NR 5 (2016) PDF

ISSN 2344 – 1062 Revista română de psihodramă
ISSN–L 2344 – 1062 nr. 5 / 2016
Sumar
Editorial........................................................................ 3
Teoria în practică Editori: Anca Nicolae, Adela

Lucia Moretto - Desenul oniric. Relații de iubire, de la Mihaela Țăranu, Horațiu Nil Albini
lumea internă la scena psihodramatică …………………..…... 4 Comitet redacţional: Alina Ionescu,
Kinga Bakk-Miklósi, Simona Vlad,
Florentina Tonița – Psihodrama în sport ............... 12 Valentina Andrei
Mária Orbán, Enikő Szőke, Mónika Román – DTP:Cristian-Mihai Pomohaci
Psihodrama pentru copii: metoda autovindecării Foto copertă:Mihai Zegrea
copiilor în cadrul unui grup. Partea aII-a. Trăirile Comitet știinţific:
părinţilor în amintirile copiilor ............................... 17 Hilde Gött – Formator şi Supervizor,
Președinte Psychodrama Institut für
Manuela Tiron – Sociodrama pentru comunitate … 24
Europa (PIfE)
Patricia Stan – Utilizarea sociodramei în evaluarea
Giovanni Boria – Psiholog clinician,
copiilor abuzați....................................................... 27 Psihoterapeut, Formator şi
Supervizor (AIPSIM), Directorul
Studiu Studioului de Psihodrama Milano
Adela Mihaela Țăranu – Autodezvăluirea în Dr. Angela Ionescu – Psihoterapeut,
psihoterapie …………………………..........................…… 31 Formator (ARPisC)
Dr. Éva Varró – Formator şi
Supervizor (SPLJM)
Evenimente Prof.univ.Dr. Maria Roth – Formator
Cronică (SPJLM)
Angela Ionescu – Relaţii de iubire – de la lumea Dr. Radu Vulcu – Psiholog clinician
internă la scena psihodramatică. A VIII-a Conferinţă principal, Psihoterapeut, Formator
Naţională de Psihodramă, Sibiu, 2015 ................... 35 şi Supervizor (ARPsiC)
Calendar
Psychodrama calendar 2016- 2017 ......................... 37
A 9-a Conferinţă Naţională de Psihodramă ............. 40
Arte şi carte
Paraschiva Căpraru - Training creativ: Sociodrama şi
consolidarea echipei, dr. Ron Wiener, editura Vellant,
2015 ………….....................……………………………………. 41
Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

2
Editorial
Anca Nicolae Adela MihaelaŢăranu Horaţiu Nil Albini

Psihoterapeut, Psihoterapeut SPJLM, Psihoterapeut, Formator
Formator ARPsiC Co-formator SPJLM şi SupervizorSPJLM
Zilele trecute s-a auzit la radio (RFI) vocea unei femei refugiată la Chișinău din Donbas, estul Ucrainei,
acolo unde încă un război a separat și a secerat familiile și vecinii. Abia își ținea lacrimile când pomenea
despre cum frica și suferința au pus stapânire pe viața ei și a celor din jur. Doar o curte colorată, plină de
flori, pietre vopsite în buburuze și jucării de pluș prinse de trunchiurile copacilor o pot face să uite de
război. Femeia pictează noptea pietrele și le așază în gradină iar dimineața privește de la fereastră
reacțiile de surpriză ale trecătorilor. Adulții se bucură, unii aduc vopseluri colorate; copiii se apropie și
aduc jucăriile lor vechi, câteodată la schimb. Povestind, vocea ei se liniștește iar cuvintele pace, ogradă și
culori se aud cu ecou puternic. Câțiva dintre trecători, cu zâmbet pe buze probabil, sunt recunoscători
pentru prezența acestei străine care-i ajută, nici ei nu știu cum, să-și arate iubirea.
Ne imaginăm curtea aceasta colorată ca pe o scenă psihodramatică și credem că asta și este. Și oricât ar fi
de nefireasc un asemenea spațiu într-un cartier de blocuri gri, sordide, el este adevărat.
În spirit morenian, adevărat nu este felul cum ești făcut, ci este felul în care devii. Iar asta nu se întâmplă
dintr-o dată, ci treptat. Poate, când ajungi adevărat ești ponosit, unii ar spune urât, dar nu și pentru cei
care te înțeleg și iubesc. Și sigur e că perseverența de-a lungul suișurilor și coborâșurilor vieții (specialiștii
numesc asta reziliență) fac omenirea să devină măreață și plină de compasiune.
Încercăm să ne imaginăm cum va fi psihodrama peste 20 de ani.
La ce realități încă neîntâmplate vor face față psihodramatiștii/ psihodramaticienii?
Cum putem să ne proiectam în acest viitor cu sentimentul că - iată, contribuim la zestrea generațiilor ce
urmează într-un eco-sistem cu influențe reciproce?
Să facem față complexității viitorului se poate rezuma în a face față azi vieții așa cum e, cu iubire.
Editorii

3
Teoria în practică
Desenul oniric
Relații de iubire, de la lumea internă la scena psihodramatică
Lucia Moretto
Prezentul articol este o care dă un sens tuturor lucrurilor,

introducere asupra Dese- scopul ultim al omului.
nului Oniric și a aplicabili- Plecând de la cuvântul IUBIRE, vom
tății sale în psihodramă. face să apară imagini ale
Este descrisă activitatea inconștientului prin desen, utilizând
propusă la workshopul la fel ca Suprarealiștii, una din
susținut în cadrul celei de-a tehnicile lor grafice: Automatismul.
VIII-a Conferințe Naționale Aducem aceste imagini pe scena
de Psihodramă de la Sibiu. psihodramatică, unde acestea prind
Prezintă sinteza unei etape viață și ne dezvăluie mișcările
de conducere a protago- „sufletului” nostru. Putem să intrăm,
nistului și sunt descrise prin deschiderea porții oferită de
originile și fundamentele limbajul simbolic, în experimentarea
teoretice ale acestei relațiilor de iubire semnificative care
tehnici. își caută noi echilibre. Simbolurile
care apar în desen, ne vor purta
acolo unde este necesar să se facă
De la Desenul Oniric la scena psihodramatică lămuriri, prin crearea și trăirea
rolurilor noi, care ne permit
manifestarea adevărului nostru și
Pentru a scoate la suprafață imaginile de iubire aflate exprimarea în cel mai bun mod, în
în lumea internă și a le aduce pe scena umana noastră imperfecțiune, a
psihodramatică m-am inspirat din ultimul vers al iubirii perfecte sugerată de Dante.
„Divinei Comedii” de Dante Alighieri care spune așa:
“Iubirea mișcă soarele și alte stele” (“Paradiso”, Experiența: I come Amore, I come
XXXIII,145). Iubirea este atât de puternică, încât Iubire. Desen oniric.
reușește să mute astrele și să miște ființele umane,
de la începutul până la sfârșitul vieții, într-un mod În acest caz folosim automatismul,
infinit de posibilități, atât în formă cât și în esența lor. care constă în a face pe coală
Natura noastră se mișcă pentru a căuta iubirea, puncte, linii sau forme simple, fără a
bineînțeles sentimentul uman cel mai puternic. Vrem urma o ordine, cu scopul de a
să putem trăi iubirea totală și să fim fericiți absolut. debloca mișcările mâinii, și de a
Totodată este și sentimentul cel mai dificil de pierde temerea de a înfrunta coala
exprimat din cauza barierelor personale, carențelor, albă, teama „de a nu ști desena”,
dificultăților externe, obstacolelor și modelelor înlăturând stereotipiile grafice. În
impuse. cazul nostru, repetarea inițialei
Cel mult trăim o iubire imperfectă, pentru că cuvântului Iubire, solicită și
imperfectă este și ființa umană. Nu există relație încălzește lumea noastră internă cu
perfectă pentru că factorii care se combină sunt prea referire la conținuturile legate de
mulți, dar putem atinge iubirea perfectă indicată de acest cuvânt.
Dante, putem să ne conectăm la acea sursă nesecată Consemnul:

4
“Fă o ramă, un cadran care să delimiteze spațiul în care
vrei să desenezi... Umple acest spațiu cu mulți „I”, I de
la iubire, minuscule, majuscule, mici, mari, drepte,
strâmbe, de diverse forme și mărimi în mod automatic,
fără să urmezi o ordine, folosind culori diferite. Lasă
mâna ta liberă ...”
“Când simți că ai terminat, unește literele cu linii
drepte, curbe, întrerupte, fără să urmezi o ordine, la
întâmplare.”
“Ai obținut astfel o rețea de linii. Lasă să iasă la iveală
formele, ele pot reprezenta elemente reale, figurative
sau să fie forme abstracte care te atrag. Delimitează
conturul și colorează-l cum îți place mai mult. Poți să
treci peste liniile automatismului, să adaugi altele
pentru a completa formele.”
Desen 1 “Pe o altă coală fă un desen liber.”
Desen 2 “Dă un titlu la fiecare desen. Al doilea desen
îți transmite un mesaj.”
Povestea Mariei
Învățătoare, 52 ani. Căsătorită, 4 copii (cel mai tânăr Desen 2. Titlul: “Focul: lumină, viață,
de 17 ani, cel mai mare de 25). căldură”.
(Acest exemplu este preluat de la un seminar susținut Mesaj: Ține focul aprins și bucură-te
în Italia, cu același consemn, neavând la dispoziție de el!
materialul-conținutul intern al protagonistului de la
Sibiu). Maria alege să pună în scenă Oul,
care conține Steaua, și Focul.
Pe scena psihodramatică aduce trei
persoane, steaua așezată și oul în
picioare, în spatele stelei pe care o
ține în brațe, focul privește scena de
la distanță.
Desen 1. Automatismul literei A come Amore (iubire

în italiană) . Titlul: “Steaua”
Inversiune cu Steaua: Mă simt plină
“Am identificat Steaua care iese din A-ul acela mare,
de energie, nu pot să mai stau
care pare ca un ou”
locului, simt protecția dar mă simt și
ținută în frâu.

5
Inversiune cu Oul: Te apăr, te conțin... Sunt obosită în
această poziție. Pentru a completa integrarea ne
Inversiune cu Focul: Mă simt cald, plin de vitalitate. întoarcem la cele trei imagini
Pot să încălzesc și să iluminez, dar și să distrug. simbolice: Steaua, Focul, Oul.
Maria privește din afară această scenă și o asociază Fă o statuie așezând aceste trei
imediat cu relația cu fiica de 25 de ani, care urmează elemente după dorința ta. Au
să se căsătorească în curând. redevenit rolurile tale interne.
Focul îl asociază cu un îndrăgostit la care ea a renunțat Alcătuiește o noua compoziție pe
pentru iubirea familiei. care să o simți în armonie.
Rezumatele scenei :
In rolul fiicei: se simte fericită, viața sa este plină,
lucrează în străinătate și face ceea ce și-a dorit mereu,
locuiește împreună cu logodnicul său, e îndrăgostită,
în timpul liber fac excursii frumoase și pline de
aventură, urmează să se căsătorească și sunt
încrezători în viitor.
In propriul rol: spune ca are o familie frumoasă, foarte
solicitantă! Că o doare spatele să stea în acea poziție
în scenă.
Fata: “Mamă,te admir, ești puternică. In acest
moment percep prezența ta, dar te simt rece și
distantă. Îmi vine în minte că am crescut prea repede,
a trebuit sa fiu capabilă iar nevoile și supărările mele Steaua cu brațele deschise în fața
veneau întotdeauna după cele alte fraților mei. Mi-a Oului acum deschis pentru a aduna
lipsit o mama caldă.” Focul.
Maria: “Am pretins prea mult de la tine... și de la mine Steaua devine noul ei Eu care
...” se simte mișcată. privește rolul de mamă și acela de
Poziția lor în scenă se modifică, se privesc în ochi și femeie pasională care pot sta
Maria își vede fiica. Doar atunci poate să o strângă împreună, aproape. Steaua poate să
într-o îmbrățișare afectuoasă și liberă. orienteze, în fiecare zi, multitudinea
Ii spune că îi pare rău că a pretins atâta de la ea și că îi rolurilor de iubire care se întâlnesc,
place așa de mult femeia care a devenit. In inversiune pentru a trăi viața din plin. Titlul e
cu fiica se hrănește din îmbrățișarea maternă și spune Deschidere. Mesajul: “Adună-te pe
că acum e pregătită sa plece. tine însăți și acceptă-ți
Întorcându-se în rolul ei o lasă să plece urându-i o contradicțiile.”
viață plină și pasională. Se încheie astfel conducerea
protagonistului.
In inversiune cu Focul-îndrăgostitul, după ce a privit
această scenă, spune Mariei că e frumos să o vadă Analiza procesului
topindu-se în relația cu fiica sa: “Las-o să plece cu
bucurie, ea va găsi modul său de armonizare a iubirii Vreau sa propun câteva reflectări,
pasionale cu viața de familie. Noi am renunțat să ne care nu se doresc a fi „adevăruri”
manifestăm atracția noastră pentru a salva familiile asupra desenului Mariei, ci indicii
noastre, dar nu renunța la pasiunea din viața ta.” care să ne permită accesarea
In inversiune cu ea declară sentimentele sale și limbajului grafic și simbolic, o
motivele pentru care a renunțat să trăiască o relație legătură între dramatizările Mariei și
cu el. Încheie spunând că nu va stinge focul care s-a simbolurile reieșite din desenul său (
reaprins în ea, adică pasiunea și voința de trăi o viață o legătură dificilă la nivel rațional,
nouă. un rațional care nu se găsește în

6
limbajul simbolic și care se bazează pe gândurile dreapta (în aria identității
intuitive.) psihosexuale spre aria
Simbolul are diverse niveluri de interpretare, cel mai transcendentală).
important fiind cel pe care protagonista îl dezvăluie
prin intermediul dramatizării. Cred că poate fi Desenul al doilea este o explozie de
interesant a face legături cu simbolistica universală și culoare roșie si galbenă (culori calde,
cu semnificațiile formei, ale culorilor, ale modului de cu mișcare centrifugă).
utilizare a suprafețelor de fond după anumiți indici de Apare albastru și negru (culori reci,
lectură a desenului oniric. cu o mișcare centripetă).
Din Dicționarul de Simboluri preluăm câteva din Direcția culorilor calde e spre înalt,
semnificațiile simbolurilor ieșite în desenul Mariei. iar culorile reci parcă ar conține și ar
răcori.
Steaua: Simbol al energiei divine, lumina care
luminează umbra noastră. Are rolul de a fi ghid care Să definim semnificațiile condensate
orientează în spațiul real și în spațiul existențial. în fiecare simbol al Mariei, ținând
Anunță renașterea. E simbolul principiului propriu al cont de faptul că orice punere în
vieții. Steaua în cinci colțuri e simbolul persoanei cuvinte a unui simbol e relativă și
complete, în armonie cu cosmosul, o uniune între parțială.
spiritualitate și materie (Omul Vitruvian reprezentat Simbolul Stelei reprezintă
de Leonardo e înscris într-o stea în cinci puncte). Contrarolul Fiica și Rolul Intern al
Oul: origine, element primordial, esența. Asociat cu noului Eu renăscut, care devine ghid
originea, cu crearea lumii. Simbolul de reînnoire în spațiul real, concret și în cel
periodică a naturii, este legat de naștere și renaștere. existențial.
Reprezintă casa, sânul matern, locul tuturor Spațiul în care e desenată steaua,
transmutațiilor. E asociat cu proiectele și cu dispoziția liniilor și culorile indică
începuturile. mișcare, tensiunea de a găsi un
Focul: dorința, energie, putere, pulsiune, viața. Este echilibru între nevoile de identitate
energia prin excelență, iar intensitatea sa variază până personală și idealuri.
în punctul în care aceasta poate fi arzătoare. Cu toate
acestea el rămâne principiul vieții. Are în el o Simbolul Oului reprezintă Rolul
dimensiune distructivă și o dimensiune purificatoare. Matern (pentru fiica sa și pentru
Reprezintă motorul regenerării periodice. noul Eu) care are ca sarcină
regenerarea și crearea. Regenerarea
Putem observa și grafica accentuată a caracteristicilor fiicei și crearea unui nou Eu.
formale și implicit a ceea ce se exprimă prin formă, In desen vedem că Oul e stabil,
culori, cât și prin poziționarea în pagină. ancorat în colțul din stânga (aria foii
care indică identitatea personală) și
La o primă privire a celor două desene putem observa sprijinit de cel din dreapta ( aria
dominanța culorilor galben, portocaliu si roșu( culori identității recunoscute de societate).
calde, cu mișcări de expansiune) Simbolul Focului reprezintă la
In primul desen e echilibru între linii, curbe si rețele. început îndrăgostitul care activează
Mișcarea e în multe direcții (un mare dinamism energia necesară schimbării. Are
intern). forța să distrugă certitudini. Devine
Rama e desenată cu roșu cu multă forță, apăsată, apoi Focul Intern al Mariei.
parcă prevestește focul ce urmează să vină, Reprezintă și imaginea de cuplu (cele
(reprezintă limita dintre lumea internă și lumea douăflăcări centrale), de familie
externă, o limită care se arde, reînnoindu-se). (flăcările mai mici ar putea
Figura centrală e oblică (indică tensiune, trecerea de reprezenta copiii) care se „ard” ...
la static la mișcare) aproape conținută în întregime în pentru a distruge certitudinile și
pătratul de jos stânga, în tensiune cu cel de sus pentru a da curs regenerării.

