Comunicare Si Predare Creativa La Elevii Cu CES PDF

Str. Tabaci, Nr.
4, cod 200642, Craiova, Dolj,

Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
E-mailliceuldeartacv2007@yahoo.com
Revista on-line, la nivel

judetean pentru toate ariile
curriculare dedicate cadrelor
didactice din învățământul
preuniversitar
COMUNICARE
ȘI
PREDARE
CREATIVĂ
Anul I
Nr1 Mai 2015
1
Str. Tabaci, Nr. 4, cod 200642, Craiova, Dolj,
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Revista on-line, la nivel judetean pentru toate

ariile curriculare dedicate cadrelor didactice din
învățământul preuniversitar
Cod de identificare ISSN si ISSN-L/inregistrarea Bibliotecii Nationale a Romaniei:

Comunicare și predare creativă (Online) =ISSN
2457 - 4473
ISSN-L 2457 - 4473
Conţinutul materialelor publicate în această revistă reprezintă exclusiv responsabilitatea autorilor.
Coordonatori revistă:
 prof. Mirea Ileana Dora
 Prof. Grecu Daniela
 Prof. Croitoru Lucia
 Prof. Anghel Katerina Iulia
Mai 2015
2
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
CUPRINS
ARGUMENT 4
“DEZVOLTAREA ABILITATILOR CREATIVE DE PREDARE SI COMUNICARE” 5
2014-1-RO01-KA1-101-000267
CREATIVITATE ȘI MOTIVARE PRIN COOPERARE ÎN INTEGRAREA EUROPEANA A 11
PROCESULUI EDUCATIV
INTEGRAREA CREATIVITĂȚII ȘI A INOVAȚIEI ÎN PROCESUL DIDACTIC 16
CREATIVITATE ȘI MOTIVARE PRIN CURSURI DE FORMARE EUROPENE 19
COMUNICAREA - MIJLOC ȘI SCOP ÎN EDUCAȚIE 22
COMUNICARE PRIN LECTURĂ CREATIVĂ 24
TEHNICI CREATIVE ÎN INTERPRETAREA TEXTULUI LITERAR 27
„STRETCHINGUL” IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT 33
EVALUARE TRANSDISCIPLINARÃ - FEED-BACK PENTRU PROFESOR ŞI ELEV 35
MESSENGERUL ŞI E-MAILUL, MIJLOACE MODERNE DE COMUNICARE, 38
PREDARE ŞI ÎNVĂŢARE
METODE INTERACTIVE PE CARE LE POATE FOLOSI PROFESORUL CU ELEVII SĂI 41
TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT 43
NOI METODE DE PREDARE ŞI COMUNICARE 47
LA PEDAGOGIE DU PROJET 49
ARTA DE A COMUNICA SAU COMUNICAREA PRIN ARTĂ 51
ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ-LECȚIE LA MUZEU 53
METODE INTERACTIVE ÎN PREDAREA RELIGIEI 57
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA ECONOMIEI 60
METODE MODERNE ÎN PREDAREA ȘI ÎNVATAREA ISTORIEI. APLICATII PRACTICE 64
METODE ŞI TEHNICI PENTRU O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ 67
MODALITĂȚI DE UTILIZARE A MIJLOACELOR GRAFICE ȘI A HĂRȚILOR ÎN 69
LECȚIILE DE GEOGRAFIE
COMUNICAREA DIDACTICĂ LA COPILUL CU CES 71
EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂRII FIZICII ŞI CHIMIEI PRIN FOLOSIREA TEHNICILOR 75
INFORMAŢIONALE COMPUTERIZATE
STRATEGII INOVATIVE DE STIMULARE A MOTIVAŢIEI 79
INVATATORUL SI EDUCAREA CREATIVITATII 81
INTEGRAREA COMPONENTEI TIC ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ LA DISCIPLINA
ISTORIE 83
PROIECTUL EDUCATIV EXTRACURRICULAR „MATEMATICĂ DE HALLOWEEN” 88
ELEMENTE DE DIDACTICĂ MODERNĂ ÎN SPRIJINUL ÎMBUNĂTĂŢIRII 91
DEPRINDERILOR DE CITIRE – SCRIERE LA ELEVII CICLULUI PRIMAR
3
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
ARGUMENT
Coordonator Proiect de Mobilități Școlare

“Dezvoltarea abilităților creative de predare și comunicare”
Prof. Ileana Mirea
Această revistă reunește lucrările prezentate în cadrul mesei rotunde “Noi metode de
predare și comunicare”, organizate în data de 15 05 2015 la liceul de Arte “Marin Sorescu”,
Craiova, in cadrul proiectului de mobilități școlare aflat în derulare in instituția noastră,
incepând cu data de 01 08 2014, pe o perioadă de un an, pînă la 31 07 2015, având numărul
de referință 2014-1-RO-01-KA101-000267.
Obiectivul general este schimbul de bune practici cu accent pe noi metode de predare
și comunicare în procesul instructive-educativ precum și exemple de activități practice care
uzează de metode si tehnici innovative însușite la cursurile de formare de către beneficiarii de
burse de formare.
In contextul educatiei moderne europene bazate pe comunicare in vederea potentarii
calitatii de dascali vizionari si a valorilor personale ale fiecarui elev , acest eveniment este
menit sa evidentieze ultimele metode de predare bazate pe creativitate in comunicare.
Astfel accentul va fi pe calitatea actului educativ bazat pe mijloace de predare si
comunicare care sa raspunda noilor provocari din domeniul educativ la nivel european cu
predilectie exemple de buna practica care sa stimuleze si sa evidentieze calitatile fiecarui elev
Activitatea va contribui la amplificarea de catre staful implicat in educatie, a
tehnicilor si uneltelor pentru realizarea unor solutii inovative la problemele intalnite in
procesul educativ. S-au deprins abilități de stimulare a interesului tinerilor pentru o mai bună
relaționare și studiere a lumii în vederea formării unei atitudini responsabile si implicate.
Există o dorință de imbunătățire a tehnicilor de stimulare a imaginației ăi comunicării
eficiente a elevilor. Pe de altă parte profesorii au făcut cunostință cu metode de invățare
cooperativă, ca tehnică care va imbunătăți performanța elevilor, s-au construi relatii pozitive
între elevi, cu accent pe integrarea elevilor cu CES sau a celor de etnie rroma si s-a ajuns la
la acumularea de experiențe necesare pentru o dezvoltare sănătoasa, socială, psihologică și
cognitivă.
S-a accentuat idea participării la cursuri de formare in Europa care vor fi folositoare in
dezvoltarea profesionala ca si cadre didactice moderne. Evenimentul vine in intâmpinarea
nevoilor în continuă creștere, în demersul formării, prin raportarea la standardele europene
din învătământ ale profesorilor, intrucat acestia se confrunta cu cerinta implementarii de noi
abordari metodologice, practice, bazate pe inventivitate, imaginatie, creativitate, comunicare
eficienta, in vederea cresterii motivatiei de a invata. Elevii scolii noastre sunt din ce in ce mai
greu de motivat dat fiind dezvoltarea in sfera tehnologiilor si expunerea la informatie fara
efort.
De aceea profesorii au misiunea de creea un invatamant bazat pe gandire creativa , in
care toti elevii isi vor gasi implinirea asteptarilor
4
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
“DEZVOLTAREA ABILITATILOR CREATIVE DE PREDARE SI COMUNICARE”

2014-1-RO01-KA1-101-000267
Coordonator proiect Prof. Mirea Ileana Dora
Dimensiunea Europeană a Liceului de Arte Marin Sorescu a fost stabilită prin

mobilități şcolare cu scopul promovării și îmbunătățirii strategiilor și metodelor de predare, în
concordanță cu ultimele noutăți la nivel european odata cu finanţarea prin programul
Erasmus+ a 6 mobilitaţi in cadrul proiectului Dezvoltarea abilitaţilor creative de predare şi
comunicare cu nr. de referinta 2014-1-RO01- KA101-000267.
Prezenţă activă în peisajul artistic al urbei, Liceul de Arte „Marin Sorescu” este școală
Europeană în anul 2005, deschizându-și porțile în fața doritorilor de cunoaștere și frumos
având un corp profesoral de exceptie (peste 150 de cadre didactice și colaboratori) și o bogată
tradiție pedagogică acumulată în 50 de ani de existență.
In urma unui proces de selectie transparent( prin publicarea la avizierul scolii si anunt
pe grupul scolii artams@yahoogroups.com), desfasurat in perioada 01 08 2014 – 22 08 2014,
au fost alese de catre o comisie de selectie, conform deciziei din 27 07 2014 nr. 49.2, 6
cadre didactice dornice de perfectionare si care au intrunit criteriile de selectie.
Institutia organizatoare este MOTIVATED LEARNING FOR EVERYONE Prof. M
Lalkov, 3 1407, Sofia, Bulgaria, website:http//mlfe.info email:kina_dimitrova@hotmail.com;
Organizator: Kina Dimitrova. Am ales acest provider deoarece si-a dovedit seriozitatea de-a
lungul intregului proces precedent candidaturii si ulterior acesteia prin informatiile valoroase,
promptitudinea cu care s-a realizat schimbul de informatie si personalitatea deschisa a
organizatorului de cursuri.
Pana in prezent s-au desfasurat cele ;ase mobilități prevăzute in cadrul proiectului
nostru dupa cum urmeaza:
In perioada 20-24 octombrie 2014 d-na profesor de informatica Daniela Grecu a
participat la cursul de formare, „Improving teaching and communication skills in the
classroom”- Spania , Barcelona iar in perioada 3-7 noiembrie 2014, Ileana Dora Mirea, prof
de lb engleza si Dinca Monica prof. de arte vizuale au participat la cursul “Cooperative and
Inquiry –Based Learning. Stimulating Students Creativity and Motivation “ – Londra, Marea
Britanie și în perioada 16-20 martie d-nele profesoare Ciolacu Emanuela, Croitoru Lucia și
Anghel Katerina iulia au participat la cursul Enhancing students Motivation through Inquiry –
based learning- la Stratford Upon Avon, UK.
Pentru participarea la cursurile de formare, dupa anuntarea rezultatelor in cadrul AN,
viitorii participanti au luat legatura cu organizatoarea cursului dna Kina Dimitrova din cadrul
instituiei organizatoare “Motivated Learning for everyone”( http://mlfe.info ). Aceasta a
informat despre locatia de desfasurare a cursului (in acelasi hotel in care s-a facut si cazarea
majoritatii participantilor in Barcelona si Language Link 6 Duke's Road, London WC1H
9AD, United Kingdom +44 20 3214 8250 pentru cursul din Londra)), orele de desfasurare,
materialele care trebuiau pregatite pentru prezentarea de inceput, si pentru activitătile la clasă
în strânsa legătură cu tematica cursului: creativitate, cooperare şi tehnici motivationale,
pentru a face faţă provocărilor unui schimb educaţional, cultural etc.
S-a procedat la informarea apoi pe Internet despre atractiile turistice, orele de vizita,
taxele percepute cu scopul de imbogatire a bagajului cultural (Sagrada Familia, Parcul Güell,
Montjuic, artera La Rambla, etc), artistul care au stat la baza frumoastelor creatii
arhitectonice (Antonio Gaudi) si principalele atractii turistice ale Londrei: Palatul
Buckingham, Covent Garden, Trafalgar Square, British Museum, Victoria and Albert
5
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Museum, Big Ben si Cladirile Parlamentului, Muzeul de Istorie Naturala etc). între cele 4 ţări
participante la curs(Estonia- 4 participanti), Bulgaria(4 participanti), Romania (2
participanti), Croatia ( 1 participant).
Premergător cursului, s-au purtat discutii cu organiziatorul de curs Kina Dimitrova, in
vederea completarii actului tripartit, mobility agreement, a acordului cu institutia
organizatoare, a confirmarii de implementare si participare. Accesarea grupului cursului pe
facebook, a website- ului instituitiei organizatoare. Participantii la curs au primit informatii
privind tematica cursului, programul de curs detaliat, completandu-se un chestionar al
asteptarilor la curs.
D-na Grecu , d-na Mirea, d-na Dinca, d-na Ciolacu, d-na croitoru și d-na Anghel au
primit informatii despre formatorul cursului, domnul Klaas Geussens la cursul din Barcelona
si d-na Reneta Bozhkankova pentru cursul din Londra și Katarina Jakšić profesor de limba
si litaratura croata. Toti participantii au pregatit un portofoliu electronic cu prezentari
multimedia despre Romania, Dolj, Craiova si Liceul de Arte “Marin Sorescu”, cateva pliante
despre oras si scoala, Insa, fata de celelalte participari (Comenius si Grundtvig) abordarea
prezentarii din prima zi nu a depins de aceste materiale. Fiecare a trebuit sa se prezinte, sau sa
si prezinte tara, orasul scoala prin viu grai sau in cadrul activitatilor creative sip e baza de
chestionar( Inquiry Based Learning ).Tarile participante au fost in cazul cursului din
Barcelona -9 Turcia (dintre care 2 directori, un consilier educativ-psiholog, 2 prof engleza, 1
limba germana, alte discipline)
- 7 Polonia (2 reprezentatnti de la un ONG, 4 din invatamantul primar, 1 prof de
matematica)
- 3 Romania (2 info, 1 turism)
- 2 Bulgaria (1 prof de lb spaniola, 1 prof de limba bulgara) si la Londra (Estonia- 4
participanti), Bulgaria(4 participanti), Romania (2 participanti), Croatia ( 1 participant).
În decursul celor 5 zile au fost trecute în revistă și exersate o serie de metode și tehnici
creative, interactive de predare și învățare la cursul „Improving Teaching and
Communication Skills in the Classroom”- Spania , Barcelona dupa cum urmeaza:
- JIGSAW - Discutarea pe grupe de câte 4 persoane a sistemelor educaționale din țările
fiecărui participant, răspunzându-se la 4 întrebari; schimbarea grupurilor, și crearea altora
noi unde se realizau discuții prin specializarea pe cate o întrebare; se revenea la grupurile
inițiale și erau prezentate răspunsurile din grupurile specializate.
- Joc de concentrare – CLAP A PHRASE- fiecărui participant i-a revenit 1 literă sau 2
și trainer-ul scrisa pe flipchart o frază relativ scurtă, formată din maxim 15 cuvinte, iar
fiecare participant trebuia să bată din palme atunci cand ii venea rândul la litera sa, iar la
pauză trebuia să batem din palme de 2 ori; scopul activității era de sincronizare și de lucru în
echipă.
- Completarea unui chestionar personal MY FAVORITES (culoare, mancare, film,
vacanta de vis, actor, persoana, etc) cu scopul ca in zilele urmatoare in urma discutiile sa fie
identificata de catre alt participant persoana care corespunde descrieri din fisa.
- Joc BINGO cu 25 de intrebari cu raspunsuri scurte gen YES/NO (grupate 5X5) cu
care trebuia sa trecem pe la fiecare participant sa i le adresam si in cazul in care facem o linie
sau o coloana numai de YES sa strigam BINGO. Scopul jocului a fost de spargere a ghetii si
de intercunoastere.
- CLOUD - fiecare participant a fost invitat sa isi scrie parerea privind calitatile unui
profesor urmat de discutii pe marginea celor scrise.
6
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
- ROUND ROBIN – a fost organziata o mare masa rotunda in care fiecare participant a
prezentat standardele unui bun profesor, la care ceilalti participant aceau adaugiri, exemple –
contraexemple.
- 3 MIN INTERVIEW– interviu de 3 minute/persoana in perechi si apoi prezentarea in
fata tuturor a celeilate persoane (disciplina predate, vechime, familie, hobby-uri, etc).
- Jocuri care stimuleaza comunicarea si pune in evidenta barierele lingvistice
(MASTER DESIGNER - constructia unui obiect din figuri geometrice in care coordonatorul
nu are voie sa arate modelul ci doar sa spuna unde sa fie asezate figurile și THE ISLAND
GAME - identificarea unor insule gemene in functie de indiciile pe care le ofera cealalta
persoana – lunga, seaman cu o portocata, varful de sus in A2, varful de jos in D10, etc).
- TPR (Total Physical Response) - exemplu de invatare a unei limbi straine (in cazul
nostru a limbii olandeze – 10 comenzi de genul Deschide usa, Inchide usa, Stai jos, Ridica-te,
etc) in doar 5 minute prin metoda raspunsului fizic total
- DOMINO – joc care pune in evidenta comunicarea scrisa (fiecare participant a primit
unul sau doua biletele pe care erau scrise anumite comenzi de genul: Daca cineva ia un pix in
mana atunci tu te invarti in jurul scaunului de 3 ori, Daca cienva bate palma cu profesorul
atunci tut e ridici si spui COOL, etc
Mijloace folosite în cadrul cursului au fost videoproiectorul, flipchart, fișe de lucru, note de
curs, markere, lipici, foarfeci, hârtie colorată, laptop, etc.
Ca și metode de predare utilizate de catre formator: expunere, dialog, conversatie, exemple,
jocuri nonformale, grupuri de lucru, , etc
Pentru a populariza și promova activitățile de formare finanțate prin Agentia Națională,
precum și pentru a prezenta metodele și tehnicile utilizate și însușite în cadrul cursului de
formare “Improving Teaching and Communication Skills in the Classroom” am propus în
Calendarul Activităților Educative Judetene la nivelul judetului Dolj, pe anul 2014-2015 o
masă rotundă județeana cu titlul "Noi metode de predare si comunicare" (activitatea este deja
aprobata si se regaseste aici http://www.ccddj.ro/perfectionare.php ) la care vor participa
cadrele didactice din județ (aproximativ 100), de diferite specialități, din mediul rural și
urban.
In cazul cursului “Cooperative and Inquiry- Based Learning. Stimulating students creativity
and Motivation”, Londra 3- 7 noiembrie 2014 stagiul care s-a desfasurat pe parcursul a 5
zile, a avut ca scopuri generale: metode creative de predare pe baza de cooperare si
colaborare, tehnici de lucru in grup si pe perechi, invatarea pe baza de chestionare/ intrebari,
acesarea resurselor web pentru invatarea creativa si tehnici motivationale.
Obiectivele cursului au fost: cunoasterea si promovarea exemplelor de bunã practicã cu
impact asupra procesului de invatamant intercultural in Comunitatea Europeanã; formarea de
competente psiho-pedagogice didactice si sociale care aplicate in plan practic sã favorizeze
educatia interculturala; formarea de competente necesare in elaborarea si derularea de
proiecte Erasmus+.
Activitatea de formare s-a desfasurat dupa urmatorul program:
 Duminica: sosire, cazare la hotel Central, Londra. Tur al zonei ( Bloomsbury)
 Luni – 3 11 2014 ora 14:00- 18:00 inregistrare, ice-breaking session: Kina Dimitrova,
organizator, Reneta Bozhankova, formator. Introducere in invatarea cooperativa,
invatare prin cooperare si colaborare, promovarea interdepentei pozitive. the language
tree;-3 wishes game; My three wishes; Artifact game; My visit card; Acrostic games;
 Marti: 4 11 2014 -sesiuni de team building, invatare prin cooperare si gandire laterala;
activitati de grup pentru instalarea climatului de lucru si a lucrului pe grupe;
conceptul de invatare pa baza de intrebari; metode de implementare cu accent pe
7
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
diferentele dintre abordarea traditionala si invatarea pe baza de intrebari/ chestionare.

