a realititié infinite de ettre spiritul uman finit se sprijin’ pe supozitia tacit ci de fiecare dati numai o portiune din aceastt realitate formeazi obiectul investigatiei stiitifi- ce, ci numai ca este ,esenfialit“ in sensul de a ymerita si fie cunoscuti’. Dar ‘pit este selectatd aceastt portiune? S-a crezut adesea cX $i in st criteriului decisiv af fi, in ultima istangl, recurenfa ,regulats* ‘a anumitor legituri cauzale. Ceea ce cuprind ,Jegile" pe care izbutim si Ie sesizim in curgerea nesfirsit de diversi a evenimentelor reprezint&, potrivit acetal conceptii, .esenfialul" din cle: de indati ce am recunoscut caracterul plegic"* al unei legituri cauzale, adie’ de indati ce am aritat prints-« cuprin- Wioare inductie istoric’ valabilitatea ci universali sau am ajuns 5-0 considerim ca pe un dat intuitiv nemijlocit al experienfei noastre, formulei astfel descoperite i se va subsuma un mare numir de cazuri similare. Acele clemente din evenimentul individital rimase de o parte in urma selectiiii ele- mentelor ce se subsumeaza ,legii" sint considerate fie un reziduu ined nepre- lucrat stiinfic, reziduu ce urmeaz4 a fi integrat gi el pe miisura completirii sistemului de ,legi, fie ca ceva , accidental si ca atare neimportant din punct e vedere gtiinfific tocmai pentru ci nu e ,subsumabil legit, deci nu apartine »tipului* evenimentelor, putind face doar obiectu) unei ,corioritii i Drept urmare, intflnim’ mereu, chiar gi la reprezentanti ai gcolii istorice, credinta cf idealul spre care tind gi vor trebui si tinda si in vitorul indepirtat toate stiingele, inclusiv cele ale culturii, este un sistem de propozitii din care realitatea i poatd fi ,dedustit, Dup& cum se stie, un exponent de frunte al “Tn tadocereacnglerd, Wirklichtetewissenschaft ete redat prin erica scente of cance Max WEBER stiingelor naturii a socotit potrivit si descrie felul ideal (cu neputingl de atins in. fapt) al unei stare abordiri a realitifii culturale drept o cunoastere de tip ,astro- nomic a faptelor de vias. Noi am numit , tinge ale culturii acele discipline care si propun si cunoasct fenomenele viet din unghiul semnificatiei lor culturale. Semnificsjia unei con- {iguratii de fenomene culturale gi temeiul acestei semnificatii nu pot f inst de- rivate gi ficute inteligibile printr-un sistem de legi analitice (Gesetzbegriffen), oricit de complet, deoarece ea presupune raportarea evenimentelor culturale 1a valori (Wertideen). Conceptul de cultura este un concept valoric. Realitatea cempiric& este pentru noi ,culturi atunci cind si in masura in care o raportima la a cuprinde acele $i numai acele componente ale realititii care printr-o asemeniea raportare devin semnificative pentru noi. Doar 0 mic parte a realitifi individuale este colorati de intresele noastre conditionate de acele valoris numai ea posed semnificajie pentru noi, $i aceasta pentru ci dezviluie rela care sint pentru noi importante in virtutea legituri lor cu valorile, Numa daci si in misura in care lucrurle stau aga, considerim ci respectiva parte din realitate meritf a fi cunoscutd in individualtatea ei. Ce anume are semnificajia, pentru noi, nu se poate afla, fires, printr-o investigare ,lipsit& de presupoziii* ‘adatelor empirice; dimpotriv§, sesizarea acestei semnificafii este cea care face caceva si devink obiect de investigatie. Fireste c& lucrurile socotite semnifica~ tive nu coincid, ca atare, cu cele la care se referd legile, $i coincidenta e cu atit ‘mai improbabilf, cu cft o lege e mai general. Pentru ci semnificatia specific& Pe care o component a realitati o are pentru noi mu rezidis, bineineles, in acele relatii ale sale ce se regisesc gi la multe alte componente. Ce decurge din toate acestea? Nu decurge, fireste, ei in domeniul stiinjelor culturii n-ar avea nici o in- dreptitire stiingifict cunoasterea aspectelor generale, construirea de concepte abstracte, cunoasterea regularitijilor