Revista Romana de Psihodrama Nr.2-2014

Psi
hodrama
Rev
ist
aromânădeps
ihodr
amă
nr
.2/2014
I
SSN2344–1062
I
SSN–L2344–1062
ISSN 2344 – 1062 Revista română de psihodramă
ISSN–L 2344 – 1062 nr. 2 / 2014
Sumar Editori: Anca Nicolae, Adela

Mihaela Țăranu, Horaţiu Nil Albini
Editorial .................................................................... 2
Comitet redacţional: Alina Ionescu,
Întâlniri cu terapeuţi
Kinga Bakk-Miklosi, Simona Vlad,
SimonaVlad – Despre înţelepciunea de a nu da sfaturi Valentina Andrei
bune. Interviu cu Eva Faflström Borg …..…………..……… 3
DTP: Anabela Hani
Teoria în practică
Copywrite foto copertă:
Giovanni Boria – Macrospaţiul şi microspaţiul în
psihodrama în doi …………………………………………………… 7 Mihai Zegrea
Sorin Crişan – Forme utopice ale jocului psihodramatic Comitet știinţific:

……………………………………………………………………………… 17
Hilde Gött – Formator şi Supervizor,
Eberhard Scheiffele – Stări modificate de conştiinţă în
timpul psihodramei şi sociodramei ……………………… 20 Președinte Psychodrama Institut für
Europa (PIfE)
Violeta Pecican – Întâlnire internaţională în cadrul
proiectului „Psychodrama and Creative Education in Giovanni Boria – Psiholog clinician,
Prison” .......................……………………………………….…… 33 Psihoterapeut, Formator şi
Anabela Hani – Utilizarea metodelor de acţiune în Supervizor (AIPSIM), Directorul
formele educaţiei continue a adulţilor …………………… 35 Studioului de Psihodrama Milano
Iulia Petcu – Psihodrama în mediul educaţional. Punct.
Contrapunct. După 15 ani …………………………………...… 44 Dr. Angela Ionescu – Psihoterapeut,
Formator (ARPisC)
Angela Ionescu – Plimbare cu un fir de plantă –
psihodramă individuală în mijlocul naturii – Şcoala de Dr. Éva Varró – Formator şi
vară de psihodramă, Sibiel 2013 ………………………….… 49 Supervizor (SPLJM)
Cercetare în psihodramă
Prof.univ.Dr. Maria Roth – Formator
Gabriela Dima, Carmen Pătraşcu, Mihaela Dana (SPJLM)
Bucuţă – Metoda psihodramei în intervenţia în
violenţa domestică în România: Proiectul „EMPOWER” Dr. Radu Vulcu – Psiholog clinician
……….……………………………………………………………………… 53 principal, Psihoterapeut, Formator
Cronică de evenimente şi Supervizor (ARPsiC)
Angela Ionescu – O conferinţă cu surprize şi
consistenţă – Bucureşti 2013 ………………………………… 64
Arte şi carte
Iolanda Covaci – Teatru: „Prinţesa de Clèves” ……… 66
Calendarul evenimentelor ................................ 68
Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 1

Editorial
Anca Nicolae Adela Mihaela Ţăranu Horaţiu Nil Albini

Psihoterapeut, Psihoterapeut SPJLM Psihoterapeut, Formator
Formator ARPsiC şi Supervizor SPJLM
Trecerea dintre ani este pentru fiecare prilej de a ne privi a prieteniei dintre Micul Prinț și
și a vedea unde ne situăm. Din nou, pentru comunitatea Vulpe, iar Angela Ionescu ne
psihodramatică este un moment de reflectie asupra împărtășește experiența complexă
evenimentelor și dinamicii psihodramei în România, ca și unei psihodrame în natură. Violeta
de investire cu energie a proiectelor viitoare. Pecican prezintă contribuția
Acest număr al revistei Psihodrama este inspirat în mare psihodramatiștilor români în
parte de evenimentul național anual care a adus contextul unui proiect internațional
împreună și în 2013 comunitatea noastră și prieteni de complex și foarte generos prin
peste hotare: A VI-a Conferință Națională de Psihodramă obiectivele sale - „Psychodrama and
cu titlul Rolul și paradoxurile sale. Creația și disoluția Creative Education in Prison”, iar
relațiilor în cotidian. Cronica acestui eveniment, semnată articolul semnat de Gabriela Dima,
de Angela Ionescu, alături de câteva dintre articolele Carmen Pătraşcu și Mihaela Bucuță
publicate aici, constituie prilej de amintire ori de primă rezumă datele cercerării întreprinse în
întâlnire cu oamenii, ideile și experiențele care ne-au cadrul proiectului internațional
animat atunci. Pe de altă parte, interviul cu Eva „EMPOWER” - EMPOWERment of
Fahlström Borg, personalitate a comunității Women Environment Research,
psihodramatice internaționale, realizat de Simona destinat femeilor victime ale abuzului
Iordăchescu, reprezintă și o ocazie de întâlnire cu tema emoțional, fizic sau sexual.
conferinței noastre din 2014: psihodrama „Arte și carte”, prin Iolanda Covaci –
transgenerațională. psihodramatistă, actriță și autoare
La secțiunea Teoria în practică îl regăsim pe Giovanni talentată, ne dezvăluie povestea
Boria reflectând și invitând la explorarea cu rigoare a încheierii emoționante pregătită de
psihodramei în doi (sau a monodramei), oferind o ea și Horea Murgu pentru conferința
structură a setting-ului psihodramatic în două cadre: din 2013, dar și povestea unor pasiuni
macrospațiul – concret și holistic, și microspațiul – intern, în simbioză: teatrul și psihodrama.
subiectiv. Îl întâlnim pe profesorul de teatrologie Sorin
Crișan argumentând dinspre filozofie pentru atragerea Din acest spaţiu care udat, săpat și
utopiei de partea psihodramei, și pe profesorul Eberhard îngrijit împreună lasă să crească
Scheiffele vorbind despre beneficii și precauții legate de seminţele-ncolţite și hrănitoare, vă
stările modificate de conștiință. Anabela Hani face o invităm să ne bucurăm și în 2014!
foarte utilă prezentare a procesului de învățare
experiențială și a valorii metodelor de acțiune în educația
adulților, Iulia Petcu ilustrează cu propria activitate Editorii
psihodramatică în mediul educațional frumoasa poveste

Despre înţelepciunea de a nu da sfaturi bune

Interviu cu Eva Fahlström Borg
Simona Vlad, Cluj, 19 ianuarie 2014
Cred că transformarea socială nu

vine de sus din jos, ci se face de jos
în sus. Nu cred că trebuie să fii
foarte important ca să poţi produce
schimbarea. Oricine ai fi, începi de
undeva și fiecare lucru va influenţa
alte lucruri.
- Suntem acum după un seminar
pe care l-ai condus la Cluj și ecourile
vorbesc despre o muncă foarte
intensă și profundă, cu 30 de
participanți.
Eva Fahlström Borg este psihoterapeut, supervizor și
- A fost un workshop pe tema
profesor de psihoterapie în Suedia. Este
transmiterii transgeneraţionale,
psihodramaticiană, are formare în abordarea
genosociograme și istorie a familiei
Montessori, profesor și trainer de Jusție restaurativă,
și cred că acest seminar a produs
trainer în genosociograme și transmitere
multă vindecare. Vin în România de
transgenerațională, specializată în tratamentul
5-6 ani și am observat că oamenii
tulburărilor borderline și psihozelor prin teoria lui
sunt foarte deconectaţi de trecutul
Lacan, terapie familială și teorie sistemică, playback
lor. Nimeni nu vorbește despre
theater, sociodramă, transformare socială. Este
vremea lui Ceaușescu sau despre
membru fondator al FEPTO și în 2010 a primit premiul
tensiunile dintre români și maghiari,
FEPTO pentru întreaga activitate.
romii nu spun că sunt romi... și de
- Ce simți că lipsește de obicei din prezentările fapt cu toţii alcătuiesc o
profilului tău profesional? Ce aspect important ai vrea Transilvanie puternică și bogată, un
să fie adăugat? loc în care multe culturi se întâlnesc
- Faptul că Eva este activist social, care se ocupă de în propria familie. Am sentimentul
transformare socială. E o perspectivă foarte că acest seminar a trezit multă
moreniană pe care o am permanent în vedere: cum să energie, nu prin mine, ci prin
facem lumea mai bună... asta aș adăuga. instrumentele pe care le-am adus
pentru a scoate la iveală abundenţa
- Prin ce rol reușești să faci acest lucru cel mai bine? și forţa trecutului.
- Încerc să arăt că se poate și pentru asta lucrez în Multe lucruri se vor schimba în
domenii diverse: terapie, consultant organizaţional, viitor prin varietatea de terapii care
pedagog, trainer, lucrez cu persoane fără adăpost, cu există. Neuroștiinţele de exemplu
posturi de radio, reviste. Dar oriunde mă aflu, încerc să aduc mult potenţial de schimbare.
îmbunătăţesc situaţia: ”Nu blestema întunericul, ci mai Este foarte interesant ce se
bine aprinde o lumânare”, cum spune vechiul dicton. întâmplă: noi știam că psihodrama

funcţionează dar nu știam de ce. În timp ce alţe deveni sursa lui de hrană
abordări se întorceau la traumă și riscau să re- emoţională, care să îi furnizeze
traumatizeze, psihodrama crea speranţă prin surplus- povești interesante. E nevoie să fii
realitate. Acum știm cum neuronii-oglindă ne fericit în viaţa ta personală,
influenţează nu numai pe tine și pe mine, care mulţumit cu ce ai. Ca o paralelă, ne
interacţionăm, dar îi influenţează și pe cei care ne putem gândi la femeile de mai
privesc. Dacă eu îţi fac ţie un bine, tu ești fericită; eu demult, care nu aveau viaţă proprie
văzându-ţi fericirea sunt de asemenea fericită, iar și începeau să trăiască prin copiii
oamenii care ne văd vor simţi și ei fericire, pentru că lor, spre deosebire de femeile de
neuronii-oglindă declanșează eliberarea de hormoni ai azi, care duc o viaţă bogată și le
fericirii. urează copiilor „drum bun și noroc”,
nu mai trebuie să trăiască prin ei.
Revenind, norma acum este să lucrăm întâi cu
formarea încrederii, cu sentimentele și evenimentele - Dar o viață bogată presupune
pozitive, pentru a deveni suficient de puternici încât să riscuri; poți avea o viață plină, dar
putem trece la lucrul cu trauma. Aceasta e o nu fericită...
descoperire complet nouă a știinţei, dar noi într-un fel - Nu cred că e nevoie să ai o viaţă
o făceam de mult timp în psihodramă. fericită. E o nuanţă aici, mult mai
- Ai menționat surplus-realitatea și știm de asemenea evidentă în limba suedeză: a avea o
despre metoda numită ”justiție restaurativă” pe care o viaţă fericită și a fi fericit sunt două
aplici. Ce au în comun cele două concepte? lucruri diferite. Dalai Lama ne
îndeamnă să fim fericiţi. Însă hai să
- Justiţia restaurativă înseamnă a-ţi asuma puterea în
depășim nuanţele și să fim clari: e
mediul în care trăiești și a-l schimba. În expunerile pe
nevoie să ai o viaţă bogată pentru
care le ţin, închei mereu cu aceste vorbe: ”Nu-ţi cere
că dacă nu ai suferit, nu ești capabil
permisiunea pentru a schimba lumea”. Justiţia
să suferi și să mergi mai departe,
restaurativă se referă la viitor, la oameni care
acceptând ceea ce ţi s-a întâmplat.
împărtășesc un vis. Aș putea spune că este o surplus-
Dacă ești psihoterapeut, e foarte
realitate colectivă: cum putem îmbunătăţi ceea ce
bine să ai cicatrici, dar nu e bine să
facem. În închisori de exemplu, deţinuţii se așează
ai răni deschise. Trebuie să le lași să
împreună cu gardienii în cerc și discută despre cum s-
se vindece, să îţi trăiești suferinţa
ar putea îmbunătăţi situaţia pentru toată lumea.
personală. Iar pentru asta ai nevoie
- Aș vrea să ne îndreptăm acum spre tema secțiunii în tu însuţi de o bună terapie, de
care va apărea acest interviu: „Întâlnire cu supervizare, chiar dacă ești un
psihoterapeuți”. Care consideri că este scopul principal psihoterapeut extrem de deștept.
al unui psihoterapeut? Ce face ca un psihoterapeut să
Supervizarea e o parte importantă
fie bun?
în dezvoltarea personală. Și noi
- E nevoie să fii înţelept. Suficient de înţelept încât să supervizorii ne supervizăm între noi.
NU dai sfaturi bune. Și nu doar să asculţi, dar să și Și noi ne confruntăm cu diverse
înţelegi și să pui în cuvinte ceea ce pacientul nu poate probleme, nu doar cu pacienţii
să pună în cuvinte. Nu poţi fi niciodată psihoterapeut noștri. Este important să apelăm la
bun dacă ești narcisist. De asemenea, un ajutorul colegilor noștri. Să ne
psihoterapeut bun are o viaţă personală foarte bogată. folosim propriile unelte terapeutice.
Căci dacă trăiește o viaţă ternă, nu prea are prieteni, Dacă ești psiholog și ai o problemă,
nu se preocupă de cultură, muzică, atunci pacientul va mergi la psiholog!

Dacă ești psihodramatician, folosește această metodă picioare și evită contactul vizual.
și când dai tu de greu; nu o face doar cu alţii, ci aplic-o Vinovăţia nu este fiziologică și poţi
și în viaţa ta. lucra cu ea, pentru că ţine de
conștiinţă. Să zicem că m-am certat
- De multe ori este dureros pentru un psihoterapeut
ieri cu soţul meu; dacă mă simt
să vadă că poate ajuta multă lume, dar nu își poate
vinovată, merg azi la el și îi spun ”nu
ajuta familia și prietenii.
știu ce a fost cu mine”; dacă simt
- Nu e doar dureros, ci și extrem de rușinos. rușine, nu îi spun nimic și asta mă
Profesionistul simte privirea acuzatoare a va roade pe dinăuntru. Așadar,
nespecialistului, care spune ”Cum poţi tu vindeca pe tinerii psihologi trebuie să înveţe
alţii, când nu-ţi poţi vindeca propria familie?”. Dacă ai cum să recunoască rușinea în corpul
lucrat mult în psihodramă, nu prea îţi mai pasă de ce lor și să iasă din ea. Vinovăţia,
zic alţii, în sensul că nu mai simţi rușine; îţi spui: ”în regretul, sunt emoţii functionale:
familia mea, eu sunt doar membru de familie: sunt „Da, am făcut o greșeală. Sunt fiinţă
fiică, mamă, soră, și am aceleași probleme pe care le umană și am de învăţat din această
au și alte familii și asta face parte din evoluţia mea greșeală”.
personală”. E nevoie să îţi dai seama că în situaţia asta
- Spui că în Sicilia lucrezi folosind
nu ești tu expertul, ci poţi doar să apelezi la ajutor
justiția restaurativă, în Bulgaria cu
calificat.
playback theater, lucrezi cu instituții
Cred că acest fenomen e tipic pentru psihoterapeuţii de terapie, în școli, cu romii care au
tineri, ei cred că tocmai au devenit experţi. Am făcut emigrat în Suedia, în Polonia ai fost
peste 80 de genosociograme unor asistente medicale chemată să pregătești actori... Ce
de la secţia de psihiatrie și am văzut că, de îndată ce anume îți dă energia pentru a face
au absolvit, familiile au considerat că de acum ele atâtea lucruri?
trebuie să aibă grijă de tot neamul: „ești asistentă la
- Mă distrez întotdeauna! Mă
psihiatrie, deci ar trebui să știi cum se face”. Iar ele
distrez și mă amuz când sunt
erau atât de copleștite de această presiune!
singură, când muncesc, îmi place
Așadar, parte din formare este să-ţi dezobișnuiești enorm să lucrez cu oamenii și sunt
familia să te considere profesionist. Sigur, ești un un spirit liber. De 33 ani nu sunt
profesionist prin cunoștinţele tale, dar când vine vorba angajata nimănui. Câștig energie
de relaţii dificile... când emisfera dreaptă, responsabilă când îi ajut pe oameni să își
de emoţii, se află într-o activitate atât de intensă, ce găsească puterea de a schimba
puţină energie rămâne pentru emisfera stângă, unde situaţia în care se află. Dacă văd că
ar trebui să se desfășoare analiza, raţiunea etc. Din am reușit, asta îmi dă energie.
această cauză, nu poţi fi terapeut în familia ta. Uneori sunt invitată de câte o
Cunoștinţele profesionale te ajută să spui că instituţie să mă ocup de
adolescenţa e o vârstă plină de zbucium transformarea instituţională și
temperamental. Dar nu te ajută când fiica ta oamenii respectivi încep prin a-mi
adolescentă de 13 ani strigă la tine că te urăște. explica de ce nu se poate schimba
În justiţia restaurativă se lucrează mult cu diferenţa nimic. Mai demult încercam să îi
între rușine și vinovăţie. Rușinea este o trăire foarte conving, acum le răspund „Oh, ce
centrată pe sine și este evidentă pe plan fizic. Rușinea păcat! Mulţumesc frumos, la
o au și animalele: dacă îl cerţi pe un câine, i se face revedere!” și plec. Pentru că dacă
rușine, își curbează corpul, își bagă coada între rămân acolo, e pierdere de energie.

Dar să zicem că vine un cuplu la mine, fiecare stă în familială sistemică etc., psihodrama
câte o margine de canapea, vorbesc doar cu mine și nu aduce cele mai rapide transformări,
se uită unul spre celălalt; atunci sugerez: „Dar soţia ta cele mai puternice insight-uri.
este chiar lângă tine; ce-ar fi să te întorci și să-i spui În psihodramă nu îl privim de sus pe
direct lucrurile astea?”. Uneori când am câte o terapie om, Moreno a lucrat cu psihotici și
de cuplu, soţul meu mă duce cu mașina și vede cum în niciodată nu a încercat să-i smulgă
cabinetul meu intră doi oameni nervoși, pentru că înapoi în realitate, ci i-a lăsat să stea
fiecare știe că are dreptate! Iar după o oră jumate, în stadiul psihotic oricât au avut
vede ieșind un cuplu ţinându-se de mână... Soţul meu nevoie. Lăsându-l pe pacient să își ia
îmi tot spune „Nu știu cum reușești asta!”. Pentru că hrana psiho-informaţională din
atunci când îi văd certându-se, îi întreb „Cum v-aţi grup, ecourile ulterioare îi vor putea
întâlnit?” sau „Vă iubiţi?” – iar răspunsul e de obicei determina schimbarea necesară.
foarte înţepat „Păi da!”, așa că încep să le zâmbesc
larg: „Oooh, felicităăări! Este singurul lucru cu care nu - Moreno spune că vrea să fie ținut
v-aș putea ajuta! Restul e floare la ureche!”. minte ca omul care a adus râsul în
spitalul de psihiatrie. Pentru ce vrea
Când un cuplu vine la mine pentru că simte că se Eva Fahlström Borg să fie ținută
destramă, încep să caut ce merge bine, ce este minte?
funcţional. Un profesor al meu spunea: în fiecare
persoană bolnavă, este un mic miez, o mică sămânţă - Cred că vreau să fiu ţinută minte
sănătoasă; vorbește cu acea sămânţă și ajut-o să ca... poate suna foarte plictisitor,
crească. Revenind la terapia de grup, terapeutul poate dar... ca cineva care a adus bucurie
să caute acea sămânţă și să pornească de la ideea că e și schimbare. Vreau să dăruiesc
normal ca un cuplu să nu se iubească întodeauna, că bucurie, energie și speranţă. Și mai
există urcușuri și coborâri. este ceva ce doresc să dăruiesc
pacienţilor mei: curaj! Cum spune
Aș vrea să mai spun că, atunci când ai acumulat multă Kirkegaard: atunci când mergi, la
experienţă în psihoterapie, nu aplici doar un stil. Unii fiecare pas un picior este în aer;
au nevoie de tăcere, alţii de geno-sociograme, e fără asta nu poţi păși. Sigur că a sta
aproape întotdeauna o muncă de artist. Când am într-un singur picior este un risc.
devenit psihoterapeut, am avut un obiectiv: să adun Dar dacă nu ne asumăm acest risc,
cât mai multe unelte în cutia mea de unelte nu putem merge mai departe.
psihoterapeutice. Cuiva care nu are decât un ciocan,
lumea i se pare plină de cuie. Însă din cutia mea de
unelte, deși sunt formată în psihanaliză,
psihodinamică, terapie corporală integrativă, terapie

Macrospaţiul şi microspaţiul în psihodrama în doi -

Indicaţii de lucru pentru aplicarea metodei psihodramatice în
tratamentul unui singur individ
Giovanni Boria
Traducerea şi adaptarea:
Radu Iustin Vulcu, Liviu Ionuţ Gaja, Sylvyo Frunzete
mediile moreniene. În 1978, când

mă aflam la Institutul Moreno de la
Beacon pentru formarea mea
profesională, de multe ori am
asistat la solicitarea făcută către
Zerka (tutorele trainingului) de a
aborda această temă şi de a face
demonstraţii practice. Acest lucru a
Rezumat rămas în mine ca o amintire
estompată pentru că eram centrat
Autorul prezintă o structură a setting-ului pe Psihodramă în forma clasică –
psihodramatic special conceput pentru conducerea grupală; desigur mulţi colegi şi-au
terapiei psihodramatice în absenţa grupului. Sesiunea integrat în munca lor şi aceste
de Psihodramă se desfăşoară parcurgându-se două elemente ale Psihodramei à deux
cadre, numite MACROSPAȚIUL şi MICROSPAȚIUL. (etichetă anglo-franceză prin care la
MACROSPAȚIUL permite psihodramatistului să aibă în Beacon era descris acest tip de
mod real o relaţie psihofizică concretă şi holistică cu metodă).
subiectul/pacientul. MICROSPAȚIUL, în schimb,
transferă relaţiile într-un plan simbolic prin asumarea Bineînţeles că Psihodrama în doi
de către psihodramatist a rolului de regizor al constituia de mult o formă
secvenţelor scenice prin care subiectul/pacientul îşi aplicativă care co-exista (în fundal)
exprimă şi modulează lumea sa internă. alături de Psihodrama grupală,
pentru că este foarte probabil ca
În acest articol intenţionez să prezint reflecţiile mele unui psihodramatist/psihoterapeut
asupra posibilităţii de a folosi în esenţă – chiar şi atunci nu puţini dintre pacienţii aspiranţi
când se lucrează cu o singură persoană – elementele să-i solicite integrarea şi în sesiuni
metodologiei moreniene care au fundamentat individuale – această cerere fiind
activitatea cu grupul; pentru ca apoi să ilustrez considerată potrivită. Mai recent se
modalităţi de intervenţie într-o situaţie duală, în care vede o îmbogăţire a literaturii pe
pot menţine aceste elemente într-un mod integrat şi acestă tematică, la nivel teoretico-
eficient. metodologic: aceasta a prins avânt
Tema aplicării într-un mod corect a competenţelor în America Latină, în special prin
psihodramatistului în situaţia în care clientul este doar contribuţiile din Argentina ale lui
o singură persoană a fost prezentă de zeci de ani în Dalmiro Bustos (de asemenea

instruit la Beacon) şi a elevei sale, brazilianca Rosa Acum emit ipoteza unei secvenţe de
Cukier; s-a dezvoltat începând cu anii ’90 (vezi acţiuni pe care directorul /
bibliografia). În revista „Psihodrama Clasică”, editată psihodramatistul le realizează în
de A.I.Psi.M, au apărut o serie de articole pe această acest setting, creând un „amalgam”
temă (Verrua, 2003; Herranz, 2008; De Leonardis, din elementele descrise mai sus:
2011). A) pregăteşte un spaţiu adecvat
Contribuţia mea se încadrează în acestă tendinţă şi pentru „întâmpinarea” membrilor
intenţionează să dea o concreteţe aplicativă la ceea ce grupului şi stabiliește regula prin
eu voi continua să numesc „Psihodrama în doi” care se folosește confidenţialul
plecând de la parcursul meu iniţial. Alţi „tu” (funcţia: invită fiecare membru
psihodramatişti au etichetat-o cu alţi termeni: în a-şi găsi un loc în spațiul grupal şi
monodramă, psihodrama bipersonală, psihodrama a se încrede în dinamica relațională
diadică, psihodrama interioară etc. Punctul de plecare improvizată şi imprevizibilă);
va fi prezentarea elementelor esenţiale ale metodei B) solicită poziţionarea persoanelor
moreniene din setting-ul grupal pentru a evalua în spaţiul grupal, favorizând
măsura în care acestea pot fi transferate corect în interacţiunile multiple de natură
setting-ul adaptat tratamentului cu un singur individ. atât verbală cât şi corporală
Elementele metodei în setting-ul grupal (funcţia: ieşirea din „scheme ” prin
facilitarea comunicării holistice şi
Încep prezentarea mea vorbind despre spațiul
spontane);
terapeutic (cu împărţirea sa în scenă, balcon şi
auditoriu), o realitate esenţială pentru crearea acțiunii C) atribuie un timp de
scenice. În acest spaţiu se află membrii grupului (cu autoexprimare fiecărui membru din
rolurile lor de membru paritar, de protagosnist sau de propriul rol sau, prin decentrarea
eu auxiliar) şi directorul/psihodramatistul. Acest spaţiu perceptivă, din rolul altcuiva
se referă la o pluralitate de persoane care semnificativ (funcţia: să faciliteze
interacţionează (roluri - contraroluri) prin modalități exprimarea liberă a adevărului din
verbale şi nonverbale, cu o implicare holistică a întregii propria subiectivitate);
fiinţe şi care permite prin motricitate, asumarea unor D) comunică empatic cu membrii
posturi şi calibrarea distanţei corporale faţă de ceilalţi grupului prin intermediul mesajelor
prezenţi, cu posibilitatea ca apropierea să devină de natură atât verbală cât şi
contact fizic şi comunicare tonică (modalitate primară corporală astfel, plasându-se pe
de comunicare). sine însuşi în interiorul sau
În acest spaţiu se realizează cu ajutorul regiei exteriorul spaţiului scenic cu o
psihodramatistului jocul psihodramatic care are drept mobilitate care ţine cont de
scop stimularea în participanţi a acelor funcţii mentale criteriile aproprierii - depărtării
pe care le-am definit (Boria, 2005) drept mecanisme spaţiale sugerate de proxemică
mentale centrale în procesul evolutuiv al schimbării (funcţia: îi ajută pe membrii
persoanelor. Mă refer la dublu, cu funcţia lui de auto- grupului să perceapă implicarea
observare care culege şi dă formă verbală unui emoțională și claritatea mentală a
conţinut mental, la oglindă, adică la acea dinamică directorului / psihodramatistului
mentală care permite individului să adune aspecte care în acest mod devine un punct
despre el însuşi în imagini relative construite de alţii şi de referință, de încredere şi cu
retrimise lui şi la decentrarea perceptivă care se autoritate - directiv dar capabil să
realizează prin tehnica inversiunii de rol. asculte, suportiv dar nu intruziv).