Ice- braking techniques: Assumption boosting; laddering; exaggeration, brain-
sketching, reversal; storyboarding; random input; decision tree; slip writing; fishbone;
my mystery spot Tuckman‟s Team Development Model( Forming; Storming;
Norming; Performing); Lateral thinking- Creativity- offering a new perspective on
simple things. Inquiry- based learning – group work- questionnaires-cultural,
geographical features
 Miercuri 05 11 2014:metodede predaredezvoltarea de abilitati de lucru in
echipa;cooperare in clasa, metoda jigsaw; lectia pe baza de chestionar; planificare de
lectie bazata pe chestionar .
 Joi: 06 11 2014 invatare colaborativa; tehnici colaborative, folosirea tehnologiei in
invatarea pe baza de chestionar; abilitati cheie in invatarea pe baza de chestionar.
 Vineri 07 11 2014 strategii de invatare prin cooperare; predarea abilitatilor sociale
pentru lucru pe echipe eficient; dificultati posibile si provocari pentru aplicarea
invatarii cooperative si a celei pe baza de intrebari in clasa, acesarea surselor de
internet pentru invatarea pe baza de intrebari (www.slideshare.net;
www.simaulaproject.eu; www.eduwebinar.com.au; www.prezzi.com ); dezbatere
Home- Schooling .
La acestea s- au adugat prezentări video și prezentări PowerPoint, exemple de bună
practică; discutii libere in care au fost vizate diferentele sau asemanarile dintre sitemele
educative ale tarilor participante; schimbul intercultural.
Dimensiunea culturala a fost realizata si prin vizitarea pricipalelor atractii turistice,
culturale din Londra: Big Ben; The Houses of Parliament;The Tower of London, Tower
Bridge; Picadilly Circus, Nelson Column, Buckingham Palace; -the Changing of the Guards,
British Museum, Madame Tussauds; St Paul‟s Cathedral, Westminster Abbey, London Eye;
Covent Garden; “Natural History Museum; “Albert and Victoria” Museum”. Seara muzicala-
”Charlie and the Chocolate Factory”-musical–Theatre Royal Drury Lane; St. James Park,
HydePark; Regent‟sPark.
In perioada 16- 20 martie s-au desfasurat ultimele trei mobilitati din cadrul proiectului
nostrum la cursul: Motvating students through Inquiry- Based Learning “- Stratford – Upon-
Avon , Marea Britanie, sub indrumarea aceleiasi institutii organizatoare Motivated Learning
for Everyone.Stagiul care s-a desfasurat pe parcursul a 5 zile, a avut ca scopuri generale:
„Inquiry – based learning“, metode creative de predare pe baza de cooperare si colaborare,
tehnici de lucru in grup si pe perechi, invatarea pe baza de chestionare/ intrebari, acesarea
resurselor web pentru invatarea creativa si tehnici motivationale.
Locatia cursului a fost http://www.theardenhotelstratford.com/ Arden Hotel.
Programul cursului:
Vineri: sosire Londra( Luton airport)Sambata: vizitare catorva din atractiile turistice ale
Londrei: Buckingham Palace.
Sambata: sosire in Stratford – upon -Avon
Cazare : Premier Inn ( Ciolacu Emanuela)
Falcon Hotel ( Croitoru Lucia si anghel Katerina).
Activitatile au cuprins:
- Ice breaking activity pentru cunoasterea fiecaruia in cerc (name – one noun regarding
England – move) – fiecare repeta ce a zis celalal tinainte. Test your motivation as a
teacher – quiz- Teasteaza- ti motivatia.
- Desenarea simbolului pentru motivatie- compararea si dicutarea rezultatelor.
8
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
- Cinci ingrediente cheie pentru imbunatatirea motivarii elevilor- prezentare.

Demonstratie – profesor de geografie voluntar trebuie sa motiveze elevii sa invete
depre anglia One volunteer is a geography teacher, who has to motivate studens to
learn about England – demonstration
- Proiect – profesorii sunt impartiti in 5 grupe – feicare grup alege un ingredient sa
obtina metode de imbunatatire a motivatiei elevilor ( elev, profesor , continut,
mediu)roject -Dupaaceea prezinta rezultatele in fata clasei.
- Cat de multe stiu despre Stratford– quiz
- Warm-up – participantii scriu un substantiv cu provire la Stratford- upon – Avon .
fiecare trebuie sa aleaga la intamplare o bucata de hartie si sa scrie un paragraf despre
subsatntivul cuiva.
- Ce este un citat chestionar- quiz.
- Ce este Inquiry-based learning – presentation
- Tipuri de intrebari conform lui Bloom – participantii lucreaza pe perechi alegand un
subiect si intreband de amintire , intelegere, aplicare.etc.
- Straight-face – participantii intreaba diverse intrebari unui voluntar care trebuie sa
adopte o fata fara expresie si sa raspunda confirmativ , cum ar fi „da, de fapt“
- Animal bingo –intrebari de ghicire a animalului ales. asking questions trying to guess
the chosen animal.
- Comparare -Comparison: traditional vs. inquiry based approach – prezentare si
demonstrare pe temele din obiecte diferite scolare
- Pregatirea lectiei „ Inquiry-based lesson“ – participantii muncesc in grupe si pregatesc
lectia bazata pe chestionar . Fiecare grup primeste tematica in functie de materia
predata( prof. de matematica – fractii, prof. de engleza – past perfect, prof de stiinte-
mamifere, prof. de litaratura- Hamlet etc.)Dupa pregatire, ei demonstreaza lectia
printr-un exemplu de mico-teaching)
- Socrates' way – intrebari in felul cum obisnuia Socrates.
- Crearea dialogului( intreaba si raspunde)si performarea lui dupa care audienta
ghiceste tipul de conversatie si actorii.
- Eseul Dyadic (binar) (The secret life of kids online)
- Dezvltarea gandirii laterale prin intrebari
- Lumile se ciocnesc: prezentarea romanului“ Crima si pedeapsa“ prin abordarea bazata
pe chestionar- lucru prin cooperare
- Ice-breaking activity: Fact or fiction (2 adevaruri, 1 minciuna)
- Organizator grafic: cate intrebari poti obtine pe un subiect trivial ca : shopping – din
punct de vedere psihologic, economic si alte perspective.
- Proiect dezbatere-Debate project (Teacher's way vs. Google's way) – profesorii sunt
impartiti in doua grupe , pros si cons.. principala dezbatere este : „Elevii nu au nevoie
de profesori cand au Google“. Feicare grup pregateste si prezinta proiectul.
- What happens next – ce se intampla apoi? Dupa prezentarea video , prof. intreaba
elevii ce se va intampla dupa in scenariu si elevii vin cu raspunsuri.
- Create and present „New World System folosind Inquiry-based approach
(cooperative work)
- Warm-up: Inside-outside circle – participantii se intreaba reciproc, in timp ce cercul
se misca.
- Have you ever – joc jucat in cerc. Un participant caree in mijloc trebuie sa vina cu
intrebari incepand cu „ ai ....vreodata?“, toti al caror raspuns este da trebuind sa
schimbe scaunul.
9
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
- Role-playing debate –elevii sunt profesori si invers. Ei scriu plangeri si intrebari unul
altuia si performeaza sub forma unei dezbateri.
- Creand poveste pe baza a trei cuvinte alese la intamplare. Creating the story on the
basis of 3 randomly selected words. Story-boarding – fiecare poveste trebuie sa aiba
un cadru de desfasurare, personaje , probleme si solutii.
La aceasta experienta educativa s-a adaugat experienta culturala care a cuprins explorarea
cadrului natural al localitatii Stratford- Upon- Avon, vizitarea unor atractii turistice de
numele carora se leaga opera si viata renumitului scriitor englez William Shakespeare,
vizionarea unor reprezentatii in aer liber din piesele shakesperiene ( Romeo si Julieta);
socializare la un restaurant cu specific thailandez; familiarizarea cu modul de viata, traditiile
engleze precum si obiceiurile cotidiene si limbajul de zi cu zi al locuitorilor nativi, exersarea
abilitatilor de vorbire in limba engleza si stabilirea de contacte cu profesorii de la curs in
vederea unei colaborari viitoare in cadrul unui parteneriat Erasmus+ sau al unui proiect de
mobilitati KA1. Aranjamentele organizatorice (cazare si masa) au fost excelente.
Comunicarea intre participant-formator-organziator a fost extreme de deschisa.Calitatea
cursului a fost exce-lenta.Desigur, nu am fi putut traversa aceste frontiere interculturale fără
sprijinul financiar primit în cadrul Programului Erasmus+, ocazie cu care mulţumesc
ANPCDEFP pentru această oportunitate.
Activitatile de formare a fost realizată cu sprijinul financiar primit de la Comisia Europeana,

prin Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii
Profesionale (ANPCDEFP), în cadrul Programului ERASMUS+, proiecte de mobilitate
școlară.Continutul prezentului material reprezinta responsabilitatea exclusiva a autorului si
AN si Comisia Europeana nusunt responsabile pentru modul in care continutul informatiei
va fi folosit.
10
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
CREATIVITATE ȘI MOTIVARE PRIN COOPERARE

ÎN INTEGRAREA EUROPEANA A PROCESULUI EDUCATIV
Prof. Mirea Ileana Dora- Liceul de Arte “ Marin Sorescu”

Prof. Dincă Monica-Liceul de Arte “ Marin Sorescu”
Motto: “Fortune favours the Brave”
Recunoașerea Europeană a alinierii Liceului de Arte Marin Sorescu la ultimele