7
Rezumând: Protagoniști ai acestei întâlniri sunt:
Maria la început se identifică cu Oul, în relație cu -Maria Grazia Dal Porto si Alberto
Steaua, care e identificată cu fiica de 25 de ani. Relația Bermolen, psihodramatiști ai Școlii
mama-fiica se dezvăluie ambivalent între nevoia de Rojas Bermudez, psihologi de
libertate și independență și nevoia de protecție și orientare analitică și sistemic-
siguranță. Doar când se pot „simți” și recunoaște, când relațională, acum docenți ai
emoția se topește, ele se pot elibera, pot renaște. Universității de Dinamica de Grup
Amândouă trăiesc un moment important în viața lor de din Buenos Aires;
femei. Fiica intră în viața adultă cu toate visele și -Abel Luis Raggio, pictor, laureat în
proiectele ei și Maria simte că trebuie să o lase să istoria artelor, interesat de
plece dar se teme că aceste vise se pot spulbera în antropologie și simbolistică,
confruntarea cu „dura realitate cotidiană”. Ei i s-a directorul „Taller Breton” Buenos
întâmplat să se îndrăgostească de un alt om Aires, instituție de cercetări
(reprezentat de foc), care bineînțeles a destabilizat specializate în studiul formei și
viața ei. A renunțat să realizeze, să trăiască această culorii în operele artistice.
pasiune pentru că a ales o iubire pentru ea mult mai Pe când eram încă o studentă la
importantă, soțul și proiectul lor de familie. Facultatea de Psihologie din Padova,
Provocarea pentru Maria e să nu stingă focul ei intern, i-am întâlnit „întâmplător” și
pasiunea, nevoia de aventură, renaștere la noua frecventând seminariile care erau
identitate de femeie matură și să găsească în fiecare zi organizate în Italia, am văzut cum s-a
modul de armonizare al rolului de femeie pasională născut și s-a dezvoltat această
cu rolurile familiale, să reușească să fie o mamă mai metodă și cum putea fi fructificată
caldă pentru fiica sa mai mare, dar și pentru ea însăși. utilitatea sa în grupurile de
In scena de încheiere, Oul și Focul, adică elementul psihodramă. M-am îmbogățit din
protectiv si elementul energiei arzătoare, (feminin si nemărginita lor competență si
masculin) sunt vecine, aliate. E provocarea de a umanitate, prima dată în dezvoltarea
împăca siguranța cu ceea ce e excitant, provocator. mea personală și apoi în formarea
Ele privesc Steaua - noua identitate în echilibru între mea profesională, atât în Italia cât și
spirit și materie, Steaua, ca și ghid. în Buenos Aires.
Să confruntăm asta cu imaginea inițială: Focul era cu
spatele și departe, Steaua șezând, Oul sprijinit și Acest instrument proiectiv se inspiră
obosit. Prin prisma acestor roluri interne inițiale am din Suprarealism pe care îl putem
explorat relații semnificative, care, elaborate, defini ca teorie a inconștientului și a
prelucrate au permis transformarea rolurilor. In visului în artă. Scopul nu mai este de
plusrealitate se pun în scenă simbolurile inițiale, care, a reprezenta natura, ci lumea
după “exorcizarea psihodramatică” își găsesc un nou internă a artistului. Prin folosirea
gestalt în lumea internă, devenind instrument de role- diverselor tehnici, care eliberează de
creating. constrângeri inhibatoare, morale și
Iubirea maternă, iubirea pentru copii, îndrăgostirea estetice, artistul suprarealist
pasională, iubirea pentru familie. Atâtea iubiri care încearcă sa elimine controlul cognitiv
încearcă să se armonizeze în căutarea unei vieți pline rațional pentru a fluidiza și scoate la
de exprimare a Iubirii. suprafață conținuturile profunde ale
inconștientului. Apoi, arta
Introducere privind originea și fundamentele formulează imagini și în inconștient
teoretice ale Desenului Oniric „se gândește” în imagini, acestea
fiind modalitatea cea mai potrivită
Desenul Oniric se naște la sfârșitul anilor 70, la pentru a ajunge la suprarealitate,
Buenos Aires, din întâlnirea psihodramei și a acea dimensiune unde lumea onirică
psihologiei profunde cu Suprarealismul și istoria și cea de veghe coexistă în mod
artelor. armonic și împreună pot da voce

8
lumii profunde a omului, esenței sale. In arta Funcționalitatea simbolului ca
suprarealistă are o mare importanță experiența instrument esențial în expansiunea
onirică, unde, lucrurile - care pentru conștiință sunt conștiinței umane e stabilită de
distincte si iraționale- se dezvăluie ca fiind legate între autori cu diverse orientări în
ele prin relații mult mai ferme și non- logice, neputând psihologie, artă, antropologie: Jung,
fi criticate. Freud, Assagioli, Breton, H. Read,
Campbell, Mircea Eliade, asta doar
Există o oarecare afinitate cu conceptele moreniene de pentru a cita câțiva dintre ei.
Semirealitate, Spontaneitate, Creativitate și Conserve
culturale. J.L. Moreno afirmă că trebuie să se producă Producerea desenului oniric se
eliberarea spontaneității pentru a avea creativitate, întâmplă în mare măsură într-un
pentru a transforma modelele cristalizate ale culturii, mod automat și involuntar, oferind
pentru a merge mai departe, pentru a descoperi, posibilitatea importantelor
pentru a crea, pentru a inventa, pentru a „continua sa conținuturi psihice să se manifeste.
visezi”. După J. L. Moreno, personajele din vis (putem O importantă particularitate o au, pe
adăuga și pe cele din desen) exprimă Eurile parțiale lângă conținutul desenului, tipul
interne, (interpretarea rolurilor). Când protagonistul liniei trasate și intensitatea sa,
le aduce la viață în acțiunea dramatică, se produce un culorile, spațiul care s-a folosit din
exorcism psihodramatic, un proces în același timp coala de hârtie.
cathartic și reintegrator. Putem să trasăm o hartă pentru a ne
orienta în înțelegerea semnificatului
Desenul oniric, la fel ca și psihodrama, este o simbolic al desenului având ca punct
reprezentare a lumii interne. Atenția asupra expresiei de referință studiile lui W.Kandinsky.
simbolice pentru imagini, le face similare si optimi Astfel, se definește Suprafața
colaboratori în „scuturarea” conținuturilor interne și Fundalului, SF, foaia/coala de hârtie,
în dezvoltarea spontaneității și creativității. sau alt material, care așteaptă să fie
Tehnicile expresive utilizate, tipice curentului artistic reumplut: „Orice artist simte
suprarealist, sunt automatismele grafice, colajul, „respirația” suprafeței fundalului
reprezentarea grafică a imaginilor care reies în timpul încă neviolată – chiar dacă la nivel
viselor nocturne sau în reveriile dirijate. Orice inconștient - și, mai mult sau mai
persoană se poate tranforma într-o ființă expresivă și puțin conștient, se simte responsabil
estetică, poate „crea” făcând să iasă la iveală în fața acestui fapt de a fi...artistul
conținuturile interne. Împletitura liniilor care „fecundează” și știe că SF
automatismului este ca o rețea care pescuiește în adună elementele potrivite în
inconștient conținuturi în căutarea de noi echilibre. Ne ordinea justă.”
permite să scormonim pe coală formele adormite sau Kandinsky vorbește despre SF ca
înlăturate, folosind culorile în mod liber și informal. despre ceva viu, care influențează
Prin intermediul acestor imagini „urcăm” la nivelul esențial artistul în alegerea formelor
conștiinței și al gândului rațional și exprimăm într-o și culorilor, și pune accentul nu doar
formă simbolică adevărul nostru cel mai profund. pe inspirația sa, ci și pe „chemarea”
Scena psihodramatică permite protagonistului spațiului care urmează să fie ocupat.
expresia imaginilor și simbolurilor, un cadru prin care Există o interacțiune între artist și
putem să le facem vii, să dăm fluiditate conținuturilor spațiul de umplere. Continuă
inconștiente și să intrăm în lumea lor internă, să le Kandinsky: „partea de sus oferă un
vedem, simțim, ascultăm, să putem reacționa și fel de lejeritate...” în timp ce“partea
transforma. de jos are efect opus de greutate”.
Prima „întâlnire” este cu simbolul, care reprezintă un Astfel, fiecare parte a SF își asumă o
Eu Parțial intern, un rol si un contra-rol. Atunci când tensiune, o semnificație simbolică,
întâlnim o imagine simbolică nu avem filtre raționale. care se relaționează cu formele și

9
culorile pe care artistul le plasează în diverse părți ale intermediar, în funcție de înclinație.
foii. Exprimă armonie sau dizarmonie
după direcția pe care o au.
Prof. Raggio, in timpul orelor sale spunea:“El dibujo
automatico y su istoria” definește semnificatul Să vedem semnificatul simbolic a
simbolic al spațiului de plecare din studiile lui câtorva forme geometrice:
Kandinsky. Spirala, apropiată de formele
El împarte într-un mod ideal coala în patru pătrate: naturale de creștere, de cochilia
embrionului, e simbolul evoluției.
Cercul, perfecțiune, omogenitate,
lipsa diviziunii, infinitul, cosmosul...
în ceea ce privește forma învăluită e
simbol de protecție. Cerul care
învăluie pământul, coroana care
reunește în cel încoronat pământul
de cer, brațele războinicilor, care
păstrează coeziunea dintre suflet și
corp, poala maternă care protejează
viața în creștere...
Pătratul apărut prin construirea
picioroangelor, primele aglomerări
sociale sedentare, e simbolul lumii
stabile.
Dreptunghiul e un pătrat alungit,
dacă e orizontal indică staticitate,
In aria psihosexuală exprimăm imagini simbolice care dacă e vertical indică nevoie de
reprezintă identitatea profundă, emoțiile legate de dinamism.
copilărie. Rombul este un pătrat oblic, în
In aria familiei exprimăm imaginile interiorizate ale căutarea unui nou echilibru, indică
figurii materne și paterne, emoțiile legate de relațiile transformare.
familiale. Triunghiul e o figură foarte dinamică
In aria socială exprimăm imagini simbolice ale încărcată de tensiune, putem sa-l
identității sociale, emoțiile legate de raportul cu considerăm indicatorul realizării de
lumea externă. sine și al auto-afirmării.
In aria transcendentală exprimăm imagini simbolice
legate de idealuri, valori de referință, raportul cu Culoarea
spiritualitatea, emoțiile legate de aceste teme,
preocupări. Culoarea reprezintă emoția,
dispoziția cu care umplem formele în
care stăm noi înșine, a rolurilor.
Forma „Reacția noastră estetică la culoare e
simplă: noi penetrăm intuitiv în
Avem linii și forme geometrice. Liniile drepte culoare, apreciem profunzimea ei,
corespund gândului rațional, emisferei stângi, liniile tonalitatea ei, calitățile ei obiective,
curbe corespund imaginației, emisferei drepte. și astfel, identificăm aceste calități
După Wassily Kandinsky, liniile orizontale exprimă cu emoțiile noastre (...) In același
soliditate, staticitate, răceală, liniile verticale mișcare, mod în care, de la o serie de note
elevație, caldură. Diagonalele construiesc un drum muzicale se poate, în raport cu
anumite legi ale tonalității, să se
producă o armonie sau o disonanță,

10
așa și de la spectrul culorilor se poate produce o Campbell J., Mitologia occidentale,
armonie sau o disonanță de culori.”(Herber Read Mondadori, Milano, 1992
“Educare prin intermediul artei”) Chevalier J., Gheerbrant A.,
Kandinsky vorbește de mișcarea culorilor, de culori Dizionario dei simboli, BUR,
care au o forță centripetă, altele care au o forță Milano,1989
centrifugă, iar altele cu mișcări interne. Freud S., L’interpretazione dei sogni,
In simbologia tradițională culorile care reflectă lumina, Boringhieri, Torino, 1967
precum galbenul, roșul, portocaliul, sunt active, calde, Hillman J., La politica della bellezza,
în expansiune. Culorile care absorb lumina, precum Moretti&Vitali, Bergamo, 1999
albastru, violet, sunt pasive, reci, în timp ce verdele Kandinskij W., Punto, linea,
sintetizează cele două categorii. Albul și negrul superficie, Adelphi, Milano, 1968
reprezintă toate lucrurile care se opun. Kandinskij W., Lo spirituale nell'arte,
Ed SE, MI, 1989
Simbologia universală asupra formelor și asupra Klee P., Teoria della forma e della
culorilor se constituie ca un indicator și nu este figurazione, Feltrinelli, Milano, 1974
utilizată pentru a face interpretări. Sunt referințe utile Moreno J.L. Il profeta dello
pentru a alcătui ipoteze asupra a ceea ce poate fi psicodramma.Di Renzo ed. 2002
„tema” persoanei care a desenat. Acțiunea scenică Moreno J.L. Manuale di
dezvăluie semnificația simbolică individuală a psicodramma. Astrolabio, 1987
desenului. Este apoi interesant să legi conținuturile Jung C.G., L’uomo e i suoi simboli,
reieșite din acțiunea psihodramatică a formelor, TEADUE, Milano, 1991
culorile lor și poziției lor de pe foaie cu simbolul Prette M.C. Capire l'arte, Giunti, FI,
personal și cu cel universal. 2008.
Raggio A.L. El Dibujo automatico y su
Formele, culorile și intensitatea lor, distribuirea în istoria. Dispense delle lezioni
spațiu, creează o operă, iar psihodrama ne oferă „ Ragozzino M., Dada e Surrealismo,
posibilitatea de a intra în această operă, devenind Giunti, Firenze, 1998
astfel activi în interiorul ei și trăind pulsul ei cu toate Read H., Educare con l’arte, Edizioni
sensurile pe care le are.”(Kandinsky) di comunità, Milano, 1954
BIBLIOGRAFIE
Bermolen A., Dal Porto M.G., Moretto L., Verso una

pedagogia olistica, Bulzoni, Roma 1993
Bermolen A., Dal Porto M.G., Moretto L., La via del
simbolo, CVX, Roma, 2001
Bermudez R.J., Titeres y psicodrama, Genitor, Buenos
Aires, 1975
Boria G., Psicoterapia psicodrammatica, Angeli,
Milano, 2005

11
Psihodrama în sport
Florentina Tonița
de sporturile individuale, fără să simt

impulsul de a-mi îndrepta atenţia şi spre
sporturile de echipă. Poate unul dintre
cele mai importante motive se leagă de
faptul că nu aveam, la acea vreme,
„instrumentele” cele mai eficiente
pentru ca intervenţia psihologică în
cadrul echipei să răspundă „contractului”
iniţial pe care aveam să-l stabilesc cu
antrenorul şi echipa.
Acum câțiva ani am început formarea în
psihodramă clasică, unde am făcut pe
rând cunoştinţă cu ideile lui Moreno, cu
Din 1995 lucrez ca psiholog în domeniul psihologiei sportului
ceea ce înseamnă metode şi tehnici
și al optimizării performanței umane sub toate formele sale
psihodramatice şi cu lucrul în grupul de
și cred cu tărie că în fiecare dintre noi există ceva special,
formare.
unic, un talent sau o sumă de talente care, odată descoperite
și cultivate, ne pot schimba radical atât propriile vieți, cât și De atunci, am fost pe rând membru într-
pe ale celor din jur. un grup nou, cu persoane pe care abia le
cunoşteam, apoi, pe măsură ce timpul a
Am început parcursul profesional ca psiholog sportiv în cadrul
trecut, am devenit parte integrantă dintr-
Centrului de Cercetări pentru Problemele Sportului din
un grup care a căpătat identitate, culoare
București (în prezent Institutul Național de Cercetare în
şi viaţă proprie. Am trăit, împreună cu
Sport), îmbinând activitatea de asistență psihologică
colegii de grup, toate transformările pe
acordată diferitelor loturi naționale și olimpice cu cea de
care lucrul psihodramatic le-a declanşat
cercetare (atât ca membru în echipe de proiect, cât și ca
în fiecare dintre noi, în fiecare etapă de
manager de proiect). Și pentru că rostul cunoașterii este
viaţă a grupului. Am experimentat
atins atunci când e împărtășită, am găsit calea de a o
puterea grupului, atât ca membru al său,
transmite studenților de la facultățile de profil din cadrul
cât şi ca director în sesiunile de
UNEFS București, dar și antrenorilor și viitorilor antrenori în
psihodramă. Aşa cum afirmă Yalom1: “O
cadrul cursurilor de formare sau perfecționare organizate de
experienţă personală de grup este larg
diferite Federații sportive cu care colaborez
acceptată ca o parte integrală a formării
Încă de la începuturile carierei mele ca psiholog sportiv, şi continuării dezvoltării profesionale. O
acum mai bine de 20 de ani, am avut şansa să lucrez cu astfel de experienţă poate oferi multe
sportivi de mare peformanţă, asigurând consiliere şi tipuri de învăţare indisponibile în altă
asistenţă psihologică în sporturi ca nataţie, gimnastică, judo, parte. Eşti capabil să înveţi la un nivel
atletism, tenis de câmp. E o activitate pe care o desfășor cu emoţional ceea ce, anterior, ai fi putut
foarte mare pasiune şi în care apar permanent situaţii noi: cunoaşte numai la nivel intelectual.
nici un sport nu seamănă cu altul din punct de vedere al Experimentezi puterea grupului – atât
solicitărilor, nici un sportiv nu e identic cu un altul, antrenorii
sunt diferiţi, părinţii sunt de diverse tipologii şi lista ar putea 1 Yalom, I., Leszcz, M., 2008, Tratat de
continua. Aşa se face că, ani buni de zile am rămas aproape psihoterapie de grup. Teorie și practică, Ed.
TREI, București, p. 545-546