E) conduce protagonistul într-un parcurs individualizat, o cameră de mărime mică-medie
utilizând alţi membrii ai grupului ca resurse (eu-ri (ex. 3x4 metri) în care sunt
auxiliare) pentru a pune în scenă teatrul intern al poziţionate trei scaune
protagonistului (funcţia: a face perceptibilă şi (scaune/fotolii/tabureţi):
reorganizabilă lumea internă a protagonistului prin
„întruparea” unei asemenea lumi în membrii Fereastră
grupului). (a)
Având în vedere această secvenţă a acţiunilor
realizate de către psihodramatistul de grup mă întreb (b)
care dintre acestea şi cum pot fi ele transferate în
Intrare
settingul individual, ştiind că psihodramatistului îi
lipseşte o pluritate de persoane pentru construcţia
jocului său. În paragraful următor sunt răspunsurile.
(c)
De la setting-ul grupal la cel individual
MACROSPAŢIU MICRO-
Afirm că settingul psihodramatic dual este accesibil SPAŢIU
doar după ce subiectul individual (pacientul) a avut
deja contacte preliminare cu psihoterapeutul Spaţiul se prezintă structurat astfel:
(directorul/psihodramatistul) pentru a defini un un scaun bine diferenţiat (a) pe care
contract ce autorizează iniţierea terapiei se aşează subiectul/pacientul; şi
psihodramatice în doi şi pentru stabilirea alianţei alte două scaune asemănătoare:
terapeutice. Aceste demersuri preliminare vor fi unul (b) mai degrabă decentralizat
constatate cu cea mai mare probabilitate în anumite pentru director/terapeut, altul (c)
întâlniri gestionate prin tehnica inteviului: tehnică ce disponibil pentru a fi utilizat, la
prevede o poziţionare standardizată vis-a-vis, într-un indicaţia directorului, pentru a fi
spaţiu cu locaţii prestabilite unde dialogul este folosit la tehnica scaunului gol sau
inevitabil. Mut mai diferit va fi settingul psihodramatic pentru a găzdui pacientul în
dual, dat fiind faptul că acesta va avea o structură care inversiune de rol cu altcineva (la
nu favorizează dialogul dar care suscită acţiuni şi punctul C o să explic şi cum este
interacţiuni noi şi neprevăzute, fără alimentarea acelei folosit acest scaun).
dinamici circulare (verbal esenţială) dintre pacient şi Această structură spaţială atribuie
terapeut care este o caracteristică a interviului. subiectului/pacientului un loc
Să vedem acum care dintre operaţiunile indicate mai predestinat şi fix, deci reconfortant,
sus la punctele A-E sunt transferabile în settingul repropunând experienţa deja
individual, cu ce ajustări, cu ce valenţe terapeutice. experimentată prin interviu
(realizată pe scaunul pregătit), dar
Transferul operaţiilor descrise la punctul A cere, care nu obligă la un contact de tipul
pentru că acestea să devină adecvate settingului dual, vis-a-vis cu directorul/terapeutul.
schimbări microscopice. Mai întâi de toate nu va fi
utilizat „tu” ca formă comunicativă între terapeut şi Funcția terapeutică a acestui aspect
pacient: formalizarea în roluri în acestă relaţie aşa de este aceea de a pregăti
strânsă constă în a nu „aluneca” în direcţia subiectul/pacientul în a se încrede în
confidenţelor nepotrivite, subliniind faptul că este sine însuşi şi în propriile resurse
vorba de o relaţie profesională şi nu de amiciţie. Apoi expresive, încurajat şi susținut de
nu este necesar un spaţiu circular (scena): eu sugerez prezența non-intruzivă a
directorului/terapeutului.

Acţiunile indicate în punctul B, care prevăd fi un element perceptiv care evită
interacţiuni multiple, sunt neverosimile în settingul staticitatea tipică modalităţii
dual: directorul va trebui să găsească alte mijloace colocviale. Secvenţa mişcărilor
auxiliare (aşa cum voi indica mai încolo) pentru a corporale din faza iniţială a
facilita comunicarea holistică şi spontană. activităţii poate fi aceasta:
Să trecem la punctul C: în Psihodrama în doi timpul a – întâmpinarea pacientului la
autoexprimării aparţine în întregime sosirea acestuia, începând întâlnirea
subiectului/pacientului, în timp ce cealaltă persoană – propriu-zisă, şi oferind un prim
directorul/terapeutul – îndeplineşte rolul pasager de contact fizic intenţionat (poate fi o
inițiator, adică cel care oferă stimulii iniţiali pentru ca caldă strîngere de mână, sau o
apoi să se limiteze să rămână receptor interesat de atingere rezervată, sau o „bătaie”
ceea ce va fi transmis. Această autoexprimare poate pe spate, sau un alt mod de contact
lua forma solilocviului, a comunicării către personajul în funcţie de sensibilitatea
imaginar aflat în scaunul gol, sau doar al verbalizării în terapeutului faţă de disponibilitatea
inversiunea de rol cu cineva: în această ultimă receptivă a subiectului);
eventualitate subiectul este pus din poziţia (a) în b – poziţionarea pe propriul scaun,
poziţia (c). În cazul solilocviului terapeutul poate de unde are primele comunicări
sugera pacientului să dea glas la ceea ce simte verbale (convenienţele de început,
plimbându-se prin spaţiile libere din încăpere, cererea – cu formulare pe cât
facilitând în acest fel o coordonare şi o integrare a posibil non-tehnică a solilocviului);
diverselor modalităţi expresive. şi atunci când autoexprimarea
Valoarea terapeutică a acestui aspect operațional pacientului este activată terapeutul
constă în instruirea focalizării propriei atenții asupra se ridică în picioare... rămâne pe
conținuturilor lumii interne care devin progresiv, în loc... se poziţionează în spatele
insight-ul subiectului, mai cunoscute şi mai familiare; propriului scaun... păşeşte lent cu
iar terapeutul este perceput ca martor al unei scopul de a se sustrage din câmpul
interiorități ce se dezvăluie lumii externe, cu funcție vizual al pacientului... se opreşte în
eliberatoare analog celei jucate de grup față de un spatele pacientului... atinge pentru
individ care se dezvăluie pe scenă. un moment, cu mâna, spatele
pacientului (contact fizic)... se
Punctul D dobândeşte o importanţă particulară în
reîntoarce în câmpul vizual al
settingul dual, dat fiind că directorul/terapeutul este
pacientului... se îndreaptă spre
unicul „altul” prezent în acest spaţiu. Sarcina lui este
propriul scaun şi se aşează.
de a oferi subiectului/pacientului maximul de stimuli
posibili observaţi de umanitatea reală (acea umanitate Am descris aici o serie de mişcări
care, în settingul grupal, fluctuează în mai multe posibile, pornind de la ideea că este
sensuri). El este martor şi acţionează ca o persoană vorba de un pacient care acceptă
vitală, spontană, empatică, care oferă pacientului apropierea fără să aibă nevoia
ocazia de a relaţiona cu un „altul” dotat cu o minte în stringentă de a avea situaţia sub
mod natural sănătoasă. El foloseşte în mod chibzuit controlul său (terapeutul care se
comunicarea verbală (salutul iniţial şi cel final, apropie fizic poate să îl angoaseze
consemn pentru activarea pacientului, intervenţii prin pe subiectul care, observând o
dublu, intervenţii prin oglindă), având în vedere şi ruperea a unui scenariu, se teme de
riscul de a accede la forme colocviale. În schimb, imprevizibil). Astfel, poziţionările în
acordă o atenţie aparte pe corporalitate, considerată a spaţiu permit îndepărtarea sau

apropierea de o persoană, acestea fiind bogate în Macrospaţiul și microspaţiul
efecte emoţionale de tip facilitator sau inhibitor.
Am experimentat o soluţie concretă
Este esenţial ca terapeutul să aleagă aceste poziţionări operaţională care a permis
pe care le realizează fără a se baza pe o scaletă popularea scenei într-o măsură care
prestabilită, hotărând acest lucru doar după ce, în poată să ducă la aplicarea
prealabil, l-a intervievat în legătură cu sensibilitatea sa majorităţii strategiilor regizorale
specifică şi, în legătură cu aceasta, a evaluat măsura codificate (Boria, 2005) pentru
apropierii utile şi adecvate. În cadrul acestei proceduri settingul grupal. Inspiraţia iniţială
este necesar a se lua în calcul studiile efectuate de mi-a fost dată de un instrument
antropologul Edward T. Hall (1971) care a inventat prezent de mai multe decenii pe
termenul de proxemică pentru a indica disciplina care piaţa testelor psihologice: Sceno-
studiază cum distanţa interpersonală şi relaţiile test – material pentru construirea
spaţiale, între persoane şi ambient, joacă un rol scenelor miniaturale – Gerdhild v.
fundamental în a te simţi confortabil sau inconfortabil Staabs (1971). Mi-a venit ideea de a
într-o anumită poziţie spaţială. miniaturiza scena și de a o
În timpul mişcării prin cameră terapeutul poate să reprezenta prin acţiune, ca medium
utilizeze comunicarea verbală pentru a formula cu obiecte micuţe (pentru
consemnele sale (solilocviul, scaunul gol, inversiune de reprezentarea personajelor și
rol), pentru a exprima dublurile sale, pentru a oferi obiectelor scenei). Pacientul fiind
oglinzi: în acest mod se creează un context situaţional deja încălzit din interacţiunea cu
diferit de cel cotidian. directorul este pregătit să parcurgă,
precum un navigator solitar, o
Valența terapeutică a acestui aspect constă în a oferi călătorie de protagonist
pacientului experiențele reale ale unei relaționări în psihodramatic.
care se scot la iveală conținuturi cognitive sau afective,
şi se „deschide” drumul comunicării holistice care Începând munca de „protagonist”
implică atât cuvintele dar şi corpul şi contactul tonic; şi cu pacientul, procedura se schimbă
se introduce acea muncă scenică numită în settingul faţă de etapele precedente pentru
psihodramatic grupal „lucrul cu protagonistul”. că se trece de la o situaţie de
realitate la una complet simbolică.
Punctul E se referă, în fapt, la lucrul cu protagonistul.
Spre deosebire de grup, în Psihodrama în doi se poate În primul caz (al realităţii)
spune că pacientul este întotdeauna protagonist. dispuneam de un spaţiu care
Pacientul nu dispune de „alţii” (settingul nu prevede permitea mișcarea, unde două
prezenţa eu-rilor auxiliare profesioniste) care pot să persoane puteau să interacţioneze
permită ieşirea în afara sinelui, pe scenă, a altora psihofizic (numit MACROSPAȚIU); în
„semnificativi” din lumea sa internă: maximul permis al doilea caz, spaţiul scenic este
este imaginarea celuilalt semnificativ cu ajutorul simbolizat printr-un obiect rotund
scaunului gol. Jocul scenic al rolurilor şi contrarolurilor mic (scena) care poate să aibă
care se întâlnesc şi se „ciocnesc” în multe din obiecte mici ce reprezintă persoane
strategiile psihodramatice grupale, este exclus. Din și lucruri, în timp ce protagonistul
cauza acestui lucru am încercat să găsesc câteva soluţii devine dublul acestora (și pentru
pentru popularea şi activarea scenei. obiectul care îl reprezintă pe el) iar
directorul este regizorul din culise
(scena miniaturizată constituie
MICROSPAȚIUL).

Kit-ul psihodramatistului Focalizarea pe o imagine care
devine punct de plecare pentru o
Pentru a concretiza acest MICROSPAȚIU am construit
reprezentare scenică ce poate fi
kit-ul ilustrat în pagina care urmează (figurile 1-4).
dezvoltată în MICROSPAȚIU1.
Trecerea de la zona MACRO la zona MICRO este
marcată prin focalizarea luminii spre scena mică, cu Trecem în MICROSPAȚIU pentru a
scopul de a crea în protagonist o concentrare vizuală la reprezenta o scenă de cuplu
un nivel aproape hipnotic. (schema regizorală: vignetta):
Munca scenică permite realizarea unor strategii - construirea scenei (camera de zi);
regizorale simple sau complexe, excluzându-se - popularea scenei (piesele de şah
situaţiile care se referă la corpul concret cu posturile alese: nebunul/adult pentru
lui sau a acelora care reclamă cenestezia sau protagonistă/soţia; pionul/copil
proprioceptivitatea. Dintre schemele regizorale pentru soţ)
elaborate de mine în scop didactic (Boria, 2005) cele - autoprezentarea
experimentate în microspaţiu au fost: vignetta, protagonistului/soţie (pacienta se
episodul critic, decentrarea circulară, atomul social, dublează pe ea însăşi);
genodrama, visul, metafora, scena fantastică. - autoprezentarea soţului (pacienta
Întoarcerea la realitate, momentul de ieșire al dublează soţul);
pacientului din rolul său de protagonist, înseamnă - replica soţului către soţie
abandonarea simbolicului și deci ieșirea din (pacienta dublează soţul);
MICROSPAȚIU pentru întoarcerea în MACROSPAȚIU. - ecoul replicii, exprimat de director
Aici, subiectul/pacientul și directorul/terapeutul se (directorul spune cu voce neutră
regăsesc ca persoane reale cu propria lor umanitate. conţinutul exprimat de
Cuvintele de încheiere ale directorului pot să capete protagonistă);
forma unei oglinzi empatice a pacientului, echivalentul - răspunsul soţului (pacienta
participării auditoriului din psihodrama de grup. dublează soţul);
Timpul necesar pentru conducerea unei sesiuni de - ecoul replicii, exprimat de director
acest tip poate oscila între 60 și 75 de minute, ţinând (directorul spune cu voce neutră
cont că munca cu protagonistul – care necesită o conţinutul exprimat de soţ);
anumită finalitate – nu poate fi nici grăbită și nici - replica finală a protagonistei /soţie
întreruptă. (pacienta se dublează pe ea însăşi).
Secvenţele unei sesiuni de psihodramă în doi Ne întoarcem pentru partea finală
în MACROSPAȚIU.
Pentru a evidenţia mai bine secvenţele descrise –
sosirea în MACROSPAȚIU, intrarea în MICROSPAȚIU și - Protagonista se adresează unei
întoarcerea în MACROSPAȚIU – voi prezenta ceea ce prietene, prin tehnica scaunului gol,
s-a întâmplat efectiv într-o sesiune de psihodramă în povestindu-i experienţa abia trăită
doi condusă de mine. din scena cu soţul şi percepţia pe
care o are în acest moment faţă de
În MACROSPAȚIU apare această secvenţă: micul nucleu familial.
- salutul dintre pacient și terapeut (strângerea de
mână; folosirea apelativului „dumneavoastră”);
- dispunerea celor prezenţi (pacientul este aşezat –
terapeutul în picioare, atât în zona vizuală cât şi în cea 1
Imaginea ar fi putut apărea chiar și din operaţii
nevizuală a pacientului); preliminare mai complexe cum ar fi, de
- solilocviul pacientului (aducerea la zi); exemplu, inversiunea de rol cu un anumit
personaj ce aparţine lumii interne a pacientului.

Figura 1 Figura 3
Figura 4
KIT PENTRU MICROSPAȚIUL

PSIHODRAMEI ÎN DOI
Figura 1: Măsuța mobilă este suportul pentru reprezentarea

miniaturală a scenei. La acelaşi nivel există materiale pentru scenă și
suportul pentru piesele de șah (fig. 4), care vor reprezenta personajele.
Lampa de iluminare a scenei dispune de o lumină reglabilă cu un
Figura 2 potențiometru care se află în spatele suportului pieselor de șah. Lângă
măsuță se află două scaune: cel stâng este cel al pacientului, iar cel din
dreapta al directorului/terapeut.
Figura 2: Pacientul va da voce - va dubla - personajului de pe scenă.
În timpul acestei exprimări va indica cu degetul personajul.
Directorul/terapeut va nota frazele pentru a le putea reda, ca un ecou,
pacientului.
Figura 3: Într-o primă etapă a fost construită scena: living cu covor,
canapea, scaun, masă. Punctele de acces (usi, ferestre) sunt semnalate
prin bețigașe negre. Lângă scenă se află și alte materiale care pot fi
utilizate. În fundal, - un fel de auditoriu - sunt piesele de şah care pot fi
alese de către pacient pentru a reprezenta personajele scenei.
Figura 4: Piesele de șah au fost vopsite în roz (feminin) și albastru

(masculin). Piesele utilizate sunt : Regina (pentru a reprezenta o
persoană percepută ca autoritate), Nebunul (pentru a reprezenta
persoanele adulte), Pionul (pentru a reprezenta copilul sau persoanele
imature). Pacientul va alege piesele ținând cont de această clasificare.
- Măsuță cu roți STRIND (articol 101.571.04)

Piesele pot fi achiziționate de la IKEA - Lampadar TRAL (articol 301.585.36)
- Stativ pentru ghiveci LANTLIV (articol 301.861.10)
Directorul ţinând-o pe protagonistă de braţ şi în timp că atmosfera de intimitate al
ce se plimbă prin cabinet, îi oferă acesteia o oglindă: lucrului în doi te face să descoperi
„Am văzut la dumneavoastră o implicare puternică în cu mai multă ușurinţă zonele
interne; totul se întâmplă mult mai
experienţa scenică, o mare disponibilitate emoţională
repede decât în terapia de grup sau
şi mult curaj în exprimarea gândurilor în cea individuală verbală. Am simţit
dumneavoastră”. directorul ca un garant al realităţii,
Punctul de vedere al subiecţilor ca un ghid care-ţi permite să
acţionezi fără confuzie sau
Am realizat diverse experimente ale metodei în inadecvare. Reîntors în
context didactic și am cerut o verbalizare critică asupra macrospaţiu, intervenţia
experienţei. Prezint înregistrarea literală a directorului a contribuit la
răspunsurilor: accentuarea procesului integrativ”.
Subiect masculin – Strategia regizorală utilizată: Subiect feminin – Strategia
Decentrarea circulară regizorală utilizată: Atomul social
„Discul alb m-a ajutat să mă concentrez, astfel încât „Nu mă gândeam că dacă voi sta în
tot ceea ce era în jurul meu a dispărut. M-am faţa acelui spaţiu am să intru atât
concentrat mai mult decât ca atunci când eram pe o de rapid în dimensiunea mea
scenă adevărată, unde uneori eram distras. Este o internă. Privindu-i pe alţii din afară
situaţie tipică microscopului, o situaţie în care analizezi mă gândeam că s-ar putea ca ceva
de foarte aproape. M-a ajutat mult faptul că discul se să rămână rece; în schimb, când am
învârtea pentru că puteam să am o anumită ajuns eu acolo, m-am simtit
perspectivă. Mi se părea că sunt într-un joc aproape complet înăuntru. Cred că era așa
magic, chiar distractiv: lucru care m-a ajutat în datorită luminii, datorită acestui
exprimare. Dacă nu ar fi fost acea lumină, ar fi putut spaţiu definit: era exact așa cum aș
deveni un lucru care să nu funcţioneze. Subiectul fi fost pe scenă, ca și cum aș fi avut
tratat de mine l-am putut aborda cu plăcere deși de eu-rile auxiliare din grup. Este o
obicei era un lucru care mă enerva. Acest alb devine mișcare internă care
un fel de vârtej care te cheamă înăuntru iar piesele de s-a activat puternic. A fost foarte
șah îţi solicită foarte mult atenţia. Directorul se afla în puternic ca impact emoţional.
afara câmpului vizual, fiind neobservat. Datorită acelui Prezenţa directorului nu am simţit-o
întuneric total din jur se crea un fel de tunel în care se într-o manieră particulară, a fost ca
întâmpla totul. Piesele de șah anonime m-au ajutat să un lucru fluid care făcea parte din
proiectez mai ușor: colegul real din grup (Eul auxiliar) situaţie, care făcea ca lucrurile să se
poate uneori să te distragă”. miște; nu am simţit-o ca o prezenţă
Subiect feminin – Strategia regizorală utilizată: în faţa căreia eu trebuia să mă
Decentrarea circulară raportez. A fost același lucru care se
întâmplă când directorul lucrează
„În macrospaţiu consemnul directorului de a alege 4 cu grupul. Lumina concentrată
persoane care pot să transmită un mesaj a avut un asupra scenei îl ţine pe director în
efect de încălzire și am început un proces de umbră: de-abia i se văd mâinile iar
introspecţie. În microspaţiu acest efect a continuat și privirea mea rămâne concentrată
n-am sesizat vreo diferenţă între decentrarea care se asupra scenei”.
face cu ajutorul grupului și aceasta: am simţit că sunt
intrate în acţiune aceleași mecanisme mentale. Cred

Subiect feminin – Strategia regizorală utilizată: Atomul neutră şi nerealistă m-a ajutat să
social simt că totul era „făina din sacul
meu” şi se referea la o muncă între
„Atunci când m-am întors în microspaţiu, era foarte
mine şi mine. Am avut sentimentul
clar că am intrat într-o altă realitate, aceea a
că au fost în joc părţi din mine. Am
semirealităţii. Prin intermediul utilizării pieselor de
simţit cum brusc dar eficace
șah, mi-a fost mult mai ușor să aleg eu-rile auxiliare
tranziţia la lumina puternică: a fost
decât atunci când făceam alegerile în cadrul grupului.
enervant dar funcţional să fiu aici.
Am intrat mult mai rapid în lumea mea interioară,
Când directorul reformula discursul,
pierzând, într-un mod cert, noţiunea timpului și a
îmi venea instinctiv să închid ochii;
spaţiului. L-am simţit pe director ca pe o prezenţă
în schimb când eu „dădeam voce”, îi
foarte liniștitoare cu ecourile sale, și simţeam nevoia
ţineam deschişi”.
acută a acestei ghidări. Sentimentele mele erau
puternice și autentice. Când am ieșit din microspaţiu, Subiect feminin – Strategia
nu am simţit nevoia să se fi întâmplat altceva în plus...” regizorală utilizată: Vignetta
Subiect masculin – Strategia regizorală utilizată: Scena „Exprim printr-o metaforă senzaţia
fantastică pe care am avut-o în cadrul
microspaţiului: era ca și când
„În macrospaţiu am experimentat sentimentul de a fi
priveam o imagine la microscop. La
introdus în acţiune, iar consemnele terapeutului mi-au
început, această imagine era foarte
stimulat imaginaţia. Poziţia terapeutului aflat în
mică... apoi am focalizat lentila și
spatele meu m-a stimulat să mă concentrez mult mai
imaginea a devenit din ce în ce mai
bine pe propria-mi persoană, pe lumea mea internă. În
clară, îmi arăta detalii
microspaţiu am avut libertatea de a „vedea” scena
surprinzătoare. Simţeam ca și când
albă fără să mai judec sau să evaluez conţinutul. Am
Eul-observator era foarte stimulat.
simţit că intram într-un fel de hipnoză ca și când eram
Aproape că nu simţeam prezenţa
doar un fel de instrument prin care circulau senzaţii,
terapeutului, era ca o umbră. În
cuvinte, imagini... care s-au concretizat prin jocul de
schimb ce în macrospaţiu, am
șah. Terapeutul mi-a dat consemnele într-o manieră
conștientizat clar prezenţa
susţinătoare, chiar dacă aveam senzaţia că se afla în
terapeutului. Nu mi s-a părut deloc
altă parte, departe. Când am reintrat în macrospaţiu,
dificilă trecerea dintr-un spaţiu în
reîntoarcerea a fost lentă... și aveam impresia că mă
celălalt...”.
aflam după o intervenţie chirurgicală și că eram
responsabil de ceea ce făceam. Oglinda finală a Consideraţii finale
directorului mi-a dat un sentiment de calm și
În Psihodrama în doi lipsește, după
siguranţă...”
cum este evident, interacţiunea
Subiect feminin – Strategia regizorală utilizată: multiplă care permite schimbul unui
Episodul critic material de identificare și care, în
„Folosirea pionilor mi-a permis să definesc mai bine situaţia grupală, construiește acel
raporturile, fără condiţionarea persoanelor reale. conţinător fertil pe care-l numim
Pentru mine a fost foarte educativă construcţia scenei: „co-conștient” și ”co-inconștient”.
vedeam exact acel loc, poate pentru că totul era foarte Dar un setting dual bine construit
stilizat. Vocea directorului care venea întodeauna poate să permită suplinirea unor
frontal (spre deosebire de psihodrama de grup) efecte pozitive ale situaţiei grupale.
trebuia să mă facă să înţeleg ce s-a întâmplat. Vocea

În macrospaţiu, directorul/psihodramatistul poate să De Leonardis P. (2011),
ofere într-un mod special o experienţă reală de „Psicodramma bipersonale:
empatie palpitantă și de prezenţă vie chiar și impostazione teorica e aspetti
corporală. Uneori o sesiune poate să se desfășoare metodologici”, in Psicodramma
doar printr-o experienţă care să activeze doar zona de classico, Anno XIII, n. 1-2, pp. 61-82,
relaţii reale, ocolind atmosfera mai intensă și Quaderni AIPsiM, Milano.
interioară care de obicei caracterizează microspaţiul. Fonseca F.J. (2004), Contemporary
Microspaţiul este întotdeauna un rezultat foarte Psychodrama. New Approaches to
sugestiv, aproape hipnotizant. E ca și cum Theory and Technique, Brunner-
protagonistul s-ar retrage în sine însuși pentru a se Routledge, Hove, East Sussex.
cufunda într-un vis, condus – din culise – de către Hall E.T. (1966), The Hidden
director/psihodramatist care intervine cu discreţie și Dimension, Doubleday & Co. Inc.,
spune, la momentul oportun, replicile personajelor din New York (trad. it. La dimensione
scenă ca un ecou. nascosta, Bompiani, 1968).
Momentul concluziv de revenire la realitate în
Herranz T. (2008), „Lo psicodramma
interiorul macrospaţiului a fost întotdeauna preţios: bipersonale: modi e tecniche”, in
aici, directorul/psihodramatistul reapare cu toată Psicodramma classico, Anno X,
concreteţea umanităţii sale pentru a facilita o n. 1-2, pp. 21-39, Quaderni AIPsiM,
reîntoarcere integrată a pacientului în cotidianul său. Milano.
O întrebare rămâne deschisă, cea privind frecvenţa și Poblacion P. (2010), Manual de
numărul optim al sesiunilor, dată fiind intensitatea psicodrama diadico, Editorial
experienţei din microspaţiu: experienţa care este Desclée De Brower, Bilbao.
mereu repetată de aceeași persoană (în grup a fi
protagonist este un eveniment sporadic). Eu cred că Selvini Palazzoli M. (1964) „Lo
frecvenţa săptămânală reprezintă un ritm mai adecvat Sceno-test di Gerdhild (von)
pentru psihoterapie, creându-se și menţinându-se Staabs”, in Bollettino di Psicologia
sensul continuităţii între sesiuni. Într-un mod ipotetic Applicata.
eu aș structura terapia în module de 4-6 sesiuni, cu Staabs (von) G. (1971), Lo Sceno
intervale care să permită pacientului sedimentarea Test (traduzione e prefazione di
materialului dezvăluit. Îmi lipsește experienţa pentru a Mara Selvini Palazzoli), Edizioni O.S.,
oferi o opinie fondată; și aștept contribuţia celor care Firenze
vor să-și aducă aportul la această aventură a
psihodramei în doi. Verrua G. (2003), „Quando nel
teatro c’è una sola persona.
Bibliografie Strategie e tecniche di lavoro
individuale in psicodramma”, in
Boria G. (2005), Psicoterapia psicodrammatica.
Psicodramma classico, Anno V,
Sviluppi del modello moreniano nel lavoro terapeutico
n. 1-2, pp. 55-74, Quaderni AIPsiM,
con gruppi di adulti, FrancoAngeli, Milano.
Milano.
Bustos D.M. (1985), Nuevos Rumbos em Psicodrama,
Editora Atica S.A., Săo Paulo.
Cukier R. (1992), Psicodrama bipessoal. Sua tecnica,
seu terapeuta e seu paziente, Ed. Agora, Săo Paulo.

Forme utopice ale jocului psihodramatic

Sorin Crişan
cotidiene? Astăzi, după câteva secole

de întrebări şi discutabile răspunsuri,
inversiunea de roluri, refacerea
priorităţilor sociale şi morale,
paradoxul generat de relaţia ordine-
carnavalesc, derealizarea, în cel mai
curat sens psihanalitic sau,
dimpotrivă, în sensul descurajant al
pierderii contactului cu realitatea,
Numeroasele lucrări dedicate psihodramei au ajuns imaginea reflectată (uneori
astăzi să separe cu fineţe „chirurgicală” cele mai mici anamorfică) şi cea a teatrului-în-
detalii care privesc terapia sau mijloacele de teatru stabilesc câteva trăsuri ale
autocunoaştere. Drept urmare pot fi recunoscute cu acestei lumi predispuse
uşurinţă preluările tematice din teoriile invocate reprezentărilor psihodramatice.
cândva de Jacob Moreno, dar şi continuările în
amonte ale cercetărilor şi aplicaţiilor în domeniul În timp ce, prin teatru, ficţiunea se
vizat. Dacă, la începuturile gândirii filosofiei antice, restaurează în forma expresiei
utopia trimitea la un ne-loc, la un „nicăieri” sau la un artistice, speculative, prin teatrul
„loc care nu există”, ulterior aceasta s-a înnobilat cu terapeutic sau prin psihodramă,
aura acelui tărâm ideal pe care doar Paradisul l-ar participanţii plonjează într-un
putea concura. Probabil că una dintre cele mai univers al ficţiunii corijate de
pertinente definiţii ale utopiei îi aparţine lui André necesităţile clipei, un univers utopic,
Lalande. Acesta, în deja celebrul său Vocabular, capabil să ne protejeze – chiar dacă
afirmă că utopia este un „procedeu care consistă în numai pentru un interval limitat de
reprezentarea unei stări de lucruri fictive ca timp – de „rugozităţile” realului.
modalitate concretă de realizare, fie cu scopul de a Scena psihodramatică se vrea – aşa
înţelege consecinţele pe care le implică, fie, cel mai cum arătam în altă parte – „un loc
adesea, pentru a arăta cum se poate profita de aceste protector, un spiritualis uterus
consecinţe.”2 Însă ar putea reprezenta utopia şi un (Toma d’Aquino) şi îngăduie intrarea
instrument de apărare în faţa „intemperiilor” într-o lume privată”3. În teatru,
realităţii? Sau împotriva „i-realităţii” şi a construcţiilor raţiunea de a fi a utopiei rezidă în
auto-distructive pe care omul le îmbrăţişează pentru capacitatea creatorilor de a imagina
a-şi masca suferinţele? Şi, dacă primul răspuns pe o altă „felie de viaţă”, în fapt o lume
care suntem tentaţi să-l dăm este unul negativ, în ex-novo, aflată în afara limitelor
măsura în care împlinirea unui atare gând ar reclama, înguste ale realului, dar şi în
simultan, speranţa şi voinţa protestatară a omului, să necesitatea de a semnala
ne întrebăm dacă ar putea utopia reprezenta măcar perspectivele unei „republici”
visul schimbării sau al augmentării vieţii noastre însănătoşite, prielnice tuturor.
3
Sorin Crişan, Teatrul de la rit la
2
André Lalande, in: Vocabulaire technique et critique de la psihodramă, Cluj-Napoca, Editura Dacia,
philosophie, 17e ed., Paris, PUF, 1991, p. 1180. 2007, p. 141.