tendințe educative europene, a fost stabilită prin mobilități şcolare cu scopul promovării și
îmbunătățirii strategiilor și metodelor de predare, în concordanță cu ultimele noutăți la nivel
european odata cu finanţarea prin programul Erasmus+ ( http://www.erasmusplus.ro/.) a 6
mobilitaţi in cadrul proiectului “Dezvoltarea abilitaţilor creative de predare şi comunicare” cu
nr. de referinta 2014-1-RO01- KA101-000267.
Proiectul de mobilitati scolare continua o traditie de aliniere la practicile europene a
Liceului de Arte „Marin Sorescu”care devine școală Europeană în anul 2005, deschizându-și
porțile în fața doritorilor de cunoaștere, frumos, dorinta de perfectionare.
In urma unui proces de selectie transparent( prin publicarea la avizierul scolii si
anunt pe grupul scolii artams@yahoogroups.com), desfasurat in perioada 01 08 2014 – 22 08
2014, au fost alese de catre o comisie de selectie, conform deciziei din 27 07 2014 nr. 49.2,
6 cadre didactice dornice de perfectionare si care au intrunit criteriile de selectie.
Institutia organizatoare este MOTIVATED LEARNING FOR EVERYONE,
Bulgaria, provider Kina Dimitrova care și-a dovedit seriozitatea de-a lungul intregului proces
precedent candidaturii si ulterior acesteia prin informatiile valoroase, promptitudinea cu care
s-a realizat schimbul de informatie si personalitatea deschisa a organizatorului de cursuri.
Cele șase mobilitati prevăzute în cadrul proiectului nostru sunt dupa cum urmeaza:
În perioada 20-24 octombrie 2014 d-na profesor de informatica Daniela Grecu a
participat la cursul de formare, „Improving teaching and communication skills in the
classroom”- Spania , Barcelona. In perioada 3-7 noiembrie 2014, Ileana Dora Mirea, prof de
lb engleza si Dinca Monica prof. de arte vizuale au participat la cursul “Cooperative and
Inquiry –Based Learning. Stimulating Students Creativity and Motivation “ – Londra, Marea
Britanie, iar in perioada 16- 20 martie 2015, ultimele trei mobilitati s-au desfasurat la
Stratford- upon- Avon, U.K. la cursul “ Enhancing Students‟ Motivation through Inquiry-
Based Learning “, unde au participat d-na Ciolacu Emanuela , profesor de limba franceza, d-
na Aghel Katerina Iulia, profesor de educație fizică si sport și d-na Croitoru Lucia, prof. de
istorie.
În vederea participării la cursurile de formare, dupa anunțarea rezultatelor în cadrul
AN, viitorii participanți au luat legatura cu organizatoarea cursului d-na Kina Dimitrova din
cadrul instituției organizatoare “Motivated Learning for everyone”( http://mlfe.info ). Aceasta
a informat despre locația de desfășurare a cursului (în același hotel în care s-a facut și cazarea
majoritătii participanților în Barcelona, Language Link 6 Duke's Road, London WC1H 9AD,
United Kingdom, pentru cursul din Londra, si Arden Hotel – la Stratford- Upon -Avon), orele
de desfășurare, materialele care trebuiau pregatite pentru prezentarea de inceput, si pentru
activitătile la clasă în strânsa legătură cu tematica cursului: creativitate, cooperare şi tehnici
motivationale, pentru a face faţă provocărilor unui schimb educaţional, cultural etc.
S-a procedat la informarea apoi pe Internet despre atracțiile turistice, orele de vizită,
taxele percepute cu scopul de îmbogatire a bagajului cultural (Barcelona-Sagrada Familia,
Parcul Güell, Montjuic, artera La Rambla etc), artistul care a stat la baza frumoastelor creații
11
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
arhitectonice (Antonio Gaudi), principalele atracții turistice ale Londrei: Palatul Buckingham,
Covent Garden, Trafalgar Square, British Museum, Victoria and Albert Museum, Big Ben si
Cladirile Parlamentului, Muzeul de Istorie Naturala etc) si insusirea de informatii privind
opera si viata marelui scriitor englez William Shakespeare, la Stratford- Upon - Avon , prin
intermediul grupului comun creat de organizator pe facebook pentru fiecare curs, premergator
activitatii de formare.
S-au purtat discuții de către coordonator cu organiziatorul de curs Kina Dimitrova,
anterior cursului, în vederea completării actului tripartit, mobility agreement, a acordului cu
institțtia organizatoare, a confirmării de implementare și participare. Prin accesarea grupului
cursului pe facebook, a website- ului instituiției organizatoare, participanșii la curs au primit
informații privind tematica cursului, programul de curs detaliat, completându-se un
chestionar al așteptărilor la curs.
D-na Grecu, d-na Mirea, d-na Dinca, d-na Ciolacu , d-na Anghel si d-na Croitoru, au
primit informatii despre formatorul cursului, domnul Klaas Geussens la cursul din Barcelona
si d-na Reneta Bozhkankova pentru cursul din Londr si d-na Katarina Jakšić pentru cursul de
la Stratford- Upon- Avon .Toti participantii au pregatit un portofoliu electronic cu prezentari
multimedia despre Romania, Dolj, Craiova si Liceul de Arte “Marin Sorescu”, cateva pliante
despre oras si scoala, Insa, fata de celelalte participari (Comenius si Grundtvig) abordarea
prezentarii din prima zi nu a depins de aceste materiale. Fiecare a trebuit sa se prezinte, sau sa
si prezinte tara, orasul scoala prin viu grai sau in cadrul activitatilor creative si pe baza de
chestionar ( Inquiry Based Learning ).
Ca si metode si tehnici inovative de lucru, in cele 5 zile de curs, au fost exersate
ultimele descoperiri in materie de lucru pe grupe, invatarea bazata pe chestionar, invatarea
prin cooperare, dezbaterea pentru luarea unei decizii, JIGSAW (discutarea pe grupe de câte 4
persoane a sistemelor educaționale din țările fiecărui participant), CLAP A PHRASE (joc de
concentrare), MY FAVORITES (completarea unui chestionar personal), ROUND ROBIN
(masa rotunda unde au fost prezentate standardele unui bun professor), 3 MIN INTERVIEW
(intercunoaștere), MASTER DESIGNER & THE ISLAND GAME (Jocuri care stimuleaza
comunicarea și pune în evidență barierele lingvistice), TPR (Total Physical Response), Ice-
beraking techniques: the language tree; wishes game; My three wishes …- choose an object
to tell you who you are; My visit card; Cooperative learning vs Collaborative learning;
Assumption boosting; laddering; exaggeration, brain-sketching, reversal; storyboarding;
random input; decision tree; slip writing; fishbone; my mystery spot; B. Tuckman‟s Team
Development Model (Forming; Storming; Norming; Performing)
Lateral thinking- Creativity- offering a new perspective on simple things; Inquiry- based
learning – group work- questionnaires-cultural, geographical features; Test your motivation
as a teacher – quiz; demonstrations; Straight-face; Animal bingo –Dyadic (binar) essay (The
secret life of kids online); Developing lateral thinking through asking questions; Worlds
collide: presenting Crime and Punishment through traditional and inquiry approach
(cooperative work); Fact or fiction (2 truths, 1 lie);Graphic organizer; Debate project
(Teacher's way vs. Google's way); What happens next ; Inside-outside circle – participants
are asking questions one another, while the inside circle is moving; Have you everRole-
playing debate ; Story reconstruction.
12
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Metoda inovativă a celor șase pălării gânditoare-Edward de Bono

asumarea de roluri în cadrul unei dezbateri în cadrul orelor de limba engleză-
“Cele șase pălării gânditoare” ( Six Thinking Hats ) – este o tehnica de învățare,
comunicare și de stimulare a creativității care a intrat în manuale și in programele de MBA.
Conceptul provine de la părintele conceptului gândirii laterale (rezolvarea problemelor și a
conflictelor prin abordarea din unghiuri diferite), Edward de Bono, personalitate inclusă într-
un top al celor 100 de oameni care au schimbat istoria lumii.Teoriile si conceptele lui au fost
preluate și aplicate în sistemele de educație din mai multe țări.De asemenea, sunt folosite si in
sectorul privat, in cadrul unor companii importante de pe toate continentele lumii.
De Bono a observat ca oamenii moderni sint « victime « al vitezei, ale informatiei
care ne asaltează pe toate canalele, zilnic. Și atunci, involuntar, oamenii aleg 1-2-
3 comportamente din cele 6 posibile, aceasta alegere viciind rezultatul. E ca și cum am dori
să jonglăm cu 6 oua nefierte și alegem doar 3 dintre ele. Consecința ?….Evident, pierderea
unor dintre ele……Cum procedăm când, într-o situație, noi am ales unele dintre acele oă, iar
partenerii nostri, altele……de exemplu, noi suntem preponderent pozitivi si creativi, iar
ceilalti, sint focusati către critică……. ? Rezultatul este exploziv….Tehnica celor 6 palarii
ajuta la dezvoltarea tuturor comportamentelor, atat in sensul folosirii lor, cat si in vederea
identificării acestora la persoanele cu care intrăm în contact.
TITLUL ACTIVITATII: GROUP WORK: “THE SIX THINKING HATS” ( DEBATE)

Grupul țintă este alcatuit din elevii clasei a VIII-a cu
un număr de 20 de participanti. Activitatea are o
durata de 50 min.
Obiectivul principal: predarea lectiei “Exploring the
world”, folosind metoda non-formală a celor sase
palarii gânditoare
Locație: sala de clasă
Metode pedagogice utilizate: învățarea vizuală și
practică
Materiale necesare: pălării colorate (rosu-intuitie;
alba- informatie; galbenă- optimism; albastră-
gândire;verde - creativitate; neagră-sentimente);
worksheets by Paul Foreman-
www.inspiration.moonfruit.com
DESCRIEREA ACTIVITATII:
Profesoara împarte clasa în grupe de 4 elevi folosind
bomboane colorate similar sau jetoane perechi cu
atracții turistice din Londra Elevilor li se explică
participarea la o dezbatere pe roluri urmand exemplul unei activitati folosite la curs: “The Six
Thinking Hats”-collaborative and cooperative learning (rolurile sunt impartite conform
palariei purtate:rosu-intuitie; alba- informatie; galbenă- optimism; albastră- gândire; verde-
creativitate; neagră-sentimente.
Lectia “Exploring the World “ este punctul de plecare. Dupa citirea lectiei care aduce in
discutie riscurile fizice si psihologice la cre se supun cei care se incumetă să meargă în
expeditii la Polul Nord, se introduce subiectul dezbaterii: Ranulph Fiennes, un cunoscut
explorator si profesor a luat un grup de elevi intr-o expeditie la Polul Nord fara
13
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
consimțământul părinților sau al scolii. Elevii pasionați de drumeție si cu spirit aventuros

accepta provocarea și reușesc să realizeze o mare descoperire menită să aduca prestigiu școlii
și să atragă finanțare pentru un nou proiect in vederea desfășurarii unor expediții organizate
cu fonduri europene in cadru organizat care sa ducă la protejarea faunei de la Polul Nord.
Elevii dezbat pe grupe urmând modelul dat in fișele de lucru.
Se porneste de la considerente practice folosite in domeniul
afacerilor.
Fiecare persoană trebuie să poarte toate cele sase palarii si sa
nu le confunde intre ele.Mulți oameni de succes consideră că gândesc
rațional, pozitiv. Dar uită că o problemă trebuie analizată din mai
multe puncte de vedere: emoțional, intuitiv, negativ pentru a nu
subestima rezistența la schimbare, puterea afectivitatii, ura etc.
De aceea trebuie purtate și pălaria neagră și cea roșie, care, la
prima vedere par contraproductive. Nu trebuie uitat că și ele au
aspecte pozitive: cea neagră e totuși și precauția, iar cea rosie
reprezintă si motivarea echipei.
Fiecare om are un stil cognitiv de procesare a informatiei.
Unii sunt critici, alții optimiști, alții reci si logici. Secretul este ca
toate acestea sunt doar pălării, unghiuri de vedere, pe care le schimbi pentru a progresa, spre
exemplu pentru a deveni din pesimist un optimist creativ sau dintr-un pragmatic cu logica de
fier un om sensibil.
Metoda celor sase palarii este folosita pentru a determina indivizii să-și schimbe
perspectiva de gândire, să ia în calcul și alte puncte de vedere.
Fiecare pălărie se poartă pe rând în ce ordine dorești și ori de câte ori ai nevoie
Nu trebuie să porți două pălării în același timp, ci să gândesti simplu și corect. Trebuie să
separi entuziasmul de fapte si faptele de emoții.
Nu exista o rețetă generală de utilizare a pălăriilor. Poți începe de la fapte (pălăria albă),
apoi explorează avantajele și dezavantajele (pălăriile galbenă și neagră), generează soluții
(pălăria verde) și evalueaza atașamentul emoțional, părerea echipei (pălăria roșie). Este
demersul cel mai cunoscut: informare, analiza, soluții, consensul alegerii. Sau poti face cu
totul altfel, dupa cum doresti sau te obliga situația de față.
In ședinte și discutii, toti trebuie sa poarte palarii de aceeasi culoare in acelasi timp
Pentru o comunicare eficienta, e nevoie ca toti participantii sa poarte pălării de aceeași
culoare în același timp. Faptele nu pot fi contrazise cu argumente emoționale, creativitatea nu
trebuie ucisa de pesimiști, febra avantajelor nu trebuie sa înmormanteze precautia. „Ce
palarie porti acum?” ar fi bine să intrebe conducatorul ședintei când cineva e disonant cu
grupul. „Da-o jos si fii in consonanta cu noi toti!”. Regula se aplica cu o exceptie: pălaria
albastra e cea a sefului care trebuie sa pastreze mereu controlul sedintei si sa dirijeze
schimbarea pălăriilor.
Unii au inteles metoda altfel: să imparta palariile in grup si sa reconstituie Turnul
Babel. E o abordare care genereaza idei si multa galagie, dar aproape niciodata consens. Nu
trebuie sa imbraci un stil de gandire si sa il aperi pana in panzele albe, ci sa il “dezbraci” pe
cel pe care il folosesti de obicei si sa progrese Un renumit psiholog de origine malteza a
descoperit ca majoritatea oamenilor au una sau doua pălarii [comportamente], cand ar trebui
sa poarte de fapt 6 (sase) palarii colorate diferit pentru a fi performanti, a lua decizii bune si a
comunica eficient cu ceilalti.
Cele șase pălării sunt moduri de procesare a informației:
14
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
1. Pălăria alba inseamna prezentarea obiectiva a faptelor, a obiectivelor si a cifrelor, se

concentreaza pe informatii disponibile sau necesare. Participantii la discutie vor prezenta sub
aceasta palarie date obiective, concrete.
2. Pălăria rosie sugereaza intuitie, furie, patima, emotii si furnizeaza un punct de vedere
emotional [kinestezic].
3. Sub palaria neagra vor fi evidentiate punctele slabe ale unei idei. Este palaria problemelor,
criticilor si a precautiilor.
4. Palaria galbenaeste cea a unghiului optimist de abordare, orientata catre beneficii si aspecte
pozitive. Este palaria sperantei ;
5. Verdeleeste palaria ideilor noi si a creativitatii, a alternativelor, provocarilor.
6. Pălăria albastră vizeaza controlul, coordonarea, organizarea procesului de gândire și
folosirea celorlalte pălării.Nu vizeaza un subiect în sine, ci procesul gândirii.
Elevii trag concluziile după ce și-au asumat rolurile purtând pălăriile primite.
Activitatea de formare a fost realizată cu sprijinul financiar primit de la Comisia

Europeana, prin Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si
Formarii Profesionale (ANPCDEFP), în cadrul Programului ERASMUS+, proiecte de
mobilitate școlară.
Continutul prezentului material reprezinta responsabilitatea exclusiva a autorului si
AN si Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul in care continutul informatiei
va fi folosit.
15
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
INTEGRAREA CREATIVITĂȚII ȘI A INOVAȚIEI ÎN PROCESUL

DIDACTIC
Prof. Grecu Daniela, Liceul de Arte “Marin Sorescu”, Craiova

Prof. Drăniceanu Cristina, Liceul de Arte “Marin Sorescu”, Craiova
Erasmus Plus (sau Erasmus+) este noul program al Uniunii Europene în domeniul
educației, formării profesionale, tineretului și sportului. Programul a demarat în anul 2014, va
fi operațional până în anul 2020 și face parte din cadrul multi-anual de finanțare a Uniunii
Europene.
Programul este structurat în cadrul a trei acțiuni cheie după cum urmează:
1) Mobilități de învățare
- pentru profesori, formatori, studenți, elevi din școlile VET, personal/staff (fostele mobilități
din cadrul Comenius, Erasmus, Leonardo da Vinci, Grundtvig)
- tineri, voluntari, lucrători de tineret (fostele proiecte de Schimburi, Serviciul European de
Voluntariat sau de Formare în cadrul Tineret în Acțiune)
2) Cooperare pentru inovare și bune practici
- parteneriate strategice -atât pentru colaborari sectoriale dar și inter-sectoriale (fostele
parteneriate bi sau multilaterale)
- alianțe pentru cunoaștere, alianțe sectoriale și proiecte pentru creșterea capacității
organizaționale prin cooperare internațională
3) Sprijin pentru reforma politicilor
- dialogul structurat între tineri și decidenții din domeniul tineretului
- sprijin pentru Metoda Deschisă de Coordonare
- suport pentru rețele/servicii/instrumente europene (precum Eurydice, Euroguidence,
Europass, Eurodesk, etc)
Pentru mai multe detalii privind
fiecare acțiune în parte, puteți acceseaza
site-ul http://www.erasmusplus.ro/.
În cadrul noului program
ERASMUS+, Liceul de Arte “Marin
Sorescu” a aplicat pentru a continua
dezvoltarea cadrelor sale didactice. Astfel,
în decursul anului școlar 2014 – 2015, un
număr de 6 cadre didactice au participat în
cadrul acțiunii-cheie 1: mobilitatea
persoanelor în scopul învățării, din partea
Liceului de Arte “Marin Sorescu”, în
cadrul proiectului cu numărul de referință 2014-1-RO01-KA101 – 000267 intitulat
“Dezvoltarea compețentelor creative de predare și comunicare”.
In cadrul cursului “Improving Teaching and Communication Skills in the Classroom”
desfășurat în Barcelona în perioada 20 – 24 octombrie 2014 au luat parte alături de mine 20
de participanți din 4 țări, astfel: 9 din Turcia, 7 din Polonia, 2 din Romania și 2 din Bulgaria.
În decursul celor 5 zile au fost trecute în revistă și exersate o serie de metode și
tehnici creative, interactive de predare și învățare: JIGSAW (discutarea pe grupe de câte 4
persoane a sistemelor educaționale din țările fiecărui participant), CLAP A PHRASE (joc de
concentrare), MY FAVORITES (completarea unui chestionar personal), ROUND ROBIN
16
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
(masa rotunda unde au fost prezentate standardele unui bun professor), 3 MIN INTERVIEW
(intercunoaștere), MASTER DESIGNER & THE ISLAND GAME (Jocuri care stimuleaza
comunicarea și pune în evidență barierele lingvistice), TPR (Total Physical Response), etc.
Lectie de Tehnologia informației și a comunicațiilor