12
puterea de a răni, cât şi cea de a vindeca. Înveţi cât de lui Moreno2, "Sociodrama a fost definită
important este să fii acceptat de grup; ce atrage într-adevăr ca o metodă de acțiune profundă care
după sine autodezvăluirea, cât este de dificil să-ţi dezvălui are de-a face cu relațiile din cadrul
lumea secretă, fantasmele, sentimentele de vulnerabilitate, grupului și cu ideologiile colective.
ostilitate şi tandreţe. Înveţi să-ţi evaluezi propriile forţe, dar Adevăratul subiect al sociodramei este
şi propriile slăbiciuni. Afli despre rolul pe care-l preferi în grupul. Conceptul care stă la baza acestei
grup, despre răspunsurile contratransferenţiale pe care le ai abordări este recunoașterea faptului că
de obicei şi despre problemele de sistem şi de grup-ca întreg omul este un actor, că fiecare individ
ce se ascund în fundalul întâlnirilor. Poate cel mai frapant este caracterizat de o anumită gamă de
dintre toate este faptul că înveţi despre rolul de lider, roluri care îi domină comportamentul și
devenind conştient de propria dependenţă şi de propria că fiecare cultură este caracterizată de
evaluare, deseori nerealistă, a puterii şi cunoaşterii liderului.” anumite seturi de roluri pe care le
impune membrilor săi, cu diferite grade
În toţi anii de formare în psihodramă, dar mai cu seamă în
de succes.”
ultimul an, conducând ca director sesiunile de grup, am
căutat răspunsul la câteva întrebări: Care sunt „cele mai Obiectivul intervenției psihologice la
bune practici” de care un director trebuie să ţină seama în echipa de handbal junioare a unui Club
lucrul cu un grup de psihodramă, în funcţie de stadiul în care Sportiv Școlar din București a fost:
se află acesta? Cum pot fi puse la lucru instrumentele „creşterea coeziunii în cadrul echipei”,
psihodramei într-un mod care să servească, pe cât se poate coeziune care avea să se reflecte în
de adecvat „cauza” fiecărui membru din grup, şi a grupului obţinerea unui nivel mai înalt de
ca întreg? Însă dintre toate întrebările, una „striga” cel mai performanţă.
tare: cum aş putea folosi tot ceea ce învăţ aici în lucrul cu
Coeziunea grupului sportiv reprezintă
sportivii?
unul dintre factorii de care se leagă
Sportivii de performanţă sunt o categorie aparte de „clienţi”: obţinerea performanţei oricărui grup
pe lângă faptul că sunt personalităţi foarte puternice, în sportiv. De mai bine de 40 de ani,
destul de multe cazuri tehnicile verbale, clasice, de consiliere coeziunea grupului constituie un subiect
nu sunt foarte eficiente. Ei sunt persoane de acţiune; prin de studiu şi evaluare permanentă în
urmare, simţeam că metodele de acţiune aveau să găsească literatura de specialitate, în scopul
ecou în rezolvarea problemelor pentru care apelau la descrierii şi clasificării cât mai precise a
sprijinul unui psiholog sportiv. elementelor sale componente, dar şi a
aflării celor mai eficiente căi şi mijloace
Astfel am început primele sesiuni de psihodramă individuală
de a optimiza acest parametru în
cu câţiva jucători de tenis de câmp şi am fost plăcut
interiorul echipelor sportive.
surprinsă de cât de repede au înţeles ce înseamnă solilocviul,
dublul, tehnica scaunului gol etc. În echipa sportivă, legăturile care se
formează între jucători au
Şi totuşi, simţeam că se poate mai mult, şi că psihodrama
corespondență directă în legăturile de
poate fi aplicată cu șanse mari de reușită în lucrul cu echipele
joc; deciziile pe care le iau în meciuri și
sportive. În ultimul an de formare în psihodramă, a avut loc
acțiunile care derivă de aici sunt
întâlnirea (în sensul morenian al termenului) cu sociodrama
influențate sistematic de ”culoarea” și
prin intermediul lui Ron Wiener (şi Diane Adderley) şi pot să
trăinicia acestor legături. În final,
spun că a fost ca şi când am găsit ultima piesă din puzzle şi
valoarea timpului petrecut pe teren ca
am pus-o la locul ei. A fost un moment de „evrika!”, atât la
echipă, în meci, capătă validare în
nivel profesional, cât şi personal. Găsisem „cheia”; la scurt
timp după aceea, a apărut şi echipa...Aşa am început să
lucrez cu o echipă de handbal fete, şi să aplic ceea ce 2
Moreno, J.L., 1953, Who shall survive?
experimentasem și în sesiunile de sociodramă. În concepția Foundations of sociometry, group
psychotherapy and sociodrama. Beacon,
NY: Beacon House, p. 87

13
realitate prin intermediul tabelei de scor: ce echipă a câștigat prin oglindă, stadiul în care informaţia
meciul? Și apoi, mai departe, care dintre echipe a câștigat din exterior contribuie la formarea eului
campionatul? (matricea de identitata globală
diferenţiată). Intrarea în cel de-al doilea
August 2011, primul cantonament de pregătire cu echipa de
univers implica percepţia relaţiei,
handbal junioare II (cu vârste între 15-17 ani) a unui Club
începutul unei conştientizări a separării:
Sportiv Școlar din București.
devenim conştienţi că lumea nu este
Obiectivul stabilit de comun acord cu antrenoarea echipei (ea doar o extensie a noastră, ci este
însăși o susținătoare a importanței pe care o are pregătirea împărţită cu alte persoane complet
psihologică a jucătoarelor) a fost cel de creștere a coeziunii separate de noi. Intervine apoi stadiul
echipei. Nici că se putea un moment mai potrivit pentru a inversiunii de rol. Acesta este începutul
începe lucrul cu echipa nou-constituită, folosind psihodrama. empatiei, când suntem cu adevărat
Cum vor primi sportivele acest tip de intervenție, cum se vor capabili să ne poziţionăm în locul altuia şi
raporta la metodele folosite, la mine ca psiholog să vedem lumea ca şi cum ar vedea-o el.
sportiv/psihodramatist, cum se vor raporta unele la altele și
Yalom6 este cel care recomandă ca
la echipă ca întreg? La aceste întrebări, și la încă multe altele,
terapeutul, la început, să privească cu un
aveam să capăt răspuns pe parcursul lucrului cu echipa și a
ochi grupul ca întreg, iar cu celălalt
parcurgerii împreună a stadiior prin care trece orice grup
experiența subiectivă a fiecărui individ
nou format.
din acest nou grup.
Așa cum afirmă Yalom3, dată fiind bogăția interacțiunilor
Într-una din după-amiezile de august, în
umane, este evident că parcursul unui grup de-a lungul
cantonament, am condus sesiunea de
multor luni sau ani va fi complex și, într-o mare măsură,
grup afară, pe terenul de sport la care
impredictibil. Cu toate acestea, forțele dinamice din grup
numai noi aveam acces în acel moment.
acționează în toate grupurile și le influențează dezvoltarea,
”Scena” pe care ne aflam era amplasată
astfel că este posibilă descrierea unei scheme imperfecte,
într-un loc de poveste: de jur-împrejur
dar cu toate acestea utilă, a fazelor de dezvoltare.
pădure, iar în fața noastră se înălțau
Modelul cel mai cunoscut și mai răspândit de evoluție a impunători Bucegii. Deși era după-
echipei (Tuckman, 1965, citat de West4) presupune cinci amiază, soarele de august încă strălucea
stadii: formarea (forming), furtuna sau etapa de agitație cu putere, făcându-te parcă să simți că
(storming), normarea (norming), performarea (performing) până la apus mai e timp berechet. ”Zi de
și suspendarea sau întreruperea activității (adjourning). În vară până-n seară”...
cazul de față, ultima etapă poate fi exclusă, pentru că
sportivele junioare II vor deveni în anul competițional viitor,
junioare I (16-18 ani), echipa constituită rămânând în Protocol activitate - 4 august
continuare în activitate. 2011
La rândul său, Moreno a delimitat patru stadii majore ale Timp total de lucru: 2h
dezvoltării rolurilor legate ca nume de funcțiile mentale Participanţi: 16 sportive din echipa de
acţionate: dublul, oglinda, decentrarea perceptivă ca urmare handbal junioare a CSS Bucureşti
a inversiunii de rol5. Stadiul dublului începe să ne dezvolte
esenţa pe măsură ce copilul parcurge primul univers – 1. Activarea psihomotorie: 25
matricea de identitata globală nediferenţiată, apoi trecem min.
a) activitatea propriu-zisă:
3 Yalom, I., Leszcz, M., 2008, Tratat de psihoterapie de grup. Vă invit să intraţi pe teren în propriul ritm
Teorie și practică, Ed. TREI, București, p.314-328 şi să vă plimbaţi, privindu-vă cu atenţie
4
West, M.A., 2005, Lucrul în echipă. Lecții practice, Ed. Polirom,
Iași, p. 45-47
5 6 Yalom, I., Leszcz, M., 2008, Tratat de
Dayton, T., 1994, The Drama Within. Psychodrama and
Experiential Therapy, Health Communications, Inc., Deerfield psihoterapie de grup. Teorie și practică, Ed.
Beach, Florida, p. 31 TREI, București, p.317

14
una pe cealalaltă. În momentul în care vă întâlniţi cu una bine, pentru că n-o să fiu ignorată și
dintre colege, îi spuneţi: «observ la tine în după-amiaza lăsată pe margine, cum s-a întâmplat
asta...» ce anume observaţi: o stare, poate un obiect... până acum la echipa de la care am
plecat”.
Aţi făcut turul complet, da?
”E ca o plasă, ca o țesătură în care toate
b) scurtă procesare:Vă invit să împărtăşiţi cu colegele modul
suntem legate unele de altele”. ”E atât
în care v-aţi simţit în acest exerciţiu; începe cine vrea,
de puternică, încât ar putea susține chiar
folosind regula catenei.
o persoană”. ”Dacă dăm drumul firelor,
2. Activitate cu protagonişti multipli: 1h rețeaua dintre noi nu mai există și nu mai
15minute. poate susține nimic”. ”Așa e o echipă
În timp ce vă așezați în cerc, vă rog să vă gândiți cine este adevărată: dacă suntem unite toate,
curioasă să vadă ce urmează să facem în continuare și se putem susține orice greutate și putem
oferă să înceapă exercițiul următor. Se ridică P. depăși orice obstacol”. ”Forța echipei e
dată de legăturile dintre noi”. ”Așa,
P, am în mână un ghem de sfoară. Ți-l dau ție și, cu o mână putem câștiga orice meci vrem. Putem să
păstrezi capătul firului, iar cu cealaltă derulezi ghemul și-l dai ajungem chiar pe primul loc. Chiar, cum
colegei pe care-ți amintești că ai cunoscut-o prima din ar fi?”
această echipă. I te adresezi, povestind momentul în care tu
îți aduci aminte că v-ați cunoscut, spunându-i cum ai Și ”visul unei nopți de vară” a început să
perceput-o atunci și cum o percepi acum în relația cu tine. Ai prindă contur, și aripi, și forță... În seara
ales-o pe S. S., te rog să asculți cu atenție ce-ți spune P., după aceea de august, fiecare a început să
care, ținând de firul pe care l-ai primit de la P., derulezi simtă și să creadă cu adevărat că visul
ghemul și-l dai mai departe primei colege pe care tu îți aduci poate deveni realitate... Acesta a fost
aminte că ai cunoscut-o în echipă. începutul...
Se repetă exercițiul până când firul ajunge la fiecare sportivă

și fiecare dintre ele se adreseaza câte unei colege.
În loc de concluzii...
Țineți firele strâns, astfel încât să fie bine întinse între voi. Ce
observați? Echipa sportivă este un univers în
miniatură, un sistem de sisteme, în care
fiecare sportiv vine cu setul lui de
3. Procesarea finală: 20 min. experiențe, de trăiri, de comportamente
adaptate sau mai puțin adaptate la viteza
Vă invit să împărtăşiţi cu colegele modul în care v-aţi simţit în
cu care se desfășoară acțiunile pe teren,
acest exerciţiu și ce observați că ați obținut între voi? Începe
în antrenamente și în meciuri, cu
cine dorește, folosind regula catenei.
reprezentări diferite asupra relațiilor din
”N-am știut până acum că atunci când ne-am cunoscut îți echipă, cu așteptări, nevoi și motivații
păream nesuferită, «cu fițe»...după ce am început să te personale, care nu întotdeauna coincid
cunosc mai bine, mi-am dat seama că nu e deloc așa; avem cu cele ale echipei ca întreg. Echipa
chiar multe la care semănăm.” poate deveni o scenă în care rând pe
”Tu ai fost prima fată din echipă care a venit la mine rând se derulează rivalități, apar
zâmbind, s-a prezentat și mi-a spus că se bucură că am venit conflicte, lupte pentru putere, dar în
în echipă. Atunci am știut că o să-mi placă să joc aici și m-am același timp este un spațiu în care
mobilizat să dau tot ce pot la antrenamente și în meciuri. membrii săi pot trăi bucuria de nedescris
Voiam să nu te dezamăgesc și să nu le dezamăgesc nici pe a victoriei, sentimentul unic că împreună
fete”. sunt de neînvins și de neoprit. Lumea
fiecărui jucător se întâlnește în echipă cu
”M-am simțit văzută, observată și am simțit că în această lumea celorlalți, iar rolurile pe care ei le
echipă pot să mă simt eu însămi și să joc așa cum pot eu mai joacă în viața sportivă nu pot fi separate
de rolurile pe care le au în viața de

15
familie, socială și școlară. De multe ori, criticile constante ale înfrângeri și prețuind la adevărata
părinților, ale profesorilor, ale altor antrenori blochează valoare reușitele obținute pe terenul
jucători foarte dotați motric și bine pregătiți și antrenați din sportiv, dar și pe terenul cel mare de
punct de vedere tehnic, astfel că în momentul decisiv, al joacă al vieții.
finalizării la poartă, ratează. Se conformează rolului prescris „Ca şi regele, şi noi trebuie să devenim
de atâtea ori prin expresii ca: ”nu ești bun de nimic”, stăpâni asupra lumii înfricoşătoare a
”niciodată n-ai să reușești să faci mare lucru”, ”degeaba te spiritelor, căci ele sunt înăuntrul ca şi în
chinui, oricum ai să ratezi” ș.a.m.d. afara noastră. Orice lucru din exteriorul
nostru, fie că îl cunoaştem din relaţia sa
Tehnicile interpretării de rol, precum jocurile dramatice şi
propriu-zisă cu noi, fie că rămâne pentru
psihodrama sunt foarte eficiente în crearea de noi roluri.
noi fără semnificaţie şi necorelat cu
Când sportivii își asumă o varietate de roluri şi le
mintea şi inima noastră, în realitate ne
improvizează pe moment, își eliberează energiile creatoare
reflectă şi ne oglindeşte eurile lăuntrice.
în noi direcţii pe care viaţa cotidiană nu le oferă întotdeauna.
Asta ni se propune să învăţăm. Şi ni se
Formatul structurat furnizează o scenă pe care membrii
propune să ajungem pe această cale a
echipei se pot exterioriza spontan în moduri noi şi
învăţării la înţelegerea fundamentală,
neaşteptate. Formatul serveşte şi la menţinerea securităţii şi
ultimă şi supremă: aceea a identităţii
a continuităţii, la crearea unui adevărat laborator
noastre divine cu substanţa, conştiinţa şi
experimental. Ceea ce învaţă prin aceste activităţi poate fi
beatitudinea pe care o cunoaştem ca
aplicat cu uşurinţă în viaţa fiecăruia, deoarece a fost integrat
„Dumnezeu”. Aceasta e înţelegerea
în repertoriul lor comportamental.
naturii absolute a Sinelui. Asta înseamnă
Astfel, în joc şi în psihodramă sportivii ajung să trăiască un descoperirea giuvaierului din miez. Asta
sentiment al conectării profunde cu cei din jurul lor. Sunt în e ultima experienţă în îndelungatul
acelaşi timp vulnerabili şi puternici şi se mişcă înăuntrul şi în proces iniţiere-integrare. Şi o dată cu ea
afara rolurilor şi identităţilor cu care se confundă în viaţa de zi vine şi cunoaşterea nemijlocită a faptului
cu zi. Rolurile în care trăiesc cele mai mari succese şi satisfacţii că noi, şi nu doar noi, ci şi toţi ceilalţi
sunt cele în care sportivii simt cu adevărat că există. „tu”, deopotrivă, ai nopţii şi zilei noastre
înconjurătoare – suntem tot atâtea
avataruri, deghizări, măşti şi
autodedublări jucăuşe ale Sinelui lumii.
[...] deşi corpurile, deghizamentele,
măştile şi costumele spectacolului vin şi
pleacă, apar pe scenă, zăbovesc doar o
clipă şi dispar pentru totdeauna, totuşi
Sinele, miezul şi sâmburele diamantin al
fiinţei, nu s-a născut niciodată şi nici nu
va muri.”7
Acestea sunt rolurile în care fiecare dintre ei simte că se

regenerează și reinventează constant. Cu cât sunt mai
capabili de a juca o varietate mai mare de roluri cu uşurinţă
şi spontaneitate şi cu cât va fi mai mare satisfacţia inerentă 7
Zimmer, H., 1994, Regele şi cadavrul, Ed.
fiecărui rol, cu atît se vor bucura de o existență în care vor fi
în armonie cu ei înșiși și cu lumea din jur, învățând din Humanitas, Bucureşti, p. 226-227