În cazul nostru, nu vom interpreta relaţia dintre ca o modalitate de a struni
utopie şi psihodramă pe direcţia speranţelor sumare evenimentele stresante ale vieţii
în binele social sau în confortul psihologic, ci în planul intr-un mod creativ.”6 În
deliberărilor profunde ale fiinţei şi al activării faptelor psihodramă, scena îşi dilată spaţiul
de conştiinţă. Însă aceasta nu exclude conexiunea cu între cei doi poli, ai întâmplării
contingentul şi cu o realitate materială trăită. Ea doar iterate (sau ai istoriei
semnalează incongruenţa între forma exegetică şi cea protagonistului, cu idealitatea sa) şi
evolutivă de manifestare, în măsura în care „există o ai jocului propriu-zis (obiectul
punere în scenă prealabilă, care situează şi centrează analizei psihice sau expresia
acțiunea. Psihodrama nu trece într-un vacuum, ci dramatică), vizând înăbuşirea
într-un loc pe care îl descriem, într-un timp pe care îl angoaselor. Scena de „joc”
situăm şi între fiinţe care au un corp şi moduri de a reprezintă acest „între” sau „loc care
trăi împreună.”4 Prin utopia mizanscenei, participanţii nu există nicăieri” şi prin care se
la jocul psihodramatic se raportează la întâmplări ale aspiră la vindecare sau, în forma
înfiinţării, ceea ce-i plasează în aria adepţilor extremă, la nemărginire. (Atunci
subiectivităţii, adică a celor care visează la o lume când învederează un ideal social,
care vrea să se nască din nou. Însă ceea ce utopia scenei psihoterapeutice este
diferenţiază acţiunea teatrală (scenică) de jocul atrasă spre eutopie, spre un spaţiu al
psihodramatic (sau jocul de simulare, descris, în fericirii generalizate). Prin jocul
esenţă, ca încercare terapeutică), dincolo de psihodramatic, nu punerea în
aspectele estetice, artistice, ideologice, de doctrina practică, ci tribulaţiile utopistului –
regizorală etc., este că, prin cea dintâi, adevărul ontic recunoaşterea în numeroasele
este rostit clar – cu alte cuvinte, capătă consistenţă, ipostaze ale eului – reţin atenţia
descriind un spaţiu precis conturat, ceea ce doar auxiliarilor. Ne întrebăm dacă nu
amână preluarea modelului în existenţa cotidiană, în cumva imaginaţia protagoniştilor şi a
timp ce, prin cea din urmă, subiectul este eliberat de auxiliarilor, cu tot ceea ce ea
constrângeri şi pulsiuni şi lăsat să se manifeste cuprinde, aidoma unei corăbii a
printr-un „zbor” deplin. începuturilor, ne fac vizibili germenii
Şansele împlinirii depline a utopiei psihodramatice utopiei, proiecţii ale unui spaţiu
sunt alterate de transfigurarea continuă a formelor şi autonom, marcat de iluzia libertăţii?
a valorilor care o definesc, de însoţire a regulei cu Adepţii psihodramei, asemenea
excepţia, dar şi de faptul că „statul” perfect utopiştilor de orice fel, trăiesc
reprezintă „un interval [s.m.], mărginit într-o parte de prezentul privind spre viitor,
lumea coruptibilă a istoriei, iar în cealaltă de amintindu-şi, cu sau fără bună
idealitate.”5 Prin chiar elementele utopice la care ştiinţă, de un timp al începuturilor,
recurg, toate formele de psihodramă (clasică, Balint, de un loc etern, adamic. Ei practică,
psihanalitică, triadică etc.) au un element comun, astfel, o tehnică a dis-locării,
asigurându-le funcţia terapeutică: „prezentarea moştenită de la întemeietorii
adevărului personal într-o lume protectivă a simulării, primelor „vise” care învederau
idealurile sociale.
4
Anne Ancelin Schützenberger, Le psychodrame, nouvelle
6
édition revue et augmentée, Paris, Éditions Payot, 2003, p. Peter Felix Kellermann, Focus on
80. Psychodrama. The Therapeutic Aspects
5
Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie şi utopie în cultura of Psychodrama, foreword by Jonathan
română, ediţia a II-a revăzută, cu un Post-scriptum din D. Moreno, London and Philadelphia,
1999, Iaşi, Editura Polirom, 1999, p. 14. Jessica Kingsley Publishers, 1992, p. 12.

Dinamizarea imaginarului jocului psihodramatic poate rândul ei, pune în relief alte posibile
să conducă la o privilegiere a privirii „spectatorului” şi moduri de a fi ale Fiinţei. În acest
la un imaginal construit pe osatura aceluiaşi vis (a sens, să nu uităm că partenerul fidel
aceleaşi utopii!) de eliberare din captivitatea
al psihodramei rămâne teatrul, cu
trecutului pe care îl substituie. Miza atragerii utopiei
de partea psihodramei (şi a perspectivelor ei spontaneitatea sa creatoare ( cu
pragmatice) stă, înainte de toate, în reafirmarea ei ca ficţiunea sa, cu alte cuvinte), în ciuda
„structură antropologică a imaginarului” – în raţionalizărilor restrictive la care ne
capacitatea participanţilor de a integra jocul în obligă scena oricărui tip de
multitudinea de structuri şi forme ale acţiunii şi reprezentare. Lumea pe care o
năzuinţelor protagonistului – şi mai puţin în definirea imaginează protagonistul şi
ei ca modalitate de „transformare a realităţii în
partenerii săi este descrisă fără a i se
categorii logice”, cum presupunea Karl Marx în
momentul evaluării „sectelor utopice”7 şi a pretinde recuperarea imediată în
socialismului, aflat pe atunci în stare născândă. Ceea afara spaţiului de joc. Şi chiar dacă
ce uneşte psihodrama şi utopia este dorinţa enunţul utopic, aşa cum afirmă
schimbării din temelii a lumii interioare a insului, Gabriel Liiceanu, „nu revendică
conform principiilor de „bine”, dar şi a încercării de a nimic; el descrie, doar, o lume care
elibera impulsurile reprobate de societate şi refulate principial nu există”9, lumea
în „umbra” inconştientului. Se poate observa că, pe
psihodramei deschide „breşe”
direcţia analizei jungiene, inversiunea din jocul
psihodramatic, mai ales în cazul implicării unui pentru transformarea de sine. Re-
„antagonist”, ne poate dezvălui „umbra” altei prezentând, jocul psihodramatic nu
persoane. Dacă în practicile religioase se invocă are pretenţia discursurilor utopice
intervenţia divină, prin încercările psihodramei ne tradiţionale, cum este, ca exemplu,
retragem în perimetrul umanului, conferind omului cel „legat de expansiunea idealului în
puterea deplină de a construi un polis exemplar,
real”10; acţiunea dramatică,
graţie forţei creatoare a inconştientului. Prin
demersul utopic, psihodrama se vrea a fi şi ea „o mizanscena, jocul personajelor
eschatologie realizată”8, însă o eschatologie din care, suplinesc imposibila împlinire în real,
de această dată, lipseşte sacrul. Prin „viaţa bună” la trăind – între limitele cronotopului
care visează, protagoniştii psihodramei, oferindu-se scenic şi în lumina crizei statutului
celorlalţi, renunţă la existenţa privată, ceea ce ne persoanei – visul fiinţării. Rămânând
conduce la ideea originării ei în principiile egalităţii doar vis (sau reverie), acestea nu
instituite în polis-ul antic.
urmăresc virtuţile „fiinţei depline”,
Nu dorim să transmitem ideea recunoaşterii metodei ci, mai curând, pe cele ale
psihoterapeutice practicate prin jocul psihodramatic cunoaşterii de sine. Aşadar, prin
ca paradigmă existenţială, ci doar să semnalăm o utopie, psihodrama va opta pentru o
realitate pe care aceasta o reprezintă şi care, la reprezentare a imaginalului acestei
lumi şi nu a realului îngust,
7
V. Karl Marx, La guerre civile en France, Paris, Éditions obiectivat, pe care-l trăim.
sociales, 1953, p. 225. V. şi Guy Bouchard, Marx, Bloch et
l’utopie, in: „Philosophiques”, vol. 10, no 2, 1983, pp. 273-
9
274. Ibidem, p. 97.
8 10
Paul Ricoeur, Ideologie şi utopie, p. 367. Ibidem, p. 97.

Stări modificate de conştiinţă în timpul

psihodramei şi sociodramei
Eberhard Scheiffele
Traducere şi adaptare:
Alina Ionescu, Valentina Andrei
trăită în prezent constituie

principalul motiv de a experimenta
metode precum psihodrama,
sociodrama, dramaterapia,
bioenergetics, gestalt terapia,
respiraţia holotropica, rebirthing,
grupurile de întâlnire sau terapia
Rezumat
primară. Spectacolul de
Participanţii la psihodrame şi sociodrame în general, şi improvizaţie alterează, de
protagoniştii în mod special, spun adesea că în timpul asemenea, conştiinţa actorilor, aşa
sesiunii experienţa lor conştientă este alterată. De cum se observă şi în Teatrul de
fapt, mulţi sunt atraşi de metodele experienţiale Acţiune al lui Ruth Zaporah:
datorită dorinţei lor de a experimenta stări superioare „Această practică întoarce mintea
de conştiinţă. Psihodrama alterează majoritatea celor către interior” (Zaporah, 1995,
14 dimensiuni ale experienţei subiective modificate ce p.xxi).
caracterizează stările modificate de conştiinţă (SAC). Folosind definiţiile şi clasificările
Psihodramatiştii trebuie să fie conştienţi atât de prezentate într-un tratat
pericolele, cât şi de beneficiile pe care le implică proeminent (Farthing, 1992),
experimentarea acestor stări. Ca şi în hipnoză, articolul cercetează felul în care
directorul trebuie să aibă o grijă specială de a nu aceste metode se leagă de
genera amintiri false şi de a nu induce sugestii domeniul psihologiei conştiinţei. Se
puternice. va observa că experienţele din
Cuvinte cheie: stări modificate de conştiinţă, timpul psihodramei corespund
psihoramă, sugestibilitate, amintiri false definiţiei date de Farthing Stărilor
Modificate de Conştiinţă. Să ţinem
Introducere
cont că scopul articolului nu este de
De-a lungul istoriei, umanitatea a fost tentată să a promova SAC că formă (veche sau
experimenteze diferite ipostaze ale conştiinţei nouă) de tratament, ci mai degrabă
alterate, precum drogurile, meditaţia, misticismul, să atragă atenţia că SAC se produc
hipnoza, muzica, ritualul, tranşa extatică, sexul, peak adesea în psihodramă, aşa cum este
experience, deprivarea senzorială, biofeedback-ul şi practicată în mod curent, cu sau
chiar durerea. Mulţi dintre adepţii mişcării fără intenţie. Deşi articolul se
potenţialului uman şi dintre clienţii aflaţi în centrează pe metoda psihodramei,
psihoterapie îşi doresc să-şi transforme conştiinţa. majoritatea observaţiilor se aplică
Pentru unii dintre ei, o conştiinţă superioară şi o viaţă de asemenea sociodramei şi

tehnicilor înrudite (Scheiffele, E., 2003, Alterations of acum, interacţionând cu eu-rile

Consciousness during Psychodrama and Sociodrama auxiliare. Este specific psihodramei
British Journal of Psychodrama and Sociodramă Vol. că evenimentele trecute să nu fie
18, Number 2 pp. 3-20). doar amintite şi analizate, ci aduse
Utilitatea SAC a fost descrisă de mulţi autori (cei mai în prezent. Această trăire a
marcanţi fiind Leary 1968; Grof 1980, 1993). Nu sunt momentului este, desigur, un scop
neapărat de acord că ar trebui încurajate SAC în atins mai mult sau mai puţin.
psihodramă, ci mai curând voi arăta că ele se produc, „Este extraordinar de simplu să ne
indiferent dacă practicianul le încurajează sau nu. relaxăm atenţia în momentul
Ultima parte a articolului reflectă atât implicaţiile prezent, dar, pentru cei mai mulţi
dezirabile, cât şi pe cele indezirabile. dintre noi, avem nevoie de o viaţă
Farthing (1992) clasifică aceste stări de conştiinţă întreagă să exersăm acest lucru”
modificată ca somn, visat, hipnoză, meditaţie şi stări Zaporah (1995, p. xx).
induse de droguri. Definiţia lui spune că: „O stare Atât în psihodramă, cât şi în teatru,
modificată de conştiinţă (SAC) poate fi definită că o directorii formatori folosesc tehnici
schimbare temporară a patternului global de pentru a sprijini actorul să fie pe
experienţă subiectivă, astfel încât individul crede că deplin prezent şi să trăiască o
funcţionarea sa mentală este semnificativ diferită, la experientă „reală”, ca şi cum s-ar
nivelul unor parametri generali, de starea normală de întâmpla chiar acum. Acesta este
conştiinţă în stare de veghe” Farthing (1992, p. 205). motivul pentru care sunt folosite
Nu valorează nimic faptul că Farthing defineşte o SAC aşezarea scenei, efectele sonore,
ca o experienţă subiectivă. Cel puţin până acum, costumările spontane, luminile şi
psihologii nu au găsit o cale obiectivă de a determina alte instrumente teatrale. Este
din afară dacă cineva se află într-o SAC. În particular, stimulată astfel atenţia către
nu există nici un tip de undă cerebrală care să elementele scenei, în timp ce
corespundă unei SAC, şi nici un alt răspuns psihologic atenţia către alte evenimente este
măsurabil (Farthing 1992, p.206; Wulff 2000, p.405). În redusă la un plan secundar. Actorul
absenţa instrumentării, cercetătorii sunt lăsaţi să trăieşte într-o realitate diferită,
chestioneze direct subiecţii despre experienţele lor. astfel încât devine important să se
afle într-un mediu sigur şi protejat.
Farthing enumeră 14 dimensiuni ale experienţei
subiective modificate, câteva dintre cele care trebuie 2. Percepţia
să fie modificate pentru a fi o SAC. Astfel, pentru a Percepţia protagonistului poate fi
stabili dacă psihodrama induce SAC în mod obişnuit, modificată, întrucât el/ea vede sau
putem verifica dacă există modificări ale unora dintre aude obiecte imaginare şi poate
aceste dimensiuni. Următoarele descrieri explică cele avea chiar iluzii perceptive.
14 dimensiuni şi felul în care sunt modificate în cursul „Iluziile şi halucinaţiile sunt
psihodramei. încarnate pe scenă, având acelaşi
Dimensiunile Conştiinţei Modificate statut ca şi percepţiile senzoriale
1. Atenţia normale” (Moreno, 1946, p.a.).
Psihodrama implică o concentrare masivă a atenţiei pe Sau, protagonistul şi-ar putea folosi
tot ceea ce se întâmplă într-un anumit moment. Chiar imaginaţia în mod intenţionat
atunci când este pus în scenă un eveniment trecut, pentru a „vedea” obiectele care
atenţia este concentrată pe experienţa din aici şi trebuie puse în scenă, cum ar fi
mobilă sau tablourile din camera de

zi a copilăriei. Actorii de teatru îşi antrenează această mobila pot vorbi. Temerile, ca şi
abilitate. De fapt, legendarul profesor de actorie fanteziile sunt exprimate. Morţii pot
Sanford Meisner definea acţiunea teatrală ca un mod învia. Trecutul şi viitorul pot fi
de „a trăi cu adevărat, în circumstanţe imaginare” experimentate, ca şi cum s-au
(Meisner & Longwell, 1987, p. 15). Acestă idee se întâmplat, se întâmplă sau se vor
regăşeşte, de asemenea, în Metoda lui Stanislavski: întâmpla şi pot suferi tot felul de
„Un actor se poate determina să vadă orice pe scenă – modificări. Această realitate diferită
un vas, un tablou, o carte – construind în jurul a fost numită de Moreno
obiectului detalii imaginare care îl vor face atrăgător plusrealitate (Fox, 1987, p. 7-8) şi
pentru el”(Moore, 1960, p. 31). reprezintă „unul dintre cele mai
Prin puterea lor de concentrare actorii pot simţi că le vitale, terapeutice şi misterioase
este frig, chiar dacă se află într-un teatru incălzit. Acest elemente ale psihodramei”
aspect nu este redus de faptul că actorul ştie că aceste (Moreno et al 2000, p. ix). Abilitatea
percepţii sunt imaginare şi că el sau ea nu crede „cu de a pune în scenă fantezii este o
adevărat” în ele, aşa cum se întâmplă şi în SAC induse parte esenţială a potenţialului
de droguri psihedelice. vindecător al psihodramei, de
exemplu în cazul „încheierii
În timpul inversiunii de rol protagoniştii pot chiar să
afacerilor neterminate” cu o
preia percepţia altcuiva, ceea ce facilitează empatia.
persoană care a murit.
„Când faci cu adevărat inversiune de rol apare o
modificare a percepţiei, în timpul sau după acest Visele sunt câteodată subiect al
proces” (Moreno, Blomkvist, & Rützel, 2000, p. psihodramelor. Aici scopul nu este
15). De exemplu, jucând rolul tatălui său, cineva poate de a interpreta visul, ci de a permite
înţelege ce îl împiedică să-şi exprime dragostea. Acest visătorului să re-traiască visul pe
lucru îl poate ajuta mai târziu să relaţioneze cu tatăl scenă şi să-şi amplifice trăirea.
său. „Obiectivul tehnicilor psiho-
„Am reuşit să înţeleg unele sentimente pe care le dramatice este de a stimula
aveam făţă de tatăl meu. Am simţit cu adevărat că aş visătorul să producă visul, nu să-l
putea să-i spun tot ce am vrut să-i spun de atâta timp, analizeze pentru el” (Moreno, în
precum şi să văd lucrurile din perspectiva lui, ceea ce Fox, 1987, p. 199).
nu am mai reuşit să fac pană acum” (Scheiffele & În reprezentarea scenică a viselor
Kaye, 2002, p. 28). este adesea mai evident că actorul
3. Imaginaţie şi fantezie este într-o stare de conştiinţă
modificată. Mă interesează în mod
Abilitatea de a-şi imagina fanteziile în detaliu este
special să lucrez cu vise şi poate că
accentuată pe scenă. Protagoniştii cu experienţă (sau
de aici mi-a venit ideea că
cei fără experientă, ghidaţi de un director) pot crea şi
psihodrama apare deseori ca
pot pune imediat în scenă poveşti fantastice. Scenele
accesarea unei stări modificate.
evoluează natural, adesea fără a fi prea mult gândite
sau planificate. Există un „sens al fanteziei, absorbţiei După reprezentarea unui vis
şi imaginaţiei implicate în crearea dramei” (Pickering, protagoniştii declară des că se simt
1997, p. iv). ca şi cum s-au întors în vis. Aceasta
implică, evident, că au
Realitatea scenei poate fi cel mai bine comparată cu
experimentat o SAC, din moment ce
realitatea viselor (care sunt recunoscute că SAC). Orice
visarea este unul dintre primele
este posibil. Timpul este nonlinear. Timpul şi spaţiul
exemple de experimentare a unei
pot fi schimbate în orice moment. Animalele şi chiar

SAC (Farthing 1992, p. 254333). Emunah (1994), iluzie (credinţă falsă) privind
psihodramatist, a comparat de asemenea funcţiile accentuarea re-amintirii şi
viselor cu reprezentaţia dramatică: „Cred că descrierea adevărata hipermnezie – mai bună
făcută de Rossi, care vede visele ca un laborator decât memoria normală” (Farthing,
pentru experimentarea schimbării în viaţă noastră 1992, p. 209).
psihică se aplică în aceeaşi măsură şi reprezentaţiei Totuşi, din moment ce SAC sunt
dramatice” (Emunah 1994, p. xv). definite că experienţe subiective,
4. Dialogul interior oricare dintre aceste variante vor
Când protagonistul este pe deplin incălzit şi implicat în constitui o evidenţă a accesării SAC.
scenă, apare o reducere a vorbirii cu sine şi a Farthing include de asemenea, în
conştiinţei de sine, datorită absorbţiei complete în această categorie, schimbarea
acţiunea prezentă (cel puţin acesta este scopul, asociaţiilor dintre cuvinte şi imagini,
începătorii devin adesea mai conştienţi de ei înşişi la precum şi combinaţii de idei cu
început). În timpul inversiunii de rol este posibil chiar adevărat creative. Acest lucru se
ca discursul interior al protagonistului să fie înlocuit cu petrece adesea în psihodramă,
discursul altuia, o formă foarte puternică de alterare. unde participanţii realizează
„Deci protagonistul trebuie chiar să păşească afară din conexiuni creative între imagini şi
sine şi să devină altă persoană” (Moreno et al 2000, p. evenimente. Când este pus în scenă
14). Acesta este cel mai obişnuit lucru pentru actori, la un vis, poate fi descoperită legătura
care schimbarea dialogului interior cu cel al dintre animalele din vis şi părţi ale
personajului este una dintre principalele tehnici propriului sine. În ideea investigării
folosite pentru asumarea rolului. SAC nu contează dacă aceste
„Această gândire continuă, în timp ce alt personaj legături sunt în mod obiectiv
vorbeşte, sau în timpul pauzelor dintre propriile „corecte”, ci mai degrabă că se
replici, este numită monolog interior... Imaginile şi întâmplă.
monologul interior sunt paşi esenţiali către construirea 6. Nivelul superior al proceselor
personajului” (Moore, 1979, p. 55f). ideative
5. Amintirile Accesarea SAC pote stimula
Câteodată în psihodramă protagonistul îşi aminteşte creativitatea şi „oamenii vin
evenimente de mult uitate, mai ales detaliile vii, câteodată cu soluţii foarte creative
incluzând experienţe senzoriale de mult uitate. De la problemele practice sau artistice”
exemplu, şi-ar putea reaminti mirosurile şi sunetele (Farthing, 1992, p. 209).
din timpul primei vizite la dentist, în copilărie. În Acesta este motivul pentru care unii
inversiune de rol, trecutul poate fi rememorat din artişti caută aceste stări de
punctul altcuiva de vedere. Când protagonistul face „inspiraţie”, pe care le descriu
inversiune de rol cu mama sa care l-a adus la dentist, asemănătoare SAC, „inspiraţia,
şi-ar putea aminti agonia pe care ea a trăit-o trăită ca o revelaţie instantanee,
aducându-şi copilul într-un astfel de loc. Protagonistul poate fi încântătoare şi revigorantă
poate deveni astfel conştient de sentimentele mamei şi poate genera o viaţă de muncă. A
din acel moment. da naştere unui curent poetic poate
Se pare că în timpul psihodramei este îmbunătăţită genera o dezlănţuire incredibilă de
capacitatea de accesare a amintirilor, iar ceea ce energie, coerentă şi claritate,
afirmă Farthing despre hipnoză este valabil şi pentru exaltare şi exultare. În acel moment
psihodramă: „Este adesea dificil să distingi între o frumuseţea este palpabilă, vie.

Corpul se simte puternic şi luminos. Mintea pare să timpul împărtăşirii a devenit clar
plutească uşor prin lume.” (Nachmanovitch, 1990, p. faptul că ei nu discutaseră niciodată
18) acest eveniment traumatic din viaţa
Psihodramă, dramaterapia, precum şi alte forme ale ei. Deci, imaginaţi-vă uimirea
teatrului de improvizaţie de exemplu teatrul forum al protagonistei şi a celorlalţi
lui Boal) pot funcţiona ca o „repetiţie pentru viaţă” participanţi când eul auxiliar i-a
(Moreno, în Fox, 1987, p. 5). Protagonistul sau grupul spus că şi tatăl lui murise în condiţii
pot descoperi brusc noi soluţii la o problema. Boal similare.
(1992) descrie teatrul forum după cum urmează: Acest fenomen se produce foarte
„Spectactorii, punând în scenă ideile lor, se antrenează frecvent în psihodramă, şi anume că
pentru acţiunile «vieţii reale»; actori şi auditoriu în un eveniment necunoscut din viaţa
acelaşi mod, jucând, învaţă care sunt consecinţele unui eu auxiliar este adus la lumină
posibile ale acţiunilor lor, învaţă arsenalul opresorilor, în timpul împărtăşirii. Începem să
precum şi tacticile şi strategiile posibile ale acceptăm acest efect misterios,
oprimaţilor” (Boal, 1992, p. 20). presupunând că este legat de
Educatorii care folosesc jocul de rol pentru rezolvarea fenomenul de Tele (Moreno et al,
problemelor, au menţionat de asemenea avantajele 2000, p. 119-120).
folosirii SAC: „Prin diferite tehnici de producţie jocul La fel ca şi în alte experienţe SAC
de rol utilizează stările modificate ale conştiinţei „inefabile”, este aproape imposibil
pentru a creşte şansele de progres creativ în situaţii să comunicăm verbal experienţa
conflictuale” (Torrance, Murdock, & Fletcher, psihodramei. Majoritatea
1996, p. 58). psihodramatiştilor ştiu cât de dificil
7. Înţelesul sau semnificaţia experienţelor este să explice rudelor şi prietenilor
(sau potenţialilor angajatori!) de ce
Psihodrama implică deseori sentimentul de a fi în
anume sunt atât de încântaţi de
acord (sau trăirea a ceea ce Moreno numea Tele), sau
aceasta.
de a fi una cu alţi oameni şi cu mediul. Că şi în alte
SAC, această „inefabilă experienţă” de „unitate” Pe scenă actorii pot fi mai reali
(Farthing, 1992, p. 210) poate fi percepută ca decât în viaţă. Ei sunt liberi „să fie
misterioasă. Una dintre cele mai misterioase părţi ale pe scenă ceea ce sunt, mai profund
psihodramei este manifestarea Tele-ului în selectarea şi mai explicit decât apar în
eurilor auxiliare, care ajung adesea să fie persoanele realitatea vieţii” (Moreno 1946,
„potrivite”, nu doar pentru procesul terapeutic al p.c). Psihodrama nu doar imită
protagonistului, dar şi pentrul propriul lor proces de realitatea, ci o amplifică, făcând-o
vindecare. Următoarea situaţie descrisă de Zerka „mai mare ca viaţă”. Deseori,
Moreno este reprezentativă pentru acest fenomen: protagoniştii îşi amintesc multă
Într-un grup de psihodramatişti, format din patruzeci şi vreme reprezentaţiile lor şi
cinci de participanţi, o tânăra femeie protagonist a câteodată le consideră momente
avut nevoie să lucreze asupra morţii bruşte a tatălui ei. cheie ale drumului lor în viaţă.
El murise în somn, întins în pat alături de soţia sa, Astfel, comentariile lui Farthing
mama ei. Acest eveniment neaşteptat nu i-a dat privind schimbarea sensului sau
posibilitatea de a-şi lua la revedere de la el şi a făcut semnificaţiei experienţelor trăite în
acest lucru în psihodramă. A ales în rolul tatălui ei un SAC se aplică evident şi
tânăr pe care îl cunoştea, pentru că lucraseră psihodramei.
împreună în aceeaşi clinică de sănătate mentală. În

