Cu o suprafata estimate de 7491700 km patrati si o adancime medie de 3097 m , oceanul Indian

este al treilea ocean ca marime din intreg bazinul Oceanului Planetar si este marginit de tarmurile
a patru continente. In Vest, oceanul Indian scalda tarmurile continentului African, in nord
tarmurile Asiei, Australia la est, iar spre sud, oceanul Indian comunica cu apele oceanului
Antarctic. Fiind incadrad intre paralela de 80 de grade Sud si cea de 30 de grade Nord, bazinului
oceanului Indian apartine mai mult emisferei sudice, linia mediana fiind, totodata, paralela de 20
de grade latitudine sudica. Apartinand emisferei estice, axul median al oceanului il constituie
meridianul de 80 de grade longitudine estica.
Spre deosebire de uscat, oceanul planetar prezinta continuitate, astfel din orice punct de
pe suprafata oceanului se poate ajunge cu usurinta in oricare alt punct al acestuia. Datorita
continuitatii bainului oceanic planetar, oceanul Indian comunica intre Africa si Antarctica cu
apele oceanului Atlantic, linia de separatie intre cele doua oceane fiind meridianul de 20 de grade
longitudine estica, acesta trecand prin Capul Acelor. In schimb, spre vest, linia de separatie intre
oceanul Indian si oceanul Pacific nu este este atat de minimalista, granita dintre cele doua oceane
urmand tarmul sudic al peninsulei Malacca, insulele Sumatera, Jawa şi Sumba înconjoară pe la
nord-vest,vest şi sud Australia până în dreptul Capului Wilson (extremitatea sudică a
continentului australian),apoi ţărmul răsăritean al insulei Tasmania iar de aici, spre sud de-a
lungul meridianului de 147 longitudine estică până pe ţărmul Antarctidei.
Țărmurile continentelor ce mărginesc apele Oceanului Indian au in mare parte un contur
drept de-a lungul cărora se inscriu golfuri larg deschise. Astfel,in zona de sud si rasariteana a
Africii, între Capul Acelor si Capul Guardafui, intalnim două golfuri mai importante:Delagoa si
Sofala. Destul de asemănătoare ca aspect sunt si țărmurile nord-estice ale Africii ce mărginesc
spre sud golful Aden si spre vest Marea Roșie.
Pe de alta parte, spre nord,Oceanul Indian pătrunde mai adânc în partea sudică a
continentului asiatic dând țărmului o linie mult mai sinuoasă,delimitând două din cele trei mari
peninsule din sudul Asiei și mărginind spre vest peninsula Indochina. Spre nord-est , țărmurile
insulelor care separă parțial apele Oceanului Indian de marile Mediteranei Asiatice,sunt de
asemenea puțin articulate.
Țărmul de nord-vest al Australiei este ceva mai dantelat înscriind mai multe golfuri și
numeroase promontorii. În schimb, țărmul apusean este aproape drept. Doar in sectorul
răsăritean al acestui golf culmile cele mai sudice ale muntilor Flinders dau un contur mai variat
coastelor,prin prezența unor peniinsule muntoase delimitate de cateva golfuri adânci . La est de
peninsula Adelnide debușează în apele oceanului cel mai mare fluviu al Australiei,Murray(2800
km).
Spre sud apele Oceanului Indian scaldă mai bine de 1/3 din țărmurile Antarctidei,între
meridianele 20-147 grade longitudine estică. Mai puțin crestat decât în zonele mărginite de
Oceanele Pacific si Atlantic,țărmul este dominat de calota glaciară din care se desprind uriașii
ghețari tabulari,ce sunt purtați mai apoi de Curentul Antarctic până în aproprierea paralelei de 40
de grade latitudine sudică. Dintre ghețarii de platformă ce domină țărmurile antarctice ale
Oceanului Indian cea mai mare extindere o au ghețarii Amertsi Shackleton. În aproprierea
țărmului se află Polul Sud Magnetic.Țărmurile au fost cercetate mai amănunțit abia in ultimul
sfert de veac,când s-au întreprins numeroase studii asupra calotei antarctice,ghețarilor de
șelf,zonelor de coastă,proprietaților fizice si chimice ale apelor oceanice,faunei oceanice și
condițiilor climatice din această zonă.
Chiar daca in trecut acest lucru nu parea posibil, dupa creearea canalului Suez, oceanul
Indian a reusit sa comunice prin intermediul Marii Rosii cu Marea Mediterana, acest lucru
ducand spre o intreaga evolutie a transportului de marfuri pe mare, reusind astfel sa reduca
distanta unor rute de navigatie, care in trecut trebuiau sa ocoleasca considerabil. Drept urmare, a
devenit cea mai scurta legatura intre est si vest, fiind de o importanta deosebita in lume. Rutile
maritime sunt incoparabil mai scurte prin Canalul Suez pentru navele care transporta mafuri intre
Europa si Orient, repectiv Australia. Economia de timp pe care o realizeaza navele ce pleaca din
porturile Europei Occidentale sau Europei de Sud variaza intre 40-60%, iar cantitatea de
combustibil se reduce proportional cu distanţele economisite. Sub raportul scurtarii drumurilor
maritime,tarile din bazinul Marii Mediterane si Marii Negre sunt net avantajate, folosirea
canalului asigurandu-le economii substantiale prin scurtarea timpului voiajelor, a distantelor
parcurse, reducerea consumului de combustibil si implicit a cheltuielilor zilnice ale navelor
pentru perioada de timp economisit.
 Trasee si distantele economisite :
-Aproximativ 8% din comertul maritim mondial a trecut prin Canalul Suez in anul 2009

Ruta Prin Canal Prin Cape Distanta economisita

Ras Tanura- 4.144Mm 12.094Mm 7.950Mm

Constanta

Ras Tanura- 4.684Mm 10.783Mm 6.099Mm

Lavera

Ras Tanura- 6.436Mm 11.169Mm 4.733Mm

Rotterdam

Ras Tanura- 8.281Mm 11.794Mm 3.513Mm

New York

Jeddah- 1.320Mm 11.207Mm 9.887Mm

Piraeus

Jeddah- 6.337Mm 10.743Mm 4.406Mm

Rotterdam

Tokyo- 11.192Mm 14.507Mm 3.315Mm

Rotterdam

Singapore- 8.288Mm 11.755Mm 3.647Mm

Rotterdam