16
Psihodrama pentru copii: metoda autovindecării copiilor în

cadrul unui grup
Partea II. „Trăirile părinţilor în amintirile copiilor”
Mária Orbán, Enikő Szőke și Mónika Román
Mária Orbán este psiholog experienţă de 12 ani în conducerea

principal, formator-supervizor grupurilor de psihodramă pentru copii.
în psihoterapie sistemică de
Rezumat. Prezenta este a doua parte a
cuplu şi familie (ATF-PF),
articolului despre psihodrama pentru
psihote-rapeut în etapa
copii, metodă elaborată de d-na
superioară de formare în
psiholog Hanna Kende, specialistă de
psihodramă la SPJLM, formator
reputaţie internaţională în psihoterapia
psihodramă pentru copii
copiilor. În prima parte (apărută în
(Ungaria-MIPE). Are experienţă
numărul precedent al revistei) au fost
profesională de 15 ani în
prezentate principiile de bază, originile
psihoterapia copiilor şi adolescenţilor, consilierea părinţilor,
teoretice, indicaţia pentru utilizarea
respectiv psihoterapia cuplurilor şi familiilor. Este implicată
acestei abordări, ilustrate cu fragmente
în formarea şi supervizarea psihoterapeuţilor sistemici de
dintr-un caz, respectiv a fost
cuplu şi familie. Conduce grupuri de psihodramă pentru
prezentată activitatea d-nei psiholog
copii, preadolescenţi, adolescenţi.
Hanna Kende şi a Asociaţiei de
Enikő Szőkeeste psiholog Psihodramă pentru Copii şi Adolescenţi
clinician principal, „Kende Hanna” din Cluj.
psihoterapeut în etapa
În această a doua parte al articolului
superioară de formare în
sunt descrise caracteristicile unui
psihodramă la SPJLM,
proces psihoterapeutic prin
formator psihodramă pentru
psihodramă pentru copii: contractul,
copii (Ungaria-MIPE). Are
etapele procesului, fazele şedinţelor,
experienţă profesională cu
tehnicile moreniene modificate
copii de vârstă preşcolară şi
respectiv rolul specific al terapeuţilor.
şcolară, respectiv cu părinţi;
Sunt integrate în text fragmente de
experienţă de 12 ani în
cazuri pentru a exemplifica anumite
conducerea grupurilor de psihodramă pentru copii.
caracteristici ale procesului
Mónika Románeste psiholog, psiho-terapeut în etapa supe- psihoterapeutic de psihodramă pentru
rioară de formare în copii, respectiv pentru a ilustra
psihodramă la SPJLM, formator reflectarea simbolică a problemelor
psihodramă pentru copii părinţilor în prelucrarea dificultăţilor
(Ungaria-MIPE). Este emoţionale a copiilor (aspect la care se
preşedinta Asociaţiei de referă subtitlul acestei părţi). La
psihodramă pentru copii şi sfârșitul articolului sumarizăm pe scurt
adolescenţi „Kende Hanna”. rezultatele obținute în procesul de
Are experienţă profesională cu acreditare în țară a metodei.
copii de vârstă preşcolară şi
şcolară, respectiv cu părinţi;

17
Diferenţele dintre psihodrama pentru copii şi psihodrama Cu copiii se realizează contract adaptat
moreniană vârstei. Deşi, în cele mai multe cazuri,
copilul nu este inclus într-un grup de
Contractul şi etapele procesului psihoterapeutic prin
psihodramă în urma propriei sale
psihodramă pentru copii
iniţiative sau dorinţe, este totuşi foarte
În cadrul psihoterapiei prin psihodramă pentru copii se important să i se transmită mesajul că
încheie un contract terapeutic cu părinţii şi cu copiii este subiectul, nu obiectul terapiei,
deopotrivă. La primul interviu sunt invitaţi doar părinţii, respectiv că această decizie se ia în
fără copil, pentru că prezenţa copilului nu le-ar permite interesul lui, nu în locul lui şi că aceasta
exprimarea liberă sau dacă nu ar ţine cont de această este pusă în practică doar în cazul în
prezenţă, copilul ar putea fi expus la relatarea sau care copilul o acceptă. Dacă copilul nu
interpretarea problemei într-un mod traumatizant. În este convins că doreşte să participe la
cadrul primului interviu (care în sine este interviu activitatea de grup, se poate propune o
interventiv) se obţine o anamneză detaliată privind perioadă de probă (de 2-3 şedinţe),
dezvoltarea copilului, relaţiile intrafamiliare, apariţia apoi alegerea lui va fi liberă, scopul
simptomelor/dificultăţilor prezentate de copil, respectiv fiind participarea de bunăvoie la grup a
are loc psihoeducaţia părinţilor, normalizarea problemei, copilului (Kende, 2003).
socializarea la psihoterapie etc.
În cadrul interviului individual
Contractul cu părinţii se referă la problema pentru care preliminar cu copilul, care precede
au adus copilul, dar se reformulează împreună cu ei în includerea sa în grup, trebuie să se
termeni psihologici, cât mai concret posibil. Contractul se găsească împreună cu el un scop, o
încheie pe termen de un an (de obicei an şcolar) şi poate fi motivaţie proprie, ceva ce el ar dori să-
reînnoit. Se stabileşte onorariul, frecvenţa şi ora şi schimbe. Terapeutul nu poate să se
întâlnirilor, durata şedinţelor. Se explică părinţilor ce angajeze în acceptarea unor scopuri
înseamnă confidenţialitatea: terapeutul nu le va împărtăşi nerealiste, miraculoase (de exemplu nu
conţinutul şedinţelor respectiv părinţii, la rândul lor, sunt i se poate promite că va deveni mai
rugaţi să nu-l întrebe nici ei pe copil despre cele frumoasă, doar că se va autoaccepta
întâmplate în grup. În acelaşi timp sunt informaţi despre mai bine).
cum se desfăşoară la modul general o şedinţă de
Încheierea procesului terapeutic se
psihodramă pentru copii, respectiv sunt asiguraţi că vor
poate desfăşura în mai multe
primi informaţii despre evoluţia copilului la nivel de
modalităţi, în funcţie de nevoile
proces, fiind confidenţial doar conţinutul propriu-zis al
copiilor, respectiv stilul terapeutului.
şedinţelor. Pe tot parcursul procesului terapeutic părinţii
Poate fi o şedinţă de încheiere numai
sunt consideraţi parteneri, terapeutul având nevoie de
cu copiii, dar poate fi organizată o
ajutorul lor. Are o importanţă majoră părerea lor despre
şedinţă mai specială, comună cu părinţi
comportamentul copilului în afara şedinţelor, respectiv
şi copii, în care părinţii pot fi invitaţi să
sunt necesare informaţiile despre eventualele schimbări
participe la inventarea poveştii şi
în viaţa cotidiană a copilului. Părinţii sunt rugaţi să anunţe
reprezentarea psihodramatică, sau pot
terapeuţii dacă observă stări emoţionale foarte
fi numai spectatorii unei scenete
accentuate după şedinţele de psihodramă (copilul e foarte
elaborate de copii (frecvent, copiii vor
trist sau prea vesel, excitat). Prin această colaborare
să prezinte părinţilor un fragment
părinţii ajută realmente terapeuţii să urmărească mai bine
dintr-un joc dramatic semnificativ mai
evoluţia copilului.
vechi). În cazul în care şi părinţii sunt
Cel puţin o şedinţă de evaluare cu părinţii se planifică invitaţi în grup, fiecare copil trebuie să
aproximativ la mijlocul perioadei funcţionării grupului, fie de acord. Scopul major al acestor
respectiv una la încheiere. Unii părinţi pot avea nevoie de şedinţe comune este sensibilizarea
mai mult suport; în cazul lor terapeutul trebuie să ia părinţilor pentru a empatiza mai bine
decizia de a propune consiliere parentală, grup de suport cu copiii lor şi pentru a conştientiza
sau psihoterapie (de cuplu sau individuală). valorile propriilor copii.

18
Ultima şedinţă de grup (indiferent dacă se desfăşoară acelaşi timp, jocul de rol este o
numai cu copii sau şi cu părinţi) este urmată întotdeauna activitate plăcută pentru copii.
de o şedinţă de încheiere individuală cu părinţii. Scopul
În psihodrama pentru copii unele
acesteia este ca terapeutul şi părinţii să discute despre
tehnici moreniene au suferit modificări.
atingerea sau nu a scopului terapiei, iar părinţii să fie
De exemplu, rolul de protagonist este
încurajaţi pentru gestionarea problemelor posibile în
gestionat altfel în acest cadru.
viitor. Dacă e cazul, poate fi inclusă o eventuală
Cunoscând anamneza şi problemele
recomandare a continuării terapiei. Tot cu ocazia acestei
fiecărui copil terapeuţii pot evalua ce
întâlniri se prelucrează experienţa ultimei şedinţe, dacă a
poate fi o poveste simbolică de
fost una comună cu părinţii.
importanţă majoră pentru un copil.
Fiind „creatorul” principal al propriei
poveşti, copilul în cauză devine astfel
Fazele şedinţelor de psihodramă pentru copii. Tehnici
protagonist, dar este liber să aleagă
moreniene modificate.
sau nu un rol principal în propria
Fiecare şedinţă de psihodramă pentru copii are trei faze, poveste (depinde de resursele psihice
care aparent sunt similare cu cele ale psihodramei pentru ale copilului în momentul respectiv).
adulţi, dar totuşi prezintă caracteristici profund diferite. Când un copil îşi asumă rolul de
Structura binecunoscută a şedinţelor de grup este protagonist, de obicei unul dintre
următoarea: faza de încălzire, faza de acţiune şi faza de terapeuţi i se alătură, asumându-şi un
integrare. rol secundar prin care poate să-l
Prima fază a şedinţelor de psihodramă pentru copii este susţină. Câteodată, într-un grup
faza de încălzire („warm-up”). Dat fiind că adesea copiii consolidat, ceilalţi copii recunosc şi
sosesc la şedinţele de psihodramă plini de energie, acceptă nevoia potenţialului
această fază, deşi poartă denumirea tradiţională de „protagonist” şi optează pentru
„încălzire”, în realitate este de multe ori de „răcire”, punerea pe scenă a poveştii lui.
având ca scop încetinirea ritmului cotidian alert a copiilor, Psihoterapeuţii sunt participanţi activi
a le creşte deschiderea şi receptivitatea la atmosfera în jocul copiilor, se costumează şi se
„magică” a întâlnirii. Pentru a facilita acest proces de implică în scenete, asumându-şi
acomodare, se pot folosi anumite activităţi care se repetă totdeauna fiecare rol în care au fost
de fiecare dată: desenatul, mişcarea, muzica, modelajul. distribuiţi de copii. Aceste roluri pot fi
Scopul fiecăruia este asigurarea atmosferei de lucru, cele negative sau nedorite de copii, sau
facilitarea conectării copiilor la propriile lor trăiri şi emoţii. pot fi roluri care le pot oferi
În a doua fază, denumită faza de acţiune, copiii - „experienţe corective”, adică le satisfac
împreună cu terapeuţii - dramatizează şi reprezintă pe anumite nevoi (de exemplu pasăre-
scenă o poveste scrisă şi adusă de unul dintre copii sau mamă care hrăneşte sau care îl găseşte
alcătuită împreună cu toţi copiii din grup. Punerea pe pe puiul rătăcit). În cazul în care copiii
scenă se realizează sub formă de teatru (sau ocazional nu propun un anumit rol pentru
teatru de păpuşi) iar pentru această transpunere se terapeut, atunci poate să-şi aleagă
folosesc costume, accesorii, marionete. Acestea au un (dacă e nevoie) un rol facilitator care
puternic potenţial „magic”, invită pe copii la joacă, îi sporeşte efectul terapeutic pentru unul
provoacă, la proiecţie, la identificare. În această fază copiii sau mai mulţi copii (de exemplu poate
au posibilitatea (dar nu obligaţia) să-şi exprime pe cale juca rolul unui animal mic, slab, care
simbolică dificultăţile emoţionale prin intermediul trebuie să fie îngrijit şi protejat, sau din
poveştilor şi jocului dramatic, nefiind însă constrânşi să se contră: un animal fioros, care poate fi
confrunte cu ele conştient, în realitate. Astfel pot prelucra învins doar dacă întregul grup îşi
psihodinamic, la un nivel profund experienţele anxiogene, uneşte forţele, sau poate fi servitorul
elaborând propriile soluţii pentru a depăşi dificultăţile. În unui împărat, reprezentat de un copil
nesigur – asumarea oricăreia dintre
aceste roluri având un scop strategic).

19
A treia fază a şedinţei de psihodramă pentru copii este cea eventual iritant, enervant, sufletul rănit
de încheiere, o fază scurtă de liniştire, de integrare a al copilului, care tânjeşte după
experienţelor. Rolul acesteia este ventilarea emoţiilor, acceptare şi iubire.
conectarea, reîntoarcerea în viaţa reală. O diferenţă
Pe de altă parte, terapeutul trebuie să
majoră faţă de psihodrama pentru adulţi este că nu se
manifeste, să „emane” o fermitate
analizează, nu se interpretează verbal rolul sau sceneta
prietenoasă, fiind întotdeauna pe fază
reprezentată. Există un sharing special: copiii răspund pe
pentru gestionarea conflictelor, deloc
scurt sau desenează despre ceea ce le-a plăcut foarte
rare, ivite pe plan real. Dacă e posibil,
mult din scenetă.
acestea pot fi transpuse pe scenă (de
exemplu rivalizarea din grup se poate
reprezenta într-o scenetă de familie de
Caracteristicile rolului psihoterapeutului de psihodramă
animale cu frăţiori care se ceartă etc.)
pentru copii
sau dacă nu, atunci pot fi gestionate
Rolul psihoterapeutului de psihodramă pentru copii este într-o manieră terapeutică în grup. În
diferit de al celui care lucrează cu adulţi. acelaşi timp, terapeutul trebuie să fie
Psihodramaticienii de copii au rol dublu: sunt participanţi conştient de faptul că este model
activi în jocul copiilor (aşa, cum s-a descris mai sus), pentru copii (şi chiar şi pentru părinţi,
respectiv sunt responsabili pentru efectele terapeutice ale în cadrul micilor interacţiuni de la
activităţilor. începutul şi sfârşitul întâlnirilor).
Se poate spune că terapeuţii funcţionează simultan pe
două nivele, de copil şi de adult, fac parte din lumea
Cazul lui Norbert (membru în cadrul
magică, dar sunt în acelaşi timp observatorii acesteia.
unui grup de psihodramă pentru copii)
Dansul, jonglarea echilibrată între aceste două nivele nu
este o sarcină uşoară. Este foarte important ca terapeutul Am ales acest caz pentru
să fie o persoană sensibilă, dar şi fermă, să fie matur, exemplificarea principiilor teoretice
capabil de regresie parţială (intrând uşor în contact cu descrise mai sus, respectiv pentru
propriul copil interior), dar şi să fie ager, raţional, atent susţinerea ideii exprimate în titlul
(permanent analizând şi interpretând psihodinamic jocul acestui articol, adică: trăirile şi
pentru el, creând ipoteze despre ceea ce se desfăşoară). problemele părinţilor au întotdeauna
un ecou emoţional în sufletul copiilor.
Pentru a fi realmente prezent în jocurile copiilor,
terapeutul are nevoie de spontaneitate, creativitate, Mama şi-a înscris băiatul de 9 ani,
flexibilitate, curaj, răbdare şi umor. Psihoterapeutul este Norbert, în grupul de psihodramă,
în acelaşi timp responsabil pentru ceea ce se desfăşoară în fiindcă acesta întâmpina dificultăţi în
cadrul şedinţelor de psihodramă pentu copii. Ca adult, ca integrarea în clasă şi avea performanţe
specialist, psihodramaticianul interacţionează şi pe plan şcolare slabe, nejustificate de nivelul
real cu copiii, fiind responsabil în întregime de cadru dezvoltării sale intelectuale. Prezenta
(reguli, timp), adică de confruntarea copiilor cu realitatea. manifestări impulsive, nu avea prieteni
Este important să fie conştient de faptul că nevoile şi avea un comportament opozant. La
emoţionale ale copiilor prezintă întotdeauna prioritate şcoală deja a fost etichetat ca fiind
faţă de ale lui. „copil rău, agresiv”.
Terapeutul are nevoie de multă înţelepciune şi La începutul frecventării grupului de
profesionalism pentru a înţelege ce anume se poate afla psihodramă băiatul era elev în clasa a
în spatele simptomelor (sprijinându-se pe anamneză şi pe III-a, având un frate mult mai mare (de
scenetele interpretate), fricile, temerile, mecanismele de 22 de ani). Norbert s-a născut după 3
apărare ale copiilor, pentru a-l privi pe fiecare participant avorturi spontane, la naşterea lui
nu numai cu ochii, ci şi cu inima (Saint-Exupery, 2006), părinţii având 33, respectiv 35 de ani.
observând, de exemplu, în spatele unui comportament Dat fiind că bebeluşul nu a creat
probleme, mama s-a întors la serviciu