„O experienţă SAC destul de comună implică violente, poate fi dezinhibată în

sentimentul că anumite gânduri sau evenimente sunt SAC” (Farthing, 1992, p. 211).
deosebit de importante, poate înalt creative sau având Reacţiile faţă de oameni şi
o semnificaţie mistică” (Farthing, 1992, p. 209-210). evenimente devin rapide şi
Farthing continuă: „În contrast cu sentimentele de emoţionale. A atinge şi a fi în
profunzime care iau naştere în unele experienţe SAC, contact, ca atmosferă în
cealaltă parte a monedei este că unele experienţe SAC psihodramă este deseori menţionat,
par să fie excepţional de hilare. Această este o altă chiar dacă unora le place sau nu
situaţie de modificare a sensului sau semnificaţiei acest fapt.
experienţei” (Farthing, 1992, p. 210). Un nivel ridicat al emoţiei creşte
Acţiunea spontană sporeşte adesea simţul umorului şi capacitatea memoriei şi multe studii
permite oamenilor să râdă de punctele lor slabe. demonstrează asta: „Experienţele
Aceasta poate fi o experienţă de vindecare în sine, la cu o mare încărcătură emoţională
care Moreno se referă că la „un catharsis provenit din sunt, în general, bine memorate
umor şi râs” (Moreno, în Fox 1987, p. 211). Acest lucru (McGaugh, 2000, p. 248). Poate că
s-a întâmplat şi în cazul Barbarei, la care o mare parte acesta este motivul pentru care
din puterea de vindecare a reprezentaţiilor s-a născut experienţele emoţionale
din creşterea abilităţii ei de a râde de sine (vezi declanşează eliberarea adrenalinei,
Moreno, în Fox, 1987, p. 211). care întăreşte memoria cu privire la
aceste evenimente (Bower, 1994).
8. Experienţa timpului
Este foarte relevant aceasta, mai
Când eşti implicat în psihodramă, timpul pare să curgă ales când folosim jocul de rol ca
mai încet, datorită absorbţiei complete în momentul „repetiţie pentru viaţă”. Chiar dacă
prezent. Ca şi în alte SAC, avem aici o „experienţă toţi participanţii sunt emoţional
nonlineară a lipsei timpului sau a prezentului etern” pregătiţi şi toate simţurile sunt
(Farthing, 1992, p. 211). Este posibil ca timpul să implicate, cei care joacă un rol au
încetinească şi experienţa subiectivă să fie astfel mai multe şanse să-şi amintească
modificată încât să existe senzaţia că avem tot timpul comportamentul faţă de cei care
necesar pentru a lua decizii complicate sau pentru a doar vorbesc despre asta. Acesta
face acţiuni complexe. Pe de altă parte, din punct de este unul dintre motivele pentru
vedere narativ, timpul curge adesea mai rapid; astfel care psihodrama este eficace în
se întâmplă în psihodramele care parcurg o viaţă schimbarea comportamentului. Cu
întreagă în două ore, trecând în câteva minute de la un director şi o audienţă suportivă,
trecut la viitor. Aşa cum spunea Zerka Moreno: scena poate fi un loc sigur de
„Trebuie să uit de timpul uman şi să deschid sau chiar experimentare. Actorii se pot
să elimin frontierele. În psihodramă poţi trece din exprima pe ei înşişi în moduri noi,
trecut în prezent şi viitor şi din nou înapoi” fără a suferi consecinţele din viaţa
(Moreno et al, 2000, p. 8). reală. De exemplu, ei pot striga la
9. Sentimente şi manifestări emoţionale părinţii lor în psihodramă. În felul
Una dintre caracteristicile principale ale psihodramei acesta, pot avea beneficiul eliberării
este, într-adevăr, nivelul ridicat de emoţie şi unor emoţii neexprimate până
expresivitate. Explicaţia lui Farthing (1992) în legătură atunci, fără teama unor pedepse
cu acest subiect poate fi aplicat psihodramei: din partea părinţilor (cf. Emunah,
„Exprimarea deschisă a emoţiilor, în cazul atingerii 1994, p. xiv). Sau pot încerca noi
pline de afecţiune, în crizele de plâns sau a acţiunilor modalităţi de relaţionare cu părinţii,

alegându-le mai târziu pe cele mai confortabile pentru budhismul sau taoismul. „În unele
ei. stări modificate de conştiinţă,
Libertatea de exprimare oferită de scena răspunsurile voluntare ale
psihodramtică poate fi eliberatoare şi plină de oamenilor par a se întâmpla
catharsis, de aceea nu este de loc surprinzător că mulţi automat, fără implicarea voinţei
sunt atraşi de această calitate a experienţei. De ce o lor” (Farthing, 1992, p. 211).
scenă? Aceasta oferă subiecţilor un spaţiu al existenţei Când Farthing descrie oamenii în
multidimensional şi flexibil, maximizat. Spaţiul timpul stărilor modificate de
existenţei reale este, deseori, restrictiv şi îngust şi aici conştiinţă ca „făcând lucrurile altfel,
subiectul îşi poate pierde uşor echilibrul. Pe scena diferit de inhibiţiile lor sociale
psihodramatică îşi poate regăsi echilibrul datorită obişnuite” (Farthing, 1992, p. 211),
acestei metodologii a libertăţii – libertatea faţă de devine clar că acelaşi lucru se aplică
stresul insuportabil şi libertatea de experienţă şi actorilor, fie în psihodramă, fie în
exprimare (Moreno, 1946, p. a). teatru. „Ei (protagoniştii în timpul
10. Nivelul de excitare invesriunii de rol) se decentrează
(păşesc în afara lor) şi adoptă laturi
Metodele de acţiune implică un nivel mai ridicat decât
ale lor pe care altfel nu şi-ar fi
cel normal de excitare, inclusiv semne fiziologice cum
permis niciodată să le arate”
ar fi creşterea ritmului cardiac şi al respiraţiei. Multor
(Moreno et al, 2000, p. 14). Meisner
actori le place experienţa interpretării unui rol pentru
(1987) dă glas lui Moreno atunci
că este tulburătoare, emoţionantă. În faţa unei
când încurajează asta: „Aveţi
audienţe, pot experimenta cel puţin valul de
posibilitatea să faceţi pe scenă
adrenalină care îi cuprinde. În catharsis, excitarea
lucrurile pe care nu le faceţi în viaţă.
poate ajunge la un punct culminant de expresie
Vă este permis să vă exprimaţi pe
emoţională şi, după aceea se poate prăbuşi într-un
voi înşivă pe scenă şi nu este nevoie
status profund relaxat, şi asta se poate întâmpla atât
să vă păziţi spatele ca în viaţă”
în timpul catharisului, cât şi după. „După trei ore de
(Meisner & Longwell, 1987, p. 162).
terapie prin metoda lui Moreno, doi poliţişti care
plângeau în hohote au simţit compasiunea unor 12. Sugestibilitatea
hippioţi care Farthing afirmă că „sugestibilitatea
le-au împărtăşit din proprie experienţă trăirile are legătură cu receptivitatea la
personale” (Sacks, 1994, p. 2). sugestii. În termeni generali, o
11. Autocontrolul sugestie este o comunicare din
partea unei persoane către alta,
Interpretarea spontană este, deseori, experimentată
căreia îi induce schimbarea
ca o stare în care acţiunile se întâmplă pur şi simplu.
comportamentului sau a
Actorii sunt ei înşişi surprinşi de propriile lor acţiuni
credinţelor, fără implicarea vreunui
sau cuvinte. Mulţi găsesc această experienţă înalt
argument sau constrângere”
dezirabilă – este opusul plictiselii şi al previzibilului.
(Farthing, 1992, p. 211).
Atunci când joacă un rol, ei încearcă să „iasă din capul
lor” şi să înveţe să aibă încredere în propriile lor El menţionează hipnoza ca un prim
impulsuri. Meisner (1987) îi cere actorului să „accepte exemplu de SAC, în care se cere
orice îi vine în mod spontan!” (Meisner & Longwell, unei persoane să-şi imagineze în
1987, p.173). Această experienţă a spontaneitatii este mod clar unele stări de fapt, care
împărtăşită şi în alte stări modificate de conştiinţă şi vor duce la o acceptare a
este, de asemenea, un scop al unor tradiţii mistice, ca imaginaţiei ca realitate, schimbând

astfel comportamentul (şi fiziologia) persoanei într-o Aceste bune practici etice de
manieră consceventă cu sugestia. interogare sunt confirmate de o
Ilustrează aceasta, folosind următorul exemplu: „Unui serie de studii care au indicat faptul
subiect hipnotizat i se spune ca muştele zboară în jurul că atunci când copiii răspund
lui, iar unele i se aşează pe piele. Ca răspuns la spontan sau răspund la întrebări
sugestie, el poate avea halucinaţia zumzetului şi a deschise (de exemplu, „Spune-mi ce
muştelor pe piele, şi poate răspunde prin grimase de s-a întâmplat?”), descrierile lor sunt
silă şi încercarea de a alunga muştele” (Farthing, 1992, mai precise decât atunci când
p. 212). răspund unor întrebări specifice
(Bruck, Ceci & Hembrooke, 1998, p.
Acelaşi tip de sugestie şi răspuns poate să apară in
144).
psihodramă şi în teatrul de improvizaţie. Una dintre
abilităţile învăţate în actul improvizaţiei este 13. Imaginea corpului
capacitatea de a urma sugestiile membrilor grupului. Deseori, psihodrama introduce un
Când îţi spune cineva că ai muşte pe tine, accepţi sens al unităţii între corp, minte şi
aceasta şi răspunzi ca atare. Pentru actorii emoţii, toate fiind active pe scenă.
experimentaţi, aceste experienţe pot fi foarte reale. Când actorii interpretează pe
Capacitatea de a face experienţa reală pentru un actor altcineva pe scenă (sau pe ei ca şi
reprezintă miezul problemei, demonstrând de ce copii), îşi pot schimba imaginea
plusrealitatea funcţionează în psihodramă (cf. propriului corp cu aceea a unei alte
Moreno, et al., 2000; Kipper 2000). Când protagoniştii persoane. Ei pot fi capabili, spre
interpreteză un rol despre copilăria fericită pe care şi- exemplu, să meargă sau să se mişte
ar fi dorit-o şi o creează pe scenă, folosind settingul şi simţindu-şi corpul mai uşor decât
celelalte instrumente din psihodramă, această este în momentul respectiv. Acest
experienţă devine o parte a ceea ce ei sunt, şi poate lucru se poate întâmpla în ambele
să-i hrănească şi să-i vindece. Toate acestea pot face o tipuri de interpretare a rolului (mai
persoană să devină una care chiar a avut o copilărie ales folosind tehnica lui Michael
fericită. Actorii de teatru au observat cum rolurile pe Cekhov, cf. Cekhov, 1991) şi în
care le interpretează pe scenă devin părţi memorabile timpul inversiunii de rol din
ale propriei lor vieţi. Ei au înţeles imediat acest aspect psihodramă. Aici avem o descriere a
al psihodramei, în timp ce profesioniştii care se ocupă Zerkăi Moreno: „Dar percepţia în
cu sănătatea mentală răspund adesea: „Nu există rolul altuia aduce pe cineva foarte
niciun motiv să pui în scenă ceva care nu s-a întâmplat aproape de esenţa celuilalt, şi
şi nu se va întâmpla niciodată”. uneori include trăiri corporale şi
schimbări în mărime” (Moreno et
În ciuda acestor beneficii, subiectul sugestibilităţii
al, 2000, p. 16).
evidenţiază unul dintre cele mai mari pericole al
intrării în starea modificată de conştiinţă, iar acesta În special, auxiliarii în rolul de dublu
este că, indiferent cât de subtil sau inconştient, sunt instruiţi adesea să ia pe scenă
protagonistul ar putea urma orice sugestie ar face poziţia exactă a corpului
directorul. Astfel, în timpul unei şedinţe de protagonistului şi tensiunea
psihodramă, anumite întrebări ar trebui evitate, în acestuia, ca o modalitate de a intra
special în jurul controversatelor probleme de abuz în rol cu ajutorul corpului.
asupra copilului. Deci, de exemplu, în loc de a întreba Un alt aspect legat de imaginea
„Ce ţi-a facut acum?” este de preferat să se întrebe corporală, ca şi în cazul altor stări
pur şi simplu, „Ce s-a întâmplat în continuare?”. modificate ale conştiinţei este acela

că „sensibilitatea la durere ar putea scădea” (Farthing, Mişcă-te, scutură-te şi debarasează-
1992, p. 212). Acest lucru se realizează atunci când te de rol în orice fel doreşti».
are loc o implicare profundă, completă. În cazul în care Auxiliarul poate să se identifice cu
protagonistul este rănit pe scena, ar putea să nu simtă necazurile altor oameni dacă este
durere în acel moment. sensibil sau deosebit de vulnerabil şi
14. Sentimentul identităţii personale nu ştie cum să se protejeze pe sine.
Facem asta cu orice rol tulburător şi
Percepţia oamenilor despre cum pot fi, poate fi
numim asta «ieşire din rol»”
schimbată şi extinsă prin jucarea unei varietăţi de
(Moreno et al 2000, p. 71).
roluri. Psihodramatiştii folosesc acest proces în mod
terapeutic. Concluzii
„Drama este un vehicul nu numai pentru În psihodramă, experienţa
experimentarea şi integrarea a noi aspecte despre noi subiectivă a celor mai multe din
înşine, dar, de asemenea, şi pentru exprimarea unor cele 14 dimensiuni este frecvent
aspecte suprimate, de umbră” (Emunah, 1994, p. xv). modificată şi aceasta se constituie
ca o experienţă a stărilor modificate
Actorii din teatru şi psihodramă găsesc ca eliberator să
ale conştiinţei. În aceste stări,
descopere că pot alege să fie diferiţi. Pot interpreta
intensitatea modificării variază între
caractere complet diferite de ei înşişi. De exemplu, în
diferite experienţe şi unii oameni
cazul relatat de Moreno, al Barbarei, schimbarea s-a
sunt mai predispuşi decât alţii
produs după ce a jucat rolul unei prostituate. „Brusc,
pentru a le experimenta.
Barbara şi-a schimbat interpretarea într-un mod total
Psihodramatiştii folosesc puterea
neaşteptat pentru ea” (Moreno, 1946, p. 4). Farthing
interpretării unui rol pentru a
(1992) menţionează, de asemenea, acest efect
extinde conştiinţa.
eliberator în unele stări modificate de conştiinţă.
„Uneori, o schimbare în perceperea identităţii „În centrul dramaterapiei este
personale este o experienţă pozitivă, ca atunci când experienţa de eliberare, de
oamenii se simt întineriţi sau renăscuţi” (Farthing, expansiune şi perspectivă. Esenţa
1992, p. 212). dramaterapiei este descoperirea şi
integrarea aspectelor latente din
Sentimentul identităţii personale în cazul actorilor
noi înşine, extinderea concepţiei
poate fi, de asemenea, modificat într-un asemenea
noastre legate de cine suntem,
mod încât ei simt ca şi cum altcineva ar acţiona în
găsirea conexiunilor intrinseci care
interiorul lor, o altă persoană sau Dumnezeu, în
ne leagă de ceilalţi” (Emunah, 1994,
funcţie de credinţele lor. Şi-ar putea pierde
p. 302).
sentimentul identităţii personale şi s-ar putea simţi
manipulaţi de către altcineva. Pot experimenta un Implicaţii: Precauţii
asemenea sentiment al unităţii în care, mult timp, nu Psihodramatiştii, dramaterapeuţii,
se vor mai simţi separaţi de cineva sau de ceva. terapeuţii experenţialişti şi
Aşa cum am observat mai sus, în inversiunea de rol, educatorii trebuie să fie atenţi la
actorii îşi schimbă identitatea personală cu cea a faptul că unii clienţi ar putea intra
altcuiva. Uneori, pot fi atât de absorbiţi de rolul jucat, într-o stare modificată de
încât le este greu să se întoarcă în propriul rol. conştiinţă în timpul jocului de rol.
Directorii trebuie să fie avertizaţi de asta şi să Toate aceste experienţe ale
folosească ieşirea (scuturarea) din rol, despre care modificării sunt asociate cu pericole
Zerka Moreno spune: „Uneori, îi sugerez auxiliarului şi beneficii. Studenţii, mai ales la
sau celui care face dublu: «Ai nevoie să ieşi din rol? început, pot avea nevoie de ajutor,

nu doar pentru a intra în stările modificate ale Bruck şi ceilalţi menţionează mai
conştiinţei, ci şi pentru a ieşi de acolo. Deşi în multe tehnici sugestive de
majoritatea cazurilor tot ce trebuie este timp de intervievare care au fost incriminate
acomodare, există şi alte măsuri de precauţie care pot în creşterea raportărilor de
fi recomandate. De exemplu, un protagonist să nu evenimente false în cazul copiilor (şi
conducă o maşină, cel puţin 30 de minute după o într-o măsură mai mică la adulţi).
sesiune de psihodramă, sau să nu ia decizii ireversibile, „Aceste tehnici folosesc presiunea
cum ar fi despărţirea de o persoană iubită, până la grupului (de exemplu: „Megan şi
câteva zile după ce a fost protagonist. Shonda erau acolo şi mi-au spus că
Este nevoie ca directorii de psihodramă să fie şi tu erai acolo”), tehnici de
avertizaţi de faptul că protagoniştii ar putea intra într- vizualizare (de exemplu: „Încearcă
o transă asemănătoare celei hipnotice, în care sunt să-ţi imaginezi ce s-ar fi putut
foarte sugestibili. Ca şi în hipnoză, directorul trebuie să întâmpla”), repetarea informaţiilor
fie atent să nu impună subiectului propriile sentimente false, furnizarea unor informaţii
şi opinii, să nu-i creeze amintiri false sau alte proiecţii. selective (p. 143).
Uneori, protagonistul are nevoie să fie protejat de Tehnicile de vizualizare sunt
dubluri şi alţi auxiliari care ar putea încerca să-i similare cu ceea ce apare adesea în
transfere propriile lor opinii. psihodramă, cu excepţia vizualizării
Acesta a fost întotdeauna modul în care psihodrama ar interne, psihodramatiştii utilizând
trebui făcută. Aşa cum a spus şi Zerka Moreno: „Când jocul de rol pentru vizualizarea
conduc o sesiune, sunt ca un ecran alb. În majoritatea evenimentului. E nevoie de
timpului nu am idei preconcepute” (Moreno et al, cercetare pentru a arăta dacă jocul
2000, p. 55). Recent, a început să se discute depsre de rol creşte riscul de amintiri false,
sindromul falselor amintiri şi acum, amintirile în comparaţie cu vizualizarea. Acest
recuperate prin hipnoză nu mai sunt acceptate ca lucru pare probabil, pentru că rolul
probă legală în procese (Gibson, 1995; McConkey, creează o experienţă nu numai în
1995). Deoarece psihodrama prin definiţie se ocupă cu imaginaţia noastră, dar şi în corpul
lumea subiectivă, atunci când protagonistul îşi nostru, şi, prin urmare, pare mai
aminteşte de o copilărie traumatizantă, problema real. Atunci când se utilizează plus-
acurateţei istorice nu este atât de relevantă. Consider realitatea pentru vindecare (şi nu
că o altă precauţie poate fi aceea de a avertiza pentru a găsi fapte istorice), este de
protagonistul că unele amintiri recuperate pot fi mai dorit ca protagonistul să creadă şi
puţin precise. Ca exemplu, dacă un client are în vedere să acţioneze ca în cazul în care
un proces împotriva părinţilor săi, nu pot fi găsite în versiunea psihodramatică
acestea dovezi suplimentare. îmbunătăţită a evenimentului s-a
întâmplat de fapt. Astfel încât, este
Terapeuţii care lucrează cu copiii trebuie să fie foarte
importantă distincţia între
atenţi la modul în care conduc interviurile; într-adevăr,
consideraţiile terapeutice şi faptele
interviurile constituie o parte importantă a
juridice. Ar fi interesant de cercetat
psihodramei. Studiile care implică comparaţii între
mai mult modul în care memoria
grupele de vârstă, în majoritatea lor covârşitoare,
este afectată prin jocul de rol, în
arată că preşcolarii sunt grupul cel mai sugestibil
general, şi de psihodramă, în
(Bruck et al 1998, p.146). Concluzia ar fi: „o varietate
special.
de tehnici de intervievare pot conduce în cazul copiilor
la acuzaţii false, despre fapte care nu s-au întâmplat În timpul Conferinţei 2000 ASGPP,
(Bruck et al, 1998, p. 143). de la New York, am purtat o

conversaţie de o oră pe tema acestei lucrări. Potrivit altceva, nici o altă emoţie şi nici
experienţei lor subiective, cei mai mulţi participanţi au măcar senzaţii fizice” (Gilligan,
fost de acord că SAC pot fi experimentate în timpul 1996, p. 33). Crima şi durerea pe
sesiunilor de psihodramă. Au fost de acord că care şi-o provoacă lor înşişi şi altora
protagoniştii sunt susceptibili la sugestii şi un reprezintă pentru ei o încercare
participant a adăugat că o dată a fost avertizat că (greşită) de a-şi modifica conştiinţa
unele sugestii sau proiecţii pot veni de la dublu, deşi pentru a se simţi mai vii. „Unii mi-au
protagoniştilor le face plăcere tehnica dublului. În spus că se simt asemeni unor roboţi
ultimă instanţă, este responsabilitatea directorului de sau zombi” (Gilligan, 1996, p. 33).
a fi atent la acest aspect şi să verifice cu protagonistul Dacă psihodrama şi sociodrama
acurateţea dublului oferit. Din acest motiv, de multe ajută oamenii să atingă stările
ori spun protagonistului după o remarcă a dublului: modificate de conştiinţă şi să
„Dacă simţi că este în regulă pentru tine, repetă cu realizeze asta într-o manieră sigură,
propriile tale cuvinte; dacă nu, corectează”. Chiar şi cu acest lucru în sine ar putea fi văzut
această precauţie, se poate întâmpla ca protagoniştii ca un mijloc de a preveni abuzul de
să continue cu sugestii care nu se potrivesc cu violenţă şi de droguri. Atunci ar fi
experienţa lor. imperios necesar să promovăm
Implicaţii: Beneficii activităţi sănătoase care intensifică
Dincolo de aceste avertismente, există, de asemenea, spontaneitatea şi vitalitatea, ca
multe beneficii la intrarea în stări modificate de jocul de rol, improvizaţia si
conştiinţă, dintre care Farthing enumeră: psihodrama. Experienţele stărilor
modificate de conştiinţă în
Pentru oamenii care le-au experimentat, stările psihodramă repetă ceea ce Mihaly
modificate de conştiinţă sunt importante din trei Csikszentmihalyi a descris ca „flow”
motive: (1) favorizează vindecarea şi bunăstarea – curgere (1997). Şi el pare să fie de
psihologică; (2) sunt noi căi de cunoaştere şi acord cu concluzia noastră: „Când o
experienţă, aducând o perspectivă personală şi persoană găseşte puţine
inspiraţie artistică; (3) servesc funcţii sociale, cum ar fi oportunităţi semnificative pentru
în ritualurile religioase, promovând coeziunea de grup acţiune în mediu, va recurge
(Farthing, 1992, p. 218). frecvent la găsirea unor activităţi
Lista lui Farthing este suficient de cuprinzătoare şi distructive, care dau dependenţă
identifică multe alte motive oferite oamenilor implicaţi sau care le risipeşte timpul fără
în psihodramă (e.g. Emunah, 1994; Moreno, et al., rost” (Csikszentmihalyi, 1999, p.
2000), aducând astfel noi dovezi pentru legătura 826).
dintre metodele de acţiune şi stările modificate de Este nevoie de studii suplimentare
conştiinţă. pentru a stabili mai clar aceste
Chiar dacă intrarea în stările modificate de conştiinţă conexiuni. Mai ales realizarea unor
este benefică sau nu, dorinţa de a le atinge este una studii empirice despre beneficiile
universal umană, încercată de multe persoane de-a psihodramei vor fi de mare
lungul timpului, în toate culturile. importanţă pentru a răspunde la
James Gilligan, psihiatru la Harvard, în studiul său întrebarea de ce este nevoie de
privind cauzele violenţei, subliniază faptul că, de-a experienţe active într-o societate
lungul istoriei şi în întreaga lume, criminalii relatează pasivă, dominată de televizor.
constant sentimentul de moarte. „Când spun că simt Susţinătorii exerciţiilor fizice au
moartea, înseamnă că nu sunt capabili să simtă mult succes, mai ales acum când

poate fi văzut beneficiul lor pentru cei mai mulţi Grof, S. (1980) LSD Psychotherapy
oameni, de-a lungul întregii lor vieţi şi nu doar un mod Pomona, CA: Hunter House
de antrenament pentru sportivii profesionişti. În Grof, S. (1993) The Holotropic Mind:
acelaşi fel, psihodrama trebuie promovată ca o The three levels of human
experienţă sănătoasă pentru toată lumea, nu doar consciousness and how they shape
pentru actorii profesionişti, şi nu numai pentru our lives San Francisco: Harper
oamenii etichetaţi ca având tulburări psihice. Kipper, D. A. (2000) Surplus reality
Acest lucru este aşa cum l-a văzut şi Moreno: „O and the experiential reintegration
metodă cu adevărat terapeutică nu poate avea ca model in psychodrama The
obiectiv mai puţin decât întreaga omenire” (Moreno, International Journal of Action
1953, p. 3). Methods, Psychodrama, Skill
Training and Role Playing vol. 53
(3/4) pp. 137-152 Leary, T. F. (1968)
Referinţe bibliografice The Politics of Ecstasy New York:
Boal, A. (1992) Games for actors and non-actors Putnam
(Adrian Jackson Trans.). London and New York: McConkey, K. M. (1995) Hypnosis,
Routledge. memory, and the ethics of
Bower, B. (1994) Stress hormones hike emotional uncertainty Australian Psychologist
memories Science News, 146: 17, p. 262. vol. 30, pp. 1-10
Bruck, M., Ceci, S. J., & Hembrooke, H. (1998) McGaugh, J. L. (2000) Memory -a
Reliability and credibility of young children's reports: century of consolidation Science
From research to policy and practice. American vol. 287(5451) pp. 248-252
Psychologist 53: 2, pp. 136-151. Meisner, S., & Longwell, D. (1987)
Chekhov, M. (1991) On the technique of acting New Sanford Meisner on Acting New
York: Harper Perennial York: Vintage Books
Csikszentmihalyi, M. (1997) Finding flow New York: Moore, S. (1960) The Stanislavski
Basic Books. Method: The professional training
Csikszentmihalyi, M. (1999) If we are so rich, why of an actor New York: Viking Press.
aren't we happy? American Psychologist 54: 10, pp. Moore, S. (1979) Training an actor:
821-827 The Stanislavski system in class
Emunah, R. (1994) Acting for Real: Drama therapy (Revised Edition) New York: Penguin
process, technique, and performance New York: Books.
Brunner/Mazel Moreno, J. L. (1946) Psychodrama:
Farthing, G. W. (1992) The Psychology of First Volume (Seventh Edition
Consciousness Englewood 1985). Ambler, PA: Beacon House.
Cliffs, New Jersey: Prentice Hall Moreno, J. L. (1953) Who shall
survive? Beacon, NY: Beacon House
Fox J. (ed.) (1987) The Essential Moreno New York:
Inc.
Springer
Moreno, Z. T., Blomkvist, L. D., &
Gibson, H. B. (1995) Recovered memories The
Rützel, T. (2000) Psychodrama,
Psychologist Vol. 8 pp. 153-154
surplus reality, and the art of
Gilligan, J. (1996) Violence: Our deadly epidemic and healing London: Routledge.
its causes New York: Grosset/Putnam

Nachmanovitch, S. (1990) Free play: Improvisation in Este certificat de către American
life and art. New York: Jeremy P. Tarcher/Perigee Board of Examiners în psihodramă,
Pickering, K. (1997) Drama improvised: A source book sociometrie and psihoterapie de
for teachers and therapists Colwall: J. Garnet Miller grup. În timp ce interpretarea
Theatre Arts Books. rămâne pe primul loc, experienţa lui
include, de asemenea, activitatea în
Sacks, J. M. (1994). Those were the days...
practică privată şi pentru agenţii ca
Psychodrama Network News, January, 2
psihoterapeut pentru copii,
Scheiffele, E., & Kaye, D. (2002) Using psychodrama to adolescenţi şi adulţi. Are o
expose intolerance towards homosexuality The British experienţă de peste 15 ani ca
Journal of Psychodrama and Sociodrama, vol. 17(2) pp. profesor de matematică, filosofie,
19-35 arte teatrale şi psihologie, la
Torrance, E. P., Murdock, M., & Fletcher, D. (1996) universităţi din California,
Creative problem solving through role playing Pretoria: Pennsylvania, Texas, Michigan,
Benedic Books Wulff, D. M. (2000) Mystical experience Germania şi Rusia. Cercetările sale
in E. Carde–a, S. J. Lynn, & S. Krippner (eds.) Varieties şi workshopurile au fost prezentate
of anomalous experience: Examining the scientific în universităţi şi conferinţe
evidence Washington, DC: American Psychological regionale, naţionale şi
Association, pp. 397-440 internaţionale, în domeniul
Zaporah, R. (1995) Action Theater: The improvisation teatrului şi al psihoterapiei în
of presence Berkeley, California: North Atlantic Books. Statele Unite, Canada, Germania,
Norvegia, Portugalia, Grecia,
Austria, Rusia, Siberia, Senegal şi
Despre autor Africa de Vest. A fost publicat în
Eberhard Scheiffele, PhD, CP, PAT este artist de teatru, Research in Drama Education,
psihoterapeut şi savant. Dizertaţia sa intitulată Journal of Group Psychotherapy
„Teatrul adevărului, scrisă la Universitatea Berkeley and Psychodrama, Dramascope,
din California, este focusată pe teatrul spontaneităţii printre altele.
lui Moreni şi pe psihodramă.