gi incercarea de a formula corelafii slegice". Dimpotriv’, dacit la istorici cunoasterea cauzalt consti in a atribui ‘anumite efecte concrete unor cauze concrete, atribuirea valid a unui efect individual oarecare ar fi in genere imposibil& fr% aplicarea unei cunostinfe nomologice", adict privitoare la conexiuni cauzale uniforme. Se intimplit Uneori si nu putem sti dacs, Intr-un caz concret, o anume component indivi- dual a unei conexiuni este cauzal relevant pentru un efect clruia i se cautk o explicafie cauzal8, decit estimind efectele pe care le asteptim in general de In ea gi de la celelalte componente ale aceluiagi complex ce sint avute in vedere pentru acea explicatie; adici stabilind care sint efectele ,adecvate” ale respectivelor elemente cauzale. fn ce misura istoricul (in sensul cel maj larg al cuvintului) poate realiza in mod rezonabil aceasti atribuire cu. ajutorul {maginafiei sale nutrite din experienta viet gi exersate metodic giin ce mitsurt trebuie SX apeleze 1a ajutorul unor stiinfe speciale apte si i-o inlesneasc’, depinde de la caz la caz. Peste tot inst, gi deci si in sfera proceselor econo mice complicate, siguranfa cu care se face aceastA atribuire este cu atit mai atrteaseasancan Obiectivitate si ingeiegere in economia politick mare, cu cit este mai sigurii si mai cuprinzitoare cunoagterea noastsi generali. Valabilitatea acestei constatiri nu este cu nimic gtirbith de faptul cd aici este vorba tntotdeauna, chiar si fn cazul tuturor aga-numitelor ,legi ‘economice” fir exceptie, nu de ,legi* in sensul ingust din stinfele exacte alo naturii, ci de conexiuni cauzale adecvate exprimate in reguli, de o aplicare, ppe care aici nu o vom analiza mai indeaproape, a categoriei de ,posibilitate objectivi. Stabilirea unor asemenea regularitii nu este scopul, ci un mijloc al cunoasterii, iar dact o regularitate cauzal degajatX din experienta comun trebuie sau nu si fie formulati ca lege" este 0 chestiune de oportunitate, care se cere rezolvat& ca atare de la caz la caz, Pentru gtiinfele exacte ale naturi ,.egile" sint cu atft mai importante gi mai valoroase, cu eft sint mai universale, pe cind pentru cunoasterea fenomenclor istorice in concretejea lor, legile cele mai universale, fiind cele mai goale de confinut, sint de regull. si cele mai pusin valoroase. Intr-adevitr, cu cit este mai cuprinzitoare valabi- litatea — sfera— unei nojiuni generale, cu atit ne indeptiteazi ea mai mult de bogiitia realitatii, pentru c& spre a putea s¥ cuprind’ clementul comun al cit mai multor fenomene cu puting, ea trebuie si fie eit mai abstract8, deci si alba confinutul eft mai sérac, In stiinfele culturii cunoasterea generalului nu este niciodatt valoroast prin ea instsi. Din cele spuse pink aici urmeazi cl este lipstl de sens o tratare ,obiectivi“ evenimentelor culturale, axati pe ideea ch scopul travaliului stiingific const in reducerea materialului empiric la ,legi*. Este lipsith de sens nu pentru c&, dup cum se afirm& adesea, fenomenele culturale sau spirituale ar fiin mod ,obiectiv" mai putin guvemate de legi. Motivele sint alle. Inti, cunoasterea legilor sociale nu este cunoastere a realitiii sociale, ci doar unul din mijloacele auxiliare pe care ginditea nostri le foloseste in acest scop. Tar fn al doilea rind, cunoasterea evenimentelor culturale nu este de conceput decit pe baza semnificafiei pe care realitatea intotdeauna individual confi- ‘gurati a viefiio are pentru noi sub anumite raporturi individuale concrete. tn Ce sens gi sub ce raporturi anume, nu ne dezviluie vreo lege, ci se decide tn conformitate cu ideile-valori prin prisma cirora privim cultura in fiecare caz individual. ,Cultura este un decupaj finit din infinitatea fir’ sens a lumii, decupaj cliruia i se confer’ sens $i semnificatie din punct de vedere tuman, Ea se inféigeaziastfel pentru om chiar si atunci cind el se impotriveste unei culturi concrete ca