20
la doar 2 săptămâni după naşterea lui Norbert, însă după În timpul primelor şase şedinţe a fost
6 luni a intrat totuşi în concediu de maternitate, până atât de preocupat să fie el învingătorul,
când băieţelul a împlinit 2 ani. Acest comportament încât şi-a ales chiar şi roluri negative,
câteodată iresponsabil o caracterizează şi acum pe mamă. fiind în stare să-i păcălească pe ceilalţi,
Când Norbert terminase grădiniţa, ea şi-a dat seama că el să trişeze sau să „ucidă” în joc fără nici
nu ţine stabil creionul în mână şi din această cauză a un rost. Erau la ordinea zilei scenetele
exersat cu el toată vara. În clasa întâi l-a înscris într-o sângeroase (ca în desenul din stânga).
şcoală de elită, iar din clasa a II-a l-a transferat la altă Desigur conducătorii de grup au
şcoală. Copilul a suferit mult datorită acestor schimbări. încercat să găsească o explicaţie în
cadrul jocului, pentru a înţelege
Un tipar similar de impredictibilitate a fost prezent şi în
originea agresivităţii sale. Mai târziu
relaţia mamei cu terapeuţii. Stabilirea datei primului
chiar el a explicat că monstrul a devenit
interviu a fost foarte dificilă fiindcă susţinea că e foarte
agresiv fiindcă i-au omorât părinţii.
ocupată. În cele din urmă, mama s-a prezentat la interviu,
Această explicaţie a fost primul semn
însă a venit singură, tatăl nu s-a prezentat. Pe tot
că Norbert se simte responsabil pentru
parcursul interviului s-a simţit o oarecare absenţă,
părinţii, care în percepţia lui sunt poate
detaşare a mamei, care deşi îşi făcea griji din cauza
în pericol. Pentru conducătorii grupului
problemelor fiului ei, nu a fost implicată pe deplin. Tot
nu a fost o sarcină uşoară canalizarea
aşa, aparţinând acestui tipar de funcţionare, nici la
exploziilor de energie şi impulsurilor
şedinţa de încheiere a grupului de psihodramă nu s-a
distructive, redirecţionarea lor fiind la
prezentat, deşi i-a fost explicată importanţa prezenţei
început aproape imposibilă. De aceea
sale. A declarat că e prea ocupată şi co-terapeuta trebuia
unul dintre terapeuţi a stat
s-o înlocuiască, în timp ce toţi ceilalţi copii au fost însoţiţi
întotdeauna alături de el, asumându-şi
de părinţi la această activitate „de rămas bun”, comună
roluri negative auxiliare şi sugerând din
părinte-copil.
când în când comportamente
Norbert este un băiat bine dezvoltat fizic, sensibil, cu un alternative, arătându-i prin acţiune
vocabular bogat, care se familiarizează uşor atât cu grupul posibile modalităţi de folosire a acestor
cât şi cu metoda de psihodramă. Rolurile preferate de el puteri/energii în slujba unor scopuri
sunt întotdeauna personaje puternice, câteodată mai puţin distructive.
supranaturale, invincibile, de exemplu: ninja, balaur,
La a şaptelea şedinţă a avut loc o
monstru, cavaler, Iron man, poliţist etc. Este impulsiv,
schimbare: a ajuns să aleagă rolul unui
agresiv şi este greu de stăpânit să nu lovească pe nimeni.
cavaler, care, împreună cu un alt
Înţelege regula „ca şi cum”, dar cu greu ajunge la un nivel
cavaler, a eliberat-o pe prinţesă din
de autocontrol să îl şi respecte.
ghearele balaurului. În această scenetă
Norbert a colaborat cu prinţesa,
ajutând-o s-o înfrângă pe vrăjitoarea
cea rea. Rolul acesteia din urmă a fost
interpretat de unul dintre terapeuţi.
În această perioadă (chiar după această
întâlnire cu atmosferă mai pozitivă)
mama lui Norbert le-a împărtăşit
terapeuţilor informaţia că tatăl
băiatului a fost internat în spital, fiind
diagnosticat cu cancer. Mama a
declarat că băiatul nu ştie de gravitatea
bolii. Însă tensiunea de acasă a început
să se reflecte şi în comportamentul
prezentat în grup de către Norbert.

21
Evoluţia lui s-a blocat în această perioadă dificilă şi deşi nu fost alături. Coregrafia acestei şedinţe
a regresat către alegerea rolurilor negative, s-a era: copiii împreună cu părinţii să
împotmolit iarăşi în rolul unui luptător care se războia fără inventeze şi să deseneze o poveste
nici un rost cu toată lumea. Din fericire au avut loc comună şi apoi să o povestească şi să
evenimente pozitive în viaţa lui reală: operaţia tatălui a aşeze desenul în oceanul albastru al
reuşit, acesta s-a întors acasă şi nu peste mult timp s-a poveştilor (care era reprezentat de o
întors la serviciu. pânză albastră aşezată pe podea).
În această perioadă Norbert a pus pe scenă o poveste Povestea şi desenul lui Norbert de la
foarte importantă, în cadrul căreia şi-a exprimat simbolic şedinţa de încheiere au avut o
esenţa problemei sale şi a dezvăluit cu cine se luptă el în semnificaţie profundă (desenul din
adâncul sufletului. El era un extraterestru în această dreapta). Personajul principal a fost un
scenetă şi se lupta cu un alt extraterestru (deci semenul pitic de pe Marte, care a vrut să
lui, membru al familiei), iar miza era cui îi revine castelul populeze planeta şi a construit o
lui Norbert de pe pământ (adică locul lui, siguranţa lui în maşină ce făcea extratereştrii. Dar la
familie). În această lume simbolică el s-a antrenat într-o un moment dat, maşina s-a stricat şi a
luptă atât de crâncenă, încât ceilalţi copii s-au retras din fabricat un extraterestru ratat, pe Pull.
jurul lui în timpul acestui joc. Terapeuţii au avut ipoteze El a fost urât şi din această cauză a
despre semnificaţia acestei scenete şi aşteptau atenţi devenit şi răutăcios cu timpul. A vrut
continuarea. să-l distrugă pe pitic. Gup, un
extraterestru bun (rolul ales de
S-a putut observa o schimbare în cadrul următoarelor
Norbert) a vrut să-l apere pe pitic. A
şedinţe: Norbert a devenit mai deschis, mult mai
fost o luptă disperată între cei doi
prietenos, în jocuri de rol oferind ceva pozitiv pentru a-şi
extratereştrii, dar până la urmă cel
atinge obiectivele lui proprii (de exemplu: deschide o
bun, Gup, l-a învins pe cel stricat, pe
cofetărie şi face cinste trecătorilor). Iar obiectivele lui
Pull.
devin din ce în ce mai pozitive.
Prin această ultimă poveste, Norbert a
În ultimele două şedinţe a acţionat în mod constructiv
transpus pe plan simbolic toată
(fără să fi fost susţinut de terapeuţi în mod special): a
problematica lui şi a mamei sale: el
adoptat un căţeluş şi l-a protejat de duşmani, sau şi-a
este într-o luptă continuă cu fraţii lui
asumat rolul unei săbii, în serviciul unui erou pozitiv.
pierduţi înaintea naşterii lui, care
periclitează integritatea creatorului lor
- mama lui Norbert. Într-adevăr, din
informaţiile anamnestice şi din
interacţiunile ulterioare cu mama a
reieşit că aceasta suferă încă din cauza
acestor pierderi, e în faza unui doliu
neprelucrat, care o împiedică să fie
prezentă pe deplin lângă copiii ei în
viaţă. Această luptă disperată cu
fantomele fraţilor pierduţi în perioada
prenatală este simbolizată într-un mod
impresionant. E un semn bun că
Norbert se simte atât de puternic, în
această poveste, încât îşi asumă
Ultima şedinţă a fost concepută ca o şedinţă comună
această luptă disperată, imaginând un
copii-părinţi, pe de o parte special pregătită pentru faza
final fericit (deşi această confruntare cu
de încheiere, iar pe de altă parte, având scopul de a
amintirea copiilor pierduţi şi nenăscuţi
apropia copiii şi părinţii. La această şedinţă părinţii lui
ar fi fost sarcina mamei).
Norbert au lipsit şi astfel unul dintre psihoterapeuţi i-a

22
După încheierea şedinţelor de psihodramă în anul
respectiv (aveau loc 24 de întâlniri), mama a venit la
ultima şedinţă individuală de evaluare. Atunci terapeuţii i-
au împărtăşit povestea lui Norbert şi au îndemnat-o să
caute ajutor pentru prelucrarea doliului. Ea a fost foarte
surprinsă, spunând că nu s-a discutat despre avorturi de
faţă cu Norbert şi el nu are de unde să ştie despre ele.
Feedbackul primit ulterior despre comportamentul lui
Norbert a fost pozitiv, atât părinţii cât şi învăţătoarea au
evidenţiat schimbări pozitive: acasă e mult mai liniştit şi Bibliografie:
nu are atâtea pretenţii, iar la şcoală şi-a făcut prieteni şi Adler, A. (2009). Înţelegerea vieţii. Ed.
este deschis pentru colaborare cu colegii. Trei, Bucureşti
Adler, A. (2010). Sensul Vieţii. Ed. IRI,
Bucureşti
Informații suplimentare despre acreditarea metodei Adler, A. (2011). Practica şi teoria

psihologiei individuale.Ed. Trei,
De când s-a publicat prima parte a acestui articol, au avut Bucureşti
loc următoarele realizări: s-a acreditat de către Colegiului
Psihologilor din România (în cadrul Asociaţiei de Terapia de Saint-Exupéry, A. (2006). Micul
Familială „Pro Familia”) un workshop introductiv de 10 prinţ. Ed. Rao Books, Bucureşti
ore (cu 10 credite) respectiv un curs de formare continuă (Lucrarea originală publicată în 1943)
de psihodramă pentru copii (cu 120 de credite) Kende B, H. (2003).
http://www.psi-quest.ro/grupuri-in-pregatire- Gyermekpszichodráma (Psihodrama
articole/workshop-introducere-in-psihodrama-copii/ pentru copii). Ed.Osiris, Budapesta
Moreno J.L. (2009). Scrieri
fundamentale. Despre psihodramă,
Cartea dnei Hanna KENDE, publicată în 2014 în limba metoda de grup şi spontaneitate.
engleză („Psychodrama with Children. Group therapy with Ed.Trei, București
adlerian individual psychology: healing children through
their own creativity” - Psihodramă cu copii. Terapie de Winnicott, D.W. (2003). Joc şi realitate.
grup prin psihologie individuală adleriană: vindecarea Ed. Trei, Bucureşti
copiilor cu ajutorul propriei lor creativităţi), a fost Winnicott, D.W. (2004). Procesele de
acceptată pentru publicare și de către renumita Editura maturizare. Ed. Trei, Bucureşti
Routledge (Marea Britanie), pentru anul 2016.
Asociaţia de psihodramă pentru copii şi adolescenţi „Kende
Hanna” (APCAKH) are următoarea adresă pentru pagina
web: www.psihodramacopii.ro respectiv pentru pagina
facebook: „Kende Hanna"-Psihodramă pentru Copii-
Gyermekpszichodráma.

23
Sociodrama pentru comunitate
Manuela Tiron
Că sociodrama vizează rolurile sociale, că este un

instrument de intervenţie asupra dinamicii grupurilor
știam și le experimentasem atât ca participant în
procesul de formare cât și ca facilitator atunci cand am
lucrat în organizaţii. Dar cum este folosit ca intervenţie
care să influenţeze o comunitate aveam să aflu lucrând
ca și colaborator din partea UNTEATRU pentru un
proiect desfășurat în parteneriat cu Uniunea Naţională
a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA.
Obiectivul proiectului a fost realizarea unei campanii

neconvenţionale de informare și responsabilizare - asigurarea permanentă a unui cadru
privind problematica HIV/SIDA din 20 de orașe ale ţării. de lucru securizant, optim, stimularea
Voluntarii au trebuit să creeze scurte scenete de teatru permanentă in această direcţie
suficient de puternice cât să deschidă un canal de - reglarea pe interior la nivel cognitiv,
comunicare cu persoanele aflate in auditoriu care să afectiv și acţional pentru a-și asuma
faciliteze, prin caracterul interactiv, oferirea de un rol
informaţii de actualitate despre virus, statistici la nivel
national și comunitar, transmiterea unui mesaj de co- - crearea de corespondenţe între
responsabilitate pentru problematicile nevorbite dar trăirile proprii și cele identificate în
reale ale comunităţii și mai ales de responsabilitate în urma activităţilor descrise mai sus
privinţa stării proprii de sănătate. - stimularea pentru a crea un
scenariu propriu fiecărei din cele cinci
grupe.
Rolul meu în proiect a fost să creez prin joc ocazii
pentru ca voluntarii să culeagă informaţii despre: Am lucrat cu grupe de 20 de voluntari,
elevi și studenţi din 20 de orașe ale
- dinamica interioară a unei persoane infectate cu HIV ţării, având vârsta cuprinsăîntre 16 și
(aflarea diagnosticului, relaţia cu viaţa, cu virusul, cu 23 ani. Motivaţia intrării în proiect a
pierderea, respingerea, încercări, erori, soluţii, fost diferită: o parte au colegi, rude,
regăsirea sensului și rearanjarea priorităţilor, etc) vecini infectaţi cu HIV si îsi doresc să
- dinamica relaţională (prejudecăţi, discriminare, fie activi în comunitate în raport cu
respingere, acceptare, suport)- dinamica la nivel această cauză, ca singur lucru pe care
comunitar (diferite optici, în funcţie: de nivelul de îl pot face cu puterile si resursele pe
informare, specializare, interese sau dezinterese, care le au acum, iar ceilalţi, elevi și
prejudecăţi) studenţi cu talent literar, muzical sau
actoricesc care au găsit în
De asemenea, pentru a îndeplini obiectivul proiectului,
participarea la diverse proiecte o cale
am avut și obiective privind:
alternativășcolii prin care săîși
dezvolte abilităţile și să contribuie la
evoluţia comunităţii. Au parcurs

24
sesiuni de informare pe subiect, au avut discuţii neștiind cum să o ducă fiind prea mic,
informale cu persoane infectate organizate de asociaţii incearcă să vorbească cu mama sa.
locale, au vizionat filme cu mărturii pe youtube și au Aceasta nu îl ascultă, face
vizionat secvenţe din piesa de teatru Vals in Baltimore presupuneri despre ce trăsnaie a mai
de Paula Vogel. făcut la școală, îl invinovăţeste,
copilul se simte respins și acuzat pe
nedrept. La poliţie este ignorat, apoi
Descriu mai jos două sesiuni de sociodramă a câte patru expediat, fiind minor, să vină cu
ore având același punct de pornire (articole din ziare părinţii, un jurnalist speculează
locale) și dezvoltate sociodramatic. caracterul de senzaţional al
întamplării și intrăîn direct la
breaking news, diriginta vorbește in
In linii mari, am parcurs urmatoarele secvenţe: clișee. Copilul adolescent se simte
- activare corporală neinţeles, încearcă din nou și din nou
- acomodare cu și centrare pe o temă iar în cele din urmă refuză să mai
- improvizaţie vorbească.
- identificarea intrebării sociodramatice
- dezvoltarea sociodramatică a acţiunii și desfăsurarea
acţiunii scenice 4. Stop acţiune pentru un scurt
- procesare moment de reflecţie: cu care din
- evidenţierea conexiunilor cu tema workshopului temele discutate anterior are
legătură? Discriminare, prejudecăţi, a
Detaliez cu titlu de exemplu două secvente de patru ore: nu fi auzit, ziduri între oameni,
neglijenţă, iresponsabilitate. Apare
1. Incălzirea progresivă cu o temă (grupuri mici, de ideea ca toti cei implicaţi se
patru persoane, din același oraș) centrează pe orice altceva decât pe
- răsfoiţi ziarul (le-am cerut să aducăîn sesiune patru nevoile reale ale copilului.
ziare locale) și observaţi ce articol vă stârnește
interesul
5. Pastrand locurile dar schimbând
- discutaţi între voi ce aţi ales și de ce personajele (tehnica tagging) vă invit
- după ce a prezentat fiecare, vă opriţi asupra unuia care să intraţi în rol oferind adolescentului
să vă incite pe toţi patru acel răspuns de care are nevoie și
care îl alină. Rolurile de părinte,
- îl citiţi cu atenţie poliţist, jurnalist, diriginte sunt jucate
- aveţi 15 min pentru a-l pune în scenă (în diferite în varianta ideală, în mai multe
registre: istoric, operă, telenovelă, SF, comedie) interpretări. Solilocviu: cum se simte
copilul ascultând fiecare din mesaje.
2. Puneri în scenă- cinci

6. Procesare: cum s-au simţit în
rolurile jucate, ce din experienţa lor
3. Improvizaţie (pe baza faptului că sunt deja încălziţi pe le-a fost evocat, cu ce din viaţa
un rol, așez în centrul încăperii două scaune goale și îi comunitară are legatură, ce conexiuni
invit săîși asume un rol; rezultă un dialog, pe măsura ce sunt cu tema, inviaţie de a se inspira
apare nevoia de personaje, îi invit săși le asume, în secvenţa pe care o vor crea, regiza
adaugând scaune și tot așa pană se dezvoltă scenic o și pune în scenă.
poveste). In această serie a fost vorba despre un hoţ
care i-a mărturisit unui copil care se întorcea de la
școală fapta sa. Având povara acestei mărturisiri și