Întâlnire internaţională în cadrul proiectului

„Psychodrama and Creative Education in Prison”
Violeta Pecican
Împreună cu partenerii naționali și

internaționali, 3 reprezentanți ai
Asociației au susținut teme de
specialitate pentru cei 15 specialiști
ai sectorului de educație și asistență
psihosocială din unitatea
penitenciară, alături de cei 9
reprezentanți ai organizațiilor
În perioada 26 – 28 Noiembrie 2013, reprezentanți ai
străine.
Asociației Române de Psihodrama Clasică au participat
la prima întâlnire internațională din cadrul proiectului Specialiştii din cadrul Asociației
„Psychodrama and Creative Education in Prison”, Române de Psihodramă Clasică au
organizată la sediul Penitenciarului Arad. prezentat psihodrama ca formă de
intervenție în grup, prin descrierea
Parteneriatul pentru învățare Grundtvig, cu
metodei și exemplificarea
ID-ul național GRU–13–P–LP–85–SB–RO este finanțat
tehnicilor. Aceștia s-au implicat în
de către Comisia Europeană prin Programul de
schimbul de bune practici și au
Învățare pe Tot Parcursul Vieții și se va desfășura pe o
coordonat două sesiuni aplicative în
perioadă de 2 ani.
penitenciar. Prima a presupus o
Partenerii sunt: Penitenciarul Arad (coordonator) și demonstrație de psihodramă
Asociația Română de Psihodrama Clasică (România), într-un grup de 8 deținuți din
Consorzio Tartaruga Società Cooperativa Sociale penitenciar (grup care avea deja o
(Italia), Service pénitentiaire d'insertion et de probation istorie de 10 sesiuni săptămânale).
du Val d'Oise (Franța), Kalėjimų departamentas prie Cea de-a doua a constat în
Lietuvos Respublikos teisingumo ministerijos Panevėžio prezentarea modului de formare a
apygardos probacijos tarnyba (Lituania), HMP Grendon grupului ca primă etapă de
Underwood (Marea Britanie) și London Centre for implementare a tehnicilor
Psychodrama Individual & Group Psychotherapy psihodramatice în educația din
(Marea Britanie). penitenciar. Această a doua sesiune
Activitățile proiectului se vor derula în perioada aplicativă a oferit posibilitatea
1 august 2013 – 31 iulie 2015 și vor viza nevoile de tuturor partenerilor implicați în
formare ale personalului de specialitate și ale proiect să experimenteze în mod
voluntarilor implicați în educația adulților în direct eficiența tehnicilor
penitenciare, prin implementarea unor practici psihodramatice în formarea
educaționale inovative, în vederea dezvoltării grupurilor.
motivației intrinseci a deținuților pentru învățare și a
creșterii șanselor de reintegrare socială.

De asemenea, întâlnirea a permis

realizarea unor schimburi de expertiză
între directori/formatorii români și
directori/formatori de psihodramă din
Marea Britanie.
Rezultatele proiectului vor include:
- cunoașterea sistemelor de reintegrare
socială a deţinuţilor din ţările partenere;
- elaborarea și diseminarea unui ghid de
bune practici cu tehnicile psihodramatice
aplicabile activităţilor educaţionale
desfășurate cu deţinuţii;
- realizarea unui film educaţional care va ilustra
practic tehnicile psihodramatice folosite în educaţia Notă: Acest proiect este finanţat cu
adulţilor; sprijinul Comisiei Europene. Această
- formarea personalului din penitenciare în utilizarea publicaţie (comunicare) reflectă numai
tehnicilor specifice psihodramei, în activităţile de punctul de vedere al autorului şi
educaţie; Comisia nu este responsabilă pentru
- câte 10 voluntari din fiecare ţară vor fi formaţi în eventuala utilizare a informaţiilor pe
utilizarea tehnicilor de psihodramă, pentru a care le conţine.
îmbunătăţi abilităţile lor de a lucra cu deţinuţii;
- elaborarea unui website al proiectului.
Următoarea întâlnire internaţională a proiectului va
avea loc la Londra, în perioada 18-22 februarie 2014 și
va avea ca obiectiv principal învăţarea unor tehnici
psihodramatice destinate îmbunătăţirii coeziunii de
grup, sub coordonarea formatorilor celor două
asociaţii de psihodramă - London Centre for
Psychodrama Individual & Group Psychotherapy
(Marea Britanie) și Asociația Română de Psihodramă
Clasică (România).

Utilizarea metodelor de acţiune în

formele educaţiei continue a adulţilor
Anabela Hani
Într-un astfel de context,

globalizarea poate fi înţeleasă ca o
îndepărtare de poziţia de echilibru,
de parcurgerea unei faze de
regresie, urmată de o fază de
ajustare şi de trecere spre un nou
echilibru.
Ne confruntăm astăzi cu tot ce

presupune un sistem complex.
Trăim într-o perioadă de schimbări excepţionale, atât
Evenimentele care se petrec şi
din punct de vedere tehnologic cât şi social. Oamenii
deciziile care se iau departe de
aşteaptă mai mult de la viaţă, reclamă mai multe
spaţiul în care trăim, ne afectează şi
drepturi civile, iar normele sociale şi constrângerile
ne influenţează viaţa. La nivel
sunt vehement contestate. Mulţi se simt înstrăinaţi
internaţional se produc schimbări
sau dezrădăcinaţi într-o lume în continuă schimbare, în
economice, politice, culturale şi
care oamenii sunt permanent în mişcare, culturile sunt
sociale. Se pune astfel problema
amestecate şi vechile norme, valori şi implicit măsurile
cum traversăm această etapă şi
sociale nu mai oferă sentimentul de securitate pe care
către ce ne îndreptăm? Cât de
l-au avut odată generaţiile trecute.
repede le putem accepta şi ne
Dezvoltarea economiei la nivel mondial, adoptarea de putem adapta la aceste schimbări?
politici care fluidizează deplasarea maselor de indivizi,
Din punctul de vedere al educaţiei,
precum şi ponderea tot mai mare a economicului în
în era postmodernă, a apărut
faţa politicului, transformă societatea actuală într-una
necesitatea de transformare a
globală, cu atitudini asemănătoare, cu probleme şi
acesteia în sensul punerii în
poziţii asemănătoare, acestea punându-se în discuţie
evidenţă al unui grad ridicat de
la nivel internaţional, implicând deci întreaga omenire.
creativitate. Culturile sunt în
Fenomenul de globalizare are ca efect îngrădirea
tranziţie, iar instituţia şcolară
libertăţii de dezvoltare şi păstrare a valorilor specifice
depăşeşte o etapă în care
fiecărei societăţi în parte. O altă caracteristică a
primordială era transmiterea şi
societăţilor postmoderne este punerea accentului pe
însuşirea de cunoştinţe şi intră într-
individ, dar în acelaşi timp există şi tendinţa de
o nouă etapă în care procesul de
centralizare prin concentrarea puterii în organizaţiile
baza constă în educare, termen
economice transnaţionale, ameninţând serios simţul
care în latină înseamna „a scoate la
apartenenţei la comunităţile naţionale şi suveranitatea
iveală”, deci extragerea potenţialul
statelor.
interior din fiecare individ.

Pe de altă parte, în zilele noastre, se acordă din ce în diferite, şi nu în ultimul rând are
ce mai multă importanţă conceptului apărut după valoare de diagnoză într-o
jumătatea secolului 20 de Lifelong Learning. Acest organizaţie.
concept presupune dobândirea de cunoştinţe şi În rolul de trainer şi facilitator, am
competenţe de-a lungul vieţii unui individ, prin introdus treptat în programele de
intermediul experienţelor formale şi informale. În formare, cu efect asupra dezvoltării
secolul 21, necesitatea de a încorpora principiile personale sau profesionale, diverse
învăţării pe tot parcursul vieţii în educaţie şi politicile aplicaţii bazate pe metodele de
ample de dezvoltare într-un ritm mai alert este mai acţiune. Acestea, fiind folosite de
mare decât oricând înainte. Principiile învăţării pe tot traineri cu experienţă şi cu formare
parcursul vieţii, în cazul în care sunt puse sistematic în de lunga durată în psihodramă şi
aplicare, vor fi în măsură să contribuie la societăţi mai sociodramă, atât ca mijloc de
juste şi mai echitabile. Învăţarea pe tot parcursul vieţii diagnoză cât şi de intervenţie, sunt
cuprinde învăţarea la toate vârstele şi subsumează deja verificate şi oferă garanţia
învăţarea formală, nonformala şi informală. Aceasta se utilităţii în lucrul cu grupurile
va concretiza atât în bună integrare socială, spirit artificiale sau reale, în programe de
cetăţenesc activ, dezvoltare personală cât şi în formare sau traininguri în
competivitate şi inserţie profesională. organizaţii, cu beneficii cel puţin la
Încadrându-se în categoria tipurilor de învăţare fel de mari ca în psihoterapia de
nonformale şi informale, metodele de acţiune sunt grup, în care se folosesc aceleaşi
tehnici care oferă posibilitatea explorării diferitelor metode.
situaţii dintr-o perspectivă inedită, prin reprezentarea Argumentul forte care recomandă
scenică, utilizarea jocului de rol, sociometria, atomul folosirea metodelor de acţiune în
socio-cultural şi altele specifice psihodramei şi programele educaţionale pentru
sociodramei, folosirea lor fiind benefică în diferite adulţi este învăţarea din experienţa
contexte de viaţă – personal, profesional, provocată în grup. Metodele de
organizaţional. Prin intermediul metodelor de acţiune, acţiune pot constitui un vehicul
ceea ce ne uneşte ca fiinţe umane este limbajul comun pentru un număr de direcţii şi
al emoţiilor. Efectul acestui fel de intervenţie este funcţii educative. În primul rând
învăţarea de tip experienţial, care se dovedeşte de este recunoscut faptul că oamenii
mult mai mare impact şi eficienţă ca alte procese învaţă mai bine acţionând, prin
clasice de învăţare. intermediul unui mod experienţial
Sociodrama este o metodă de acţiune centrată pe de educaţie.
grup, în care indivizii adoptă spontan o situaţie socială Învăţarea experienţială este
specifică şi comună pentru experienţa lor şi o procesul prin care cunoaşterea este
explorează pentru a o înţelege şi a găsi răspunsuri şi creată prin experienţa directă, adică
reacţii adecvate. Astfel, sociodrama poate oferi un „învăţarea din experienţă".
cadru de acţiune pentru învăţarea de noi roluri,
Experienţa provocată poate avea la
dezvoltarea abilităţilor sociale, îmbunătăţirea
bază un scenariu sau poate
eficienţei personale, dezvoltarea unor planuri de
fi arbitrară. Aristotel a spus că:
acţiune, înţelegerea profundă şi rezolvarea
„Lucrurile pe care trebuie să le
problemelor, luarea deciziilor, clarificarea
învăţăm înainte să le facem, le
convingerilor, a valorilor, rezolvarea conflictelor
învăţăm mai bine făcându-le”.
interne sau între persoane cu puncte de vedere

David A. Kolb a creat modelul învăţării experienţiale. Metodele şi tehnicile specifice

Acesta se bazează pe un ciclu format din patru etape psihodramei şi sociodramei
care, conform principiului că adulţii învaţă mai bine integrează în primul rând procesele
experimentând, conduc la un proces eficient de raţionale care pot fi exprimate prin
învăţare. Astfel, participanţilor la un program de intermediul limbajului cu procesele
educaţie, le sunt propuse activităţi în care parcurg mai puţin raţionale, dar nu mai
etapele: puţin semnificative, legate de
sentimente, intuiţii, comunicare
1. Experienţa – provocarea experienţei de grup de
nonverbală, imaginaţie etc. În al
către facilitator va angaja participanţii într-o activitate
doilea rând, exprimarea printr-o
menită să îi ajute să descopere informaţii noi.
formă artistică dă o anumită
2. Analiza – facilitatorul pune întrebări despre semnificaţie cerinţelor şi creşte
experienţa trăită pentru a ajuta participanţii să se gradul de sensibilitate în faţa
gândească la ce-au simţit, văzut, auzit, şi-au amintit valorilor. Totodată, metodele de
etc., şi să interpreze gândurile şi sentimentele. acţiune reprezintă şi o modalitate
3. Generalizarea – în această etapă, prin intermediul de educaţie prin artă, prin
discuţiilor în grup facilitate, participanţii au ocazia să improvizaţii şi aplicaţii interactive
judece, să compare, să tragă concluzii şi să emită din teatru, care ajută oamenii să
principii aplicabile în viitor. devină conştienti de valoarea lor, de
preferinţele lor şi de felul în care
4. Aplicarea – concluziile şi principiile la care au ajuns cum pot fi stimulaţi intelectual
în procesul învăţării pot fi acum integrate în viaţa pentru a avea ca rezultat învăţarea.
participanţilor, care astfel vor dobândi
comportamente noi; în această etapă, de obicei, Pentru o imagine sugestivă şi
facilitatorul nu mai are niciun rol, aplicarea aparţinând pentru urmărirea procesului de
participantului şi făcându-se într-un alt cadru decât cel intervenţie în grup cu ajutorul
în care a fost provocată experienţa. metodelor de acţiune, am construit
schema de pe pagina următoare.
Experienţa
Aplicarea CICLUL ÎNVĂŢĂRII Analiza

EXPERIENŢIALE
Generalizarea

Schema procesului unei intervenţii
de grup prin metodele de acţiune
PERSONAL
DOMENIU
PROFESIONAL
SITUAŢIE
SOCIAL
METODE DE ACŢIUNE FACILITATOR
FORŢA GRUPULUI
SPONTANEITATEA CATALIZATORI
A
CREATIVITATEA
PERSOANE ADULTE
CATHARSIS
INSIGHT
REACŢII
REZONANŢĂ
STAREA DE BINE
EMPATIE
ÎNCREDEREA ÎN SINE
EFECTE PE TERMEN SCURT CAPACITATEA

DE A ÎNŢELEGE
EFICIENŢĂ PERSONALĂ ÎNVĂŢAREA
EFICIENŢĂ PROFESIONALĂ
EFECTE PE TERMEN LUNG
RELAŢII SOCIALE BUNE
RELAŢII FAMILIALE BUNE

1. Situaţiile comune de explorare eficiente în prezenţa celorlalţi.

Concepţia sa era că fiecare dintre
De regulă situaţiile explorate prin metodele de acţiune
noi putem fi agenţi terapeutici
sunt alese în grup, fiind foarte important să se bazeze
pentru ceilalţi. El a adus dilemele de
pe experienţele comune ale participanţilor. Ele trebuie
viaţă pe o scenă deschisă şi-a invitat
însă să fie relevante în funcţie de structura
membrii grupului să contribuie cu
programului şi componenţa grupului, şi sunt propuse
revelaţiile şi sprijinul lor la
de către facilitator sau participanţi, după anumite
vindecarea ceorlalţi, să recunoască
criterii specificate, şi alese, de cele mai multe ori
aspectele comune condiţiei umane
sociometric, de către grup. Situaţiile trebuie să fie
şi să genereze procesele schimbării.
clare, concrete, din experienţele de viaţă din plan
personal, profesional sau social. Încălzirea grupului are un rol foarte
important în acomodarea
2. Facilitatorul participanţilor cu mediul pe mai
Facilitatorul are în grijă grupul cu nevoile lui şi multe paliere: cu spaţiul de lucru, cu
urmăreşte obiectivele pentru care acesta s-a sine (dacă e vorba de dezvoltare
constituit. El are de îndeplinit două funcţii majore: să personală), cu rolul profesional
înlesnească învăţarea şi să provoace schimbarea. Este (dacă e vorba de dezvoltare
important să fie receptiv şi suficient de flexibil în profesională), cu colegii, cu
funcţie de nevoile apărute în grup, nevoi care pot facilitatorul, cu tema programului,
modifica agenda cursului, transformându-le în noi şi nu în ultimul rând cu metodele de
oportunităţi de experimentare şi învăţare. În acelaşi acţiune folosite. Efectul este
timp interesul facilitatorului trebuie să fie pentru deschiderea rapidă către colegi şi
stimularea implicării tuturor participanţilor, care să facilitator şi creşterea
contribuie cu experienţele lor la cultura grupului disponibilităţii de participare activă
format, asigurând un spaţiu securizant şi fără pe tot parcursul lucrului în grup.
constrângeri.
Activităţile principale, care au ca
Indiferent de structura şi tipul programului scop învăţarea, sunt bine primite
educaţional, facilitatorul va urmări un cadru general dacă se alternează sesiunile de
care va avea ca elemente pricipale: încălzirea grupului, prezentare de concepte cu
activităţile aplicate generatoare de experienţe prin aplicaţiile prin metodele de acţiune,
acţiune, urmate de sesiunile de împărtăşire şi analiză a acestea fiind urmate întotdeauna
procesului şi concluziile de final. Totodată va avea grijă de procesare (împărtăşire din rol şi
să comunice şi să vegheze la respectarea regulilor experienţă, întrebări, discuţii libere)
egalităţii şi circularităţii în grup, la cea a răspunsului la care facilitatorul are întotdeauna
suspendat, la asigurarea confidenţialităţii grijă ca fiecare participant să aibă
participantilor şi la încadrările corecte în timp. ocazia de a se implica.
3. Grupurile de adulţi Încheierea oricărei întâlniri are un
mai mare impact dacă după
Grupurile constituite pe criterii diferite în funcţie de
concluziile de final despre întreaga
obiectivele programului educaţional au în comun
experienţă trăită în grup, conţine şi
faptul că funcţionează după principiul celor trei
un moment de activare sau de
muşchetari: „Toți pentru unul şi unul pentru toți!”. În
fuziune a grupului urmată de o
viziunea sa despre lume, Moreno a văzut că aşa cum
individuare sănătoasă, care să dea
oamenii sunt fiinţe sociale şi sunt făcuţi să trăiască în
participanţilor un nivel ridicat de
diverse grupuri, şi suportul şi vindecarea sunt mult mai

energie, o stare psihică bună şi multe motive de situaţiei este însuşită şi poate fi
reflecţie asupra experienţelor trăite. aplicată într-o situaţie reală.
4. Metodele de acţiune Antrenarea rolului (role training)
reprezintă o repetiţie a unui rol în
Facilitatorul beneficiază de o colecţie bogată de tehnici
faţa şi cu sprijinul grupului care îl
şi metode pe care le poate combina şi completa,
ajută pe cel care-l experimentează
facând trecerea de la lumea interna a individului la cea
să capete încredere şi expertiză în
comună grupurilor prin extinderea continuă a
gestionarea adecvată a unei noi
sisemelor, prin eliminarea barierelor spaţiale,
situaţii.
temporale şi culturale.
Alegerile sociometrice sunt opţiuni
Inversiunea de rol este una dintre primele intervenţii
de a alege în funcţie de gradul de
terapeutice ale lui Moreno care în acţiune conduce
apropiere sau respingere faţă de
către înţelegerea şi conştientizarea celuilalt. Este o
persoane sau obiecte, bazate pe
simplă şi puternică tehnică de acţiune care se bazează
sentimentele pozitivie, negative sau
pe convingerea că dacă avem capacitatea de a înţelege
neutre pe care le avem.
poziţia celuilalt, intrând „în pielea lui” putem preveni
sau depăşi un conflict, îndreptându-ne spre rezolvare. În cadrul teoriei sociometrice
unitatea de bază care cuprinde
Inversiunea de rol se poate folosi în mod adecvat atât
sistemul relaţiilor interpersonale ale
în cunoaşterea participanţilor în partea de încălzire a
unui individ este atomul social.
unui grup, cât şi în punerile în scenă ale diverselor
Acesta este un mijloc de diagnoză a
situaţii de lucru (atomul socio-profesional, linia
relaţiilor sociale şi totodata punctul
timpului, vignete etc.).
de pornire pentru analiza părţilor
Oglinda este o tehnică necesară în diverse situaţii în interesate. În funcţie de sistemul
care este nevoie de comunicarea şi clarificarea din care face parte şi de context,
percepţiei asupra unei persoane, sau situaţie. atomul social poate fi familial,
Persoana care face oglinda este scoasă din acţiune, profesional, organizaţional, cultural
detaşată şi furnizează informaţii care pot constitui un etc.
nou punct de pornire pentru acţiunile viitoare.
Linia timpului este un instrument
Vigneta, fotografia, sculptura sunt tehnici de de analiză dintr-o perspectiva
reprezentare scenică scurte, clare, care pot constitui istorică a evoluţiilor personale,
planuri de pornire pentru explorarea unor situaţii profesionale, organizaţionale,
complexe. sociale etc. Este importantă
Printre tehnicile generatoare de spontaneitate şi marcarea momentelor importante
energie sunt cele de dublu şi înlocuire (tagging) utile prin obiecte şi de cele mai multe ori
în diverse situaţii, de la o simpla confruntare de idei se completează cu proiecţia în
până la punerea în scenă a unei situaţii problematice, viitor, în special în situaţiile în care
prin punerea faţă în faţă a agenţilor argumentelor pro există un blocaj în prezent.
şi contra care experimentează pe rând, prin Există de asemenea metodele
confruntare, ambele roluri. înrudite cu cele de acţiune care
Jocul de rol (role playing) este un mijloc de explorare oferă alte tipuri de intervenţii, ca
a unei situaţii in acţiune în care se experimentează o modalitatea de a găsi soluţii de
varietate de răspunsuri. Participanţii au libertatea de a rezolvare a unei situaţii de
reuşi sau a eşua în rol, până când o nouă abordare a opresiune asupra unui grup prin

Forum Theatre, alternativa de modificare a propriului devine eficientă pe plan personal şi

destin prin Living Newspaper, sau ca demonstraţiile profesional. Devenind o astfel de
de spontaneitate prin Playback Theatre. Aceste tipuri persoană, plină de resurse şi având
de experienţe, folosite sistematic, au pe termen lung capacitatea de a le accesa, ne
menirea de a provoca schimbări în plan social. întoarcem în mediul şi sistemele din
care facem parte şi-l influenţăm
5. Catalizatorii
prin acţiunile noastre, reinserând
Datorită abilităţii facilitatorului de a se folosi de rezultatele competenţelor şi
metodele de acţiune, nivelul de energie creşte, scade performanţelor obţinute.
nivelul de anxietate a grupului şi se generează şi
Ce i-ar face pe adulţi să prefere
dezvoltă spontaneitatea şi creativitatea. Acestea,
formarea în programe bazate pe
împreuna cu forţa grupului care oferă suport şi
folosirea metodelor de acţiune?
siguranţă, constituie catalizatorii care potenţează
efectele metodelor de acţiune asupra participanţilor Mecanismele care se activează într-
adulţi. un proces de educaţie pentru adulţi
sunt cele similare cu ale copiilor
6. Reacţiile din timpul intervenţiei care îşi folosesc în mod natural
În urma experienţelor provocate de facilitator în spontaneitatea şi creativitatea, la
grupul de formare, în funcţie de intensitatea trăirilor, care se adaugă experienţa de viaţă,
de gradul de rezonanţă şi identificare cu propriile ca o importantă resursă. Prin
comportamente şi experienţe, se declanşează intermediul metodelor de acţiune
sentimente de empatie, revelaţii sau reacţii de aceste însuşiri se manifestă pe
catharsis, care conduc la achiziţii pe plan raţional şi deplin, facilitând deschiderea şi
conştient pentru clarificarea unor situaţii, acţiuni şi apropierea între oameni,
comportamente neînţelese până atunci. comunicarea autentică şi ventilarea
emoţiilor pozitive. Acest cadru
7. Efectele imediate
format oferă condiţiile pentru
Efectele pe termen scurt sunt cele simţite de cultivarea de noi competenţe
participanţi în timpul şi la sfârşitul întâlnirii de grup, psihologice, dezvoltarea şi
cele dezirabile, pozitive, fiind starea de bine general, diversificarea modalităţilor de
creşterea încrederii în sine, înţelegerea comunicare, de rezolvare a
comportamentelor şi asimilarea conceptelor, problemelor şi de întărire a
proceselor, fenomenelor prin prisma experienţelor conştiintei de sine.
trăite, toate acestea constituind plus valoare.
Tehnicile ca inversiunea de rol,
8. Efectele în timp dublul şi jocul de rol în care se
În condiţiile unui proces de lungă durată în care există experimentează stări profunde şi
oportunitatea repetării experienţelor provocate prin atitudini noi, au ca rezultat o
metodele de acţiune, se produc efecte în plan înţelegere cu adevărat relevantă a
personal, profesional, social, relaţional etc., în toate comportamentelor oamenilor şi
domeniile vieţii în care avem nevoie de schimbări, posibilitatea de anticipare a
transformări, adaptări şi evoluţii. reacţiilor şi situaţiilor specific
umane.
Aceste efecte durabile ne determină o creştere a
calitătii vieţii, care ne transformă într-o persoană mai
bună, creativă, care se simte bine în pielea ei şi care

Tehnicile de grup sprijină de asemenea participanţii să- supus treptat interdicţiilor de tot
şi identifice propriile valori, convingeri şi perspective, felul, părinţii vor să-l transforme şi
şi să se deschidă spre dezvoltare. să-l determine să se comporte
conform unor tipare de oameni
În acelaşi timp se stimulează abilităţile de a improviza,
cumsecade. Există oameni care sunt
expresivitatea şi creativitatea, care sunt calităţi
foarte inteligenţi dar au foarte
necesare într-o lume în schimbare.
puţină spontaneitate şi creativitate.
Nu în ultimul rând se activează mecanisme care au Ce se întâmplă când suntem adulţi
capacitatea de a declanşa şi alimenta procesele şi dorim să redescoperim bucuria
psihologice semnificative care produc schimbări în simplă şi autentică de a trăi?
modul de funcţionare a persoanelor. În prim plan se Trebuie să lucrăm cu noi foarte
află mecanismele generate de perspectiva holistică mult, să parcurgem un proces greu
prin care se pune în joc persoana în globalitatea sa şi de lungă durată pentru a ne
(atât mental cât şi corporal), activându-se astfel lumea recâştiga începuturile propriei
internă, adică acele conţinuturi care pot fi recunoscute noastre fiinţe.
şi comunicate în forme expresive într-un mod adecvat.
Însă odată ce reuşim acest lucru,
Acţiunea provocată stimulează schimbarea tocmai prin
având ca instrumente de lucru cu
eficienţa cu care reuşeşte să producă expresivitatea
noi înşine metodele de acţiune,
unei lumi profunde şi ascunse.
vom avea resursele necesare pentru
Un alt element care produce schimbarea este a ne dezvolta, şi pregătiţi fiind
participarea repetată a membrilor grupului la contexte pentru a experimenta, vom afla că
noi. Situaţiile de joc propuse de facilitator sunt pentru învăţarea şi progresul personal
a surprinde participanţii care sunt astfel stimulaţi să reprezintă motorul capacităţii de
găsească răspunsuri noi. Astfel se ajunge la „ruperea adaptare la schimbările rapide care
scenariului” unui anumit comportament şi se solicită o se petrec în jurul nostru. Pentru un
acţiune care să stimuleze resursele de spontaneitate şi start bun, putem să plecăm de la
creativitate cu care fiecare este înzestrat. înţelepciunea cuprinsă în aceste
Întoarcerea la valorile copilăriei îndemnuri:
Zerka Moreno, soţia şi continuatoarea lui J.L. Moreno, Fii tu schimbarea pe care vrei s-o
iniţiatorul şi dezvoltatorul metodelor de acţiune, fiind vezi in lume! (Mahatma Ghandi).
fidelă principiilor pe care s-a bazat şi toata munca Nu supraviețuieste cea mai
soţului ei, susţine că însuşirile centrale ale fiinţei puternică dintre specii, nici cea mai
umane sunt spontaneitatea şi creativitatea. Din pacate inteligentă, ci cea care răspunde cel
însă, tot ea susţine că nu există încă o cultură care să mai bine schimbării! (Charles
pună accent pe aceste două valori. Copiii, în schimb, le Darwin).
au din belşug, dar pentru că viaţa este plină de
constrângeri, ele încetează undeva pe drum, fiind
distorsionate, îngropate, respinse. Părinţii cred că
important în educarea copiilor este să aibă un bun
control motric, să aibă memorie bună, să fie inteligenţi
şi sunt preocupaţi în permanenţă să evalueze aceste
lucruri. Dar ce pot spune despre spontaneitatea lor?
Dintr-un copil plin de viaţă, care se bucura jucându-se
şi făcând zgomote, râzând şi mişcându-se liber, fiind