unui dugman de moarte gi cautl ,s% se intoarct la naturi*. Chiar gi atunci el poate ajunge la un asemenea punct de vedere doar ‘aportind respectiva cultur’ concreti la valorile lui gi gisind-o prea pugin consistent". La acest fapt pur logic-formal ne gindim atunci cind vorbim aici de ancorarea logic necesari a tuturor indiviziloristorici fn ,idei-valori*. Presupozitia transcendental a orictrei stiinfe a culturii nu consti nicidecum in faptul c& socotim valoroasd 0 cultur’ determinati sau o ,,cultur& in genere, ci in faptul eX noi sintem flinfe culturale, inzestrate cu capacitatea gi voinja de a adopta tn mod constient o atitudine faf& de lume gi de a-i conferi acesteia un sens. Oricare ar fi acest sens, el ne va face si judectim prin prisma Juj anumite fenomene ale convie(uirii umane gi si ne faportim Ia ele ca la nigte fenomene ce posed semnificatie (pozitiva sau negativa). Oricare ar fi Confinutul acestei raportici, fenomenele respective au pentru noi o semni- Max Waner * ficafie cultural’, semnificatie pe care se bazeaz4 in exclusivitate interesul lor stiinfific. Agadar, cind vorbim aici, conformindu-ne uzanjei logicienilor Modern, de conditionarea cunoasteri culturale de citre ideile-valori, o facem in speranfa c& nu vom fi obiectul unor asemenea ristilmiciri grosolane cum este opinia ck doar fenomenelor valoroase li se atribuie semnificatie culturald, Prostitutia este fenomen cultural la fel ca gi religia sau bani; toate trei sint fenomene culturale pentru c& si numai pentru e& si numai in misura in care existenta lor gi forma pe care istoriceste 0 imbrac& ating in mod direct ‘sau indirect interesele noastre culturale, stimesc doringa noastri de cunoastere si orienteazK spre aspecte derivate din ideile-valori, care confer’ semni- Ficasie pentru noi fragmentului de realitate gindit in conceptele respective. ‘Orice cunoastere a realitifii culturale este, dup cum se vede, intotdeauna cunoastere din puncte de vedere particulare. Atunci cind cerem istoricului ‘san cercetiitorului social, ca pe o presupozitie elementars, si poatk deosebi fntre important gi neimportant gi si aiba pentru aceasti deosebire ,punctul de vedere" necesar, ceca Ce fi pretindem, de fapt, este sf stie cum si raporteze wey mod constient sau inconstient — procesele din realitate la ,valori cultu- ale universale si s& scoati apoi in eviden{ acele conexiuni care sint semnificative pentru noi. Dac auzim mereu repetatk pirerea cl aceste puncte de vedere ar putea fi degajate ,din materialul faptic insusi, aceasta se dato- reazh autoamiigirii naive a specialistului, care nu-si d’ seama c datorith unor {dei evaluative, prin prisma clrora a abordat in mod inconstient materialul respectiv, a selectat dintr-o infinitate absolut o mick portiune de care studiul ‘Shu urmea sh se ocupe in exclusivitate. In aceast selectie, prezenti totdeauna gi peste tot, in mod congtient sau inconstient, a unor ,aspecte ‘ladividuale speciale ale evenimentului, actioneazi gi acel element al muncii Ge cercetare guinfifick a culturii ce sti Ia baza afirmafiei des auzite cX factorul “personal al unet lucrit stinffice este cel ce Ti di cu adevirat valoare; ck Be orice operd care merith si existe trebuie sX se exprime 0 personalitate. Se poate spune cu certtudine c& fir ideile evaluative ale cercet&torului n-ar exista nici un principiu de selectie a materialului si nici 0 cunoastere a Tealitqiiindividuale. $i fntocmai cum fir credinja cercetitorului tn semai ‘eatia unot fapte culturale pasticulare ar fi lipsit& de sens orice striding’ de cunoaslere a realitiitindividuale,orientarea credinjelor sale personale, modul Gum se refractk valorile in oglinda sufletului stu imprim’ directia striduinjelor sale. Iar valorile 1a care geniul stiinfific raporteaz obiectele cercetirii sale pot s& determine ,coneepfi“ une epoci intregi, adic’ st decid nu numai ce este considerat drept ,valoros i gi ceea ce