"Servicii INTERNET "
- exemplu de bune practice a metodelor nonformale în predare -
„WATCH AND MATCH”
Grup țintă: elevii clasei a IX-a

Număr participanți: 15 elevi
Tipul de activitate: practică
Durata activității: 50 min
Obiectivul principal: predarea lectiei "Servicii Internet",
folosind metode non-formale
Localiție: laboratorul de informatică
Metode pedagogice utilizate: învățarea vizuală și practică
Materiale necesare: cartonașe colorate cu:
- termeni - cheie ai serviciilor oferite de Internet (www,
email, website, e Comerț, chat, forumuri de discuții,
motoarele de căutare, etc.),
- definițiile complete si exemple ale serviciilor Internet
Descrierea detaliată a activității:
Pasul 1: Anunțarea elevilor a titlul noii lecții și a obiectivelor
urmărite
Pasul 2: Împărțirea elevilor în două grupuri (elevii sunt aleși aleator în grupuri)
Pasul 3: Oferirea elevilor a cartonașelor colorate cu definiții și a celor cu termenii cheie
(toate sunt de diferite culori).
Pasul 4: Explicarea elevilor a
activității pe care trebuie să o facă:
fiecarui termen cheie i se potrivește
o definiție. Pe baza cunoștințelor
pe care le au în utilizarea
Internetului (în timpul liber aceștia
folosesc foarte mult aceste resurse),
elevii trebuie să găsească și să
potrivească cuvantul cheie cu
definiția și exemplele.
Pasul 5: Elevii merg la mesele de
lucru pentru a executa cerința.
Profesorul intervine doar pentru a
clarifica anumite neclarități de limbă de la fiecare grupă (în definiție sunt folosiți termeni
tehnici)
Rezultate / rezultate: îmbogățirea bazei de cunoștințe, îmbunătățirea abilităților de
cooperare și comunicare.
17
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Lecție de Procesare computerizată a imaginii

"Creație LOGO "
- exemplu de bune practice a metodelor nonformale în predare -
„CLOUD”
Grup țintă: elevii clasei a XI-a

Număr participanți: 12 elevi
Tipul de activitate: practice / atelier vizual
Durata activității: 50 min + 50 min
Obiectivul principal: crearea unui logo pentru un proiect
ERASMUS + folosind metode non-formale
Localiție: laboratorul de informatică
Metode pedagogice utilizate: învățarea vizuală și practică
Materiale necesare:
- flipchart pe care se scrie titlul proiectului
- aplicația http://www.tagxedo.com/
- calculatoare pe care se execută logo-ul
Descrierea detaliată a activității:
Pasul 1: Anunțarea elevilor a titlul noii lecții și a obiectivelor
urmărite
Pasul 2: Stabilirea cu elevii a cuvintelor cheie ale proiectului
("Young citizens of Europe - our future. The path of knowing, growing and understanding")
Pasul 3: Crearea schemei pe flipchart a unor cuvinte derivate din titlu, cuvinte ce vor veni în
ajutorul elevilor pentru crearea logo-ului
Pasul 4: Crearea, pe calculator, folosind aplicația http://www.tagxedo.com/ a unui nor de
cuvinte sau a altor forme sugestive.
Pasul 5: Elevii merg la calculatoare pentru a executa logo-urile. Profesorul intervine doar
pentru a clarifica anumite neclarități, pentru a face mici retușuri.
Rezultate / rezultate: îmbogățirea bazei de cunoștințe IT, îmbunătățirea abilităților de
comunicare și colaborare.
Activitatea de formare a fost realizată cu sprijinul financiar primit de la Comisia

Europeana, prin Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si
Formarii Profesionale (ANPCDEFP), în cadrul Programului ERASMUS+, proiecte de
mobilitate școlară.Continutul prezentului material reprezinta responsabilitatea exclusiva a
autorului si AN si Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul in care continutul
informatiei va fi folosit.
18
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
CREATIVITATE ȘI MOTIVARE PRIN CURSURI DE FORMARE EUROPENE
Prof. Ciolacu Emanuela- Liceul de Arte “Marin Sorescu”, Craiova
În perioada 16-20 martie 2015 d-na profesoară de istorie, Croitoru Lucia, d-na
Ciolacu Emanuela, prof. de limba franceză și Anghel Katerina Iulia profesorde educație fizică
si sport, au participat în cadrul proiectului institutional „ Dezvoltarea abilitatilor creative de
predare si comunicare“ cu nr de ref. 2014- 1-RO01–KA101 000267, la cursul ENHANCING
STUDENTS' MOTIVATION THROUGH INQUIRY-BASED LEARNING care a avut loc
in Stratford-upon-Avon, U.K al cărui organizator a fost Kina Dimitrova, si formator:
Katarina Jakšić profesor de limba si litaratura croată.
Pregătirea pentru curs a însumat alcătuirea unui protofoliu didactic cu prezentări ale
școlii, ale orașului, țării ( relief, istoric, cultura), regiunii, Oltenia, ale activitătilor la clasă in
strânsa legatură cu tematica cursului: creativitate, cooperare și tehnici motivaționale, pentru a
face față provocărilor unui schimb educațional, cultural între țările participante la curs, printre
care Romania, Italia, Cehia, Spania, Portugalia.
Premergător cursului, s-au purtat discuții cu organiziatorul de curs Kina Dimitrova,
prin intermediul coordonatorului de proiect d- na prof Mirea Ileana, in vederea completării
actului tripartit, mobility agreement, a acordului cu instituția organizatoare, a confirmării de
implementare și participare, accesarea grupului cursului pe facebook „MLFE KA1 Courses-
Stratford-upon-Avon, UK, March, 2015“, a website- ului instituitiei organizatoare.
Participanții la curs au primit infomatii privind tematica cursului, programul de curs detaliat,
informatii referitoare la mijloacele de transport cele mai bune, asupra vremii si locatiei
cursului.
Stagiul care s-a desfasurat pe parcursul a 5 zile, a avut ca scopuri generale: „Inquiry –
based learning“, metode creative de predare pe baza de cooperare si colaborare, tehnici de
lucru in grup si pe perechi, invatarea pe baza de chestionare/ intrebari, acesarea resurselor
web pentru invatarea creativa si tehnici motivationale.
Locatia cursului a fost http://www.theardenhotelstratford.com/ Arden Hotel.
Programul cursului:
Vineri: sosire Londra( Luton airport)
Sambata: vizitare catorva din atractiile turistice ale Londrei: Buckingham Palace.
Sâmbăta: sosire in Stratford – upon -Avon
Cazare : Premier Inn ( Ciolacu Emanuela)
Falcon Hotel ( Croitoru Lucia si Anghel Katerina)
Definirea creativitatii si a inovatiei în educatie
Ce face ca o experienta, un gând sau o activitate sa fie creativa? Ce este
creativitatea? De ce este importantă? Cum putem dezvolta creativitatea elevilor în clasă si în
școli? Conceptul de creativitate este uneori derutant și, deși s-au facut numeroase eforturi
pentru a defini creativitatea, acest lucru nu este posibil în mod exhaustiv. Cercetătorii admit
că nu putem explica puterea creativă a creierului deoarece ne lipseăte limbajul pentru a
descrie activitatea creierului asociată procesului creativ. Putem să ne dăm seama că o
activitate este creativă, dar procesele mentale implicate sunt greu de descris. Un elev din
SUA spunea „Dacă aș ști ce este creativitatea, atunci aș ști când am fost creativ”. Printre
cercetătorii care au încercat sa defineasca creativitatea, se numara si Howard Gardner (1997)
care a descris-o drept „abilitatea de a rezolva probleme și produse la modă și de a ridica noi
întrebari”. Bill Lucas (2001) considera creativitatea drept o „stare de spirit în care toate
19
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
inteligentele noastre lucreaza împreuna”, iar Ken Robinson (2001) definește creativitatea
drept un „proces imaginativ cu rezultate originale si valoroase.”
Varietatea de definitii ale creativitatii este explicata prin faptul ca însăsi
creativitatea
poate fi vazută ca un bun al oamenilor (cine suntem), al proceselor (ceea ce facem) sau au
produselor (ceea ce rezulta din ceea ce facem). Procesul creativ implică trei aspecte:
generarea de idei, varietate si originalitate (Fisher, 2004). A face ceva creativ înseamna a
genera ceva. La cel mai simplu nivel, creativitatea înseamnă a face ceva, a forma ceva sau a
aduce ceva la viață. A fi creativ înseamnă a fi productiv în gândire, fapte si limbaj (Fisher,
2004).
Atunci când câștigătorul premiului nobel, Linus Pauling, a fost întrebat cum a reușit
să facă atât de multe descoperiri creative, acesta a raspuns: „Este usor, te gândestila multe
idei, si renunti la ideile proaste.” Foarte multe lucruri pe care le facem în clasă nu sunt decât
rezultatul rutinei și al obisnuintei. Deci nu trebuie sa confundam creativitatea cu producerea
unei activitati. Creativitatea nu se evidentiaza în activitatile repetitive.Profesorii creativi nu
repeta lectiile, ci adauga acestora lucruri noi, deci le fac mai variate. Cei mai eficienți dascăli
sunt cei care se caracterizează prin inovație în predare și care pun accentul pe creativitatea
copiilor și mai ales pe modalitățile de a dezvolta această creativitate și încrederea de sine.
Jerome Bruner (1962) definește creativitatea drept un „act care produce surprize”.
Originalitatea este cea care ne surprinde de obicei. A face acelasi lucru înacelasi fel nu
înseamnă că suntem creativi, a face lucrurile în mod diferit este ceeace conferă creativitate
unei acțiuni. Un act creativ are valoare daca genereaza cevanou, originalsi unic. Creativitatea
are o valoare educativa pentru ca adauga ceva nou.
„Creativitatea nu înseamna doar arta. Înseamna a gândi profund si a avea idei
originale despre un anumit lucru”(Georges Ecccles, 10 ani, din Westbury Park School,
Bristol). cunoasterii si experientei, chiar daca acel ceva nou nu este recunoscut ca folositorde
catre altii. Pentru mediul scolar, creativitatea poate însemna crearea unei retete aexcelentei,
mai degraba decât urmarea unor retete deja folosite de altii. Creativitateaeste importanta în
domeniul educational pentru ca ne da posibilitatea de a schimba ceva, de a face ceva în
domeniul în care activam. Lumea, asa cum este ea reprezentata, nu este singura lume
posibila, prin imaginatie putem sa o folosim ca un model pentru a crea alte lumi posibile.
Poate ne dorim sa schimbam anumite practicicaracterizate de rutina si obisnuinta. Mintile
creative pot sa gândeasca dincolo de ceea ce ne este dat si sa se angajeze în diverse
experimente pentru a schimba cevaîn mediul lor. Asemenea impulsuri creative sunt factori
vitali în domeniul educational si nu numai. Scoala are rolul de a forma indivizi capabili sa
gândeasca si sa facalucruri noi, nu doar sa repete ceea ce altii au facut înaintea lor.
Creativitatea esteesentiala în rezolvarea de probleme. La nivel educational, creativitatea poate
sa fieun factor important în succesul academic. Activitatile creative pot motiva elevii
îndiverse moduri, facându-i sa gaseasca un interes în activitate. Robert Sternberg(1999)
considera ca atunci când elevii sunt evaluati prin moduri care le pun în valoare creativitatea,
atunci performanta lor se îmbunatateste. Creativitatea este o characteristica a oamenilor, a
actiunilor si a rezultatelor.Creativitatea în predare implica renuntarea la ogândire paralizata în
rutina, siadoptarea unor tehnici de predare inovative. Copiii secolului 21 au parte zilnic de
experiente cât se poate de creative, fapt care le creste si asteptarile legate deactivitatile de la
scoala. Ei au nevoie de lectii care sa-i surprinda. Scolile pot hranicreativitatea prin crearea
unui capital creativ (Fisher, 2004). Fisher întelege princapital creativ suma resurselor de care
este nevoie pentru a îndeplini o sarcina,incluzând sinele creativ, abilitatile si daruirea în
realizarea unei sarcini sau activitati,precumsi mediul creativ, resursele creative de care este
20
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
nevoie în realizareaactivitatii. De asemenea, capitalul creativ implica si existenta unor

parteneriatecreative, formate din parteneri care se sprijina reciproc. Scolile care încurajeaza
creativitatea ca proces produc elevi mult mai creativi punând accentul nu doar pe abilitatile
obligatorii ci si pe acele abilitati si atitudini care stau la baza învatarii pe parcursul vietii.
Dupa Fisher (2004), creativitatea apare atunci când avem suficienta încredere sa încercam
lucruri noi se întâmpla atunci când abordam curriculumul într-un mod inovativ si când
timpul ne permite sa ne lasampurtatideimaginativepentru alasacreativitateasasemanifeste.
Creativitatea înseamna a fi deschis la oportunitati noi, aăa cum a fost și cursul
“Enhancing Students Motivation through Inquiry –Based Learning”, a urma cărarea mai puțin
încercată, a accepta îndoiala și incertitudinea, a te redescoperi în nenumărate forme și valențe
pentru a putea inspira.
Bibliografie
 Bruner (1962), citat de Nickerson în Sternberg (1999).

 Fisher R., Williams , (2004), Unlocking creativity-Teaching across the curriculum,
 David Fulton Publishers.
 Gardner, H. (1997) Extraordinary Minds. New York: HarperCollins.
 Lucas, B (2001) „Creative teaching, teaching creativity and creative learning‟, în Craft
 A., Jeffrey, B. si Leibling, M. (eds) Creativity in Education. London: Continuum.
 Robinson, K. (2001) Out of Our Minds: Learning to Be Creative. Oxford: Capstone.
 Sternberg, R.J. (ed.) (1999) Handbook of Creativity. Cambridge: Cambridge,
University Press.
21
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
COMUNICAREA - MIJLOC ȘI SCOP ÎN EDUCAȚIE
Prof. Anghel Katerina Iulia Liceul de Arte “Marin Sorescu”