Bibliografie Liz White, The Action Manual –

Techniques for Enlivening Group
Adam Blatner, Sociodrama in Higher Education –
Process and Individual Counselling,
Enacting the New Academy: Sociodrama as a Powerful
Toronto, Canada, 2002
Tool in Higher Education, ReVision journal, 2006
Ron Wiener, Di Adderley & Kate
Giovanni Boria, Psicoterapia Psicodramatica – Sviluppi
Kirk, Sociodrama in Changing
del modello moreniano nel lavoro terapeutico con
World, 2011
gruppi di adulti, Editura FrancoAngeli, Milano, Italia,
2005 http://ro.wikipedia.org/wiki/Învăţar
Antonina Garcia, Eva Leveton, Healing with Action e_experienţială
Methods on the World Stage in Healing Colectiv
Trauma – Using Sociodrama and Drama therapy,
Springer Publishing Company, New York, 2010

Psihodrama în mediul educaţional

Punct. Contrapunct. După 15 ani
Iulia Petcu
„Nu cunoaştem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea.
[...] Dacă vrei cu adevărat să ai un prieten, îmblânzeşte-mă!”
Antoine de Saint-Exupery, Micul Prinț
Cuvinte cheie: criză educațională,

bullying, comportament deviant,
parteneri educaționali
Argumentarea intervenţiei
Problematica referitoare la
comportamentul deviant al elevilor
reprezintă un subiect de actualitate,
avînd în vedere că, potrivit unor
estimări, instituţiile de învăţământ
Rezumat sunt instituţiile sociale care implică
participarea unui număr foarte
Această lucrare tratează specificul comportamentului
mare de persoane. Pornind de la
deviant al elevilor manifestat în timpul programului
consideraţia că orice elev
şcolar, comportament care poate avea drept urmări
experimentează într-un moment al
declanşarea unor crize educaţionale de intensităţi
vieţii școlare situaţii de stress, care
diferite. Comportamentul deviant al elevilor în timpul
ar putea cauza deviaţii ale
programului de şcoală reprezintă un subiect insuficient
comportamentului, formarea
explorat în România, iar luând în considerare
cadrelor didactice în vederea
consecinţele asupra partenerilor educaţionali, este
creșterii abilităţilor de a preveni și
necesară studierea acestei problematicii, precum şi
de a gestiona în mod optim
formarea profesorilor în scopul dezvoltării abilităţilor
situaţiile de criză educaţională,
acestora de a manageria situaţiile generate de acest
reprezintă o necesitate pentru
tip de comportament. De asemenea, bullying-ul
obţinerea performanţei școlare. De
reprezintă un termen necunoscut pentru foarte multe
asemenea, este interesantă
cadre didactice, deşi este un fenomen care se
observaţia lui I.O. Pâinișoară (2009),
întâlneşte deseori în instituţiile educaţionale. În
conform căreia crizele educaţionale
lucrare se prezintă o sesiune din programul de
sunt impredictibile dar nu
intervenţie, care s-a desfăşurat la Liceul Tehnologic
neașteptate. Din aceste
Dr.I. Şenchea, Făgăraş, liceu unde sunt cadru didactic.
considerente apare necesitatea
Programul de intervenţie urmăreşte dezvoltarea
prevenirii, combaterii sau diminuării
abilităţilor cadrelor didactice din învăţământul
efectelor acestora.
preuniversitar de a preveni şi gestiona crizele
educaţionale provocate de comportamentul deviant al În acelaşi timp, este deosebit de
elevilor (inclusiv bullying-ul). importantă focalizarea atenţiei pe
fenomenul bullying, care este
frecvent ignorant de către cadrele

didactice, fie din cauză că nu îi conștientizează tehnica oglinzii, datorită

importanţa, fie că nu sunt informaţi în legătură cu importanţei pe care o are empatia
subiectul. Datorită faptului că efectele bullying-ului în dezvoltarea unor relaţii optime
pot deveni deosebit de grave, chiar și după un singur între cadrele didactice şi elevi.
episod, este imperios necesară îndreptarea atenţiei Obiectivele programului de
instituţiilor de învăţământ în această direcţie. Dintre intervenţie:
efectele bullying-ului asupra victimelor amintim: 1. explorarea rolului profesional;
scăderea stimei de sine, un nivel redus al satisfacţiei 2. descrierea formelor de
de viaţă și stări anxioase. În același timp, conform manifestare a comportamentului
studiului efectuat de Tfofi& Farringhton în 2011, deviant al elevilor;
bullying-ul este un predictor al depresiei. 3. aprecierea etiologiei
Programul de intervenţie se bazează pe îmbunătăţirea comportamentului deviant al
abilităţilor de a rezolva situaţiile conflictuale cu elevilor din învăţământul
ajutorul psihodramei, obiectivele programului preuniversitar, în timpul activităţii
urmărind familiarizarea profesorilor cu metodele de şcolare;
acţiune, creşterea empatiei, îmbunătăţirea abilităţii 4. valorificarea, în activitatea
cadrelor didactice de a rezolva conflictele, precum și didactică, a modelelor teoretice de
de a recunoaște și preveni comportamentul deviant. prevenire şi intervenţie în scopul
corectării comportamentului
Ținând cont de gravitatea efectelor bullyigu-lui, pe
deviant al elevilor;
plan mondial se desfășoară o serie de programe
5. familiarizarea cadrelor didactice
pentru prevenirea, combaterea și limitarea efectelor
din învăţământul preuniversitar cu
psihologice asupra victimelor. Un studiu meta-analitic
metodele de acţiune, în scopul
realizat de Maria M. Tfofi și David P. Farrington în
optimizării activităţilor didactice.
2011, evidenţiază faptul că din evaluarea a 44 de
programe anti-bullying, apariţia fenomenului s-a redus Participanţi: opt cadre didactice din
cu 20-23% și agresiunile cu 17-20% (Tfofi & Farrington, învăţământul preuniversitar.
2011).
Un astfel de program anti-bullying este Programul KiVa
(Kiusamista Vastaan - împotriva bullying-ului)
dezvoltat de Universitatea Tulku din Finlanda în 2006,
program care are drept scop prevenirea, combaterea
și reducerea efectelor bullying-ului. Acţiunile
întreprinse în cadrul proiectului se adresează elevilor
(jocuri computerizate, postere, piese de teatru etc.),
părinţilor (ghidul pentru părinţi) și profesorilor (prin
participare la cursuri de formare).
Am ales utilizarea tehnicilor psihodramei în programul Criterii de includere:
de intervenţie deoarece, conform meta-analizei - peste 15 ani vechime în
efectuate de Kipper & Ritchie în 2003, dintre cele 4 învăţământ;
tehnici investigate (inversiunea de rol, jocul de rol, - activitate de profesori-diriginţi;
dublul, „tehnici multiple”), inversiunea de rol și dublul - motivaţie pentru explorarea
s-au dovedit a fi cele mai eficiente. În acelaşi timp, în tematicii.
cadrul activităţilor desfăşurate în sesiunile de training
am pus accentul, pe lângă inversiunea de rol şi pe

Timpul şi spaţiul de lucru: trainingul se desfăşoară Consemn 3. Puneţi mâna pe umărul

timp de cinci săptămâni, câte două ore pe săptămână, persoanei care v-a atras cel mai
în cabinetul psihologic, sala de clasă, biblioteca şi mult atenţia.
livada şcolii. Activitatea 2. Alegeri
Conţinuturi Scop: realizarea unei activităţi
În structura trainigului se vor aborda următoarele sociometrice
teme teoretice: Timp: 15 min
1. Rolul profesional. Consemn 1. Alegeţi două persoane
2. Forme de manifestare a comportamentului deviant cărora să le împărtăşiţi câte un
elevilor. eveniment din activitatea didactică,
3. Principalele cauze ale comportamentului deviant al unul care v-a surprins în mod plăcut
elevilor în timpul programului şcolar. şi celălalt asociat cu o stare
4. Bullyingul - cauze, mod de manifestare. negativă. Spuneţi starea, emoţia,
5. Modalităţi de intervenţie în scopul prevenirii şi sentimentul care le însoţeşte.
corectării comportamentului deviant.
Consemn 2. Începând de la X, prin
Sesiunile de training regula catenei spuneţi cum v-aţi
Fiecare sesiune din programul de training include simţit când aţi fost aleşi sau cum
următoarele etape: v-aţi simţit dacă nu aţi fost aleşi
pentru a vi se împărtăşi
1. Etapa teoretica, care vizează abordarea conceptelor
evenimentele.
teoretice.
2. Etapa aplicativă, care cuprinde activităţi Activitatea 3. Clovnul clasei
psihodramatice axate pe tematica urmărită. Scop: experimentarea rolului de
3. Etapa decodificării, care cuprinde explicaţii
elev
referitoare la motivele şi scopurile alegerii activităţilor.
Timp: 15 min
Voi detalia în continuare sesiunea a treia:
Consemn 1. Alegeţi din recuzită un
Tema: Bullyingul clovn care să reprezinte un elev al
Scop: creşterea abilităţilor cadrelor didactice de a cărui comportament îl consideraţi
gestiona crizele educaţionale provocate de bullying. agresiv faţă de colegi sau profesor.
În momentul în care aţi ales clovnul
Metode şi tehnici: tehnici sociometrice, inversiunea
deveniţi vocea lui, şi în perechi, vă
de rol, jocul de rol (Exchange of ideas), solilocviul,
prezentaţi.
sculptura.
Consemn 2. Începând de la X spre
Activitatea 1. Saluturi
dreapta spuneţi cum v-aţi simţit în
Scop: activarea psihomotorie, activarea tele-ului rolul elevului ales.
Timp: 5 min Etapa teoretică
Consemn 1. Vă plimbaţi, vă priviţi în ochi, încercând să Prezentarea fenomenului de
prindeţi toate privirile colegelor. bullying şi discuţii din practica
Consemn 2. Vă salutaţi ca şi când aţi fi foarte cursanţilor.
somnoroase, vă salutaţi cu indiferenţă, vă salutaţi cu Scop: descrierea problematicii
agresivitate, vă salutaţi cu dragoste. fenomenului de bullying

Timp: 30 min Consemn 2. Printr-o catenă

deschisă continuaţi propoziţia „Un
Activitatea 5. Schimbarea ideilor
lucru clar pentru mine este...”
Scop: găsirea unor soluţii pentru prevenirea şi
corectarea comportamentului bully Concluzii
Timp: 40 min Am identificat una din dificultăţile
cadrelor didactice, dificultate care
Consemn 1. Închideţi ochii şi vă gândiţi la parcursul constă în gestionarea conflictelor
vostru profesional, la elevii pe care i-aţi cunoscut, la apărute în clasă şi mi s-a părut
situaţiile problematice pe care le-aţi străbătut. Vă benefic pentru colegii mei să facă
opriţi la un eveniment la care aţi asistat, pe care îl cunoştinţă cu tehnicile
consideraţi bullying, daţi un titlu acestui eveniment şi psihodramatice: inversiunea de rol,
spuneţi un sentiment care îl insoţeşte. oglinta, sculptura, jocul de rol. Am
Consemn 2. Începând de la X spre dreapta spuneţi aplicat programul de intervenţie la
titlul şi sentimentul la care v-aţi gândit. Cine doreşte să începutul acestui an şcolar, iar dacă
exploreze acea situaţie? (Se alege un protagonist) la începutul primei sesiuni
participantele au fost uimite,
Se prezintă evenimentul cu protagonistul în rolul de
reticente şi rigide la activităţile
profesor, în următoarea fază a jocului de rol celorlalte
propuse, pe parcursul următoarelor
persoane din grup li se cere un role feedback (în
activităţi au devenit foarte
special persoanei din rolul agresorului), în faza a treia
receptive, spontane şi deschise. Din
protagonistul trece în rolul agresorului iar celelalte
punct de vedere al conceptelor
persoane din grup trec, pe rând în rolul profesorului,
teoretice prezentate, cadrele
punând în scenă ce acţiuni ar întreprinde pentru a
didactice au fost uimite să afle că
gestiona situaţia, iar în ultima fază se încheie jocul de
împingerea, ciupirea, luarea
rol cu protagonistul în rolul lui şi împărtăşirea
bunurilor, poreclirea, care se
experienţei.
defăşoară în mod repetat şi
Consemn 3. Vă împărţiţi în două grupuri şi realizaţi un presupune un dezechilibru de
plan de prevenire şi combatere a fenomenului de putere între participanţi, poartă un
bullying, cu ajutorul unor activităţi pe care le puteţi nume: bullying.
întreprinde la ora de dirigenţie.
Prin participarea profesorilor la
Consemn 4. Prezentaţi celuilalt grup planul realizat. programul de training cu ajutorul
Activitatea 6. La plecare tehnicilor psihodramei s-a realizat
familiarizarea acestora cu metodele
Scop: realizarea feedbackului, împărtăşirea de acţiune, metode care ar putea fi
experienţei utilizate ulterior în activitatea
Timp: 15 min didactică. De asemenea, prin
utilizarea tehnicilor specifice
Consemn 1. Spuneţi un număr de la 1-8. Începând cu psihodramei, se dezvoltă o serie de
numărul 1 realizaţi, cu ajutorul corpurilor colegelor, o abilităţi, dintre care amintesc:
sculptură care să reprezinte experienţa voastră după ascultarea activă, capacitatea de
această sesiune. Daţi glas acestei sculpturi, alternare a rolului de actor și
împărtăşind starea voastră şi lucrurile pe care le observator, dar și creşterea
consideraţi relevante pentru activitatea didactică. spontaneităţii și empatiei. În
concluzie, întîlnirea dintre

psihodramă şi profesoarele de la şcoala la care predau Karp, M., Holmes, P., Bradshow
a fost primită cu multă bucurie şi multă deschidere, Tauvon, K. (2005) Handbook of
colegele mele au făcut cunoştinţă cu tehnicile psychodrama, Taylor & Francis e-
psihodramei şi au apreciat utilitatea acestor tehnici în Library, New York.
activitatea didactică. Însă, pentru a preveni Krall, H., Furst, J., Fontaine, P.
comportamentul deviant într-o măsură considerabilă (2013) Supervision in Psychodrama.
este necesară intervenţia din mai multe perspective, Experential Learning in
prin crearea de programe speciale pentru elevii cu Psychotherapy and training,
conduită deviantă. Springer VS
Nelsen, J., Glenn, S. (2000) Positive
Prin organizarea unor activităţi pe tema devianţei
discipline in the classroom, Prima
comportamentale şi mai ales a bullyingului, cum ar fi
Publishing, California, Springer
piese de teatru, s-ar putea adopta tehnici din Teatru
Publishing Company, New York.
Playback sau Teatru Forum. De asemenea, părinţii
Stan, E. (1999) Profesorul între
elevilor implicaţi în conflicte ar putea participa la
autoritate și putere, Editura Teora,
programe de intervenţie în scopul ameliorării şi
optimizării comportamentului copiilor. București
Tfofi, M., Farringthon, D. (2012)
Journal of Experimental
Bibliografie criminology, Springer Science+
Business media BV 2012
Blîndul, V.C. (2012) Psihopedagogia
comportamentului deviant, Editura Aramis Print, http://antibullyingprograms.org/Tra
București ining.php

Plimbare cu un fir de plantă –

psihodramă individuală în mijlocul naturii
Şcoala de vară de psihodramă Sibiel 2013
Angela Ionescu
hrănit, cu energia şi rădăcinile

noastre, cu creşterea şi experienţele
parcurse şi cu roadele şi elementele
prezentului. Şi pentru că era vară şi
cald, verde şi soare, lumină şi arome
de pădure, nu am avut cum să nu
mă gândesc că acest work-shop ar
merita să fie susţinut în mijlocul
naturii. Şi am găsit o poieniţă
M-am gândit să vă împărtăşesc experienţa unui work- minunată şi discret ascunsă între
shop de psihodramă inedit pe care l-am susţinut astă- copaci, la 3 minute de pensiune. Am
vară la Şcoala de vară de la Sibiel. A fost şi n-a fost o pregătit şi am adus cu mine un bloc
surpriză – însă cert este că pregătisem activităţi şi de desen cu coli A3, pensule de
materiale pentru un grup cu care urma să lucrez trei diferite forme, culori şi planşete,
ceasuri şi m-am reconfigurat la faţa locului, conducând apă şi şerveţele, creioane colorate şi
o lungă psihodramă individuală, în care am folosit tot carioci, plus pernuţe împrumutate
ce am avut la îndemână. de la gazda la care locuiam (o
Sibielul este un loc drag mie, pe care l-am vizitat şi minune de femeie grijulie) pentru a
unde am petrecut vacanţe de mai multe ori de-a putea sta comod pe iarbă.
lungul anilor. Mi se pare că Dumnezeu a binecuvântat Şi surpriza a fost că, dintr-un cumul
cu generozitate acest colţ de lume, unde parcă şi aerul de motive combinate (pentru că
miroase altfel, şi culorile sunt mai vii, şi viaţa pare că orgoliul meu profesional se
pulsează mai intens în fiecare fir de iarbă. Aşa că mi-a încăpăţânează să înghesuie într-un
încolţit rapid în minte ideea unui work-shop care să colţ şi să desfiinţeze, dacă s-ar
aibă ca temă centrală conectarea cu natura. Şi a putea, ideea cam stânjenitoare că
apărut viziunea unei întâlniri cu povestea devenirii „şcolarii de vară” nu au fost
unui fir de plantă şi asocierea ei metaforică cu istoria interesaţi de propunerea făcută), la
de viaţă a fiecăruia dintre noi. Mă gândeam în work-shop s-a înscris şi a participat
momentul conceperii designului sesiunii la faptul că, o singură persoană. O colegă de
adeseori, prinşi de tumultul cotidianului, al breaslă pe care o cunosc de mulţi
problemelor şi stresului de zi cu zi, ne rupem de esenţa ani şi pe care o reîntâlnesc în
noastră, uităm care ne sunt sursele reale de putere şi diferite contexte, de fiecare dată cu
energie. Ajungem să ne înstrăinăm de ceea ce ne este mare drag. Prezenţa ei m-a motivat
specific, să ne trezim surmenaţi şi derutaţi, să uităm că şi m-a mobilizat pentru a susţine
suntem ceva mai mult decât simple rotiţe într-un mare cele trei ore cu aceeaşi determinare
angrenaj social. Şi am gândit o activitate de cu care aş fi lucrat cu un grup. E
reconectare simplă cu începutul şi seva care ne-a drept că experienţa de director de

psihodramă m-a învăţat să mă adaptez din mers la ce atent povestea primelor momente,
oferă momentul şi nu era prima dată când lucram a primelor impresii: cum era
psihodramă individuală. Eram obişnuită cu situaţii contactul cu țărâna, cum erau
când dintr-un grup (de terapie) de 6-8 persoane nu sunetele şi vibrațiile din jur, cum se
ajungea într-o seară decât una singură. Dar a fost simțeau căldura şi frigul, umezeala
primul work-shop conceput pentru un grup de şi uscăciunea, felul în care era cuibul
participanţi şi pentru o durată mai lungă decât o din care a rodit sămânța. Fii atentă
sesiune obişnuită de psihodramă, unde a trebuit să la impresii şi senzații, la imagini şi
redimensionez rapid. Eu am resimţit experienţa ca trăiri, pentru că povestea este
intensă şi complexă şi am admirat felul în care L s-a formată mai mult din ele, decât din
implicat şi s-a lăsat condusă de consemne într-un cuvinte.
parcurs interior destul de lung şi solicitant. Şi a ieşit Află mai apoi despre seva care a
cam aşa! După ce ne-am instalat în poieniţă, prima hrănit şi întremat sămânța, despre
propunere, la care am participat alături de sursa vitalității şi a forței care a
protagonista work-shop-ului, a fost: propulsat-o să crească. Descoperă
Ne plimbăm prin poiană şi alegem un fir de plantă istoria felului în care a simțit şi a
care simțim că vibrează când ne apropiem de el sau la primit energia care i-a dat viață.
care rezonăm când îl vedem. Poate fi mare sau mic. Mergi alături de ea până la origini şi
Poate fi o floare sau parte dintr-un copac, un arbust primeşte pulsația vitală de acolo.
sau o tufă. Îl culegem cu grijă şi, odată ajunse înapoi, Priveşte rădăcinile înfipte în
îi alegem un nume alcătuit dintr-un substantiv şi un pământ: sunt cele care au dus seva
atribut (o caracteristică). şi hrana din sol către firul plăpând
ce începea să crească şi să se înalțe.
Mai departe, ne folosim de culori şi o foaie de desen
Contemplă forma lor, mişcarea,
(A3) pentru a imprima amprenta firului de plantă şi
efortul depus. Observă detalii: dacă
amprenta palmei. Le aşezăm una lângă alta, astfel
sunt puternice sau plăpânde, aspre
încât să se atingă, să intre în contact pentru o plimbare
sau fine, ramificate sau dintr-o
împreună şi o întâlnire de la miezul de viață al uneia la
bucată, întrepătrunse cu alte
al celeilalte.
rădăcini ori solitare. Află despre
În continuare, consemnele au fost urmate numai de felul în care planta se foloseşte de
protagonistă, care a pornit cu ochii închişi într-un ele şi cum ajunge seva la ea prin
exerciţiu de imaginaţie dirijată. aceste rădăcini. Priveşte si
Aşează-te comod, cu firul de plantă în palmă pentru a descoperă relația dintre rădăcini şi
porni la o plimbare care cere un exercițiu de pământ: e uşoară, prietenoasă, e
imaginație, o plimbare braț la braț, mână în mână cu dificilă, complicată? Cum este solul
firul de iarbă. Veți merge împreună în lumea fiecăruia din jur şi cum sunt rădăcinile care se
şi vă veți împărtăşi lucruri intime. Veți fi ca doi vechi şi hrănesc din el?
apropiați prieteni care îşi fac confesiuni şi care îşi Firul de plantă îți povesteşte acum
deschid sufletul cu încredere şi cu bucurie. Vei găsi un despre cum a încolțit , scoțând
interlocutor cald şi disponibil. primul mugure din pământ, şi cum a
Prima oară ascultă povestea firului de iarbă. Te crescut. Este o poveste cu
conduce, iar tu îl urmezi cu interes către locul unde a întâmplări şi cu momente de toate
prins viață. Priveşte şi cercetează răbdător pământul în felurile. Ascultă cu atenție şi
care sămânța lui s-a cuibărit şi apoi a încolțit. Ascultă descoperă cum din sămânță a
răsărit planta. Ia-ți timp ca să

primeşti detalii despre plantă şi locul în care a încolțit, rădăcini. Priveşte şi descoperă
despre momente uşoare sau grele, plăcute sau relația dintre rădăcinile tale,
neplăcute. Priveşte îndeaproape firul de plantă pe care vitalitatea ta şi bagajul moştenit pe
îl acompaniezi – observă-i tulpina, cea care îl susține şi care îl duci în străfundul ființei tale.
care face legătura dintre rădăcini şi frunze, şi poate Povesteşte-i firului de plantă câte
flori sau fructe. Sesizează felul în care s-a construit şi ceva din bogăția aceasta de relații şi
cum se mişcă, felul în care reacționează la vânt, la momente biografice.
soare, la ploaie, la atingere. Urmăreşte-i cu privirea Relatează-i acum despre cum ai
silueta şi ascultă-i povestea. Ea susține frunzele pe care venit pe lume şi cum ai început să
le cercetezi cu răbdare, le observi conturul, nervurile, creşti printre oamenii apropiați.
forma, mărimea, felul în care sunt dispuse şi cum Este o poveste cu întâmplări şi
metabolizează tot ceea ce ajunge la plantă: hrană şi momente de toate felurile. Lasă să
lumină, apă şi aer, soare şi întuneric. Află despre ele şi vină amintiri spre tine şi deapănă
clipele prin care au trecut, ce le place şi ce le displace. din ele câteva din copilărie, poate
Vezi dacă alături de frunze se află flori sau fructe şi primele care apar acum în minte.
roagă planta să îți povestească şi despre ele. Dă-i timp Erai ca un mugure care a încolțit şi a
să îți arate ce rodeşte şi observă cu curiozitate forma, pornit să crească. Ia-ți timp ca să
aspectul lor, relația cu restul plantei. revezi persoane şi locuri în care ai
Contemplă încă o dată, atentă, întreaga plantă. crescut, momente uşoare sau grele,
Mulțumeşte-i pentru lucrurile destăinuite şi acum este plăcute şi neplăcute. Aşterne
rândul tău ca, în timp ce continui plimbarea de pe povestea despre persoana care ai
tărâmul imaginației, să povesteşti pe înțelesul firului devenit în timp, cu experiențele
de plantă. Spune-i povestea devenirii tale. acumulate şi care s-au conturat ca
un trunchi care te susține şi care
Îl conduci mai întâi către locul unde ai căpătat viață.
face legătura între rădăcini, trecut şi
Arată-i pântecul în care te-ai cuibărit şi ai început să
ceea ce va urma. Arată-i firului de
creşti. Aminteşte-ți ce se istoriseşte despre acele
plantă trunchiul tău, felul în care s-a
momente, care sunt povestirile auzite sau imaginate în
construit şi cum se mişcă, felul în
timp. Rememorează, atât cât reuşeşti, cum era
care reacționează la ceea ce se
contactul cu corpul mamei, cum erau sunetele şi
petrece în jur, cum arată şi cum se
vibrațiile din jur, cum se simțea căldura şi frigul,
prezintă. Oferă detalii despre
tensiunea şi liniştea, cum erau cei care ți-au dat viață.
întâmplări care l-au marcat, despre
Povesteşte despre impresii, senzații, imagini, trăiri,
lucruri semnificative, despre relații.
chiar dacă nu găseşti amintiri clare sau în cuvinte.
Spune-i plantei şi despre frunzele
Arată-i apoi firului de plantă care au fost şi sunt sursele tale, cele care metabolizează tot
tale de energie, temeiul vitalității şi al forței care te-a ceea ce ajunge la tine şi, totodată,
propulsat să creşti. Vorbeşte-i despre dorința de viață îți dau formă, culoare. Descrie-i felul
care te-a hrănit. Mergi cu ea până la origini şi la în care trăieşti acum, cu ce îți place
pulsația vitală de acolo. Spune-i acum despre şi îți displace, cu ce te hrăneşte şi ce
rădăcinile tale, cele care au transmis către tine seva şi te consumă, cu ce îți face bine şi ce
moştenirea înaintaşilor, făcându-te să creşti şi să te te intoxică. Arată-i forma, culoarea,
înalți. Rememorează felul în care şi-au manifestat aspectul tău. Povesteşte-i, dacă
prezența şi le-ai perceput, relația cu ele şi poate cu simți că este cazul, despre florile sau
altele, din jur. Descrie modul în care te foloseşti de ele fructele tale, despre roadele pe care
şi cum ajunge la tine moştenirea transmisă de aceste le dai. Ce fel de roade sunt şi ce faci

cu ele? Ce simți față de ele şi ce dorințe ai pentru mai i-am propus să găsească mesaje
departe? Destăinuieşte-i firului de plantă şi aceste care se cer transmise de la ea către
lucruri. persoanele din atomul obţinut sau
de la persoanele de acolo către ea.
Mulțumeşte-i acum firului de plantă pentru atenția cu
Eu, ca martor privilegiat al celor
care te-a ascultat şi pentru plimbarea făcută
spuse, am avut senzaţia că multe
împreună. Ia-ți la revedere de la el şi ieşi din exercițiul
dintre ele au fost importante. Îi
de imaginație pentru a te reîntoarce în poiana de la
mulţumesc L pentru că mi-a acordat
Sibiel.
această onoare.
Mai departe, foloseşte-te de culori pentru a desena în
Am avut impresia în ziua aceea că
jurul amprentelor impresii cu care ai rămas această
parcă şi natura a complotat pentru
plimbare, din povestea auzită şi din cea depănată de
ca work-shop-ul cu pricina să se
tine.
petreacă exact aşa. Cât am lucrat a
Exerciţiul a atins conţinuturi ale lumii interioare a L, iar fost soare şi vreme plăcută, pentru
desenul a fost un pretext pentru a da formă simbolică ca în ultima jumătate de oră să se
unora dintre ele. Mai departe, am sugerat adune nori şi să se stârnescă vântul.
protagonistei să aleagă pentru fiecare element care s- Drept urmare, am mai avut puţin
a evidenţiat în lucrare câte o persoană din istoria de timp, la final, pentru a discuta
viaţă (mai ales că maniera în care s-a constituit foarte pe scurt câteva aspecte din
desenul părea semnificativ din acest punct de vedere). cele lucrate fără să ne întindem la
Pentru că nu aveam recuzită şi nici membrii ai vorbă, deoarece vremea ne-a
grupului, în schimb aveam creioane colorate şi tehnica anunţat fără drept de apel „Gata! La
sociometrică în rucsacul psihodramatistului, am purces pensiune cu voi!” şi s-a pornit să
la o concretizare a „aranjamentului intern” al acestor plouă.
relaţii. L a ales culoarea potrivită pentru fiecare
Da, am rămas cu o amintire unică
legătură şi le-a aşezat în jurul nucleului reprezentat de
persoana sa. Pornind de la ideea că aducerea lor în despre cum am lucrat cu L şi cu un
acel moment al întâlnirii cu experienţe din viaţa sa nu fir de plantă la Şcoala de vară-Sibiel
a fost întâmplătoare, ci are un sens care se cere aflat, 2013.