e considerat plin de semnificafie sau Gimpotrivi nesemnificativ, drept ,important* sau ,neimportant’ in fenomenc. ‘Prin urmare, cunoasterea gtiinfifict a culturii in sensul precizat aici este egatl de presupozifii ,subiective', in misura in care se preocupS doar de acele componente ale realitiii care stau intr-o relafie, oric®t de indirect, cu fenomene eirora le atribuim 0 semnificafie cultural’. Ea este, cu toate acestea, (0 cunoastere pur cauzali in exact acelagi sens ca gi cunoasterea unor fono- mene naturale individuale semnificative care au un caracter calitativ. Printre multele confuzii pe care le-a produs extinderea gindirii formal-juridice in Obiectivitate i injelegere in economia politick sfera stiinfelor culturii se num&rk de curind gi incercarea de a respinge Principia yconceptia materialist despre istoie" printo serie de raiona- ‘mente ingenioase dar sofistice, prin care se sustine ci de vreme ce intreaga viapl economicd se desfigoari in mod necesar in forme reglementate juridic sau conventional, orice ,,dezvoltare™ economic imbrac cu necesitate forma aspirafiei spre crearea de noi forme juridice gi ca atare poate fi injeleas’ doar prin prisma unor maxime morale, deosebindu-se prin aceasta esential de orice dezvoltare ,,natural’“. Cunoasterea dezvoltirii economice este consi. deratt, de aceea, ca avind un caracter ,teleologic*. Lisind de o parte aici semnificatia neunivoc& pe care o are in stiinfele sociale conceptul de ,dez- voltare", ca si calificativul de ,teleologic care e la fel de ambiguu din punct de vedere logic, vom spune doar c&, in orice caz, aceast& cunoagtere nu este obligatoriu ,teleologic’ in sensul presupus de acest punet de vedere. Semni- ficayia cultural& a raporturilor juridice reglementate normativ, iar odati cu ‘aceasta gi semnificatia normelor insegi, se poate schimba radical chiar dack normele juridice in vigoare rimin din punet de vedere formal identice. Astfel, daci am fi dispugi si ne pierdem pentru o clip in fantaziri despre viitor, am putea teoretic s ne inchipuim infiptuitd ,socializare a mijloa- celor de productic™ fir si fi avut loc vreo ,aspirafie constienti spre acest rezultat si fir sX fl fost eliminat sau adiiugat nici un singur paragraf legislatei noastre. Frecvenia statisticl a unor raporturi reglementate juridic s-ar schimba, fireste, in mod radical, in cazul multora ar scdea Ia zero, 0 bunk parte a normelor juridice ar deveni practic lipsite de sens, intreaga lor semnificatic cultural& s-ar schimba, pind la nerecunoastere. De aceca, teoria ,.materialisti a istoriei poate pe drept cuvint s4 nu ia in seama disputele de lege ferenda, dat fiind c& teza ei centralti este tocmai schimbarea inevitabil& a semnificatiei insttuyilorjuridice. Cel ciruia travaliul modest de injelegere cauzalt a reali istorice i se pare de important’ secundari n-are decit si-l evite, acest travaliu ins nu poate fi inlocuit prin vreo ,teleologic. Din punctul nostru de vedere, »Scopul este reprezentarea unui efect, care (feprezentare) devine cauza unei ‘ctiuni; cum noi luim in considerare orice cauzi care produce sau poate si product un efect semnificativ, 0 vom lua in considerare si pe aceasta. Semnificatia ei specificd fine doar de faptul ci noi nu doar constatim actiunea uman§, ci totodati putem gi dorim s-0 Mnjele deile-valori sint, fir doar si poate, ,subiective". Intre interesul ,istoric"* pentru o cronici de familie gi interesul pentru dezvoltarea celor mai mari fenomene culturale imaginabile, care au fost si sint comune unei nafiuni sau {intregii omeniri in decursul unor perioade lungi, exist o scart infinit’ de »semnificafii" ale e&rei trepte sint dispuse pentru fiecare dintre noi intr-o ordine diferit&. Totodatt ele variazt istoric gi in functie de caracterul cultrii si al ideilor ce-i stipinesc pe oameni, De aici, bineinfeles, nu decurge ci Cervetarea stingificd a culturii n-ar putea s& aibi decit