Prof. Croitoru Lucia Liceul de Arte “Marin Sorescu”
Există mai multe clasificări ale metodelor didactice, care îmbină valorile stabile ale
didacticii tradiționale cu dinamica, inventivitatea, creativitatea și tehnicitatea aduse în
didactica moderna. Criteriile sau perspectiva în baza cărora se alcătuiesc au în vedere
obiectivele și scopurile activității didactice, termenele de realizare a acestora, participanții și
timpul alocat. În general, rareori în ora de studiu folosim o singura metoda. După necesităti,
pentru adecvarea la tema și la subiecți procedăm la combinarea mai multor metode sau la
extragerea și accentuarea unor secvențe dintr-o metodă.
O clasificare cuprinzatoare și echilibrată a principalelor metode de învățare găsim
în Demersuri creative în predare si învatare (M. Ionescu,2000 si M. Ionescu, I. Radu,
Didactica modernă2001, p. 134).): „de comunicare – orala sau scrisa”, „de cercetare a
realitatii” (directă sau indirectă), „bazate pe acțiunea practică” (reală sau simulată) si de
„instruire asistată de calculator” (IAC). În studiile sale, insistente pe aceasta tema, prof. M.
Ionescu, subliniază că nu este importantă elaborarea unei taxonomii a metodelor didactice,
respectiv încadrarea rigidă a unei metode într-o anumită categorie, ci „identificarea
principiilor și a cerințelor care stau la baza utilizării ei eficiente, în asa fel încât să se tină cont
de caracteristicile situației de instruire.”(M. Ionescu, 2000, p. 168).
Din perspectiva teoretică și practică în plină actualitate, precum „instruirea
interactivă”,conf. univ. dr. Musata Bocos, (2002), în volumul „Instruire interactiva. Repere
pentru reflectivesi actiune”, releva necesitatea si importanta activizarii în instruire,
valoareasi eficienta interactivitatii, exemplificând cu un corpus larg de metode si tehnici de
predare/învatare. Astfel, autoareaconchide: „Instruirea interactiva reprezinta un tip superior
de instruire, care se bazează peactivizarea subiecților instruirii, pe implicarea și participarea
lor activă si deplină, precum și peinstaurarea de interacțiuni, schimburi intelectuale, de idei,
confruntare de opinii, argumenteîntre acestia”. (M. Bocos, 2002, p. 4, sbl. n.)
Dupa criteriul „obiectivelor urmarite” si „modalitatii principale de realizare și
dezvoltare a acestor obiective”, cercetatorul I. O. Pânisoara (2005, p. 140) propune o
clasificare a metodelor de interactiune educationala în cinci categorii: de dezvoltare directa
a abilitatilor decomunicare (fiind integrate aici – ascultarea interactiva si metoda
socratica); de cultivare acreativitatii si rezolvare de probleme (ex. brainstorming-ul si
metoda rezolvarii creative de probleme (problem solving); bazate pe dezbaterea de grup
(reuniunea Philips 66, focus-group, controversacreativa, tehnica dezbaterilor – debate); de
observare a interactiunilor în cadrul grupului (tehnica acvariului si seminarul socratic); de
constructie de echipa (exercitiile spargere a ghetii –ice-breacking – si metoda constructiei de
echipa – team-building).
Daca avem în vedere criteriul participativ sau non-participativ al cursantului, putem
stabili o ierarhie pe trei nivele a metodelor didactice curente: a) cu rol pasiv: descrierea,
povestirea/relatarea, explicatia, prelegerea cu oponenti, lecturarea, învatarea prin înregistrari
audio-video, prin film; b) cu rol semi-activ: conversatia catehetica (reproductiva),
observarea, conversatia euristica (activa, interogativa, reflexiva), dezbaterea, prelegerea-
dezbatere, problematizarea, discutia dirijata; c) cu rol activ-participativ: asaltul de idei,
studiul de caz,lucrul în laborator (IAC), exercitiul, rezolvarea de probleme, jocul de rol,
22
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
lucrul cu manualul si cartea (dictionarul), analiza structurala, dezbaterea Phillips-66 si în

grup, proiectul, eseul (reflexia personala), documentarea, ancheta, rezumarea si analiza
textelor.
Metode care favorizeaza activităti comunicative activizatoare, interactive
Metodele constituie elementul esential al strategiei didactice, dar ele nu pot fi îmbratisate fara
a tine cont de obiectivele prestabilite ale activitatii instructive, de nivelul si
intereselecursanților. Din aceasta perspectiva, tinând cont si de nivelul academic la care
lucram, avem în vedere metodele care duc la fixarea si la adâncirea cunostintelor de
limba străina, la dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de comunicare în context
profesionale, pe acelea care determina creativitate rationala si expresiva, care verifica si
apreciaza cunostintele. Iata:conversatia, discutia, reteaua de discutii, dezbaterea, jocul
de rol - favorizeaza competentele de comunicare si relationare, întelegerea conceptelor si
ideilorprofesionale, a normelor si regulilor de comunicare verbala, de decizie si de
atitudine,pentru formarea opiniilor; studiul de caz, problematizarea, jocul de rol,
exercitiul - stimuleaza gândirea sicreativitatea, gasirea de solutii pentru diferite probleme,
reflectii critice si judecati de valoare, compararea si analiza de situatii date, dezvolta
competentele necesare unorabordari complexe si integratoare: cubul, lucrul în grupe
mici(2,4-6 membri) - stimuleaza cooperarea, lucrul îngrup/echipa, dezvolta spiritul de
solidaritate, întrajutorare, corecteaza greselile sisudeaza relatii socio-afective, psiho-
comportamentale în scopuri cognitive:
Însusirea uneia sau a mai multor limbi straine în avantajul profesiuniieste o
necessitateindiscutabila; în fond, stapânirea limbajului de specialitate în limba tinta a
devenit o conditiea integrarii socio-profesionale, dar si o valenta definitorie a personalitatii si
a creativitatiiabsolventului.
Cu totii stim că astazi predomină, în mod curent, învățarea centrată pe motivații și
capacităti, pe experiența intelectuală, penevoile si intersele imediate sau de perspectiva, pe
participare, activizare si creativitate.
Atât profesorul, cât și elevii au/îsi asuma roluri comutative, antrenând si alternând
functiile de influenta reciproca.Orientarea de baza este deopotriva psihologica,sociologica si
constructivista.
BIBLIOGRAFIE
1..Ausubel David P., Floyd G. Robinson, (1981) Invatarea în scoala - o introducere în

psihologia pedagogica, col. Pedagogia sec. XX, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti,
2.Bocos, Musata (2002). Instruire interactiva. Repere pentru reflectie si actiune, Cluj-
Napoca: Editura Presa Universitara Clujeana
3.Bradea, Livia-Otilia (2000). Integrarea limbilor straine în educatie si instructie, Cluj-
Napoca: Editura NAPOC ASTAR
4.Cerghit, Ioan (1980). Metode de învatamânt, Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica
5.Chis, V. (2001). Provocarile pedagogiei contemporane, Editura Presa Universitara
clujeana,Cluj-Napoca
6.Dragos, Clara-Liliana, Orientari metodice în predarea limbilor moderne, în Preocupari
actuale în didactica, Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1991, IX
8.Pânisoara, Ion-Ovidiu (2003). Comunicarea eficienta.Metode de interactiune educationala,
Iasi.
23
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
COMUNICARE PRIN LECTURĂ CREATIVĂ
Prof. Oancea Ana- Maria- Liceul Tehnologic Special „Bethoveen”

Prof. Văduva Amalia- bibliotecar-Liceul de Arte „ Marin Sorescu”
Motto
Nu poti sa-i spui unui copil „Citeste!”sau „Iubeste!”... Trebuie sa-si doreasca singur asta!
Verbul „a citi”nu suporta imperativul!
Trăim într-o societate în care interesul pentru lectura al tinerilor pe care îi formăm
este din ce în ce mai scazut, în principal din cauza avalanșei de informații provenita din mass
media, a dezvoltarii fara precedent a tehnologiei care atrage tot mai mult atențiatinerilor și nu
ofera întotdeauna cele mai bune soluții pentru problemele lor. Lectura ocupa un loc important
în devenirea umana și în formarea personalitații. Ea trebuie sa fie o necesitate, și nu o
obligație, așa cum este perceputa de unii tineri astazi. Experiența didactica pe care am
acumulat-o pâna în prezent îmi da voie sa afirm cu tarie faptul ca interesul pentru lectura se
formeaza în primii ani de școala, atunci când copilul interacționeaza pentru prima data cu
carțile, când placerea de a citi nu este înca umbrita de acțiunea nefasta a jocurilor la
calculator și a internetului. Școlarii mici pot fi motivate prin povești în care realul se
împletește cu fantasticul, lasându-le imaginația sa creeze tot felul de scene interesante, prin
povestiri concrete despre fapte reale în care trasaturi pozitive ale personajelor îi ajuta sa
înțeleaga bunatatea, cinstea, corectitudinea și respectul sau prin texte științifice care le ofera
informații valoroase despre lucruri interesante și placute, despre viața unor plante și animale
etc.
Modalitați de stimulare a interesului pentru lectura
Cartea îi poarta pe elevii prin lumea minunata a cunoașterii și este foarte
important ca ei sa învețe sa conștientizeze valoarea lecturii înca de când sunt micuți,pentru ca
motivația pentru citit sa nu se diminueze nici când vor crește. Stimularea interesului pentru
lectura reprezinta o cerința fundamentala a ciclului primar, și trebuie sa se realizeze treptat,
fara ca elevii sa se simta supraîncarcați de teme suplimentare care nuvor avea decât o
influența negativa asupra lor și îi vor determina sa refuze cititul maitârziu. Câteva modalitați
de stimulare a interesului pentru lectura pe care le-am aplicat laclasa pe parcursul anilor
școlari anteriori, dar și în acest an școlar sunt:
1.Organizarea unei mini-biblioteci a clasei, unde copiii au putut avea acces la cărți
dintre cele mai diverse, cu povești ilustrate, basme, poezii. Elevii au folosit aceste
carți pentru a face cunoștința cu lumea poveștilor, dar și pentru a recunoaște litere
(înainte de învațarea cititului- clasa pregatitoare);
2.Am aordat o atenție deosebita lecturii în clasa, citindu-le elevilor mici povestiri,
dupa care am realizat apoi dramatizari. Elevii au fost foarte încântați de jocurile
propuse;
3.Le-am cerut elevilor sa alcatuiasca albume pentru fiecare scriitor studiat, cuprinzând
expresii artistice, informații despre viața scriitorului respectiv, alteopere scrise de
acesta, toate sub forma de imagini sau citate, stârnind în acestfel curiozitatea, interesul
și dra
gostea pentru lectura a elevilor mei;
4.Am invitat părinții să participe alaturi de copiii lor la șezatori literare,
demonstrându-le cât de important este pentru elevi sa citeasca din placere. În cadrul
24
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
unor astfel de activitați, am prezentat elevilor (și parinților) ghicitoriliterare, diafilme,

expoziții de carte etc. Elevii au fost stimulați sa demonstreze ca pot mai mult, fiind
îndemnați sa recite, sa povesteasca sau sa interpreteze roluri;
5.Am organizat vizite la teatrul de papuși, pentru ca elevii sa poata viziona opere
literare studiate la clasa din perspectiva artei actorului, astfel încât ei sa cunoasca
comportamentul de scena și sa aplice acest comportament în dramatizarile realizate la
clasa;
6.Le-am cerut elevilor sa realizeze desene inspirate din poveștile citite, stimulând
imaginația și creativitatea, dar și îndemânarea artistica. Aceste desene au completat
albumele realizate de ei.
7.Am consemnat pe un panou în sala de clasa lecturile citite și am expus unele dintre
produsele realizate de elevi;
8.Am facut recomandari cu privire la lectura suplimentara a elevilor.
Dezvoltarea competențelor de comunicare și a gândirii critice prin lectura
Competențele de comunicare ale elevilor noștri nu pot fi dezvoltate decât printr-o
abordare adecvata a orelor de lectura, prin implicarea activa a tuturor elevilor în procesulde
învațare. Înainte de a-i învața sa citeasca însa este necesar sa îi învațam sa iubeascacititul,
pentru ca atunci când cunoștințele lor se îmbogațesc sa se adapteze cu ușurințacerințelor și sa
înțeleaga conținutul citit. Prin lectura, vocabularul elevilor devine mai viu,mai colorat,
imaginația lor își extinde granițele, devin capabili sa poarte o conversație, îșiîmbogațesc
cunoștințele despre lume și despre viața.
La clasele mici, textele din abecedar trebuie analizate și comentate, apoi se
recomanda lecturi scurte, pe baza carora se vor purta discuții. Elevii trebuie încurajați sa
formuleze întrebari și sa gaseasca raspunsuri, sa foloseasca cuvintele noi și expresiile artistice
în contexte variate, sa redea prin cuvinte proprii conținutul textelor citite, sa recunoasca
personajele dintr-un text citit sau scene din textul respectiv în imagini, saașeze în ordinea
succesiunii evenimentelor ilustrații.
Lectura nu trebuie impusa. Dimpotriva, trebuie gasite mijloacele prin care elevii sa
ajunga sa o considere ca fiind o necesitate și ca act de libertate a gândirii. De o mare
importanța pentru dezvoltarea gustului pentru citit al elevilor este și implicarea parinților,
prin implicare înțelegând însa nu doar ca parintele sa îi ceara elevului sa citeasca, ci sa
citeasca împreuna, explicând ceea ce copilul nu înțelege, comentând faptele împreuna,
purtând discuții despre ceea ce l-a impresionat mai mult pe copil. Parinților le revine
responsabilitatea de a urmari acasa interesul pentru lectura șiatitudinea fața de aceasta, de a
stimula gustul pentru citit prin exemplul propriu, de a-l ajuta pe copil sa procure carțile
necesare de la biblioteca sau chiar de la librarie. O
implicare activa a parinților este benefica pentru elevi prin faptul ca parintele este primul
sfatuitor, este cel care îl îndruma spre cunoaștere, care petrece cel mai mult timpîmpreuna cu
copilul.
Prin lectura se dezvolta gândirea critica a elevilor. Ei vor învața sa aprecieze
personajele pozitive și faptele lor, sa critice personajele negative și comportamentul acestora,
sa faca analogii, sa compare personaje sau fapte, sa emita ipoteze, sa reflectezeasupra
evenimentelor descrise, sa intre în pielea personajelor pentru a putea interpreta un rol.
Gândirea critica este avantajata atunci când elevii sunt puși sa poarte conversații pebaza
subiectului unui text citit, sa aduca argumente care sa le susțina puntul de vedere, saîși
motiveze opiniile, sa descopere singuri fapte, consecințe, întâmplari care au legaturacu textul
citit.
25
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
A-i face pe elevi sa iubeasca lectura este o mare arta, iar învațatorul trebuie
sadirijeze treptat, dar cu pași siguri drumul elevilor spre reușita. Acest lucru presupune
omunca asidua, dar merita sa vedem cum micuții noștri merg spre bine, cum reușesc sa
asimileze placerea de a citi, cum devin capabili sa comunice mai bine, folosind cuvinte noi și
expresive.
Bibliografie:
1.Fotin Alexandrina, Stimularea interesului pentru lectura a elevilor din ciclul primar,
(Orizont didactic-revista educaționala), aprilie 2011
2.Stancu Liliana, Stimularea interesului pentru lectura, (Orizont didactic-revista
educaționala),
26
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
TEHNICI CREATIVE ÎN INTERPRETAREA TEXTULUI LITERAR
Prof. Enea Gela-Liceul de Arte ” Marin Sorescu”-Craiova

Prof. Bușu Codruța- Liceul de Arte „Marin Sorescu”- Craiova
Interpretarea operelor poetice în procesul predării literaturii în şcoală este o operaţie

destul de dificilă, pentru că poezia, în perioade estetico-literare distincte, comportă o logică
deosebită de cea a prozei.
„Aplicaţi poeziei logica după care se conduce proza – afirma distinsul poet şi
teoretician al simbolismului, Alexandru Macedonski – poezia poate fi logică, dar nu mai e
poezie. Logica poeziei este nelogică într-un mod sublim.”
Diferenţa fundamentală între poezie şi proză trebuie căutată, înainte de toate, la nivel
semantic, întrucât „sensul poetic este rezultatul conlucrării, al interdependenţei dintre
semnificant şi semnificat. Iar interdependenţa este o trăsătură definitorie a structurii, în cazul
de faţă a frazei poetice ca structură ce angrenează, deopotrivă, expresia şi sensul” (Grigore
Ţugui, Interpretareatextului poetic, Iaşi, 1997, p. 26). Prin urmare, natura specifică operei
literare lirice conferă un statut aparte şi procesului de decodare a mesajului ei. În cele ce
urmează ne vom referi la câteva metode şi procedee, ce pot fi aplicate cu succes în procesul
studierii unei poezii:
1. Brainstormingul cu mapa de imagini