25
In cea de a doua sesiune, pe scaunele goale s-a așezat rolului său în această etapă de viaţă a
un moderator de televiziune care anunţă cu aplomb copilului. La sfârșit, personajul
prezenţa invitatului său, primarul orasului, pe care îl colectiv al copilului, ajuns acum
abordeazăîntr-un stil incisiv, dezvăluindu-și pe măsură părinte și membru activ al
ce dialogul evolua ticurile verbale și motorii. Primarul a comunităţii a fost intervievat cu
fost invitat la emisiunea televizata pentru a-și prezenta privire la ce anume din ce a primit a
un proiect inovativ constând într-un spital având contat? Ce alege să ia de la fiecare?
tavanul din sticlă, pentru a se putea vedea cerul, factor In concluzie, a adresat un mesaj
important în vindecare (nevoia de perspectivăși sens?). fiecăruia. A urmat apoi o discuţie cu
Am adăugat scaune pe măsura ce în dialog apareau copilul, acum ajuns adolescent căruia
personaje, precum și invitaţia de a-și asuma rolurile i-a oferit zestrea cernută prin
nou apărute. In același timp, pentru personajele experienţa proprie.
existente, am introdus tehnica tagging, constând în
asumarea rolului de către cineva din public, care putea
introduce o noua perspectivă sau da un alt curs A urmat aceeași secvenţă de
poveștii. In acest fel a apărut bunica moderatorului: procesare în care voluntarii au
Așa te-am invatat eu, măi mamă, cand erai mic, să mărturisit în esenţă variaţiuni de la
vorbești cu domnul primar? Ce s-a ales de tine, măi ideea: Acum știu ce am de făcut. Am
mamă?. Aparitia copilului și comportamentul lui îl înteles ce vrea viaţa de la mine.
determină pe moderator săîntrebe în același stil: Chiar Niciodată nu am fost conștient de ce
așa, domnule primar, de educaţia acestui copil, cine se sunt toţi acești oameni în viaţa mea.
ocupă? In conformitate cu logica povestii, dar mai ales Experienţa conducerii acestor
cu obiectivul proiectului, am considerat că aceasta este sociodrame a fost una intensă nu
intrebarea sociodramatică. numai pentru participanţi, ci și pentru
mine. Consider că este un instrument
de lucru valoros în proiecte prin care
In secvenţa urmatoare, de modificare a actiunii, am
insight-urile din grup se pot întoarce
propus sa vedem care sunt factorii care contribuie la
înapoi în comunitate prin mesaje
educaţia unui copil, începând cu parinţii și bunicii,
vizand situaţia altor categorii de
continuând cu educatoarea, învăţătorul, diriginta,
populaţie discriminate,în
mediul ONG, preotul, un mentor, presa, iubitul/iubita,
comunicarea mesajelor grupurilor de
un profesor universitar, partenera de viaţă, propriul
iniţiativă sau în acţiuni de
copil, angajatorul. Au fost reprezentate prin persoane
conștientizare pentru o eco-
semnificative așa cum se înșiruie în viaţa unui om,
societate.
rezultând o spiralăîn care fiecare oferea în conformitate
cu rolul obiecte de recuzită incarcate cu semnificaţia

26
Utilizarea sociodramei în evaluarea copiilor abuzați
Patricia Stan
Patricia Stan este Despre importanţa relaţiilor de
psiholog clinician şi ataşament în dezvoltarea psiho-socială
psihodramatist în a copilului şi a felul în care acestea se
formare în cadrul stabilesc între copil şi figurile de
Asociaţiei Romane de ataşament, Daniel Siegel, psihiatru
Psihodramă Clasică. american specializat în parenting şi
Are experienţă dezvoltarea copilului afirmă: ”Pentru
profesională în lucrul bebeluş şi copilul mic, relaţiile de
cu copiii şi adolescenţii ataşament sunt factorii majori de
– victime ale abuzului, mediu care modelează dezvoltarea
neglijării sau creierului în timpul perioadei lui
exploatării, lucrand în prezent în domeniul asistenţei maximale de creştere.”
sociale si protecţiei copilului.
În ceea ce priveşte efectele abuzului
Teoria lui Moreno asupra dezvoltării copilului pune accent din partea figurilor de ataşament
pe influenţa mediului social şi pe importanţa relaţiile care asupra copilului, Anne Bannister,
se stabilesc între copil și figurile de ataşament, fie că sunt psiholog şi psihodramatist, cu o
părinţii sau alte persoane care sunt responsabile cu îndelungată experienţă în lucrul cu
îngrijrea copilului. În cadrul teoriei sale, Moreno afirmă că, copiii abuzaţi, afirmă: „copiii de vârste
în dezvoltarea sa, copilul parcurge trei stadii: primul stadiu mici, care au fost abuzaţi în mod
al găsirii identității, cel de-al doilea al recunoașterii self- repetat de către membrii apropiaţi din
ului și cel de-al treilea stadiu al recunoașterii celuilalt. De- familie sau de către cei care trebuiau să
a lungul celor trei stadii, figurile de atașament au un rol aibă grijă de ei, înregistrează perturbări
foarte important în dezvoltarea copilului: inițial ele pun în în dezvoltarea lor, care pot avea efecte
cuvinte pentru copil trăirile și stările acestuia, ulterior pe termen lung. În funcţie de etapa de
oferă copilului o oglindă a comportamentelor și reacțiilor dezvoltare în care abuzul s-a produs,
lui, pentru ca în ultima etapă copilul să poată experimenta efectele acestuia din urmă pot avea un
și explora roluri diverse, înțelegând că ceilalți pot avea impact asupra înţelegerii şi exprimării
nevoi și emoții diferite de ale lui. emoţiilor, înţelegerii propriei identităţi
şi asupra dezvoltării de relaţii empatice
Accentuând importanţa interacţiunilor sociale în
cu ceilalţi.” (Bannister, 2008, p. 22)
dezvoltarea copilului, Moreno afirma: „Există un aspect
neglijat în descrierea dezvoltării copilului: acela de a Moreno subliniază că prin jocul cu
sonda mai profund în termenii atât de generali aşa cum păpuşi sau alte figurine, copiii
sunt: mediu sau situaţie. Cele mai importante părţi (...), explorează, înţeleg şi dau sens
sunt organismele individuale care interacţionează. Este universului lor interior. Jocul devine cu
important să aflăm cum anume aceste organisme atât mai semnificativ cu cât în spatele
interacţionează şi, în mod special, cum anume păpuşii se află o persoană reală din
interacţionează copilul cu alte organisme.” (Moreno şi viaţa copilului. Pornind de la ideile lui
Moreno, 1944, p.7) Moreno privind dezvoltarea copilului şi
utilizarea jocului pentru explorarea
Moreno a afirmat că atunci când aceste interacţiuni
universului interior, A. Bannister
timpurii au lipsit sau au fost deteriorate, aşa cum este
propune o metodă de evaluare a
cazul în situaţia unui abuz, dezvoltarea copilului este
universului relaţional al copilului care a
tulburată sau întârziată.
suferit un abuz, dată fiind importanţa

27
covârşitoare a relaţiilor de ataşament în dezvoltarea psiho a întruchipa diverse persoane (figurine
– emoţională a copilului. A. Bannister propune utilizarea şi umane, animal domestic/salbatic,
adaptarea în lucrul cu copiii abuzaţi a sociogramei, ca animal preistoric etc), mărimea
modalitate de evaluare a universului relaţional şi al figurinelor unele în raport cu celelalte,
principalelor relaţii de ataşament. Sociograma este o distanţele dintre figurine, poziţia
metodă de explorare şi de studiu a relaţiilor existente într- figurinelor faţă de cea care îl reprezintă
un anumit univers sau grup social. pe copil şi unele în raport cu celelalte
(întoarse unele spre celelalte, întoarse
Aşa cum a fost ea adaptată de către A. Bannister,
cu spatele etc), elementele de decor
realizarea sociogramei de către copil implică o serie de
alese şi observarea modului în care
materiale de lucru sub forma figurinelor mici. Este indicat
sunt incluse şi aşezate (au funcţia de a
să se pună la dispoziţia copilului figurine cât mai variate:
separa unele persoane de celelalte, de
figurine oameni sau roboţi, figurine animale domestice şi
a izola, de a proteja, a aduce împreună
sălbatice, păsări, animale preistorice, toate de diverse
etc).
dimensiuni, cât şi elemente de decor, aşa cum sunt
gardurile, copacii etc. Toate aceste figurine vor fi aşezate În ilustrarea modalităţii de folosire a
laolaltă pe o altă suprafaţă decât aceea pe care copilul va sociogramei în evaluarea relaţiilor şi a
lucra. Instructajul comunicat către copil l-am adaptat comportamentului de ataşament al
pornind de la felul în care a fost el formulat iniţial de către copilului care a suferit un abuz din
A. Bannister: ”Te rog să te gândeşti la oamenii din viaţa partea figurilor de ataşament, voi
ta, care au importanţă, chiar dacă ei îţi par că sunt buni prezenta două studii de caz din practica
sau răi. Pentru fiecare dintre ei vei alege o figurină care mea clinică în cadrul unui centru de
să-i reprezinte. Dar înainte, te rog, să îţi alegi o figurină consiliere aparţinând de Direcţia de
care să te reprezinte pe tine şi să o aşezi în mijlocul mesei. Protectie a Copilului.
Aşează acum pe rând fiecare figurină mai aproape de tine
În primul caz este vorba despre o fetiţă
dacă simti că persoana pe care o reprezintă e mai aproape
- Ana, în vârstă de 12 ani, elevă în clasa
de tine, sau mai departe dacă simţi că persoana este mai
a cincea. Ana a fost adusă la Centrul de
îndepărtată de sufletul tău.”
consiliere ca urmare a solicitării venite
Dacă copilul solicită în mod spontan, poate apela şi la din partea secţiei de poliţie de a realiza
elementele de decor (copaci, garduri etc) pe care să le evaluarea psihologică a fetiţei pentru a
integreze în sociogramă. De asemenea, în sociogramă pot constata prezența sau absența
fi incluse persoane care sunt încă în viaţă sau care au simptomelor unui eventual abuz sexual
murit, ori animale de care copilul se simte legat emoţional din partea tatălui. De când s-a născut
într-un fel sau altul. În faţa unei asemenea sarcini, se până în prezent, Ana a locuit la bunicii
constată o uşurinţă şi o deschidere a copilului în a proiecta materni, iar în weekend mergea
liber universul lui social şi principalele relaţii de împreună cu sora ei mai mică în casa în
ataşament. care locuiau mama și tatăl ei. Ana este
un copil cu un intelect normal și
Sociograma adaptată pe lucrul individual cu copiii abuzaţi,
comunică cu ușurință cu mine despre
permite evaluarea comportamentului de ataşament al
sarcinile școlare în care este foarte
copilului, evaluarea multiplelor relaţii de ataşament,
implicată, despre colegii ei de la școală,
precum şi evaluarea efectelor întregului mediu social
despre bunicul, bunica și sora ei. Atunci
asupra copilului. Ea poate fi folosită în evaluarea iniţială a
când o întreb despre abuzul sexual, Ana
copilului care a suferit un abuz şi în evaluarea finală, după
amuțește și manifestă reacții fiziologice
parcurgerea unui proces psihoterapeutic, pentru a putea
intense: se înroșește, iar ochii i se
aprecia impactul psihoterapiei asupra reconfigurării
umezesc, astfel încât pare prinsă în
comportamentului de ataşament al copilului şi al
emoții mult prea intense și pe care nu
universului lui social.
le poate exprima verbal. Ana este un
În analiza sociogramei copilului care a suferit un abuz se copil bine integrat la școală, cu note
urmăresc aspecte legate de: tipul figurinelor alese pentru foarte mari, iar bunica, cea care a adus-

28
o la cabinet, îmi spune că este un copil extrem de respinseseră. Pe măsură ce Ana așeza
politicos, care niciodată nu a creat probleme și care uneori figurinele animale, am fost
nici nu spune ceea ce își dorește ca să nu-i deranjeze pe impresionată de diferența de mărime și
ceilalți. tipul de animale pe care le-a ales
pentru a ilustra relațiile: animale
În decursul ședințelor de evaluare, din aplicarea testelor
sălbatice și de mari dimensiuni pentru
proiective (Testul de Apercepție Roberts 2, Testul Desenul
tata și cele două foste prietene și
Familiei și Testul Rorschach) a reieșit o puternică
animale domestice și de mici
respingere din partea Anei a figurii paterne. Același lucru
dimensiuni pentru sine si pentru
avea să fie ilustrat și confirmat și prin realizarea
persoanele suport din jurul ei. De-a
sociogramei cu figurine.
lungul realizării sociogramei, Ana a fost
permanent preocupată de distanța
dintre sine și grupul care îl includea pe
tată; fetița a modificat continuu
distanța mărind-o până când cele două
grupuri au ajuns în părțile opuse ale
mesei. În mod spontan, după ce a
așezat toate persoanele, a poziționat
între cele doua grupuri un gard
despărțitor. La final, am rugat-o pe Ana
să îmi spună pe cine a adus în
sociograma ei și motivul pentru care a
așezat fiecare persoană în acea poziție
și la acea distanță. Referitor la tatăl ei,
Ana mi-a spus că l-a așezat acolo
„pentru că a făcut ce a făcut.”
Comentariu:
Sociograma Anei reflectă relațiile
suport de atașament, precum și relația
perturbată cu tatăl. Fetița resimte
nevoia de distanțare față de tată,
întărită prin aducerea gardului, și în
același timp se constată prezența
sentimentelor de amenințare și
vulnerabilitate subliniate prin
dimensiunile și tipul figurinelor pe care
le-a adus pentru sine și pentru tată (un
dinozaur pentru tată și o pisică pentru
sine). În sociograma Anei mai putem,
de asemenea, observa, universul ei
relațional, precum și configurația
În sociograma sa, Ana alege figurine animale pentru a acestuia în raport cu ea.
reprezenta membrii din familia apropiata, din familia
extinsa și câteva persoane care nu fac parte din familia ei Cel de-al doilea caz pe care îl voi ilustra
– colegi de școală. Într-o parte a mesei, Ana se așază pe este cel al unui băiat de 11 ani, Marius,
sine înconjurată de relațiile suport (de o parte și de alta elev în clasa a patra. Marius este adus
bunica, bunicul, sora, mama și câteva colege de clasă), iar la cabinetul de consiliere de către
în partea opusă a mesei - tatăl și doua prietene și colege mama sa, ca urmare a solicitării pe care
de clasă, care, așa cum Ana mi-a spus ulterior, o mama a făcut-o la Direcția de

29
Protecție. Mama dorește evaluarea psihologică a copilului momentul în care în mod spontan
pentru depistarea eventualelor traume pe care copilul le- Marius așază un „zid” construit din
ar fi suferit ca urmare a abuzului fizic din partea tatălui. garduri și doi „păzitori” (figurine umane
Părinții lui Marius au în momentul prezent deschis un cu sulițe). Mai departe l-am invitat pe
proces de divorț și de custodie. Atunci când Marius avea Marius să îmi spună care este motivul
opt ani, mama lui a fugit de acasă ca urmare a bătăilor pe pentru care a așezat în acea poziție și la
care le primea din partea soțului. Mama afirmă că a fugit acea distanță fiecare persoană, precum
cu dorința de a se reîntoarce să îl ia și pe copil din acel și care este rolul „zidului” și al
mediu, însă nu a putut face acest lucru decât în vara „păzitorilor” aduși. Despre zidul
acestui an cu ajutorul poliției. Marius este un copil cu un construit si păzitorii aduși, Marius îmi
intelect normal, comunică cu ușurință și îmi povestește spune că aceștia păzesc pentru ca
scene de violență fizică și verbală din familie la care a „familia bună să fie protejată.”
asistat (tatăl său bătând-o pe mamă), descriindu-mi, de
asemenea, comportamentul violent fizic, verbal și
emoțional pe care tatăl îl avea față de el. Copilul îmi Comentariu:
spune că își dorește să rămână la mamă pentru că se Din sociograma lui Marius, se pot
poartă frumos cu el și că temerea lui este că tatăl ar putea observa relații de atașament hrănitoare
veni neanunțat la casa mamei lui pentru a-l lua. Marius cu figura maternă și familia extinsă din
îmi mai povestește despre suferința lui atunci când partea mamei, precum și relațiile
vorbește la telefon cu rudele din partea tatălui și care o perturbate cu tatăl și rudele din partea
jignesc pe mama lui și pe bunica materna. Din aplicarea tatălui. Prin sociograma construită,
testelor proiective: Testul de Apercepție Roberts 2 și Marius și-a exprimat anxietatea,
Testul Desenul Familiei, reies respingerea figurii paterne, sentimentele de nesiguranță și nevoia
mediul violent în care a crescut și abuzurile fizice, de a găsi protecție în fața amenințărilor
emoționale și verbale la care a fost supus de către tatăl venite din partea figurii paterne.
său.
Bibliografie:
Baim, C. Morrison, T. (2011).
Attachment – based Practice with
Adults: Understanding strategies and
promoting positive changes. Pavilion
Publishing, Brighton UK
Bannister, A. (2003). Creative Therapies
with Traumatized Children. Jessica
Kingsley Publishers London and New
York, Londra
Moreno, J.L., Moreno, F.B. (1944).
În realizarea sociogramei, Marius construiește două Spontaneity Theory of Child
grupuri de persoane pe care le așază față în față. În grupul Development. Beacon House, New York
în care se poziționează el sub forma unei figurine leu, o
Siegel, D. (2008). The Neurobiology of
așază pe mama sa, pe bunica materna, mătușa maternă,
We. Sounds True, USA
prietenul mătușii și prietenul mamei. În grupul opus, îl
așază pe tatăl său, pe bunicii paterni, pe unchii paterni și
pe prietena tatălui său. Despre grupul din care face parte
tata, Marius îmi spune că „poate ataca prin vorbe, prin
lovituri, poate umbla la sentimente.” Acesta este