Metoda psihodramei în intervenţia în violenţa domestică în

România: proiectul „EMPOWER”
Gabriela Dima, Carmen Pătrașcu, Mihaela Dana Bucuţă
Rezumat „EMPOWER” este un proiect de

intervenţie şi cercetare în domeniul
Articolul își propune să prezinte contribuţia și valoarea
violenţei domestice şi exploatării
psihodramei în intevenţia în violenţa domestică.
sexuale a femeilor care a urmărit
Lucrarea este rezultatul proiectului internaţional
testarea a două metode de
„EMPOWER” - EMPOwerment of Women Environment
intervenţie în lucrul cu femeile
Research, destinat femeilor victimă a abuzului
victimă a abuzului - modelul
emoţional, fizic sau sexual. În articolul de faţă este
ecologic şi psihodrama - şi
prezentat modelul cadru de intervenţie prin
evaluarea eficienţei intervenţiei
psihodramă oferit drept ghid ţărilor participante, dar și
care combină cele două metode.
implementarea acestuia în practica din România în
Astfel, fiecare ţară parteneră a
cadrul a două grupuri diferite de psihodramă. În
participat la implementarea
concluzie sunt prezentate beneficiile psihodramei în
proiectului cu minim două asociaţii:
lucrul cu femeile abuzate și tehnicile cu impactul cel
una cu expertiză profesională în
mai puternic asupra membrilor grupului.
metoda psihodramei și una cu
Cuvinte cheie: violenţă domestică, psihodramă, experienţă în furnizarea de servicii
cercetare femeilor victimă a violenţei. În
Introducere România proiectul a fost
implementat prin Asociaţia Română
Proiectul „EMPOWER” s-a derulat în perioada 2011 - de Psihodramă Clasică (ARPsiC) şi
2013 sub coordonarea Universităţii din Padova cu Biserica Reformată Casa Speranţei,
finanţare prin Programul European Daphne III și acreditată în furnizarea de servicii
participarea a 6 ţări: Italia, Portugalia, Albania, Austria, sociale femeilor victimă a violenţei
Bulgaria și Romania. domestice.

Fundamentarea teoretică a proiectului face referire la În România eșantionul de cercetare

cultura tradiţională patriarhală în care femeia este a fost compus din 40 de femei,
supusă bărbatului dominator, care stă la baza dintre care 20 au format grupul de
majorităţii studiilor din domeniul violenţei domestice. control și 20 au format 2 grupuri de
Spre deosebire de acestea, studiul de faţă se psihodramă. Primul grup a început
focalizează pe rolul femeii și co-responsabilitatea cu 10 femei care locuiau acasa și
acesteia în transmiterea trans-generaţională a rolului erau în afara crizei (se deplasau la
de victimă prin modelul oferit fiicei (Testoni, Ronconi, un studio de psihodramă privat),
Boccher, 2006). dintre care 2 au abandonat în
primele ședinţe. Al doilea grup a
Psihodrama le permite femeilor să devină mai
fost compus din femei care se aflau
conştiente de propriile roluri interiorizate și le oferă
împreună cu copiii lor într-un centru
posibilitatea schimbării rolului de femeie și mamă prin
destinat femeilor abuzate, iar
metodologia sa specifică (Boria, 2005; Moreno, 2009).
sesiunile de psihodramă s-au
Metodologia cercetării desfășurat în incita în care locuiau.
Designul de cercetare este experimental, cu o În grupul de control au fost incluse
dimensiune calitativă. Lotul de cercetare este compus și femei care locuiau în centru, cât și
din femei victimă a violenţei fizice și/sau sexuale din acasă. Nu au existat abandonuri
cele 6 tări participante, în număr de cel puţin 6 în (tabel 1).
grupul experimental și cel puţin 10 în grupul de
control. Participanţii din grupul experimental au
beneficiat de intervenţie ecologică (1 an) și interventie
prin psihodramă (25 de ședinţe). Grupul de control a
beneficiat numai de intervenţia de tip ecologic. Tabel 1. Eșantion România
Nr. Vârsta Statut marital Copii
Grup experimental I 8 22 – 45 ani Căsătorită: 1 6
Divorţată: 5 (1-4 copii)
Necăsătorită / singură: 2
Grup experimental II 8 19 – 41 ani Căsătorită: 4 8
Divorţată: - (1-5 copii)
Necăsătorită / singură: 4
Grup de control 20 21 – 62 ani Căsătorită: 11 20
Divorţată: 4 (1-5 copii)
Necăsătorită / partener: 5
Datele de cercetare au fost culese prin aplicarea unui grupul. La nivel internaţional s-a
chestionar de date biografice, chestionarul CORE-OM cerut raportarea primei sesiuni de
(Clinical Outcomes in Routine Evaluation Outcome grup, a fiecărei a 4-a sesiune și a
Measure, Evans et al.) și SAI-R (Revised Spontaneity ultimei sesiuni de psihodramă.
Assessment Inventory, Kipper). Ultimele două Prelucrarea cantitativă şi calitativă a
măsurători au fost aplicate înaintea începerii activităţii datelor din toate ţările participante
psihodramatice și la finalul ei. la studiu s-a realizat de către
Datele calitative au fost culese de la directorii de specialiştii de la Universitatea
psihodramă prin rapoarte scrise despre sesiunile cu

Padova folosind programele TRANSANA și SPSS.  Ciclul violenţei

 Cunoaștere rolului agresorului și
Etica cercetării s-a respectat prin discutarea
victimei
proiectului de cercetare cu potenţialele participante
 Sesiuni deschise temelor
care și-au exprimat acceptul de a face parte din
provenite de la grup.
proiect într-un formular scris. Confidenţialitatea și
anonimatul s-au respectat în raportarea, analiza și Mai departe de existenţa acestui
diseminarea datelor de cercetare. Un aspect important ghid general de lucru, fiecare
pentru echipa de cercetare internaţională a fost psihodramatist și-a ales activităţile
asigurarea continuităţii accesului femeilor participante independent, potrivit formării și
la studiu la servicii de sprijin psiho-social prin stilului personal, beneficiind de
intermediul organizaţiilor partenere specializate în supervizare.
violenta și după încheierea proiectului. În continuare vor fi descrise două
Pentru mai multe detalii legate de fenomenul violenţei modalităţi diferite de implementare
domestice în România, fundamentarea teoretică și a ghidului de intervenţie.
metodologică a cercetării puteţi consulta publicaţiile:
Dima și Bucuţă (2011), Bucuţă, Dima, Zoltani și Antal GRUPUL DE PSIHODRAMĂ I
(2012), Bucuţă, Dima, Zoltani, Antal și Pătrașcu (2013), Grupul a fost compus din 8 femei
Testoni, Armenti, Wieser, Bertoldo, Bucuta, (2 au abandonat) și s-a întâlnit
Tarashoeva, Ronconi, Guglielmin, Dima, Moita, săptămânal pentru o sesiune de
Zamperini, Verdi, și Di Lucia Sposito (2013). 2 ore în perioada noiembrie
2011 - iunie 2012, sub conducerea
Intervenţia prin psihodramă
unui psihodramatist.
Activitatea psihodramatică din cadrul proiectului Prima sesiune a urmărit
„EMPOWER” a fost ghidată de obiective generale și cunoașterea reciprocă prin folosirea
specifice comune, însă modul de organizare, spectogramelor. Motivaţia
conducere și desfășurare a fiecărui grup de participării la grup a fost descrisă
psihodramă a rămas la alegerea psihodramatistului. ca: „dorinţă de a se cunoaște”,
Scopul principal al intervenţiei prin psihodramă a fost „dorinţa de a înţelege…”, „de a
mai degrabă social, de conștientizare a relaţiilor trece peste…”, „regăsire” „ceea ce
interpersonale din cadrul atomului social familial, a ne leagă pe toate”. Explorarea
relaţiilor de dominare și putere, a ciclului violenţei și emoţiilor cu care participantele au
transmiterii trangeneraţionale a rolului de victimă a venit la grup la prima întâlnire s-a
violenţei. Terapia de adâncime a traumei nu a realizat prin intermediul unei eșarfe
reprezentat un scop în sine, datorita numărului limitat colorate și a scos la suprafaţă numai
de ședinţe prevăzute în proiect. emoţii pozitive (curiozitate, dorinţa
de a cunoaște membrii grupului,
Printre obiectivele specifice sesiunilor de psihodramă
„nu m-a gândit…”). Pentru
din cadrul ghidului de intervenţie au făcut parte:
depășirea rezistenţelor și facilitarea
 Intercunoaștere: Cine suntem noi? exprimării emoţiilor negative
 Clarificarea așteptărilor psihodramatistul a simbolizat cu
 Explorarea relaţiilor sociale (atomul social) eșarfe teama, teama de a fi judecat,
 Explorarea relaţiilor familiale (atomul familial) dorinţa de confidenţialitate etc., iar
 Atașamentul familial membrii ai grupului s-au regăsit.
 Identificarea agresorului în familia și viaţa lor Activitatea „cutia magică a

emoţiilor” a identificat aspectele pe care femeile continuitate („vreau să iau cu

doreau să le lucreze în timpul activităţilor de mine…”). În această sesiune femeile
psihodramă. Pentru formarea grupului și dezvoltarea au fost mai deschise și au împărtăși
sentimentului de apartenenţă, la finalul primei sesiuni din abuzurile suferite în anul care a
s-a introdus ca obiect simbolic o pernă în formă de trecut din partea partenerilor,
inimă care a devenit „inima grupului” pe care femeile conflicte cu părinţii, distanţarea de
au hotărât să o hrănească cu „prietenie, iubire, bărbaţi din teama de a nu suferi din
înţelegere” și de la care așteaptă „încredere, susţinere, nou. Obiectivele anului următor,
înţelegere”. Sentimentele de final au fost de plăcere, prin proiecţia în viitor, a dus la
relaxare și dorinţă de revedere. stimularea optimismului și
A doua sesiune a continuat cu activităţi cu scop de încrederii într-un viitor mai bun.
intercunoaștere. Pentru cunoașterea și activarea Sesiunile următoare s-au focalizat
suportului social fiecare persoană a scris o scrisoare pe explorarea atomului social și
persoanei percepute ca fiind cea mai suportivă în familial pe hârtie iniţial și apoi în
prezent și a citit-o în faţa celorlaltor participante. acţiune, în activitatea cu
Sesiunea s-a încheiat cu activitatea „cercul protagonist. În urma vizualizării
aprecierilor” în care fiecare a avut ocazia să ofere și să atomului social, majoritatea
primească o apreciere de la fiecare membru al femeilor au conștientizat că au o
grupului (oglindă pozitivă). Impactul observat la reţea socială mai largă decât au
fiecare femeie a oferit psihodramatistului o valenţă crezut iniţial și suport social
mai profundă a numelui proiectului - „EMPOWER”, disponibil în mediul lor. În cadrul
conștientizând nevoia imensă de apreciere și atomului familial partenerii
recunoaștere pe care o aveau aceste femei abuzatori s-au situat întotdeauna în
devalorizate și anulate în cadrul relaţiilor abuzive spate și la distanţă, iar întâlnirea
trăite. Oglinzile validante au fost folosite aproape psihodramatică a oferit ocazia
ritualic spre finalul fiecărei sesiuni pentru a crește descărcării de tensiune afectivă
stima de sine, valoarea și puterea personală a femeilor negativă acumulată de-a lungul
(empowerment). timpului și a vizualizării din balcon a
În a treia sesiune coeziunea de grup a fost stimulată elementelor de „patologie
prin identificarea așteptărilor și identificarea relaţională”, întărind convingerea
resurselor personale aduse în grup, concretizate pe că decizia separării a fost una bună.
scena psihodramatică. „Inima grupului” a fost hrănită Parte din femei nu au fost pregătite
cu speranţa că „împreună vom reuși”, activând pentru o întâlnire cu abuzatorul lor,
factorul terapeutic denumit de Yalom inocularea motiv pentru care au transmis
speranţei (Yalom, Leszcz, 2008). mesaje foarte scurte și au întărit
poziţia de respingere și distanţă
Contingenţa sărbătorilor de iarnă a fost valorificată
fizică faţă de partenerul abuziv:
prin jocuri de copii pentru a le permite intrarea în
„când am făcut gestul de a-l
contact cu copilul interior. Îmbodobirea bradului
îndepărta pe soţ am simţit cum l-am
psihodramatic și oferirea / primirea de daruri
îndepărtat”.
simbolice au fost un prilej de relaxare, bucurie, crearea
unui sentiment e intimitate și armonie în grup. În continuare activitatea s-a centrat
pe familia de provenienţă: „în diade
Contingenţa sfărșitului de an a fost folosită într-o
povestiţi despre familia voastră…”,
activitate de bilanţ al anului 2011 focalizată pe
un consemn general care a lăsat la
elemente de separare („vreau să las în urmă…”) și
alegerea participantelor

profunzimea dezvăluirilor. Formand un grup cu un primește cadou aceeași păpușă –

grad înalt de coeziune, femeile au simţit nevoia să fetiţă care acum simbolizează doar
povestească mult despre familia lor „cu bune și rele”. partea de iubire, recunoștinţa
În activitatea cu protagonistul s-a folosit tehnica faptului că face tot ce poate pentru
fotografiei care a permis explorarea relaţiilor mamă – „fetele ei”. În finalul activităţii
protagonistă – fiică. Inversiunile de rol au adus mai declară că „simt că am trecut prin
multă claritate a rolului de mamă a protagonistei și a toată istoria familiei mele, că acum
rolului ei de mamă în raport cu fiica adolescentă, mama are un loc clar în inima mea”.
identificarea elementelor comune transmise, dar și a Sharingul se focalizează pe rolul de
elementelor noi, de îmbogăţire pozitivă aduse de ea în mamă și aduce la suprafaţă
rolul e mamă: „mi-a lipsit să am pe cineva care să mă conștientizări legate de modul în
asculte, de aceea sunt mai mult prietenă cu fiica mea”. care problemele conjugale îi pot
Sharingul s-a focalizat pe rolul mamei lor și a arătat ca afecta pe copii.
în afară de două dintre participantele care erau în Ca urmare a dezvăluirilor din
grup, restul femeilor au avut mame reci, distante sau sesiunile trecute și a climatului de
ambivalente și au suferit datorită lipsei de afecţiune în încredere și securitate creat în grup,
copilărie: „și relaţia mea cu mama tot mai rece a în ședinţa următoare una dintre
fost…eu încerc să fiu așa, mai caldă cu copiii mei” participante a avut curajul
(mamă a trei copii, rezervată, inhibată afectiv, cu un dezvăluirii violului pe care îl suferise
sistem de reguli și valori bine definite în familie). în adolescenţă din partea unui
O alta activitate centrată pe clarificarea rolului de necunoscut și să lucreze pe această
mamă a cerut femeilor să facă un portret al mamei lor temă. Balconul i-a permis contactul
și un portret a lor ca mamă sau viitoare mamă. Deși de la distanţă și de „deasupra” cu
majoritatea au suferit în copilărie de lipsa afecţiunii și abuzatorul. Catharsisul abreactiv a
în atomul familial au definit o relaţie ambivalentă cu apărut la final în discuţia cu mama,
mama lor, portretul mamei este predominant pozitiv, care a adus la lumină faptul că și
cu accent pe atribute ca: „înţelegătoare”, „darnică”, mama ei avusese o experienţă de
„puternică”, „luptătoare”, „harnică, muncitoare”, abuz sexual, fiind un suport foarte
caracteristici care le-au ajutat să facă faţă tensiunilor bun pentru ea în perioada
familiale. Elementele iubirii apar însă în prim plan în posttraumatică. Personificarea
portretul lor ca mamă „(foarte) iubitoare”, „afectivă”, sentimentelor din prezent –
„apropiată” „prietenoasă”; atribute ca „posesivă”, nesiguranţă, neliniște și putere – a
„prea atașată”, „prea indulgentă” sunt semnale ale permis puterii personale să iasă de
tendinţei de compensare ale unor nevoi afective sub presiunea și acoperirea
nesatisfăcute, cu riscul de a forma de asemenea relaţii primelor două (concretizare) și să
ambivalente cu proprii copii. Ca protagonist, una devină învingătoare, mai mare și
dintre participante are ocazia unei întâlniri deasupra lor.
psihodramatice cu mama ei în viitorul apropiat, într-un Partea de mijloc a intervenţiei prin
loc preferat al copilăriei ei „pe vale la bunici”, un psihodramă s-a centrat pe tema
moment de descărcare a tensiunilor acumulate, de violenţei în viaţa lor, identificarea
clarificare a relaţiei actuale dorite și de integrare. La agresorului în familia și viaţa lor,
consemnul de a-i face un dar mamei, alege o păpușă înţelegerea ciclului violenţei.
care să simbolizeze „amintirea ei ca fetiţă care a fost Activitatea „la o cafea vă întâlniţi cu
iubită și apoi uitată” (când a apărut tatăl vitreg în viaţa prietenele și povestiţi despre
ei). În întâlnirea integrativă cu fiica ei cea mare bărbaţi” arată percepţia socială a

femeilor abuzate legate de bărbaţii care sunt Activitatea „Eu înainte de abuz” -
preocupaţi de problemele lor, „au puterea”, „câștigă „Eu după” - „Eu acum” le-a dat
mereu în argumente”, „stau pe internet cu fete tinere” posibilitatea urmăririi evoluţiei lor,
în timp ce „femeia face tot în gospodărie”. Este a impactului devastator al violenţei
evidentă cultura tradiţională patriarhală. Activitatea cu asupra valorii și identităţii de sine,
protagonistul a arătat cum una din participante a dar și a resurselor personale de
reușit să pună capăt unei relaţii cu un bărbat (apărut în recuperare și vindecare. Lecţiile
viaţa ei după divorţ) la primele lovituri, fără să intre în învăţate sunt formulate astfel: „să
ciclul violenţei la fel ca propria mamă „bătută de tata”. fiu mai atentă în perioada de ceaţă
Pentru obiectivul explorării relaţiilor de putere din pe ochi”, „atenţie la semnalele care
familia și viaţa lor sesiunea de psihodramă a debutat au fost, dar eu le-am interpretat
cu o activitate în semi-realitate în care participantele greșit `vai săracul, nu a avut
au jucat alternativ roluri de animale puternice și mamă…hai să fiu eu salvatoarea
animale slabe (ex. leul și căprioara, rechinul și peștele lui`…”, „mie nu mai îmi trebuie alt
mic etc.). În verbalizare majoritatea au identificat în bărbat”. Din „Eu-l de acum” al
rolul persoanei care deţinea puterea tatăl sau tatăl colegelor de grup își doresc să ia
vitreg, 2 femei au făcut referire și la un bunic agresiv, o „puterea …”, „capacitatea de a
participantă a vorbit despre mama dominatoare, iar ierta …”, „iubirea de sine a …” și
într-un caz puterea era împărţită mai echilibrat între „optimismul …”.
ambii părinţi. Sesiunea cu cel mai mare impact
Activitatea „Roata violenţei” s-a realizat prin terapeutic în viziunea directorului
concretizarea de către director pe scena de psihodramă a fost spre finalul
psihodramatică a celor 6 faze ale unei relaţii violenţe intervenţiei, centrată pe terapia
descrise în literatura de specialitate - faza exploziei, traumei, introdusă ca o sinteză a
fazade remușcări, faza de urmărire , faza de relaxare temelor lucrate în grup până la acel
(„luna de miere”), faza de așteptare și faza de moment. Activitatea „Vindecarea
acumulare a agresivităţii (Beldianu, Iancu, Breazu, copilului interior și adultului
2006). Participantelor la grup li s-a cerut să comenteze traumatizat” a început cu relaxare
ciclul violenţei din perspectiva vieţii lor, ceea ce le-a pe fond muzical și imagerie ghidată
ajutat pe majoritatea să conștientizeze repetiţia din momentul creării lor când au
acestor faze și faza în care au reușit să rupă acest ciclu început călătoria lor pe pământ, în
al violenţei (pentru cele care s-au regăsit): „am fost în pântecul mamei, nașterea și primul
ea de nenumărate ori, acum sunt în afara ei…nu mai contact cu mama ca fiinţe pure,
face parte din viaţa mea acum și niciodată”; „ăsta este felul în care le-a privit mama,
locul cel mai bun, de aici doar o privesc (pe marginea primele contacte cu lumea,
scenei)”; „am învăţat la faza de acumulare a tensiunii perioada de sugar…
să comunic, ca să nu mai ajungem la explozei” (singura preșcolaritatea… rănile care au
membră căsătorită); „am plecat după prima explozie”; început să apară în copilărie…
„la mine nu e valabilă (abuzată sexual în afara familei), adolescenţă… viaţa adultă…”.
dar am văzut-o la părinţii și bunicii mei”. Activitatea a Consemnul a fost ca fiecare să scrie
adus mai multă cunoaștere a dinamicii relaţiei violente pe două foi separate aspectele pe
și femeile au simţit că sunt mai pregătite să prevină care dorește să le vindece:
recăderea si reluarea ciclului, preferând poziţia „vindecarea copilului de…” și
„în afară”. „vindecarea adultului de…”. A
urmat un ritual de vindecare prin

trecerea pe rând a fiecărei femei prin faţa unei inimi  „Fiecare dintre noi are drepturi
vindecătoare - simbolizată printr-o pernă roșie în asupra vietii lui, dar niciunul nu
formă de inimă cu două mâini - și predarea separata a avem drepturi asupra vietii altuia”.
celor două cerinţe de vindecare a copilului interior și  „Mesajul meu pentru bărbatul
adultului. Citirea rănilor suferite înainte de a fi predate din fiecare din voi este că: Sunt
„iubirii” spre vindecare a fost însoţită de catharsis. femeie și vreau să fiu iubită,
Pentru copilul interior s-a cerut vindecare de: mângâiată, vreau să primesc flori,
„prezenta unui tată alcoolic, nedisponibil afectiv… vrea nu lacrimi și durere.”
să se vindece de teamă, de nevoia de a fugi crezând că
 „Voi sunteți regii junglei - leii și
numai astfel problemele vor lua sfârșit… vrea să se
noi reginele (simbolizate scenic
vindece de nevoia de a se ascunde și de a ascunde
printr-un cap de leu în stânga,
nevoile personale crezând că ele se vor rezolva de la
perna inimă la mijloc și o pernă
sine”; „a rămas singura la bunici, a revenit în familia
soare în dreapta);
largă și nu a înţeles autoritatea găsită aici…”; „lipsa
iubirii, ocrotirii părintești, nesiguranţă, respingere, Dacă ar fi fără femeie și fără iubire,
umilire, neîncredere în forţele proprii, tortura psihică, ați fi regi peste un regat pustiu (sunt
lipsa iubirii de sine”; „teama de oamenii beţi, teama de luate din scenă perna – soare și
oameni agresivi și violenţi, certurile și scenele de inimă),
violenţă dintre părinţii mei și bunicii mei”; Și femeia singură, fără rege și fără
„neacceptarea, lipsa dragostei, afecţiunii, iubire n-ar mai străluci (sunt luate
singurătatea, lipsa căldurii din partea mamei”. Adultul din scenă perna inimă și leul),
vrea să se vindece de „atracţia aproape irezistibilă faţă Dar împreună bărbatul și femeia
de bărbaţii cu probleme de alcool în general, de lanţul legați cu iubire vor reuși. Împreună
aproape nesfârșit de relaţii dezastruoase cu oameni vom reuși.
care nu merită nici cea mai mică atenţie… vrea să se
vindece de frica de a trăi după propria intuiţie”; La final, în scop de evaluare și
„divorţ, doliu, incapacitatea de cunoaștere a integrare a întregii experienţe de
bărbaţilor, flirtul în discuţia cu un bărbat, participare la grupul de psihodramă
compromisuri în relaţia cu bărbaţii”; „umilinta, s-a cerut redactarea și citirea în faţa
nesiguranţa, respingerea, anularea, faptul că nu merit grupului a unei scrisori adresate
nimic, tortura psihică, lipsa iubirii de sine”; „gândul, sieși.
imaginea violului; agresivitatea verbală faţă de anumiţi „Nici nu credeai că mai este ceva
oameni”; „lipsa afecţiunii, singurătatea, nerăbdarea”. care te-ar putea uimi… pe parcurs ai
Solilocviul final arată profunzimea emoţiilor trăite în vrut să renunți de atâtea ori… nu ai
acesta experienţă psihodramatică. Catena care a făcut-o totuși, din respect față de
urmat activităţii a dovedit nevoia femeilor de a vorbi oamenii care ți-au întins o mână
pentru a integra experienta și emoţiile trăite. În atunci când credeai că nimeni nu o
îmbrăţișarea finală de grup femeile au luat din această mai face, când credeai că nu mai
sesiune „vindecare”, „eliberare”, „speranţă”. există nimeni și nimic care să te
Ultima sesiune de psihodramă le-a pus pe femeile care poată scoate din tumultul acela de
au fost în rolul de victimă a abuzului bărbaţilor în rolul gânduri negre și grele […] Acum ești
de a gândi și regiza o campanie de lupă împotriva LIBERĂ… vindecată și înțeleaptă.”.
violenţei în familie. Mesajele din cadrul campaniei au „Acum plec încrezătoare, puternică,
fost: optimistă pentru viitorul îndepărtat
chiar”.