Ca metodă de lucru, brainstormingul cu mapa de imagini valorifică asociaţia mentală
a fiecărui elev, stimulează ideile, evită blocajul de orice natură (cognitiv, emoţional).
Procedura de aplicare a metodei respective este următoarea:
– După lectura cognitivă a poeziei, se lansează problema în faţa clasei (ex.: „Ce realitate
descoperă / creează G. Bacovia în poezia Lacustră?”);
– Se organizează un brainstorming oral cu clasa (elevii propun diverse variante de răspuns,
manifestând o imaginaţie total liberă);
– Se prezintă clasei o imagine (ex.: Îngerul călător de Gustav Moreau);
– Urmează brainstormingul individual (în tăcere) inspirat de imagine. (Fiecare elev notează
toate ideile ce-l „asaltează” în urma receptării imaginii, având ca reper întrebările: „Ce
sugerează imaginea?”, „Ce idei îţi apar privind-o?”);
– Pentru a obţine cât mai multe idei, profesorul poate recurge la a doua imagine,
asemănătoare cu prima ori total diferită din punctul de vedere al atmosferei create, procedura
de lucru fiind aceeaşi;
– Se formulează concluzia pe marginea problemei enunţate, pornindu-se de la ideile expuse
pe parcursul brainstormingului (ex.: „Autorul creează / descoperă în poezia Lacustră o
realitate care îi striveşte orice iniţiativă de a intra în contact cu lumea, desfiinţându-l ca
individ”).
Menţionăm că profesorul, optând pentru lucrul în grup ca formă de organizare a
activităţii elevilor, poate formula chiar de la începutmai multe întrebări (ex.: „Ce stări
trăieşte eul liric al poeziei?”, „Care sunt obsesiile eului liric?”, „Care sunt simbolurile poeziei
şi ce sugerează ele?”, „Ce temă abordează autorul în opera respectivă?”, „Care sunt motivele
ce contribuie la realizarea temei?” etc.), fiecărei echipe revenindu-i una dintre ele.
Brainstormingul se organizează în baza aceleiaşi / aceloraşi imagini. Desigur, profesorul va
alege cu mult discernământ imaginea / imaginile care va / vor provoca asociaţiile mentale ale
elevilor şi care-i va / vor ajuta totodată să soluţioneze sarcinile de lucru.
27
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
2. Jocul figurilor de stil

Este un procedeu care contribuie la dezvoltarea capacităţilor creative ale elevilor, a
imaginaţiei, având la bază asociaţia şi compararea, ca operaţii ale gândirii. Procedura de
aplicare a tehnicii respective este următoarea:
– Se propun elevilor termenii-cheie ai poeziei (ex., poezia Iarna de V. Alecsandri – iarnă,
nori, troiene, fulgi, plopi, întindere, sate, soare, sanie);
– Elevii atribuie fiecărui cuvânt însuşiri, acţiuni neobişnuite, obţinând astfel sintagme inedite.
Pentru a le facilita munca, profesorul le poate oferi următorul model:
iarna (cum este?) ..............., ..............., ..............., ...............
iarna (ce face?) ..............., ..............., ..............., ...............
întindere (ce fel de?) ..............., ..............., ..............., ...............
fulgii sunt asemenea ................................
– Se discută, din perspectiva originalităţii şi a conotaţiilor, îmbinările de cuvinte formate
(„Care place mai mult şi de ce?”, „Ce semnificaţii comportă?”);
– Elevii selectează din operă îmbinările de cuvinte în componenţa cărora intră termenii-cheie
cu care au lucrat până în acest moment (cumplita iarnă, iarna cerne, nori de zăpadă, troiene
lungi, călătoare, fulgii zbor, plutesc ca un roi de fluturi albi etc.);
– Se compară îmbinările de cuvinte alcătuite de elevi cu cele din text; („În ce măsură s-au
apropiat de variantele scriitorului?”, „Care sunt asemănările, deosebirile?” etc.);
– Se descifrează conotaţiile sintagmelor atestate în operă, avându-se în vedere ineditul
expresiei, forţa de sugestie, viziunea autorului asupra celor descrise, stările trăite,
materializate în sistemul figurilor de stil.
În alte cazuri, elevii, uniţi în grupuri, rezolvă sarcini de lucru diferite, cum ar fi: să găsească
epitete pentru termenii-cheie ai operei propuşi de profesor (grupul I), să construiască expresii
metaforice cu aceiaşi termeni (grupul II), să alcătuiască comparaţii (grupul III), personificări
(grupul IV). În continuare, procedura de lucru rămâne aceeaşi: expresiile elevilor vor fi
comparate cu ale scriitorului, atestate în text.
3. Pictura verbală
Cercetătoarea Eliza Botezatu, în lucrarea Teoria şi metodica compunerii (Editura
Lumina, Chişinău, 1978, p. 158), propune câteva sugestii cu privire la modul de aplicare a
procedeului în interpetarea poeziei Război de Grigore Vieru. După cum subliniază autoarea,
pictura verbală constă în analiza poeziei de o aşa manieră, încât elevul ar avea parcă în faţă
pânzele pictate în baza tablourilor desprinse din opera literară. Astfel, în desenul descris
elevii vor opera cu noţiuni precum: fundal, prim-plan, plan secund, contururi, tonalităţi calde
/ reci, pată de culoare, armonii cromatice, tonuri stinse, compoziţie mono- / biplanică,
contrastul / asemănarea planurilor, atmosferă, stări sufleteşti etc.
Interpretând, de exemplu, poezia Lacul de M. Eminescu prin intermediul picturii verbale,
elevii îşi vor imagina că au în faţă trei pânze, acestea corespunzând celor trei tablouri ale
operei: a) imaginea lacului, b) idila închipuită, c) consemnarea unei realităţi triste (trezirea
din vis). Întrebările profesorului vor ţine tocmai de noţiunile-cheie indicate mai sus. Iată
câteva dintre ele: „Ce alcătuieşte prim-planul / planul secund, fundalul pânzei întâi / a doua /
a treia?”, „Numiţi detaliile care compun imaginea lacului, a idilei, a suferindului din iubire”,
„Ce culori domină în fiecare dintre aceste planuri?”, „Raportaţi culorile respective la stările
sufleteşti trăite de eul liric”, „Cum sunt distribuite culorile şi cum contribuie ele la crearea
atmosferei?”, „Care este rolul planului secund / al fundalului în transmiterea mesajului?”,
„Care sunt petele de culoare ce conferă lumină prim-planului / planului secund / fundalului?”,
„Ce tonalităţi (calde, reci) domină tabloul?”, „Comparaţi tonurile şi atmosfera celor trei
28
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
pânze. Prin ce se aseamănă / se deosebesc ele?”, „Care este motivul schimbării acestor
tonalităţi de la o pânză la alta?”, „Ce procedeu a utilizat pictorul pentru a scoate în evidenţă,
din punctul de vedere al cromaticii, al stărilor de spirit create, asemănarea dintre pânza întâi
şi cea de-a doua ori deosebirea dintre pânza întâi şi pânza a treia?”, „Intitulaţi fiecare dintre
pânze”. Desigur, întrebările pot continua. Important este ca toate să-i ajute pe elevi să
pătrundă în atmosfera poeziei, să înţeleagă specificul compoziţiei, asemănarea şi contrastul
planurilor celor trei tablouri, efectul armoniilor cromatice, în special în tablourile întâi şi al
doilea, rolul detaliilor în transmiterea unei stări de spirit ori a mesajului în genere.
4. Metoda PRES
Metoda ajută elevii să-şi exprime opinia cu privire la problema abordată în operă, le
dezvoltă capacitatea de argumentare. Procedura de aplicare prevede respectarea a patru paşi,
aceştia fiind scrişi din timp pe un poster:
P. – Exprimaţi-vă punctul de vedere;
R. – Faceţi un raţionament (judecată) referitor la punctul de vedere expus;
E. – Daţi un exemplu pentru clarificarea punctului de vedere;
S. – Faceţi un rezumat (sumar) al punctului vostru de vedere;
Aceşti paşi, precum şi exemplul-model scris din timp pe un alt poster de profesor, îi vor ajuta
pe elevi să-şi formuleze mai lesne răspunsurile. Mai jos propunem un posibil model:
„Care este procedeul de compoziţie utilizat de A. Suceveanu în poezia De dragul tău?”
P. – Procedeul de compoziţie utilizat de A. Suceveanu în poezia De dragul tăueste inelul
compoziţional.
R. – Conform specificului procedeului în cauză poezia începe şi se termină cu acelaşi vers,
obţinându-se astfel o simetrie perfectă şi accentuarea unei idei.
E. – „De dragul tău m-am înnorat şi-am nins /.../ Păcat de-atâta iarnă ce-ai minţit-o” – acestea
sunt versurile iniţiale ale poeziei, reluate în finalul ei.
S. – Iată de ce eu consider că procedeul utilizat în poezie este inelul compoziţional.
Având aceste două mostre, elevii vor propune următoarea rezolvare a problemei formulate
mai jos:
„Cum e resimţită trecerea timpului de către eroul liric al poeziei Fiinţa iubitei de Liviu
Damian?”
P. – Trecerea timpului e resimţită de eul liric ca destin implacabil şi ca timp al morţii
inevitabile.
R. – Totul: floare, râu, codru, munte, om este supus forţei lui Cronos, care secătuieşte,
nimiceşte, destramă.
E – În text pot fi atestate mai multe imagini care sugerează ideea de mai sus: „floarea
păleşte”, „frunza se trece”, „codrul se-nfioară”, „tata-pământul /.../ cu trecerea anilor vlaga şi-
o pierde”.
S. – Atât raţionamentul, cât şi exemplele aduse confirmă opinia mea că, în viziunea autorului,
timpul înseamnă trecerea inevitabilă a omului prin această lume.
5. Algoritmizarea
Ca metodă de învăţământ, ce „angajează un lanţ de exerciţii dirijate, integrate la
nivelul unei scheme de acţiune didactică standardizatCa metodă de învăţământ, ce „angajează
un lanţ de exerciţii dirijate, integrate la nivelul unei scheme de acţiune didactică
standardizată” (Sorin Cristea, Dicţionar de pedagogie, Editura Litera Internaţional, Chişinău
– Bucureşti, 2000, p. 12), algoritmizarea ar putea fi contestată de unii profesori-practicieni,
mai ales în cazul studierii operelor lirice, tocmai din cauza că activitatea elevilor „urmăreşte
29
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
îndeplinirea sarcinii de instruire în limitele demersului prescris de profesor în sens univoc”

(idem, p. 12). Cu toate acestea, explorarea resurselor metodei, dincolo de limitele caracterului
său standardizat, contribuie la însuşirea de către elevi a unor scheme de comentariu al operei
literare lirice, care, la rândul lor, îi vor ajuta să-şi formeze capacităţi de a elabora treptat
propriile scheme aplicabile la diverse texte, în diferite circumstanţe didactice sau
extradidactice. Algoritmul de interpretare a unei poezii include o succesiune de operaţii şi
anume:
a) descoperirea elementelor de structură (părţi, tablouri, strofe) şi a procedeelor de compoziţie
prin care se formează un întreg (antiteză, paralelism, retrospecţie etc.);
b) relevarea sentimentului dominant (ex., iubirea), a stărilor lirice trăite (ex., regret, fericire,
teamă);
c) consemnarea motivului / motivelor prin care este abordată tema operei (ex., motivul
dorului);
d) identificarea elementelor (a figurilor de stil) care pun în lumină substanţa artistică a operei
şi descifrarea sensurilor lor conotative şi denotative;
e) definirea modului în care se individualizează imaginile artistice (au statut de cuvinte-cheie
ale operei, de laitmotiv; sunt plasate la începutul / la sfârşitul versului pentru a atrage atenţia
etc.);
f) formularea temei operei (iubirea);
g) raportarea titlului operei la mesajul ei;
h) elucidarea viziunii autorului vizavi de problema de viaţă abordată: (a) iubirea înseamnă
suferinţă; b) iubirea este o energie acaparatoare etc.
6. Jocul didactic
Înţeles ca „anticipare şi pregătire în vederea depăşirii dificultăţilor pe care le ridică
viaţa” (Karl Groos), ca „exersare artificială a energiilor care, în absenţa exersării lor naturale,
devin într-o asemenea măsură libere, încât îşi găsesc debuşeul sub forma unor acţiuni
simulate în locul unora reale” (Spencer) ori ca „spaţiu al afirmării puterii şi dominaţiei de
care copilul se simte frustrat în viaţa reală” (A. Adler), jocul didactic a devenit pentru mulţi
oameni de cultură o problemă de meditaţie importantă, fiind interpretat ca o componentă
majoră a existenţei.
Poezia, în înţelesul ei originar, este mai aproape de joc decât celelalte domenii ale
vieţii spirituale. Toate dimensiunile poeziei – modelele prozodice (măsură, ritm, rimă),
mijloacele poetice (inversiunea, repetiţia etc.), formele de exprimare (lirică, epică, dramatică)
– îşi au originea în joc.„Poezia este o funcţie ludică. Ea se desfăşoară într-un spaţiu de joc al
minţii, într-o lume proprie pe care şi-o creează mintea, o lume în care lucrurile au alt chip
decât în viaţa obişnuită şi sunt legate între ele prin alte legături decât prin cele logice”,
subliniază J. Huizinga în Homo ludens. Utilizat, prin urmare, ca tehnică de lucru în procesul
de studiere / interpretare a operelor lirice, jocul didactic poate deveni şi factor de dezvoltare a
capacităţilor creative ale elevilor, de potenţare a calităţilor lor native. Ţinând cont de natura
jocului, de atributele (dihotomia joc – muncă, aspectul teleologic, supermotivaţia,
omniprezenţa satisfacţiei, eliberarea de conflicte) şi categoriile lui (Jean Piaget în lucrarea La
formation du symbôle chez l‟enfant clasifică jocurile în: 1. jocuri-exerciţiu; 2. jocuri
simbolice; 3. jocuri cu reguli), profesorul de literatură le va oferi discipolilor posibilitatea de
a se juca, determinând configurarea unui univers al emoţiilor şi senzaţiilor lor, transferate
într-o formă nouă, aceea a propriului text. Cea mai simplă activitate ludică sunt jocurile-
exerciţiu. Printre acestea se înscriu şi următoarele: a) jocul-exerciţiu de restabilire a unui
cuvânt, a unui vers, a unei imagini pierdute din operă; b) jocul-exerciţiu de alcătuire a unui
30
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
text în baza imaginilor-cheie ale poeziei; c) jocul-exerciţiu de creare a unui nou text care să
aibă la bază tema şi motivele poeziei studiate; d) jocul-exerciţiu de alcătuire a unor texte cu
diferite tipuri de rimă, picior de ritm, cu măsură variată sau în vers alb. Aceste texte ale
elevilor pot fi aplicate, ulterior, în procesul de studiere a operei literare, ele fiind comparate
cu cel al scriitorului din mai multe puncte de vedere.
Profesorii preuniversitari Ana şi Mircea Petean, în cartea Ocolul lumii în 50 de jocuri
creative, propun un şir de jocuri de imaginaţie, utilizate în cadrul cercului literar ori al
laboratorului de creaţie, unele apropiindu-se, într-o oarecare măsură, de jocurile cu reguli.
Pornind de la sugestiile autorilor lucrării, am considerat că mai multe dintre aceste jocuri pot
fi aplicate şi în procesul de studiere a textului artistic liric. În cele ce urmează ne vom referi la
câteva dintre ele.
7. Ideea migratoare
Cu ajutorul acestei tehnici elevii, mai uşor, descifrează limbajul conotativ al poeziei,
pot folosi cât mai nuanţat resursele limbii, având ca element de comparare propriul text cu
modelul literar.Procedeul mai poate fi folosit şi în cazul studierii poeziei cu vers alb ori a
diferitor figuri de stil.
Procedura de aplicare şi regulile jocului respectiv sunt următoarele:
a) sunt selectaţi din operă 4-5 termeni, de regulă, cei de bază (ex., ramuri, lac, stele, durere,
gând din poezia Şi dacă de M. Eminescu);
b) se caută un predicat pentru ultimul cuvânt din acest şir de cuvinte (ex., gândul se înalţă);
c) se deduce ideea din propoziţia formată (în cazul nostru e cea de zbor, de înălţare);
d) se alcătuiesc propoziţii noi, dezvoltate, căutându-se alte predicate pentru fiecare dintre
celelalte patru cuvinte. În acest caz, vor fi respectate câteva reguli: propoziţiile trebuie să
exprime aceeaşi idee (de zbor); fiecăruia dintre cele patru cuvinte e necesar să i se atribuie un
sens figurat (ex., „Ramurile îşi îndreaptă privirea spre soare”; „Durerea a pătruns în marea
lumină” etc.)
e) se „aranjează” cele cinci propoziţii formate într-o anumită ordine, fie la voia întâmplării,
fie conform unei opţiuni motivate a elevului („Aşa-mi place mai mult”, „Consider că există o
mai mare legătură între enunţuri” etc.);
f) se implică propria subiectivitate: elevul alcătuieşte o ultimă propoziţie (a şasea) în
prelungirea ideii migratoare (de regulă, această propoziţie, care poate fi dezvoltată ori
nedezvoltată, are statutul unei concluzii);
g) se intitulează textul creat;
h) se analizează textele elevilor din punctul de vedere al mesajului şi al modului de
transmitere a lui;
i) se compară textele elevilor cu opera literară respectivă din perspectiva mesajului (exprimă
acelaşi mesaj ori diferite), a relaţiilor dintre cei cinci termeni-cheie, cu alte cuvinte, a forţei de
sugestie pe care ei o dobândesc în urma acestor relaţii (ex., „Ramurile îşi îndreaptă
privirea....”, „Ramurile bat în geamuri”);
j) se formulează concluziile pe marginea operei studiate.
8. Texte calchiate
Prin acest joc didactic elevii însuşesc diferite tipuri de structuri lirice, procedee de
compoziţie, modalităţi de exprimare artistică.
Procedura de aplicare este cât se poate de simplă. Elevilor li se propune, atunci când este
posibil, scheletul trunchiului textual (fie înainte de studierea operei, fie în procesul de
comentariu propriu-zis al ei ori la etapa de încheiere), pe care îl completează conform
31
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
propriei înţelegeri şi sensibilităţi. Astfel, poezia Emoţie de toamnă de Nichita Stănescu poate
sugera ideea unor texte construite pe următoarea schemă:
A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
Cu.................,ori mai bine cu...................
Mă tem că ..................................................,
că..................................................................,
că..................................................................,
Şi-atunci......................................................,
Având această schemă, elevii vor putea construi fără mari dificultăţi un nou text, pe
care, în continuare, ca şi în cazul ideii migratoare ori al jocurilor-exerciţiu nominalizate mai
sus, îl vor compara cu opera literară studiată (de pildă, relaţionaţi, din punctul de vedere al
semnificaţiilor şi al modului de exprimare, expresiile: „Acoperă-mi inima cu focul iubirii
tale” şi „Acoperă-mi inima cu umbra ta”), formulând concluziile de rigoare. Iată şi un
eventual text ilustrativ creat în baza tehnicii „Texte calchiate”:
A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
Cu-n strop de lumină ori mai bine cu focul iubirii tale.
Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că am să te pierd dintr-o greşeală,
din a mea greşeală,
că ai să fugi departe,
Şi-atunci fug şi eu, dar fug spre tine, spre sufletul tău.
În concluzie, menţionăm că modernizarea procesului de învăţământ, în general, şi a predării