30
Studiu
Autodezvăluirea în procesul psihoterapeutic

Adela Mihaela Țăranu
Autodezvăluirea în viața cotidiană –

beneficii și limite
Cercetările asupra autodezvăluirii în
psihoterapie sunt de dată relativ recentă –
cea mai mare parte după anii 90, însă studiul
procesului de autodezvăluire în viaţa
cotidiană are o lungă istorie. Iată câteva
coordonate (cf. Barry A. Farber, 2006: 9-13):
1948 – psihosociologul Kurt Lewin a
evindenţiat într-un studiu comparativ că
americanii, în raport cu germanii, sunt mai
înclinaţi către dezvăluirea temelor personale
unor oameni abia întâlniţi.
1958 - Sidney M. Jourard propune conceptul
Adela Mihaela Ţăranu – conferențiar universitar și
de autodezvăluire (self-disclosure) prin
cercetător, psihoterapeută de psihodramă, cu specializare
articolul său „A study of self-disclosure”
complementară în psihoterapie cognitiv-comportamentală;
experienţă profesională în psihoterapie cu adulţi, grupuri 1959 – sociologul american Goffman
de dezvoltare personală, grupuri de suport pentru victime introduce termenul de „prezentare a
ale violenţei în familie, workshop-uri pentru profesionişti în sinelui” (presentation of self) în viaţa
domeniile psihoterapie, protecţia copilului, educatie, cotidiană (cartea a fost tradusa în
consiliere pentru carieră şi mediere. (contact: româneşte cu titlul Viaţa cotidiană ca
adelataranu@gmail.com) spectacol, Ed. Comunicare.ro, 2003)
1960 – psyhanalistul britanic Donald
Rezumat. Autodezvăluirea este în prezent o arie din ce în W.Winnicott lansează noţiunea de sine fals
ce mai importantă a cercetării empirice în ştiinţele (false self) construit pe baza identificărilor cu
comportamentale şi o zonă fertilă de explorare a cei din jur.
potenţialului uman. Psihologia socială o descrie ca pe o 1964 – Sidney M. Jourard publică primele
variabilă ce poate media o serie de alte variabile cum sunt cercetări asupra „sinelui real” (real self,
acurateţea comunicării, percepţia interpersonală, transparent self) şi propune un sistem
coeziunea de grup, autoconştientizarea sau încrederea în teoretic şi conceptual coerent şi consistent.
sine. Literatura de specialitate a înregistrat în ultimele două Este numele care domină literatura legată
decenii progrese considerabile cu privire la tematica de autodezvăluire. Munca sa se află la
autodezvăluirii, tipologia subiecţilor şi nivelul intersecţia între psihologia socială (Cum ne
autodezvăliurii, decizia de autodezvăluire sau facilitarea prezentăm pe noi celorlalţi?), psihologia
autodezvăluirii. Psihologia clinică aduce argumente certe în clinică (Cum ne raportăm la ceilalţi şi cu ce
sprijinul autodezvăluirii ca o condiţie a sănătăţii mintale iar consecinţe pentru sănatatea mentală?) şi
în psihoterapie este văzută ca o fiind condiţia psihologia existenţială (Ce însemnă să fii
fundamentală a procesului de schimbare, cadrul autentic şi real în viaţă?).
psihoterapeutic fiind „arena naturală” a autodezvăluirii.
Tema autodezvăluirii terapeutului şi rolul autodezvăluirii în După 1990 – James Pennebaker devine
construcţia relaţiei terapeutice de suport rămâne însă o figura dominantă în aria autodezvăluirii.
temă fierbinte. Pornind de la analiza experienţelor de

31
Studiu
traumă şi stres, el demonstrează că tendinţa generală a reprimarea gândurilor în viaţa de zi cu

oamenilor de a avea secrete se corelează cu o mare zi, activitatea electrodermală creşte
varietate de consecinte psihologice şi fiziologice între care (Fowles, 1980).
depresie, anxietate, migrene şi gânduri automate,
 Nedezvăluirea gândurilor şi
intruzive, legate de secret.
sentimentelor de-a lungul unei
Într-o definiţie simplificatoare, autodezvăluirea reprezintă perioade îndelungate de timp
faptul de a comunica altora informaţii despre sine. Cei corelează cu apariţia bolilor legate de
peste 50 de ani de cercetare în psihologia socială stres. Scala de auto-ascundere (Self
experimentală şi mai bine de două decenii de studii în Concealment Scale) a evidenţiat o
psihologia clinică şi psihofiziologie au adus o serie de date, corelaţie strânsă între ascunderea
cele mai multe dintre acestea pledâd pentru informaţiei considerate negativă sau
autodezvăluire în relaţiile interpersonale. Am realizat un ameninţătoare şi anxietate, depresie şi
inventar succint al acestora: simptome fizice (Larson şi Chastain,
1990).
 În orice stadiu ar fi o relaţie interpersonală, se
dezvaluie mai multe informaţii superficiale decât  Inhibarea sau restrângerea voluntară a
intime (Altman, Taylor, 1968). comportamentelor, gândurilor sau
sentimentelor presupune o activitate
 Nivelurile de dezvăluire care nu corespund nivelului
fiziologică intensă şi reprezintă unul
individual obişnuit sunt incompatibile cu formarea
dintre stresorii care afectează mintea şi
grupului şi, ca atare, nonadaptative (Taylor et.al.,
corpul. Autodezvăluirea se asociază cu
1973)
accelerarea activităţii cardiovasculare şi
 Descreşterea ataşamentului conduce la descreşterea este benefică pentru starea generală
temelor de autodezvăluire în relaţiile pe cale să se de sănătate (cf. Teoriei generale a
destrame. De asemenea, în conflict, autodezvăluirea inhibării comportamentelor şi a
este foarte intimă şi negativă. (Tolstedt, Stokes, 1984) proceselor maladive somatice,
Pennebaker, 1989).
 Dezvăluirea unei informaţii importante după ce relaţia
s-a stabilizat este mai indicată decât în stadiul de  Indivizii care încearcă să elimine o
început a relaţiei, cu atât mai mult dacă informaţia informaţie din sfera conştientă se
este devaforabilă (cf. Jones si Gordon, 1972). confruntă cu efectul paradoxal ala
hiperaccesibilităţii informaţiei refulate
 Femeile se dezvăluie mai mult decât bărbaţii şi
– gânduri intruse care pot împiedica
valorizează mai mult autodezvăluirea. Femeile non-
realizarea sarcinilor cognitive dificile
expresive şi barbaţii expresivi sunt percepuţi ca
(Lana şi Wegner, 1995).
nonadaptaţi, în timp ce femeile expresive şi barbaţii
nonexpresivi ca adaptaţi. (Derlega şi Chaikin, 1976). În ciuda beneficiilor, decizia de
autodezvăluire nu este una uşoară. Oamenii
 În funcţie de situaţia contextuală, dacă se anticipează
au tendinţa de a se ascunde atunci când
o situaţie de colaborare barbaţii se dezvăluie mai mult
percep experienţa ca negativă sau
decât femeile (Shaffer şi Ogden, 1986).
ameninţătoare. Un risc important al
 Celălalt influentează procesul și continutul autodezvaluirii, şi adesea real în viaţa
autodezvăluirii în special prin comportamentul cotidiană, îl constituie evaluarea negativă și
nonverbal şi stilul de comunicare. « Deschizatorii » au respingerea persoanei care se autodezvaluie
abilitatea de a-l face pe celalalt sa se "deschida", este de către celalalt. Studiile asupra dezvăluirii
o trasatura de personalitate apropiata de sociabilitate afectelor negative şi autodezvăluirii celor
si empatie,. (Miller, Berg si Archer, 1983) depresivi aduc concluzii impresionante care
nu dau acestor persoane o şansă de sporire
 Inhibarea comportamentală este direct proporţională
a participării sociale : într-o interacţiune care
cu conductibilitatea electrică a pielii: odată cu
durează numai 15 minute, autodezvăluirea
depresivilor provoacă celuilalt anxietate şi

32
ostilitate şi sunt respinşi (cf. Strack şi Coyne, 1983). clientului său. Acest aspect a suscitat un
interes deosebit în comunitatea
psihoterapeutică în ultimul timp.
Controversa fundamentală se referă la două
aspecte (Cf. Farber, 2006 : 8) : Este
autodezvăluirea terapeutului de ajutor
pentru client sau este numai un act narcisic?
Şi dacă ajută, ce caracteristici ar trebui să
aibă şi în ce condiţii pentru a fi cu adevărat
utilă?
Pe de altă parte, psihodrama ridică, ca și alte
forme de terapie de grup, probleme etice
specifice faţă de terapiile individuale unde
sunt vizate în special situaţii ca avansurile
sexuale şi încălcarea confidenţialităţii. Fiind
o metodă de acţiune şi implicând grupul,
aceste probleme sunt mult mai complicate.
Moreno a recunoscut explicit problema
menţinerii confidenţialităţii în munca de
grup. În „Code of Ethics for Group
Psychotherapy” (1962) el afirma că obligaţia
hipocratică de a ţine problemele practicii
profesionale secrete se extinde în
psihodramă asupra tuturor membrilor de
grup. Potrivit lui Jonathan D. Moreno (în
Condiția umană, René Magritte (1933) Paul Holmes, Marcia Karp, Michael Watson,
1994: cap.5) „promisiunile între non-
profesionişti (n.n. membrii grupului) de a
Concluzia psihogiei contemporane este că, pe de o parte, menţine secretele trebuie să se bazeze mai
autodezvăluirea accentuează riscul izolării depresivilor şi a degrabă pe un simţ de decenţă umană sau,
celor cu afecte predominant negative, în timp ce există o poate prudenţă (considerând teama că şi
strânsă legătură între autodezvăluire, afecte pozitive şi propria identitate e în risc)” şi nu ca şi cod
participare socială. profesional. În mod natural, efectul
solidarităţii şi reciprocităţii în urma
autodezvăluirilor individuale minimalizea-ză
Autodezvăluirea – tema fierbinte a relației
acest risc.
psihoterapeutice
Pot apărea situaţii chiar în cadrul
Cadrul psihoterapeutic este considerat arena
psihodramatic de autodezvăluiri cu conţinut
autodezvăluirii. Este locul în care persoanele se aşteaptă şi
confidenţial sau secret revelat accidental.
sunt îndemnate uneori să dezvăluie secretele, amintirile
„Încălzirea” psihodramatică creşte mult
suprimate, sentimentele ascunse, fanteziile, experienţele
implicarea afectivă a protagonistului şi, în
recente. Psihoterapia este una dintre puţinele situaţii în
unele cazuri, dezvăluirile făcute pot cauza
viaţă în care a vorbi despre sine nu este numai considerat a
daune morale sau profesionale fie pentru
fi potrivit, ci chiar necesar. În legatură cu acest fapt
protagonist, fie altcuiva care poate să nici nu
lucrurile par clare de când Freud a lansat ca regulă de aur
fie membru de grup. Rolul psihodra-
« Spune orice îţi trece prin minte, fără cenzură ! »
maticianului este să stabilească încă de la
De asemenea, cadrul psihoterapeutic este locul în care început un cadru de „toleranţă zero” pentru
psihoterapeutul poate considera că se poate dezvălui transgresiunile normei de confidenţialitate.

33
Studiu
Jonathan D. Moreno (op.cit..) aduce în discuţie „o exprima deschis gândurile şi sentimentele
provocare morală senificativă pentru profesia de într-o manieră judicioasă şi responsabilă,
psihoterapeut”: poate dezvălui psihoterapeutul riscurile şi pentru a fi autentic şi a confirma sau infirma
beneficiile unei intervenţii terapeutice clientului său, motivele şi sentimentele ce le sunt
comparativ cu altă formă sau cu niciuna? A-i vorbi atribuite».
subiectului despre metodă şi beneficii este o practică larg
Parafrazându-l Orson Welles, aş putea
raspândită în psihoterapie încercându-se în acest fel
spune ca o concluzie că “adevărul este
obţinerea „consimţământului informat” pentru contractul
rareori pur” prin conţinutul său şi “niciodată
terapeutic. Este însă acesta o autodezvăluire completă, în
simplu” prin consecinţele sale.
beneficiul maxim al clientului? Am văzut şi auzit
psihodramaticieni care, conştienţi de puterea punerii în
act, informează persoanele în legătură cu riscurile intrării Bibliografie selectivă:
într-un grup de psihodramă, în funcţie de problematica
fiecăruia. Acesta este unul dintre elemetele pe care Blatner, A (2000). Foundation of
interviul individual iniţial ar trebui să le clarifice. Psychodrama. History, Theory and Practice.
Fourth Edition. New York: Springer
Decizia de autodezvăluire a materialului personal din Publishing Company;
partea conducătorului de psihodramă este fundamental
condiţionată etic de bunăstarea membrilor de grup. Boncu, S. (1999), Psihologie și societate.
Referitor la acest subiect, cei mai multi dintre autori Iasi, Editura Erota
accentuează că sub nici o formă nu trebuie subminată Farber, B. A., (2006), Self-disclosure in
eficienţa clientului sau grupului prin împărtăşiri excesive Psychotherapy, Guilford Press, New York
care ar putea inversa rolurile. În cazul în care o
autodezvăluire este inevitabilă (în comunităţile mici sau în Holmes, P., Karp, M., Watson, M. (Eds.),
grupuri profesionale etc.), liderii trebuie să se asigure că o (1994), Psychodrama since Moreno.
asemenea expunere nu interferează sau afectează Innovations in Theory and Practice,
procesul terapeutic negativ. Routledge.
S-a constatat că gradul de autodezvăluire variază în funcţie Moreno, J.L., (2009), Scrieri fundamentale.
de personalitate, stil de conducere, gen şi cultură. Despre psihodramă, metoda de grup şi
Dimensiunea etică presupune şi luarea în considerare a spontaneitate, Editura Trei
factorilor ce ţin de clienti, respectiv problema cu care Tucker-Ladd, C. (1996), Psychological Self-
acesta vine, istoric, cultură gen, vârstă, orientare sexuală help. [On-line]
etc., atitudine ce exprimă consideraţie şi acceptara http://www.psychologicalselfhelp.org/Cha
persoanei. pter13/chap13_39.html.
Autodezvăluirea poartă cu sine valorile adevărului şi ale Vulcu, R., (2006), Valoarea terapeutică a
responsabilităţii. În psihoterapie, „nevoia de adevăr” se află adevărului în psihodramă, în Psihodrama,
în recunoaşterea realităţii celuilalt, a lumii lui subiective iar Revistă editată de ARPC nr.1/2006, p. 19-25
adevărul în psihodramă nu are a face cu categoriile
Yalom, I.D., Leszcz, M., (2008), Tratat de
veridic/fals (R.Vulcu, 2006:20). Psihoterapia umanistă şi
psihoterapie de grup. Teorie și practică,
existenţialistă a subliniat întotdeauna importanţa
Editura Trei
autodezvăluirii terapeuţilor şi a transparenţei în
consolidarea alianţei terapeutice autentice, precum şi ca Zaharia, R. (2008), Autodezvăluirea şi
factor în prezicerea rezultatelor clinice (Norcross şi starea de bine în organizatii, în E. Avram
Goldfried, 1992, apud. O. Zur, 2010). Din perspectiva (ed.), Psychology in a positive world, (pp.
psihoterapiei de grup, conform lui I.Yalom (2008), 169-188), Editura Universității din București
« psihoterapeuţii pot, la fel ca şi ceilalţi membri de grup,

34
Evenimente – cronică
Relații de iubire – de la lumea internă la scena psihodramatică.

A VIII-a Conferință Națională de Psihodramă, Sibiu, 2015
Angela Ionescu
transgene-raţionale: Giovanni Boria prin
„Secret de familie sau o iubire
neconvenabilă”, iar Leandra Perrotta
prin „Marea comedie şi tragedie a iubirii
– dinamica transgeneraţională a
relaţiilor”. Din aria sociodramei a venit
work-shop-ul condus de Irina Ştefănescu
- „De la Living Newspaper la
Sociodramă”, iar Irina Gruia a oferit
elemente despre metoda Espere
propunând subiectul „Toxicitate şi reguli
în iubire. Metoda Espere folosită în
integrarea psihodramatică”. Lucia
Moretto (Italia) ne-a impresionat din
Cea de-a VIII-a Conferinţă Naţională de Psihodramă, nou, lucrând cu desenul oniric în work-
organizată de ARPsiC şi SPJLM în colaborare cu FPR, shop-ul „I come Iubire – L come Love – A
CPR şi FEPTO, s-a desfăşurat anul acesta la Sibiu (9-11 come Amore”. Am făcut cunoştinţă cu
octombrie 2015), într-o atmosferă de toamnă senină paşii de tango, lăsându-ne cuprinşi de
şi colorată în nuanţe de soare şi vânt. Ne-a lăsat ritmuri argentiniene şi apoi de
sentimentul lucrului bine făcut, al experienţelor profunzimea lucrului cu protagonist, sub
intense şi frumoase, al întâlnirilor de toate felurile: conducerea Danielei Mărghidan şi a
aşteptate sau surprinzătoare, vesele sau sobre, de Luciei Mârzan, având în vedere că „It
mare profunzime sau la nivelul unui salut. Este deja o takes two to tango”. Ne-am orientat
stare cunoscută, cu care ne-au obişnuit evenimentele atenţia asupra universului familiei în
de acest gen. work-shop-ul condus de Elena Otilia
Vladislav „Psihodrama cu marionete în
evaluarea şi psihoterapia de familie” şi
Tema adusă în lumina reflectoarelor anul acesta a fost
am reflectat asupra „Armurilor psihice”
iubirea – o temă care, deşi pare la îndemâna tuturor,
sub îndrumarea Angelei Ionescu.
este mai deloc studiată şi generează nu numai idei,
Subiecte interesante şi toate în strînsă
dar şi trăiri dintre cele mai complexe. Aşa că,
legătură cu tema centrală a iubirii au
participanţii au avut la dispoziţie trei zile de lucru
abordat Anca Nicolae - „Încrederea în
intens despre „Relaţii de iubire – de la lumea internă
iubire”, Ilona Gorog şi Szuszana Roşca –
la scena psihodramatică”. Şi ne-a plăcut să ne
„Război şi pace”, Ramona Răducan –
tachinăm, declarându-ne după acest travaliu intensiv,
„Când iubirea e vinovată” sau Florentina
„specialişti în iubire”. Declaraţia este, bineînţeles,
Ghinea – „Atomul iubirii”.
neoficială şi glumeaţă. În schimb, Conferinţa a fost, în
mod evident, un prilej de întâlnire şi de împărtăşire de Sesiunile plenare de deschidere şi de
experienţe valoroase de lucru între specialişti în final, conduse cu măiestrie de Radu
domeniul psihodramei. Vulcu, ne-au făcut să ne privim cu ochi
atenţi şi binevoitori unii pe ceilalţi, să ne
Work-shop-urile desfăşurate sâmbătă şi duminică au
apropiem şi să împărtăşim emoţii şi
adus în atenţie propuneri din zone diferite. Invitaţii
gânduri, să râdem şi să medităm,
noştri italieni ne-au condus în zona transmiterii
întărind sentimentul de comunitate