Separarea s-a realizat prin oglinzi pozitive și mesaje mai mare de acceptare a copilului
scrise de fiecare pentru fiecare pe o foaie cu numele interior și le-a sporit spontaneitatea
destinatarului pe ea, pentru a fi păstrate. și creativitatea. Coeziunea de grup a
crescut.
GRUPUL DE PSIHODRAMĂ II
Contingenţa „sărbătoarea Paștelui”
Cel de-al doilea grup a fost compus din 8 femei, care a fost urmărită într-o activitate cu
se aflau într-un centru maternal, împreună cu copiii protagoniști multipli. Integrarea s-a
lor. Întalnirile de psihodramă au avut loc în centru, de făcut din balcon cu mesaje
2 ori/săptămână și au început în februarie 2012, conţinătoare și stimulatoare din
finalizându-se în iunie 2012. Grupul a fost condus de viitor pentru prezent. Activitatea
un director de psihodramă și un Eu auxiliar le-a activat noi resurse interioare.
profesionist.
Ședinta „Rolul femeii în familia de
În prima ședinţă au fost discuţii individuale privind origine” a fost moment de analiză a
motivaţia participării la grup, pregătirea lor pentru ce imaginii cunoscute și imaginii dorite
înseamnă activitate de grup, beneficii, așteptări. din acest punct de vedere.
Activitatea iniţială cu grupul a avut ca obiective: Perspectiva rolului “… băiatul meu
intercunoaștere, așteptări legate de activităţile de să înveţe să respecte femeia”, “… să
grup, dezvoltarea coeziunii grupului. La întrebarea: „Ce îmi cresc copiii singură” a arătat
așteptări aveţi?”, membrele grupului au pus accent pe disponibilitatea lor în a schimba
dorinţa de a-și găsi calmul și liniștea. La intrebarea: situaţia din trecut cu una dorită.
„Ce calităţi aveţi?”raspunsurile au venit cu mare Consemnul „Las în urmă…” și
dificultate: „nu am calităţi, numai defecte”; „nu știu ce utilizarea recuzitei le-a debarasat de
să spun despre mine”, consecinţă directă a împovărarea rolului avut, iar
experienţelor dificile de viaţă prin care au trecut și consemnul „Iau mai departe…” le-a
care le-au afectat imaginea de sine. creat coerenta interioara întrucât
A doua ședinţă a avut ca temă atomul social și s-a resursa interioara din trecut, uitată,
finalizat cu găsirea unui salut al grupului: „Pentru dar reactivată, le-a oferit o
femei puternice!” perspectivă proprie. Împărtășirile
În a treia ședinţă, consemnul: „Cum ai fost pregătită în finale au conţinut expresii
copilărie pentru relaţia cu alţi copii?” a scos în energizante: „daca vrei, poţi”,
evidenţă existenţa tensiunilor părinţi-copii, o „Dumnezeu este apropiat de mine”.
insuficientă ascultare a copilului și a nevoilor lui În ședinţa dedicată resurselor au
specifice vârstei: „mama mea nu m-a învăţat nimic. „La primit oglinzi atât de la Eu-l auxiliar,
sfârșitul ședinţei au devenit mai apropiate, tolerante, cât și de la colegele de grup.
s-a creat o atmosferă de întelegere reciprocă și Ascultarea unei melodii relaxante a
ascultare. creat o atmosfera de calm, liniște,
Atomul familial a fost reprezentat prin desen de către căldură, reprezentate prin „Inima
toate membrele grupului, iar prin vot s-a ales grupului”, cu ajutorul recuzitei.
protagonistul cu care s-a lucrat pe atom, cu Consemnul final “dă o culoare
modificarea poziţiei membrilor familiei și schimbarea acestui sentiment și găsește-i un loc
sentimentului central iniţial într-unul final de o mai în inima ta” a stimulat percepţia și
mare apropiere și întelegere faţă de ei. imaginaţia.
Ședinţa care a debutat cu consemnul: „Cum îţi Ședinţa finală a fost o retrospectivă
imaginezi că erai când te-ai născut?” le-a adus un grad a activităţii de grup, cu un

sentiment central iniţial și unul final, cu integrare din Psihodrama le-a permis schimbarea
balcon. Pentru membrele grupului activităţile au ajutat percepţiei asupra rolului femeii în
la dezvoltarea imaginii de sine, activarea resurselor raport cu bărbatul și a mamei în
interioare, creșterea puterii de a lua decizii, acceptare, raport cu fiica sau copiii în general.
întelegere. De mare impact si eficient a fost
faptul că psihodrama le-a oferit
Rezultatele cercetării
oglinzi din partea grupului și
Analiza statistică a dovedit o tendinţă de schimbare experienţe de viaţă asemănătoare,
pozitivă în 4 din 6 ţări participante la proiect, printre cu efecte în creșterea încrederii în
care se află și România, alături de Italia, Portugalia și sine și sentimentului valorii
Bulgaria (excepţie Austria și Albania). În România și personale. Speranţa renăscută și
Italia acest lucru s-a evidenţiat în scorul total al CORE- optimismul într-un viitor mai bun,
OM. În cele două ţări în care evaluarea nu a dovedit o schimbările survenite în rol de
diferenţă semnificativă între cele două măsurări se mamă-victima, împreună cu
presupune că acest lucru se datorează relaţiilor resursele și capacităţile dezvoltate
definite clar negative și inconsistente cu mamele lor sunt premise pentru o viaţă în afara
pentru toate participantele la studiu, comparativ cu ciclului violenţei și întreruperea
celaălalte ţări în care s-au raportat relaţii mai degrabă transmiterii transgeneraţionale a
ambivalente, dar si suportive în unele cazuri. Selecţia acestei poziţii.
și mărimea loturilor de cercetare pot fi o altă variabilă.
Rezultatele la SAI-R nu au fost semnificative statistic în Influenţa terapeutică a
nici una din ţările participante, un rezultat care se cere psihodramei
investigat în continuare. Detensionarea oferită prin activarea
Analiza calitativă a dovedit o evoluţie care a devenit psihomotorie aduce stări afective
vizibilă treptat. Dacă la început erau reticente în a se autentice, spontaneitate, se
dezvălui, au devenit încrezătoare în grup și au reușit să activeaza „copilul interior” prin joc
aducă în discuţie situaţii delicate din viaţa lor și astfel crește și starea de relaxare.
personală. S-au dezvoltat sentimente de apartenenţă Decentrarea perceptivă oferită de
la grup, acceptare fără judecată, securitate și suport psihodramă scoate persoana din
emoţional. cercul vicios în care funcţionează
Dezvăluirile în cadrul grupului le-au ajutat să-și relaţiile și oferă noi perspective.
înteleagă mai bine situatia, experienţele parcurse, Oglinzile oferite de grup întăresc
acţiunile întreprinse și să se accepte cu mai multa sentimentele pozitive declanșate.
toleranţă. Au devenit mai calme, mai echilibrate Spaţiul securizant oferă
emoţional, au intrat în contact și au activat forţa și posibilitatea de exprimare autentică
puterea interioară care le-a determinat să acţioneze a trăirilor, chiar și negative, trăiri
în propria lor viaţă, după nevoile lor. Au trecut de la care în viaţa reală nu pot fi
stadiul de a se supune și a fi pasive, la cel de a acţiona exprimate așa, întrucât lezează alte
și a lua atitudine. Schimbarea a fost dată de faptul că persoane. Concretizarea pe scena
și-au ascultat nevoile, și-au acordat timp și spaţiu psihodramatică permite contactul și
pentru a-și analiza trăirile și astfel au identificat zonele confruntarea cu emoţiile negative.
de conflict interior. Pasul următor a fost curajul unor Apropierea membrilor grupului prin
decizii și acţiuni prin care să crească nivelul de confort sharing-ul final oferă o integrare
emoţional atât pentru ele, cât și pentru copiii lor (ex. adecvată a sentimentelor. Reţeaua
încheierea unei relaţii abuzive, schimbarea serviciului). de suport creată în cadrul grupului

poate funcţiona ca resursă și după terminarea „alintate” într-un mod în care nu li

activităţii de grup. se întâmpla des în viaţa lor.
O caracteristică cheie a femeilor
Limite ale proiectului
victimă a violenţei de gen este
Una dintre limitele principale l-a constituit numărul pierderea încrederii în sine și în
limitat de sesiuni de psihodramă (25), întrucât unele ceilalţi oameni și în faptul că ar
dintre femei ar fi avut nevoie de intervenţie pe o putea fi ajutate în vreun fel. Prin
durată mai lungă și absenţa ședinţelor de terapie urmare, profesioniștii care lucrează
individuală. Acest neajuns a fost luat în considerare în acest domeniu trebuie să
încă de la început; intervenţia s-a focalizat mai conștientizeze importanţa relaţiei și
degrabă pe aspectele sale psiho-sociale, decât pe cele să construiască ca prim obiectiv o
clinic terapeutice. După încheierea proiectului femeile relaţie de încredere cu femeia
pot fi sprijinite mai departe prin serviciile oferite de abuzată pe care să o menţină pe tot
organizaţiile partenere cu activitate în combaterea parcursul intervenţiei.
violenţei domestice, cum este Centrul Reformat Casa
Asistenţii sociali cu expertiză în
Speranţei în România.
domeniul violenţei domestice au
Recomandarea este ca pe viitor să fie incluse și sesiuni considerat că centrarea intervenţiei
de grup pentru copii și sesiuni mamă - copil. pe relaţia mamă - fiică / copii prin
O dificultate întâmpinată în timpul derulării proiectului psihodramă aduce veriga lipsă în
s-a datorat lipsei de aranjamente pentru rezolvarea și prevenţia re-
supravegherea copiilor pe perioada cât mamele lor victimizării femeii abuzate. Mai
participau la sesiunile de psihodramă. În anumite mult, psihodrama favorizează
cazuri s-a apelat la ajutorul unor voluntari care să stea apariţia emoţiilor pozitive (afiliere,
cu copiii. acceptare, securitate, conţinere,
Asigurarea costurilor de transport la locaţia unde se relaxare, spirit ludic etc.),
desfășoară intervenţia este necesară în unele cazuri, comparativ cu intervenţia ecologică
mai ales când femeile locuiesc în afara orașului și care are mai degrabă conotaţii
costurile sunt mai mari sau veniturile lor sunt foarte negative (contactul cu poliţia,
mici. medicina legală, doctori, avocaţi,
tribunal, protecţia copilului, ajutor
Concluzii cu alimente, haine etc.).
Împuternicirea - EMPOWERment - este un element Rezultatele cercetării au
cheie în viaţa femeilor care au fost abuzate și au demonstrat că intervenţia ecologică
suferit umilinţe, devalorizare, anulare personală în combinată cu intervenţia prin
relaţia cu bărbaţii din viaţa lor. Tehnica oglinzii din psihodramă răspund nevoilor
psihodramă si-a dovedit eficienţa în reconstruirea unei femeilor victimă a violenţei,
imagini de sine pozitive și un sentiment al valorii facilitând activarea procesului de
personale. În plus, primirea îngrijirii din partea altcuiva împuternicire (empowerment).
(psihodramatist, grup) este esenţială, fiind opusă
rolului lor cotidian de a oferi îngrijire celorlalţi (bărbaţi
abuzivi în cadrul relaţiei trecute sau prezente, copiilor
ca părinte singur în cele mai multe cazuri). Ceaiul,
biscuiţii sau bomboanele oferite la începutul sau
finalul sesiunii de grup le-a făcut să se simtă îngrijite și

Bibliografie Testoni I., Ronconi L., Boccher

Beldianu, I., Iancu, D., Breazu, A. (2006) Manual de D. (2006) The question of the mafia-
instruire a preoţilor în domeniul violenţei în familie în style sub-culture role in female
România. JSI Research & Training Institute Inc., subordination. Traditional culture,
Boston. religion and gender role
representation in both emigrated
Boria, G. (2005) Psicoterapia psicodrammatica – and non-emigrated albanian
Sviluppi del modello moreniano nel lavoro terapeutico women. World Cultural Psychiatry
con gruppi di adulti. FrancoAngeli, Milano. Research Review, Vol. 2 (1).
Bucuţă, M.D., Dima, G., Zoltani, K., Antal, D.D. (2012) Testoni, I., Armenti, A., Wieser, M.,
The phenomenon of domestic violence in Romania: A Bertoldo, A., Bucuta, M.,
prevention and intervention. International Journal of Tarashoeva, G., Ronconi, L.,
Family Studies. Gender-Based Violence: The State of Guglielmin, M.S., Dima, G., Moita.
the Art in Research and Intervention Vol. 17 (1), G., Zamperini, A., Verdi, S., Di Lucia
Padova University Press, Padova. Sposito, D. (2013) The effectiveness
(http://unipress.cab.unipd.it/istanze/test- of the EMPOWER project and
mimbo/volume-17-1-1) intervention: Psychodrama and the
Bucuţă, M.D., Dima, G., Zoltani, K., Antal, D.D., elaboration of domestic violence in
Pătrașcu, C. (2012) Towards empowerment of women Italy, Austria, Bulgaria, Portugal,
victims of gender violence: a psycho-social Romania and Albania. In I. Testoni,
intervention model in Romania. International Journal M. Wieser, a. Groterath, M.S.
of Family Studies. Ending gender violence in the family Guglielmin, Teaching against
and in society: Empirical research in psychodrama, violence. Reassessing the toolbox.
group psychodynamic therapy and group processes. ATGENDER & Central European
Vol. 17 (2). Padova University Press, Padova. University Press, Budapest.
Dima, G., Bucuţă, M.D. (2011) Proiectul EMPOWER: Yalom I., Leszcz, M. (2008) Tratat
Psihodrama ca metodă de intervenţie în lucrul cu de psihoterapie de grup: Teorie și
femeile victimă a violenţei domestice și exploatării practică, Ed. Trei, București.
sexuale. Psihodrama. Nr.3.
Moreno, J.L. (2009), Scrieri fundamentale: despre
psihodramă, metoda de grup și spontaneitate. Editura
Trei, București.

Cronică de evenimente
O conferinţă cu surprize şi consistenţă – Bucureşti 2013

Angela Ionescu
25-27 octombrie 2013, în centrul Bucureştiului a avut provocat la atingerea de teme
loc cea de-a 6-a Conferinţă Naţională de Psihodramă – universal umane: relaţia cu timpul,
de fapt, un adevărat eveniment internaţional, dată temerile, sentimentul de a fi
fiind participarea plină de culoare şi de valoare atât a mare/mic, vizibil/invizibil, precum şi
psihodramatiştilor români, dar şi a numeroşi colegi din către cunoaşterea sau reîntâlnirea
Israel, Italia, Norvegia, Germania. O experienţă plină colegilor de aici sau de departe. Am
de surprize şi de consistenţă, a cărei temă „Rolul şi reflectat, ne-am amuzat, am
paradoxurile sale. Creaţia şi disoluţia relaţiilor în experimentat şi am rămas cu un
cotidian” a fost inspirată de cartea lui Lewis Carroll – motto „Să i se taie capul!”.
Alice în Ţara minunilor.
Ziua de sâmbătă a fost dedicată
Pornind de aici, ne-am delectat cu o sesiune inedită de work-shopurilor – atât de
deschidere realizată de Dana Dragoteanu, numeroase, cu teme variate şi
coordonatoarea Conferinţei, care ne-a transpus direct interesante, încât mulţi participanţi
în lumea de basm. Am trecut rapid de la bun venit şi au rămas cu regretul că nu au putut
câteva cuvinte de deschidere din partea invitaţilor: să se cloneze pentru a fi în mai
Radu Vulcu (ARPsiC), Horaţiu Nil Albini (SPJLM), multe locuri în acelaşi timp. Şi nu
Leandra Perrotta (FEPTO), Eduardo Verdu (FEPTO), glumesc: s-au desfăşurat în paralel
Yaacov Naor (IAGP), Giovanni Boria (AIPSIM), Lucia 4 sesiuni de câte 2 ore, cu câte 5
Moretto (AIPSIM) şi Oded Nave (IPGW) la întâlnirea cu work-shop-uri fiecare. În total: 20
personaje de poveste: Alice, Iepurele alb, Pălărierul de work-shopuri – aş putea spune
nebun, Pisica de Chesire şi Regina. Întâlnire care ne-a că, având asemenea ofertă,
conferinţa s-ar fi
putut întinde încă 4
zile. Şi au rămas
multe ecouri
pozitive. Despre
demonstraţia de
psihodramă în doi
cu kit-ul şi modul de
lucru aproape
hipnotic propuse
Giovanni Boria;
despre personajele
de basm readuse cu
charismă în spaţiul

Cronică de evenimente
scenic, de data aceasta de Lucia Moretto; despre Am asistat şi am participat la

măştile pictate şi stilul de lucru dezinvolt al lui Eduardo punerea în scenă a piesei
Verdu; sau pătrunderea iniţiatică în labirint, ghidată cu Princepesa de Cleves rescrisă de
graţie de Radu Vulcu; sau lucrul intens şi profund în Iolanda Covaci (actriţă şi studentă
manieră jungiană realizat de Leandra Perrotta şi ARPsiC în anul II), interpretată de
despre multe altele... Şi a urmat o explozie de energie autoare, Horea Murgu (profesor
şi de vitalitate la banchetul de sâmbătă seara la care, IATC şi absolvent ARPsiC) şi colegi
pe cât de mult şi de intens am lucrat pe parcursul zilei, aduşi din sală pentru a fi euri
pe atât de mult am dansat şi ne-am veselit până după auxiliare. O minunată perspectivă
miezul nopţii. Momente frumoase şi memorabile şi artistică despre psihodramă şi
unele, şi altele. despre puterea instrumentelor
propuse de Moreno, care ne-a
Ultima zi a Conferinţei a reuşit să combine ştiinţa şi
impresionat şi entuziasmat.
surpriza. Am avut parte de o sesiune plenară de
prezentare de lucrări. Mărturisesc că de multe ori am La revedere, dragi colegi de
rezerve faţă de astfel de demersuri, din teama de psihodramă! Pentru că gustul a fost
plictiseală. Spre satisfacţia generală însă, lucrările pe extrem de plăcut, aşteptăm cu
care le-am audiat aici au fost interesante, au suscitat bucurie să ne revedem, să lucrăm
întrebări şi intervenţii din partea auditoriului şi au împreună, să împărtăşim pricepere
venit din zone foarte diferite (de la discuţia filosofică şi experienţe personale şi să ne
asupra conceptului de utopie în psihodramă, până la umplem rezervoarele sufletului şi
prezentarea lucrului cu profesorii care predau la clasă). ale minţii!
Finalul Conferinţei a fost din nou neaşteptat şi sublim.

Arte şi carte
Teatru: „Prinţesa de Clève”

Iolanda Covaci
Numele meu este Iolanda Covaci, sunt actriţă în

București și psihodramatist în formare în cadrul
ARPSIC. În incheierea Conferinţei de Psihodramă care
a avut loc la București în luna octombrie, împreună cu
colegul meu psihodramatist Horea Murgu, am
prezentat o piesă de teatru numită „Prinţesa de
Clèves”. Acest proiect a început în urmă cu doi ani și
reprezintă o simbioză dintre pasiunile mele: teatrul și
psihodrama. În primăvara anului 2011 am decis să
aplic pentru o bursă în Franţa, deoarece unul dintre
visele mele din totdeauna a fost să joc în Paris. Am
ales ca proiectul să fie „Prinţesa de Clèves” de
Madame de Lafayette, primul roman psihologic scris
întrebat cum am de gând să o fac,
vreodată. Este povestea unei fete care este crescută şi
am decis să o iau pas cu pas. L-am
educată de către mama ei – tatăl ei a murit când ea
întrebat pe Marius Călugăriţa, un
avea trei ani. Aceasta este adusă la curtea regelui la
coleg actor, dacă e de acord să-l
vârsta de 16 ani pentru a găsi un soţ bun cu care să se
includ în proiect şi, deloc încrezător
căsătorească. După ce cântăreşte împreună cu mama
că ne-ar putea da bursa chiar nouă,
ei ofertele mai multor pretendenţi, în cele din urmă se
a acceptat. Am trimis proiectul la
mărită cu prinţul de Cleves, un om foarte blând și
ora 23:55, cu 5 minute înainte de
grijuliu , care o iubește cu adevărat, pe care ea îl
termenul limită. Și o lună mai târziu
apreciază, dar nu îl iubește cu adevărat. De fapt,
am primit răspunsul pozitiv. Se
prinţesa de Clèves nu cunoaşte ce este dragostea până
spune „fii atent ce-ţi doreşti, pentru
într-o zi, la un bal regal de la Luvru, când îl întâlnește
că s-ar putea să devină realitate”.
pe domnul Nemours şi se îndrăgostesc unul de celălalt
M-am simţit foarte fericită, dar şi
la prima vedere. Fiind o femeie virtuoasă, ea se abţine
foarte neliniștită în același timp.
de la a-şi arăta sentimentele și se izolează într-o casă
Cum am să dramatizez un roman
de ţară. Între timp, mama ei se îmbolnăvește și moare,
folosind doar doi oameni? Era un
urmată la scurt timp de soţul ei. Pe patul de moarte,
gând recurent în mintea mea în
ambii îl menţionează pe domnul Nemours, îi
perioada aceea.
mărturisesc că au știut despre pasiunea ei pentru el și
În același timp, citeam o carte
îi cer să nu se căsătorească cu el după moartea lor.
numită „Scrierile fundamentale ale
Sfâșiată între datorie și dorinţă, prinţesa este blocată
lui Iacob Levy Moreno” – a fost
într-un cerc vicios, evitând orice confruntare cu
dragoste la prima vedere. Nu mai
domnul Nemours și simţindu-se din ce în ce mai
auzisem de psihodramă înainte, nu
deprimată cu fiecare zi.
înţelegeam exact cum funcţionează,
Când am aplicat pentru bursă, nu aveam nicio idee dar totul suna atât de bine și,
despre cum am să transform acest roman din dincolo de orice, mă relaxam citind
secolul 16, care are atât de multe personaje într-o cuvintele lui Moreno.
piesă de teatru, dar din moment ce nimeni nu m-a

Arte şi carte
Am înţeles conceptele de euri auxiliare și

inversiune de rol și mi s-a părut o idee de
terapie uimitoare, complet autentică și
creativă, ancorată în „aici” şi „acum” .
Și într-o noapte, cu o săptămână înainte de
plecarea la Paris, simţindu-mă stresată,
extrem de presată de timp și negăsind
vreo modalitate de a dramatiza romanul,
am decis să iau o pauza şi să mă relaxez cu
o baie fierbinte și un pahar de vin roșu.
Când, mi-a venit ideea salvatoare! Aş
putea folosi psihodrama ca un mijloc de a
prezenta povestea prinţesei de Clèves,
utilizând doar două personaje, eu ca prinţesă şi Marius personal la text şi a făcut ca
ca Jacob Levy Moreno, în timp ce membrii publicului spectacolul iniţial să fie şi mai bun
ar putea juca celelalte personaje ca euri auxiliare. Ce a datorită carismei lui personale. Am
urmat a fost ceea ce cred că se numește o transă insistat ca Dana Dragoteanu să
creativă. Am văzut toată piesa, replică cu replică. informeze publicul că „Prinţesa de
Mi-am luat un caiet și un pix și am scris fiecare cuvânt Clèves” este o piesă de teatru și nu
până la ora 6 dimineaţa, când m-am prăbușit de o demonstraţie de psihodramă,
oboseală. Îmi amintesc când m-am trezit în dimineaţa existând aspecte care nu sunt
următoare că mi-era frică să mă uit peste ce am scris corecte ştiinţific, dar care
de teama de a nu descoperi că e prost şi nefezabil. Din funcţionează din punct de vedere
fericire, nu a fost cazul şi spectacolul a arătat exact așa dramatic. Ceea ce m-a surprins a
cum l-am văzut în acea noapte în imaginaţie. În cadrul fost că intuitiv am urmat destul de
Conferinţei de Psihodramă de la Bucureşti, în urma îndeaproape scaleta şi principiile
sugestiei ingenioase a Danei Dragoteanu, rolul lui psihodramatice. Acest lucru
Moreno a fost jucat de Horea Murgu, psihodramatist, dovedește fie că psihodrama este
profesor de sound şi light design la UNATC, coach. A extrem de naturală, de firească, sau
fost prima lui experienţă ca actor şi a fost minunat. A că am fost psihodramatist într-o
învaţat replicile într-un timp record, a adus aportul lui viaţă anterioară... sau ambele.
Lăsând gluma deoparte, sunt
extrem de recunoscătoare Danei
Dragoteanu pentru că ne-a dat
oportunitatea să trăim această
experienţă, de asemenea, sunt
recunoscătoare eurilor auxiliare
care ne-au ajutat și publicului
pentru că l-am simţit prietenos și
pentru că a tolerat emoţiile și
greșelile noastre. Pentru mine,
experienţa în sine m-a îmbogăţit și
am simţit-o ca pe un final frumos al
unei conferinţe de psihodramă
minunată.

Calendarul evenimentelor
2014
Jan. 22-26 Australian and Aotearoa New Zealand Psychodrama Association (AANZPA)
Melbourne, Australia: The Garden of Spontaneity
www.aanzpa.org/conference/201
Jan. 31 - Bulgarian Society for Psychodrama and Group Therapy - Plovdiv, Bulgaria
Feb. 1 3rd Psychodrama Festival
http://centaur_art.ngobg.info/psychodrama-festival.html
March 3-8 American Group Psychotherapy Association (AGPS) - Boston, USA
Group: Creating Connections In Turbulent Times
www.agpa.org
March 21-23 FEPTO with Sociedade Portuguesa de Psicodrama Psicoanalitico de Grupo
(SPPPG) - Lisbon, Portugal; 9th FEPTO Conference & III SPPPG International
Conference: Restlessness, Creativity, Transformation
www.fepto.eu
March 23-27 FEPTO - Lisbon, Portugal; 22nd FEPTO Annual Meeting: The core competencies of a
psychodrama trainer: differences and similarities in Europe
www.fepto.eu
April 3-7 American Society for Group Psychotherapy and Psychodrama (ASGPP)
Alexandria, Virginia: 72nd Annual Conference:
Psychodrama: Many Faces and Many Places
http://www.asgpp.org
April 30 - Associaçāo Brasileira de Psicodrama e Sociodrama (APBS) - Foz do Icuaçu Brazil
May 3 19th Brazilian Psychodrama Conference: Psicodrama e humanidade no século XXI
http://www.febrap.org.br/
May 2-4 Österreichischer Arbeitskreis für Gruppentherapie und Gruppendynamik
Fachsektion Psychodrama (ÖAGG) - Spital am Pyhrn, Austria
32. Psychodrama Symposium: Die politische Dimension der Soziometrie
www.psychodrama-austria.at
May 22-25 Centar Za Psihodramu, Institute for Psychodrama Belgrade, Alpen-Adria
Universität Klagenfurt, Leopold Franzens Universität Innsbruck, The College For
Academic Studies Israel a.o. - Istria, Croatia
5th International Spring Academy (ISA): Psychodramatic studies on group work and
social interaction
www.centar-psihodrama.hr/
May 28-31 Turkish Group Psychotherapies Association - Bergama/Aesclepion, Turkey 39th

Internationally Contributed Group Psychotherapies Congress: Complaisance and
Forgiveness
http://www.bergamakongresi2014.org

Calendarul evenimentelor
June 28 - Associazione Mediterranea di Psicodramma - Porticello, Italy

July 2 7th edition of Psychodrama on Boat: A Sea of Dreams. On the waves of Mar
Mediterráneo
http://www.psicodrammamediterranea.it/
Aug. 15-17 Latvian Moreno Institute - Riga, Latvia
VIII Moreno Baltic Days: Amber Metamorphosis
http://www.psihodrama.lv/
Aug. 25-29 7th World Congress for Psychotherapy – Durban, South Africa Psychotherapy
Meets Africa
http://wcp2014.com/
Aug. 27-28 British Psychodrama Association (BPA) and IAGP Psychodrama section
London, United Kingdom: BPA Pre-conference
www.psychodrama.org.uk
Aug.28 British Psychodrama Association (BPA) and IAGP Psychodrama section
Sept. 1 London, United Kingdom: Empowering Practice: Integrating psychodrama,
sociodrama and other modalities
www.psychodrama.org.uk
Oct. 10-12 Psychodrama Society „J.L. Moreno” (SPJLM) and Romanian Association of
Classical Psychodrama (ARPsiC) - Cluj-Napoca, Romania
VII. Psychodrama National Conference: Transgenerational Psychodrama
www.conferintadepsihodrama.ro
2015
April 29 - GAM and Centro de Extensión de la Universidad Católica
2 May Santiago de Chile, Chile: X Congreso Iberoamericano de Psicodrama
La Fiesta del Encuentro y lo Intercultural
http://www.psicodrama2015.com/ws/
Preluare din FEPTO News no. 13.3, december 2013,

http://http://www.pointzero.ro/fepto/wp-content/uploads/Feptonews-13.31.pdf

Revista Romana de Psihodrama Nr.2-2014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Revista Romana de Psihodrama Nr.2-2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Psi

Sumar Editori: Anca Nicolae, Adela

Sorin Crişan – Forme utopice ale jocului psihodramatic Comitet știinţific:

Calendarul evenimentelor ................................ 68

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 1

Anca Nicolae Adela Mihaela Ţăranu Horaţiu Nil Albini

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 2

Despre înţelepciunea de a nu da sfaturi bune

Cred că transformarea socială nu

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 3

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 4

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 5

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 6

Macrospaţiul şi microspaţiul în psihodrama în doi -

mediile moreniene. În 1978, când

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 7

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 8

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 9

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 10

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 11

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 12

KIT PENTRU MICROSPAȚIUL

Figura 1: Măsuța mobilă este suportul pentru reprezentarea

Figura 4: Piesele de șah au fost vopsite în roz (feminin) și albastru

- Măsuță cu roți STRIND (articol 101.571.04)

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 14

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 15

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 16

Forme utopice ale jocului psihodramatic

cotidiene? Astăzi, după câteva secole

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 17

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 18

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 19

Stări modificate de conştiinţă în timpul

trăită în prezent constituie

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 20

tehnicilor înrudite (Scheiffele, E., 2003, Alterations of acum, interacţionând cu eu-rile

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 21

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 22

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 23

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 24

„O experienţă SAC destul de comună implică violente, poate fi dezinhibată în

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 25

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 26

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 27

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 28

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 29

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 30

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 31

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 32

Întâlnire internaţională în cadrul proiectului

Împreună cu partenerii naționali și

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 33

De asemenea, întâlnirea a permis

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 34

Utilizarea metodelor de acţiune în

Într-un astfel de context,

Ne confruntăm astăzi cu tot ce

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 35

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 36

David A. Kolb a creat modelul învăţării experienţiale. Metodele şi tehnicile specifice

Aplicarea CICLUL ÎNVĂŢĂRII Analiza

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 37

METODE DE ACŢIUNE FACILITATOR

EFECTE PE TERMEN SCURT CAPACITATEA

RELAŢII FAMILIALE BUNE

Revista română de psihodramă nr. 2 / 2014 38