literaturii române, în special, se poate realiza atât prin aplicarea, în actul de interpretare a
operei literare, a unor metode, procedee noi de lucru, cât şi prin îmbogăţirea celor vechi cu
noi posibilităţi de organizare şi transmitere a informaţiei. Desigur, din diversitatea de tehnici,
profesorul le va alege pe acelea care îi vor ajuta pe elevi să descifreze mai uşor semnificaţiile
textului artistic.
Bibliografie:
 Grigore Ţugui, „Interpretarea textului poetic”, Editura Universităţii „A.I. Cuza”, Iaşi
 Ana Peteau-Mircea Peteau, „Ocolul Pământului în 50 de jocuri creative”, Editura
„Limes”
 Sorin Cristea, „Dicţionar de pedagogie”, Editura „Litera Internaţional”, Chişinău
 Eliza Botezatu, „Teoria şi metodica compunerii”, Editura „Lumina”, Chişinău
 „Integrala poeziei de N.Stănescu”, Editura „Vasiliana 98”
 M.Eminescu, „Poezii”, Editura „Paralela 45”
 V.Alecsandri, „Pasteluri”, Editura „Paralela 45”
32
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
„STRETCHINGUL” IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
Prof. Trusca Claudia, Lic. de Arte ,,Marin Sorescu,, Craiova

Prof. Scarlat Cirjan Floriana, Scoala Gimnaziala ,, Mihai Viteazul,, Craiova
Organismul uman este asociat adeseori cu o maşină – maşina vie consumatoare si

producătoare de energie, inteligentă si cu posibilităţi multiple de exprimare, mai ales prin
mişcare.
Mişcarea sau locomoţia cât si statica umană sunt realizate prin intermediul aparatului
locomotor.
Aparatul locomotor este un complex format din elemente pasive, de susţinere
reprezentate prin oase, unite intre ele pentru a forma scheletul uman prin intermediul
articulaţiilor si din elemente active – muşchii, uniţi de elementele pasive prin intermediul
inserţiilor tendinoase.
„Maşina vie”, funcţionează foarte bine, când toate aceste elemente dau randament
maxim.
Strechingul, metoda utilizată pentru prima dată de kinetoterapeuti in exerciţiile de
recuperare musculo – articulară, post – traumatică, pătrunde tot mai mult in lumea sportului,
făcând „maşina” să funcţioneze cu randament maxim.
Strechingul este o tehnică, de curând METODĂ, utilizată in creşterea supleţei, a
flexibilităţii, care se bazează pe proprietăţile elastice si contractile ale muşchiului cât si pe
acţiunea reflexului de întindere mediat de fusul neuromuscular si reflexul facilitator mediat
de receptorii tendinoşi GOLGI.
Stretchingul muscular este deci o întindere voluntară a muşchiului in vederea creşterii
unor calităţi.
Se ştie ca fără întinderi regulate, muşchii tind să-si piardă flexibilitatea, astfel încât
atunci când li se solicită o mişcare extrem de bruscă, ei sunt mai puţin apţi de a se extinde la
întreaga lor amplitudine de mişcare, fiind pasibili de traumatisme-rupturi, destul de des
întâlnite in jocurile sportive si mai ales in fotbal.
Stretchingul are acţiune benefică prin:
1. creşterea extensibilităţii muşchilor,
2. creşterea eficientei biomecanice,
3. prevenirea traumatismelor (întinderi, rupturi),
4. îmbunătăţirea relaxării musculare,
5. scăderea încordării musculare după efortul prestat.
De aici se desprind si posibilităţile de folosire a stretchingului in
antrenamentul de fotbal:
a) ca parte componentă a încălzirii,
b) in partea fundamentală in momentele de relaxare dintre exerciţii (intercalate in
mijloacele de antrenament), in revenirea organismului după efort.
In ceea ce priveşte tipul de întindere musculară utilizată in stretching
se cunosc in principal trei tipuri:
1. mişcări balistice sau de arcuire,
2. întinderile statice continue,
3. întinderea FNP (Facilitatea Neuromusculara Proprioceptivă), care
se pare că este metoda cu rezultatele cele mai bune in ceea ce priveşte creşterea flexibilităţii.
33
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Întinderea FNP presupune o întindere statică a muşchiului urmată de o contracţie

izometrică a aceluiaşi muşchi contra unei rezistente imobile (partener) după care se reia
ciclul.
 FNP ACTIV – se execută o contracţie musculară izometrică foarte
puternică in muşchi iar cu ajutorul unui partener se provoacă rezistenta in muşchiul opus.
 FNP PASIV – cu ajutorul partenerului se aduce membrul cu care
lucrăm in poziţia extremă pe parcursul a 6 secunde după care muşchii opuşi sunt controlaţi
izometric prin rezistenta partenerului.
Întinderea pasivă si contracţia muşchiului opus se fac la intervale de 6
secunde timp de 60 de scunde.
Întinderea musculară tip FNP va urmări următoarea schema de siguranţă:
- se va realiza numai după o încălzire adecvată a organismului,
- contracţia izometrică sa nu fie explozivă,
- ajutorul va furniza rezistenta imobilă doar in faza contracţiei izometrice, putând in
continuare ajuta in faza de întindere statică dar cu intensitate redusă.
In cazul stretchingului operează trei termeni:
CONTRACTIA – RELAXAREA – INTINDEREA MUSCULARA
Contracţia izometrică produce căldura la nivelul muşchilor si de aici o mai lejeră
activitate a fibrelor musculare. Întinderea este favorizată de căldura produsă. Ea se face lent,
gradat, fără bruscări. Ea durează până la apariţia senzaţiei de durere.
Faza de relaxare dintre cele două acţiuni – contracţia si întinderea – este importantă
pentru că in acest interval de timp se reduce tonusul muscular iar întinderea se va putea
executa in condiţii optime.
RESPIRATIA, trebuie dirijată pe tot parcursul executării exerciţiilor, trebuie să fie lentă si
continuă, liniştită.
O problemă mult discutată este cea a duratei întinderii. Consider că trebuie respectate
particularităţile fiecărui individ – pragul de sensibilitate al fiecăruia.
EXEMPLU DE PROGRAM DE STRETCHING ( PARTEA DE INCALZIRE )
I. in primele 3-5 min. executarea unor întinderi statice uşoare axate pe segmentele
utilizate cu predilecţie in scopul pregătirii organismului:
- din stând cu braţele sus – degetele încleştate, palmele orientate in sus, întinderea
accentuată a braţelor concomitent cu ridicarea pe vârfuri.
- Acelaşi exerciţiu – fără ridicare pe vârfuri dar cu îndoiri laterale.
- Acelaşi exerciţiu cu ducerea unui picior înainte aşezat pe toată talpa, celălalt pe
vârfuri – concomitent cu extensia trunchiului.
- Stând pe piciorul drept palma dreapta sprijinită pe partener, mâna stângă apucă
glezna piciorului stâng apropiind călcâiul acestuia de fesă.
II. in următoarele 7-8 min. se execută exerciţii din şcoala alergării si gimnastica
articulară.
III. In următoarele 10 min. se execută exerciţii de STRETCHING specifice.
34
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
EVALUARE TRANSDISCIPLINARÃ - FEED-BACK PENTRU PROFESOR ŞI

ELEV
Prof. Leliana Vlădulescu, Craiova, Liceul de Arte ,,Marin Sorescu”
Motto: ,,Ȋnvăţat se cheamă un om care se bucură să tot ȋnveţe.”

Nicolae Iorga
Lumea contemporană nu mai poate rezolva problemele ştiinţifice decât printr-o

abordare interdisciplinară centrată pe valori umane.
Interdisciplinaritatea poate fii un principiu fundamental al unui sistem modern
de ȋnvăţământ, care include ,, revizuirea opticii asupra ȋnvăţării , având ȋn vedere
necesitatea educaţiei metacognitive a elevilor, motivarea elevilor şi profesorilor ȋn
perspectiva educaţiei permanente, instruirea profesorilor şi elevilor ȋn specificul muncii
ȋn echipe , motivarea tuturor, profesori şi elevi, pentru deschiderile interdisciplinare ,
reconsiderarea competenţelor supuse evaluării, implementarea celor mai noi metode şi
mijloace de ȋnvăţământ (inclusiv ȋnvăţarea asistată pe calculator, etc.)”(G. Văideanu,
1987,p.3)
De asemenea o abordare interdisciplinară a educaţiei implică confecţionarea de
materiale didactice cu caracter interdisciplinar.
Exemple de teme cu caracter interdisciplinar pentru care cunoştinţele de fizică sunt

fundamentale:
- Sistemul solar
- Mișcările Pământului (mişcarea de revoluţie, mişcarea de rotaţie )
- Presiunea atmosferică
- Fenomene electrice şi luminoase care se petrec ȋn atmosferă (fulgerul,
tunetul, curcubeul, aurora polară )
- Hidrosfera: valurile, mareele
- Aparatul locomotor
- Analizatorii: ochiul, urechea
- Norul electronic
- Entropia
- Noţiuni de electochimie( elemente galvanice , acumulatori)
- Energia ȋn procesele fiziologice ale vieţuitoarelor
- Fizica şi viaţa.
Toate aceste teme se pot preda, ȋnvăţa şi evalua transdisciplinar: fizica ȋmpreună
cu matematica , geografia, chimia, biologia, desen.
Ȋn acest context evaluarea are un puternic caracter de reglare a evenimentelor
didactice.
Examinarea, ca activitate de cercetare(investigare) a achiziţiilor elevilor , realizează
verificarea(controlul), respectiv constată existenţa, volumul, corectitudinea şi gradul de
stăpânire a unor cunoştinţe, capacităţi, abilităţi, deprinderi, etc. facilitând pe această
bază aprecierea cantitativă şi calitativă a acestora. Ȋn acelaş timp evaluarea implică ,,o
judecată de valoare” (J. Davidz, S. Ball, 1978, p.474), dar reprezintă şi un ,,instrument”
de măsurare.
35
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Evaluarea reprezintă un sistem unitar de concepţii, principii şi tehnici referitoare

la măsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare şi a procesului didactic.(I.T.Radu 1986,
p.35)
Teoretic feedback-ul ȋn evaluare ar trebui să se realizeze atât pentru profesor cât şi
pentru elev.
Evaluarea este necesară pentru a asigura feedback-ul ȋn procesul instruirii,
profesorul primind informaţii referitoare la calitatea şi cantitatea cunoştinţelor asimilate
de elevi şi de dificultăţile ȋntâmpinate de aceştia ȋn procesul de ȋnvăţare. Pe baza
acestor informaţii profesorul evaluează eficienţa demersului didactic proiectat şi pus ȋn
aplicare. Ȋn caz de eşec vina de obicei cade strict asupra elevilor , rare fiind cazurile
când profesorii se ȋntreabă :,,Eu unde am greşit?” sau ,,Ce, cum şi unde să corectez ?”
Verificarea şi evaluarea, corect efectuate, permit sesizarea perioadelor de declin, de
stagnare şi respectiv de progres ȋn procesul asimilării cunoştinţelor. Fiecare elev trebuie
confruntat cu un ,,obstacol” pe măsura lui, iar ce se evaluează şi notează este numai
depăşirea ,,obstacolului “ şi maniera ȋn care se realizează acest lucru.
Profesorii utilizează frecvent metode de evaluare diferite şi cu grade de dificultate
diferite.
Din acest motiv, ȋn anumite cazuri , elevii cu probleme la ȋnvăţătură sunt
descurajaţi şi vor ȋnregistra un eşec. De aceea se impune revizuirea de către profesorul
evaluator a cerinţelor evaluate precum şi distribuţia punctajului.
Obiectul evaluării pe disciplină sau transdisciplinar ȋl constitue ,,rezultate, prestaţii,
performanţe, produse ale activităţii elevilor etc. din care se citesc apoi , capacităţi,
interese, atitudini”.
Rezultatul evaluării, poate genera sau ȋntreţine elevului dorinţa de succes sau teama
de eşec, influenţând motivaţia pentru ȋnvăţare.
Cele mai folosite metode de evaluare ȋn temele transdisciplinare sunt: observaţia,
verificarea orală, verificarea prin lucrări scrise( extemporalul, teste nestandardizate,
lucrarea de control, lucrarea scrisă semestrială sau teza,verificarea prin probe practice.
Există şi metode alternative de evaluare pe care le-am folosit ȋn procesul de
ȋnvăţământ şi care au fost foarte bine primite de elevi. Astfel : realizarea de proicte,
portofolii, postere, planşe , machete, referate, reviste, albume, pliante, expoziţii, afişe,
eseuri, hărţi cognitive, etc.
Altă categorie de evaluare o reprezintă concursurile transdisciplinare, olimpiadele,
simpozioanele, conferinţele, atestatele.
Am experimentat evaluarea prin ,, rol play” a unor teme transdisciplinare. De exemplu:
1) Metoda ,,procesul”- elevii evaluaţi interpretează rol de judecător, avocatul
apărării, avocatul acuzării, martor, inculpat, grefier (tema evaluată ,,Greutate vs.
Masă”).
2) Metoda ,,talk-show” - elevii interpretează rol de moderator T.V. şi invitaţi la o
emisiune de televiziune( tema evaluată: ,, Presiunea atmosferică”)
3) Metoda ,,parlamentul” - elevii interpretează roluri de senatori , deputaţi, care
reprezintă interesele ştiinţifice ȋn diferite situaţii sociale sau economice.(tema evaluată:
,,Fizica şi viaţa).
4) Metoda ,,consiliu profesoral” - elevii interpretează roluri de director, profesor,
diriginte, elev care dezbat cazuri ştiinţifice importante (tema evaluată: Ochiul, instrument
optic ).
5) Metoda ,,ȋntâlnire galactică”- elevii interpretează roluri de reprezentanţi ai
pământenilor şi de extratereştrii care negociază drepturi şi roluri pentru diferite ştiinţe
36
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
ȋntr-o programă şcolară unică bazată pe multiculturalism (tema evaluată: ,,Sistemul

solar”).
Bibliografie :
• Liliana Ciascai , Didactica fizicii, editura Corint, Bucureşti ,2001
37
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
MESSENGERUL ŞI E-MAILUL, MIJLOACE MODERNE DE