rezultate subiective in sensul c& pentru unii ar fi valabile, iar pentru alfii nu. Variabil este doar sgradul in care ele intereseaz4 pe unli, iar pe alfii nu. Cu alte cuvinte, ideile~ valori ale cercetitorului gi ale epocii sale determin’ obiectul cercetiii gi amploarea sau profunzimea pitrunderii ei fp infintatea conexiunilor cauzale, Max WEBER Jn metoda de cercetare, ,punctul de vedere" cilduzitor este — dup cum ‘vom vedea 1 in continuare — determinant pentru construcjia instrumentelor conceptuale folosite de cercetitor; in modul de a le aplica, insi, el trebuie si se supund, evident, aici ca gi in orice alt domeniu, normelor gindirii noastre, Cici adeviirul stiingific nu © deeit ceea ce este valabil pentru tofi cei care urmirese adeviirul. ‘Un lucru ins decurge, si anume lipsa de noims a ideii, ce-i stipineste chiar §i pe istoricii domeniului noastru, ci scopul — in prezent, ce-i drept, fnok irealizabil — al gtiinjelor culturii ar consta in edificarea unui sistem de juni in care realitatea si fie cuprinsi intr-o clasificare intr-un anumit sens Gefinitivl si din care apoi s& poath fi dedust. Torentul evenimentelor pemisurabile se rostogoleste nefncetat spre eternitate. Problemele culturale ‘ceri pun in migcare pe oameni se prezinti mereu in noi forme si culori gi sstfel rimin mereu fluide graniele acelui sector din fluxul infinit de eveni- mente conerete care dobindeste sens si semnificafie pentru noi, devenind un Nindivid istoric". Se schimbi raporturile logice sub care el este privit si ‘nalizatgtingific. Punctele de plecare ale stiinfelor culturii rimin astfel varia- bile in necuprinsul viitorului cité vreme nu survine o osificare chinezeasc Viel spirituale care s8-i dezobignuiascX pe oameni de a mai pune noi Fntebity fluxului in veci inepuizabil al viefil. Un sistem al stinfelor culturi, fie gin sensul unei fixisi definitive, obiectiv valabile sistematizatoare a proble- imelor gi domeniilor de care ele ar urma sa se ocupe, ar fi in sine un nonsens: © stare incereare n-as face decit sk product 0 colectie de puncte de vedere ‘nukiple, specific particularizate, eterogene $i disparate, in lumina clrora realitutea este pentru noi ,culturi*, adic ceva semnificativ prin felul su articular de a fi. pee Supll aceste lungi preliminarii ajungem, in fine, la intrebarea care ne intereseazi din punct de vedere metodologic in discutia despre ,obiectivi- tatea" cunongteri culturale, intrebarea privind functia gi structura logic’ a concepteior cu care lucreazk gtiinja noastri, ca $i orisare alta, Reformulati cu feferize Ia problema decisivd, intrebarea vizeaz semnificatia teoriei si @ Conceptualizirii teoretice (theoretische Begriffsbildung) in cunoasterea realitiii culturale. Dent cum am vizut, economia politic, cel putin In ce priveste punctal central al analizelor sale, a fost la inceput o ,tehnicS in cal 8 privea fenomenele realitafii dintr-un punct de vedere cel pufin in aparenfa univoc gi gen tone el nope de la inceputurile sale, ea nu a fost numai o ,tebnic’™, deoarece era integratt Sn marea schemi a filozofiei drepcului natural si a viziunii ragionaliste despre lume a secolului al XVIIF-lea. Dar specificul acestei conceptii despre lume, cu credinja ei optimist in posibilitatea ragionaliziri teoretice gi practice a ealitffi, a avut 0 consecind important in misura in care @ fngreunat desco- perirea caracterului problematic al acestui punct de vedere, pe care a Teloptat ca pe ceva de 1a sine infeles. Abordarea rationalX a realitii sociale, piseuti tn strinst legdturii cu dezvoltarea modern a stiinfelor naturii, a ‘mas, prin intreaga ei metodX de abordare, inruditi cu acestea. Or, in gtinjele {in economia politick i tehnice imediate a fost de la bun {nceput legat de speranta, mostenit& din antichitate si dezvoltatl ulterior, de ‘a ajunge, pe calea abstractiei generalizatoare gi a conexiunilor legice

    S-ar putea să vă placă și