35
profesională şi umană plină de forţă şi de vitalitate pe colegilor care s-au situat în miezul
care ARPsiC a reuşit să o construiască în ultimii ani în evenimentelor, care şi-au dedicat timpul
jurul nucleului său. şi energia organizării şi susţinerii de
activităţi ce ne fac să fim o organizaţie
vie şi credibilă. Preşedinţii şi
vicepreşedinţii ARPsiC de până acum
(Violeta Pecican Gherănescu, Radu
Vulcu, Dana Dragoteanu) au fost
aplaudaţi şi au primit din partea
colegilor câte o cupă şi câte o baghetă
de dirijor, în semn de recunoaştere a
măiestriei cu care au făcut să se
întâmple lucrurile până acum. S-au
discutat câteva direcţii pe care este de
dorit să le dezvoltăm în viitor, după care
au urmat propunerile şi voturile. Am fost
rapizi şi eficienţi, iar acum noul Consiliu
director al ARPsiC este format din:
Seara de vineri a fost alocată Adunării Generale a Mihaela Bucuţă – preşedinte, Mona
membrilor ARPsiC şi cockteil-ului, iar după-amiaza de Pecican - vicepreşedinte, Angela Ionescu
sâmbătă a fost destinată sesiunii de comunicări – secretar, Aureliana Truţă – trezorier,
ştiinţifice, coordonată de Mihaela Bucuţă şi Anca Croitoru – membru. La conducerea
banchetului. Comisiilor ARPsiC au fost aleşi: Violeta
Pecican Gherănescu – Comisia
profesională, Anca Nicolae – Comisia de
publicaţii, Liviu Gaja – Comisia de
reuniuni şi programe, Gabriela Dima –
Comisia de cercetare, Irina Gruia –
Comisia de marketing, Mihaela Brad –
Comisia de etică şi deontologie.
Avem toată încrederea că vom continua

tradiţia frumoasă pe care am creat-o
deja prin evenimentele susţinute de
ARPsiC şi că vom avea şi mai departe
inspiraţia şi dorinţa de a promova şi
descoperi lucruri noi împreună.
În cadrul Adunării Generale, după prezentarea

rapoartelor de activitate pentru ultimii patru ani, au
avut loc alegeri pentru Consiliul director şi comisiile
ARPsiC. A fost un moment în care am privit cu
satisfacţie lucrurile realizate până acum, mulţumind

36
Evenimente – calendar
Psychodrama Calendar
2017
Feb. 2-5 Bulgarian Society for Psychodrama and Group Therapy -Plovdiv, Bulgaria
6th Psychodrama Festival
http://centaur_art.ngobg.info/psychodrama-festival.html
May 3-6 11th Ibero-American Psychodrama Congress: topic to be decided
http://www.sociedadeportuguesapsicodrama.com
July 24-28 World Council for Psychotherapy (WCP) - Paris, France
8th World Congress for Psychotherapy: topic to be decided
http://www.worldpsyche.org
Aug. 1-6 Centre of Athenian Psychodramatic Encounters - Kolympari/Crete, Greece
2nd Hellenic Summer Psychodrama Academy
http://www.psychodramath.gr
Aug. 23-27 Various psychodramatists/sociodramatists– Balnearia Camboriou, Brazil
6th International Sociodrama Conference: topic to be decided
Sept. 24-26 Psychodrama Institut für Europa(PIfE)– Vilnius, Lithuania,
14th International PIfE Conference: Diamonds Are Forever
www.pife-pife.eu
2016
Jan. 13 IAGP with Egyptian Association for Group Therapies and Processes (EAGT)
Cairo, Egypt. Pre-congress Workshops
http://www.eagt.net/conference/home
Jan. 14-16 IAGP with Egyptian Association for Group Therapies and Processes (EAGT) Cairo, Egypt.
3rd IAGP Regional Congress in Africa – From Hope to Action
http://www.eagt.net/conference/home
Jan. 20-24 Australian and Aotearoa New Zealand Psychodrama Association (AANZPA)
Sydney, Australia. …The truth in the relationship…
Pre-Conference: 19-20 January
Post-Conference: 25-26 January
http://confer16/aanzpa.org/
Feb. 4-7 Bulgarian Society for Psychodrama and Group Therapy - Plovdiv, Bulgaria
5th Psychodrama Festival
http://centaur_art.ngobg.info/psychodrama-festival.html
Feb. 6-7 Various Italian psychodramatists and psychodrama associations
Provaglio D’Iseo, Brescia, Italy: Psicodramma a più voci, diciassettesima edizione
www.psicosociodramma.it

37
Feb. 22-27 American Group Psychotherapy Association (AGPA) – New York, New York, USA:
Transformation in Group: From Isolation to Connection
www.agpa.org
March 31 American Society for Group Psychotherapy and Psychodrama (ASGPP) – Phoenix,April 3
Arizona, USA: 74th Annual Conference: Psychodrama and Group Work: Desert Oasis
Healing the Spirit Within
www.asgpp.org
April 9-10 Italian Association of Morenian Psychodramatists (AIPsiM) – Bologna, Italy
Milan, Italy: 14th AIPsiM Encounter of Spring: topic to be decided
www.aipsim.it
April 21-23 Spanish Society of Psychotherapy and Group Techniques (SEPTG)
San Sebastián, Spain. 43rd Symposium of SEPTG: El grupo como herramienta de
acercamiento y transformacion
http://www.septg.es/
April 28 Österreichischer Arbeitskreis für Gruppentherapie und Gruppendynamik
May 1 Fachsektion Psychodrama (ÖAGG) - Spital am Pyhrn, Austria
34. Psychodrama Symposium : Der Korper im Psychodrama
http://psychodrama-austria.at/
April 28 Centar Za Psihodramu, Institute for Psychodrama Belgrade, Alpen-Adria
May 1 Universität Klagenfurt, Leopold Franzens Universität Innsbruck,
The College For Academic StudiesIsrael, a.o.- Novigrad, Croatia
7th International Spring Academy (ISA): Transcultural and Transgenerational studies in
groups with Psychodrama and Sociodrama.
www.centar-psihodrama.hr/
May 8-9 Istanbul Psychodrama Institute and Istanbul International Zerka Moreno Institute Istanbul,
Turkey. 22nd International Psychodrama Conference:
Role in Psychodrama
www.istpsikodrama.com.tr
May 11-13 FEPTO with Endohora Institute and Athenian Institute ofPsychodrama
Marathon, Greece11th FEPTO Conference: Shading Light on the Shadows.
Voicing the unspoken in psychodrama
www.fepto.eu
May 15-19 FEPTO - Marathon, Greece. 24th FEPTO Annual Meeting: Cooperation in times
of conflict and change: Challenges in Psychodrama training and practice
www.fepto.eu
May 25-28 Turkish Group Psychotherapies Association - Bergama/Aesclepion, Turkey
41th Internationally Contributed Group Psychotherapies Congress:
Collective Memory
http://www.bergamakongresi2016.org
May 27-28 Hungarian Association for Psychodrama – Budapest, Hungary
XII. National Psychodrama Congress: topic to be decided
http://www.pszichodrama.hu/

38
May 25-28 Associaçāo Brasileira de Psicodrama e Sociodrama (APBS) - São Paulo, Brazil
20º Congresso Brasileiro de Psicodrama: topic to be decided
http://www.febrap.com.br/
June 20-24 Centro Internacional de Formación “Jakob L. y Zerka T. Moreno” – Granada, Spain: XV.
Granada Summer Academy: One World only – the Value to be Human
http://www.granada-academy.org/
June 22-25 Society for Psychotherapy Research (SPR) – Jerusalem, Israel
47th International Annual Meeting: topic to be decided
http://www.psychotherapyresearch.org/
July 4-5 Institut ODeF, imap Ecole Suisse de Méthodes d’Action et de Psychodrame Humanistes
(ODeF) – Geneva, Switzerland. Second Symposium of Humanistic Psychodrama and Action
Methods: Plaisir et Tension
www.odef.ch
Aug. 19-21 Lithuanian Psychodrama Association - LithuaniaIX. Baltic Moreno Days: topic to be
decided
http://www.psychodrama.lt
Sept. 23-25 Psychodrama Helvetia (PDH) –Basel, Switzerland3rd International Psychodrama
Conference in Basel to work with children, adolescents and families: Everything remains
as it never was
http://www.pdh.ch/kongress/
Sept. 30Oct. 1 European Association of Psychotherapy (EAP) – Zagreb, Croatia 22nd Congress of
EAP: Autonomy and a Sense of Belonging Pre-congress: 28-29 September
http://www.europsyche.org/
Oct. 7-9 Psychodrama Society J. L. Moreno (SPJLM) and Romanian Association of Classical
Psychodrama (ARPsiC) -Cluj-Napoca, Romania.
IX. National Psychodrama Conference: Real and Imaginary. To reach the Unreachable Star
http://www.psihodrama.ro/
Oct. 21-23 Asociación Española de Psicodrama (AEP) – Gijon (Asturias), Spain
31. Meeting of AEP: topic to be decided
http://www.aepsicodrama.es/
Nov. Sociedade Portuguesa de Psicodrama – Portugal
14th Portuguese Congress of psychodrama: topic to be decided
http://www.sociedadeportuguesapsicodrama.com
Sursa de informaţii:http://www.fepto.com/annual-meetings/psychodrama-calendar

39
40
Arte şi carte
Training creativ Sociodrama și consolidarea echipei,

dr. Ron Wiener, Editura Vellant, 2015
Psih. Paraschiva Căpraru
În toamna anului trecut a avut loc lansarea cărţii ,,Training

Creativ, Sociodrama şi consolidarea echipei” de dr. Ron
Wiener la Cărtureşti Verona, cu această ocazie persoane
care lucrează cu grupurile având ocazia să participe şi la
un workshop condus de către autor. Pentru
psihodramatiştii care doresc să folosească metodele de
acţiune în psihoterapie, formare, consultanţă, educaţie,
dezvoltare comunitară cartea poate fi de un real folos
pentru că oferă metode practice de creare a spaţiului Cartea se doreşte a fi un demers de
sigur şi creativ care să faciliteze învăţarea, conştientizarea, promovare a unor modalităţi ecologice de
cunoaşterea şi dezvoltarea oamenilor şi implicit a grupului lucru cu grupurile axate pe adevărul
sau a echipei. acestora, pe identificarea sistemelor de
relaţii şi putere din interiorul şi exteriorul
lor şi a celor mai potrivite modalităţi de
eficientizare a acestora pentru
transformare socială axată pe oameni şi
valori morale care să ofere răspunsuri
creative şi inovative la modificările cu
ritmuri din ce în ce mai rapide din
domeniile: tehnologic, ecologic, social şi
economic.
În scopul de a fi parcursă cu uşurinţă
cartea este alcătuită din trei părţi
separate, fiecare dintre ele fiind un modul
de sine stătător.
Prima parte a cărţii este scrisă în special
pentru cei care formează în toate
domeniile de activitate şi precizează
aspecte ce ţin de pregătirea, susţinerea,
evaluarea şi implementarea noilor
cunoştinţe, deprinderi şi atitudini.
Accentul este pus pe implicarea
permanentă a participant-ţilor în proces la
nivel raţional, emoţional, acţional şi
corporal. Ideea centrală porneşte de la
considerarea cursanţilor ca parteneri în
procesul de învăţare, ei oferind cele mai
multe exemple de situaţii concrete

41
Arte şi carte
problematice pentru care formatorul şi colegii de curs activitate: sănătate, social, educaţional,
explorează modalităţi alternative de acţiune, acest mod având sport, teatru, formarea adulţilor,
avantajul creşterii aplicabilităţii, considerat ca fiind cel mai consultanţă organizaţională, etc.
Traducerea şi publicarea acestei cărţi în
important criteriu de evaluare a eficienţei unui training.
limba română este o etapă din procesul
A doua parte a cărţii este dedicată echipelor şi modului în care de continuare a formării, promovării şi
aplicării sociodramei în România,
se poate face consultanţă cu scopul însănătoşirii acestora,
feedback-urile celor care au beneficiat de
consultantul având rolul de ,,team-doctor”. Echipă este văzută sociodramă fiind încurajatoare şi
ca un organism viu, uman care parcurge aceleaşi etape de mobilizatoare.
dezvoltare ca şi omul: concepţia, naşterea, copilăria,
Postscript de la Ron:
adolescenţa, maturitatea, vârsta mijlocie şi bătrâneţea. Sunt
precizate caracteristicile echipei pentru fiecare etapă de Această carte a fost scrisă pentru a ajuta
dezvoltare precum şi rolurile consultantului şi ale profesori, traineri, consultanţi, manageri şi
managerului. Noutatea în acest capitol este că apar pe lângă pe oricine doreşte să influenţeze sau să
tehnicile discutate până acum alte două modalităţi de lucru cu ajute grupuri sau echipe. Scopul acestei
echipa- sociometria şi sociodrama. cărţi este să transforme activitatea de
training într-o experienţă motivatoare şi
Partea a treia a cărţii este dedicată exclusiv sociodramei
creativă unde învăţarea devine relevantă
văzută ca metodă de învăţare socială care poate fi aplicată în
şi trainică. Sociodrama a fost dezvoltată
prelucrarea evenimentelor traumatice la nivel de grup mare, a
de autor ca metodă de sine stătătoare,
explorării unor modalităţi noi de comunicare în cadrul unor
mai multe amănunte putând fi găsite în
comunităţi multiculturale şi ca o cale de facilitare a
Wiener R., Adderley D., Kirk K. (eds):
schimbărilor sociale şi economice. Creată şi dezvoltată de J.L.
Sociodrama in a Changing World, Lulu
Moreno (născut în România), tot el fiind şi părintele
2011. Această carte este o colecţie de
psihodramei, sociodrama se referă la rolurile sociale şi nu la
scrieri a sociodramantiştilor din întreaga
cele personale, subiectul sociodramei fiind întodeauna grupul
lume cu subiecte din educaţie, consultanţă
şi sistemul de relaţii din interiorul şi din exteriorul lui.
organizaţională, teoria şi practica
Sociodrama poate fi folosită în mai multe domenii:
sociodramei, abordarea transculturală.
a) dezvoltarea echipelor- prin sociodramă sunt
Dr. Ron Wiener este trainer senior de
conştientizate rolurile membrilor care ajută sau împiedică
sociodramă şi preşedinte onorific al
munca şi cum acestea pot ajuta echipa să-şi dezvolte
Asociaţiei de Psihodramă din Marea
creativitatea şi productivitatea
Britanie. Este membru al mai multor
b) dezvoltarea comunităţilor- sociodrama poate crea
asociaţii de psihodramă şi sociodramă din
un mediu creativ care să ajute grupurile să cerceteze
lume. A susţinut cursuri în Anglia, Grecia,
modalităţi optime de gestionare a problemelor cu care se
China, Rusia, Suedia, Germania, Elveţia,
confruntă
Olanda şi Norvegia. A predat şi a lucrat în
c) educaţie- adolescenţii şi studenţii pot crea
cercetare la Universităţile Leeds şi
scenarii care să-i ajute să exploreze aspecte ale
Bradford şi la London School of
evenimentelor prezente sau din trecut şi să înţeleagă mai
Economics. Este autorul mai multor
bine motivele pentru care acţiunile s-au derulat sau se
articole şi cărţi. De asemenea, experienţa
desfăşoară într-o anumită direcţie.
sa include şi expertiză în domeniul
echipelor în mediul de afaceri cât şi
De experienţa dr. Ron Wiener au beneficiat mai multe
proiecte cu implicare socială.
persoane din România, în perioada 2009-2012 fiind organizate
la Bucureşti cursuri cu specialişti din diverse domenii de

42

NR 5 (2016) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NR 5 (2016) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISSN 2344 – 1062 Revista română de psihodramă

ISSN–L 2344 – 1062 nr. 5 / 2016

Teoria în practică Editori: Anca Nicolae, Adela

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Anca Nicolae Adela MihaelaŢăranu Horaţiu Nil Albini

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Prezentul articol este o care dă un sens tuturor lucrurilor,

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Desen 1. Automatismul literei A come Amore (iubire

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Bermolen A., Dal Porto M.G., Moretto L., Verso una

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

de sporturile individuale, fără să simt

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Se repetă exercițiul până când firul ajunge la fiecare sportivă

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Acestea sunt rolurile în care fiecare dintre ei simte că se

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Psihodrama pentru copii: metoda autovindecării copiilor în

Mária Orbán este psiholog experienţă de 12 ani în conducerea

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Informații suplimentare despre acreditarea metodei Adler, A. (2011). Practica şi teoria

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Sociodrama pentru comunitate

Că sociodrama vizează rolurile sociale, că este un

Obiectivul proiectului a fost realizarea unei campanii

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

2. Puneri în scenă- cinci

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Utilizarea sociodramei în evaluarea copiilor abuzați

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Autodezvăluirea în procesul psihoterapeutic

Autodezvăluirea în viața cotidiană –

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

traumă şi stres, el demonstrează că tendinţa generală a reprimarea gândurilor în viaţa de zi cu

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Relații de iubire – de la lumea internă la scena psihodramatică.

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Avem toată încrederea că vom continua

În cadrul Adunării Generale, după prezentarea

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Revista română de psihodramă nr. 5 / 2016

Training creativ Sociodrama și consolidarea echipei,