COMUNICARE, PREDARE ŞI ÎNVĂŢARE
Prof. Macsut Camelia, Liceul Tehnologic Auto Craiova
„Nu e destul să ştii, trebuie să şi aplici;

Nu e destul să vrei, trebuie să şi faci.”
J.W. Goethe
Astăzi, alături de tabla neagră, mijloc tradiţional de învătământ existent în fiecare

clasă, sau, mai nou interactivă, au apărut noi mijloace didactice de predare-învăţare printe
care şi calculatorul.Acesta este un instrument utilizat atât în procesul de cunoaştere şi
dezvoltare, având capacitatea de a amplifica inteligenţa umană în ceea ce priveşte
posibilitatea de operare, cât şi în comunicare, conducând la integrarea individului în societate
atât prin circulaţia informaţiei cât şi prin contribuţia adusă în procesul de învăţământ. Actul
învăţării nu mai este considerat a fi numai efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci şi
rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul. Această schimbare
în sistemul de învăţământ are următoarele obiective:
1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare.
2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual.
Elevul poate fi antrenat să caute exemple şi să compună mici probleme – ca variaţiuni
la o anumită temă studiată, şi… nu numai. Invaţă să înveţe, să formuleze noi idei, să afirme
sau să nege.
În afara lecțiilor clasice susținute folosind tabla şi creta, am încercat să folosesc cât mai
mult şi cât mai eficient acest nou mijloc de predare-învăţare. Am predat lecţii sau am efectuat
evaluări în sistemul AEL apoi, calculatorul asociat cu videoproiectorul și ecranul în prezentarea
altor lecţii realizate în format power point. Acestea (lecţiile în power point) pot fi folosite în
activităţile didactice (se pot include în predarea lecțiilor de matematică, sau orice altă
specialitate, precum şi dirigenţie) în diferite forme:
 Secvenţe de pregătire pentru transmiterea de informaţii.
 Punerea de întrebări.
 Rezolvarea de exerciţii şi probleme.
 Prezentarea de algoritmi pentru rezolvarea unor probleme tip.
 Proiectarea de grafice şi diagrame.
 Aplicaţii practice.
 Demonstrarea unor modele.
Această metodă a predării-învăţării este eficientă deoarece se realizează imagini mult
mai clare, utilizând o paletă cromatică bogată, cu resurse materiale minime şi mai uşor faţă de
cele realizate pe clasicele planşe de carton, se poate realiza mişcarea unor elemente care
compun desenul (la grafice de funcţii, vectori, corpuri geometrice, rotaţii, translaţii, simetrii,
etc.) poate fi intuită, discutată, comentată, imaginile pot fi însoţite de sonor, astfel, percepţia
este făcută folosind cât mai mulţi analizatori, implicând toate stilurile de învăţare. Se pot
purta discuţii asupra informaţiilor sau imaginilor urmărite, în timpul sau după prezentare, se
pot stabili concluzii privind aspectele semnificative.
Predarea în acest sistem va avea o mare eficiență atunci când toate sălile de clasă în
care se desfășoară lecțiile vor fi dotate cu calculator, videoproiector și ecran, pentru a putea
lucra astfel. Până atunci, vom folosi această metodă de predare doar combinată cu cea clasică.
Adică, vom realiza lecții în power point şi vom face o astfel de predare odată la o lună, sau
38
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
mai rar, când ne vine rândul să folosim videoproiectorul, dacă există vreun exemplar în
şcoală.
Folosirea calculatorului reprezintă o posibilitate reală de individualizare a procesului
de învăţământ bazat pe clase şi pe lecţii. O parte a tinerilor de astăzi petrec mult timp în faţa
calculatorului. Folosirea Internetului de către elevi a fost o idee care a prins repede. Plecând
de aici, dar şi de la lipsa dotării claselor cu calculator şi videoproiector, am considerat că este
momentul să încerc să utilizez acest timp şi acest mijloc (internetul) în favoarea învăţării,
astfel:
 Am aplicat la clasele la care predau următorul chestionar:
 Numele şi prenumele………………………..
 Clasa …………………
 Am calculator? Da ⁪ Nu ⁪
 Am internet? Da ⁪ Nu ⁪
 Am adresă de email? Da ⁪ adresa: ………………………
Nu ⁪
 Doreşti să primeşti lecţii şi teme pentru acasă prin internet? Da ⁪ Nu
⁪
 Crezi că ar fi util pentru tine să se folosească acest procedeu în procesul de
predare - învăţare - comunicare? Da ⁪ Nu
Dacă nu, de ce? .................................................................................................
 Am făcut o bază de date cu adresele de email sau messenger ale elevilor care dispun
de internet şi au o astfel de adresă.
 Am selectat clasele cu cele mai multe adrese de acest fel (elevii clasei a X-a şi a XII-
a).
 Am realizat lecții de predare sau recapitulare în power point, fişe de lucru pentru
disciplina matematică (specialitatea pe care o predau) dar şi la dirigenţie.
 Am preluat alte lecţii în power point de la colegii din cancelaria virtuală de pe site-ul
didactic.ro, site pe care am postat la rândul meu materiale realizate în acelaşi fel.
 Diferite teme, chestionare, pentru ora de dirigenţie.
 Elevii au primit adresa mea de email şi messenger şi fiecare pe cea a celorlalţi colegi
de clasă.
 Temele le-am transmis către elevi utilizând email-ul sau messengerul.
 Elevii le vizionează, discută cu colegii de clasă prin acelaşi procedeu (messengerul)
impresii, anumite neclarităţi, discută idei de rezolvare, rezolvă în caiete, pot
comunica cu profesorul şi în afara orelor de curs (în limita timpului disponibil al
acestuia).
 La oră este reluată prezentarea, se dau explicaţiile necesare, sunt putrate discuţii pe
baza documentelor prezentate, rezolvate neclarităţile şi exerciţiile care au creat
dificultăţi.
 Cei care nu au internet dar au calculator au primit documentele pe CD sau stick, cei
care nu au calculator au vizionat materialele în cursul orei pentru care acestea au fost
realizate, au luat notiţe şi au primit documente printate pe foi.
 Numărul de elevi din cele două clase este 48. Dintre aceştia:
 40 au răspuns la chestionar,
 27 au calculator,
 22 au internet,
 5 nu au internet,
 21 au adresă de email / messenger
39
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
 13 nu au calculator,
 36 au dorit să colaboreze la lecţii sau să comunice prin această metodă (aici
fiind incluşi şi elevii care nu au calculator sau internet, dar ar dori să
experimenteze acest procedeu de lucru),
 4 au refuzat, motivând că li se pare pierdere de timp, internetul nefiind util
pentru ei în acest fel. Aceştia folosesc calculatorul mai mult pentru jocuri sau
doar pentru a comunica cu prietenii.
În urma aplicării acestui procedeu de lucru chiar şi elevii care din anumite motive au
absentat de la şcoală în acea perioadă, au primit lecţia sau tema de casă. Am utilizat pentru
început procedeul la fişele de lucru necesare lecţiilor, la temele de recapitulare la începutul
unui nou capitol, la sfârşitul altuia, sau la acele lecţii care permiteau înţelegerea conţinutului,
fără a fi predat iniţial de profesor, cum ar fi radicali, puteri, ecuaţii gradul 1 şi 2, sisteme de
ecuaţii, funcţii, etc., elevul având cunoştinţe despre aceste noţiuni din clasele anterioare, sau
pentru orele de dirigenţie (teme despre: muzicieni români-George Enescu, Ciprian
Porumbescu, ,,Inventatori români şi invenţiile lor”, „Istoria fotografiei”, postate şi pe
didactic.ro, sub ID-ul sarmissa, teme despre sănătate, protejarea naturii, alcool, tutun, etc.).
Astfel, am constatat la elevi interes pentru a utiliza intetnetul şi în acest fel dar şi un real
progres. Frecvenţa utilizării lecţiilor în ppt a fost în medie de şase/ lună. Lecțiile predate în
sistem power point au avantajul de a putea fi studiate şi acasă de către elevi, fiind mult mai
atractive și mai accesibile decât cele predate utilizând doar tabla, creta și manualul sau AEL-
ul (care pot fi vizualizate doar în laboratorul de informatică) arhivate şi utilizate ori de câte
ori este nevoie. La început este mai greu pentru profesor, fiind necesară o muncă susţinută
pentru realizarea lecţiilor sau căutarea lor pe didactic.ro. În timp, se creează o bază de date pe
care profesorul doar o utilizează în lecţii sau o poate îmbunătăţi calitativ, iar elevul o poate
consulta pentru reactualizarea noţiunilor.
Pentru a realiza un învăţământ de calitate, cu competenţe bine puse la punct şi pentru
a obţine cele mai bune rezultate trebuie îmbinate cât mai eficient metodele clasice de predare-
învăţare-evaluare cu metodele moderne. Folosind calculatorul în activitatea instructiv-
educativă contribuim la schimbări majore în ceea ce priveşte strategiile de lucru cu elevii, se
reînnoiesc tehnicile de comunicare, modificând radical rolul dascălului.Calculatorul nu este
utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic, ci pentru a veni în sprijinul
predării, ajutându-l astfel să-şi îndeplinească mai bine funcţia didactică fundamentală-
educaţia.
Bibliografie:
• HÂNCU VASILE– „Psihologie şi ordinatoare”, Bucureşti, Editura. Pro
Humanitate, 1999
40
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
METODE INTERACTIVE PE CARE LE POATE FOLOSI PROFESORUL CU

ELEVII SĂI
Prof. Andrei Elena, Colegiul Economic Buzău
Învăţarea centrată pe elev reprezintă o abordare care presupune un stil de învăţare

activ şi integrarea programelor de învăţare în funcţie de ritmul propriu de învăţare al elevului.
Elevul trebuie să fie implicat şi responsabil pentru progresele pe care le face în ceea ce
priveşte propria lui educaţie.
Astfel, noile cerinţe ale demersului educaţional impun restructurarea lecţiei în direcţia
folosirii mai frecvente a metodelor interactive de predare-învăţare. Ele schimbă rolul
profesorului în clasă, el devenind moderator al unei dezbateri de idei şi probleme, susţinător
al motivaţiei şi interesului elevilor pentru istorie, ghid al elevilor în procesul de dobândire de
noi competenţe, deprinderi şi cunoştinţe. Odată cu deplasarea accentului de la profesor la
elev, noile metode îi stimulează pe elevi să înţeleagă mai bine logica fenomenelor şi faptelor
istorice, stimulează formarea de opinii personale argumentate, încurajează munca individuală
dar şi spiritul de echipă, contribuie la formarea de deprinderi şi atitudini durabile.
Prezentăm, în continuare patru dintre metodele interactive care pot fi folosite în cadrul
orelor.
Metoda cubului
Presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective,
permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei temei Sunt recomandate următoarele
etape: Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea subiectului pus în discuţie. Împărţirea
clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din
feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de
distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la
dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate
face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care
pică cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă. Redactarea
finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.
Jigsaw (în engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic) sau „metoda grupurilor
interdependente” este o strategie bazată pe învăţarea în echipă (team-learning). Fiecare elev
are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în acelaşi timp şi
responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi. Metoda presupune o
pregătire temeinică a materialului dat spre studiu elevilor. Educatorul propune o temă de
studiu pe care o împarte în patru sub-teme. Pentru fiecare temă în parte educatorul trebuie să
dea un titlul, sau pentru fiecare să pună o întrebare. Fiecare membru al grupei va primi ca
obiect de studiu materiale necesare fiecărei sub-teme, pentru care va alcătui şi o schemă. La
sfârşit elevii îşi comunică ce au învăţat despre sub-tema respectivă. Aranjarea în clasă a
grupurilor trebuie însă să fie cât mai aerisită, astfel încât grupurile să nu se deranjeze între
ele. Obiectul de studiu poate constitui şi o temă pentru acasă, urmând ca în momentul
constituirii mozaicului fiecare „expert” să-şi aducă propria contribuţie.
Metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă are la bază împletirea activităţii
individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Ea constă în
încorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului într-un demers colectiv mai amplu,
menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date. Această metodă are mai
multe faze: faza introductivă – învăţătorul enunţă problema, faza lucrului individual – fiecare
41
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
elev lucrează individual timp de 5 minute la soluţionarea problemei, faza lucrului în perechi –
elevii se consultă cu colegul de bancă, sunt notate toate soluţiile apărute, faza reuniunii în
grupuri mai mari – elevii de consultă asupra soluţiilor în grupuri alcătuite dintr-un număr egal
de perechi, faza raportării soluţiilor în colectiv şi faza decizională. Ca şi celelalte metode care
se bazează pe lucrul în perechi şi în colectiv, metoda piramidei are avantajele stimulării
învăţării prin cooperare, al sporirii încrederii în forţele proprii prin testarea ideilor emise
individual, mai întâi în grupuri mici şi apoi în colectiv. Dezavantajele sunt de ordin evaluativ,
deoarece se poate stabili mai greu care şi cât de însemnată a fost contribuţia fiecărui
participant.
Starbursting (eng. „star” = stea; eng. „burst” = a exploda), este o metodă nouă de
dezvoltare a creativităţii, similară brainstormingului. Scopul metodei este de a obţine cât mai
multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concepte. Este o modalitate de
stimulare a creativităţii individuale şi de grup. Organizată în grup, starbursting facilitează
participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, aşa cum
brainstorming-ul dezvoltă construcţia de idei pe idei. Modul de procedure este simplu. Se
scrie problema a cărei soluţie trebuie „descoperită” pe o foaie, apoi se înşiră cât mai multe
întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul ce?, când?,
cum?, de ce? – unele întrebări ducând la altele din ce în ce mai complexe care necesită o
concentrare tot mai mare.
Acestea sunt numai câteva dintre metodele interactive de lucru în echipă. Fiecare
dintre ele înregistrează avantaje şi dezavantaje, important fiind însă momentul ales pentru
desfăşurarea lor. Pedagogul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege
ceea ce ştie că se poate desfăşura în propriul colectiv de elevi. Important este însă ca dascălul
să fie acela care mereu va căuta soluţii la problemele instructiv – educative ce apar.
În teoria şi practica didactică contemporană, problematica instuirii interactive
cunoaşte abordări ştiinţifice noi, complexe, interdisciplinare, susţinute de argumente ce susţin
participarea activă şi reflexivă a elevilor în procesele învăţării şi evaluării.
Bibliografie
• Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M., ,,Metode interactive de grup‟‟, Editura
Arves, Craiova, 2002
• Cerghit, Ioan, ,,Metode de învăţământ‟‟, Editura Polirom, Iaşi, 2006
• Dulamă, Maria, Eliza (2002), ,,Modele, strategii şi tehnici didactice activizante‟‟,
Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002
42
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE

ÎNVĂŢĂMÂNT
Prof. Andrei Doina,
Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficienţe Auditive Buzău
Caracteristicile mediului în care trăim pot fi exprimate prin termenii: complexitate,

diversitate, dinamism, ceea ce impune viitorului specialist să corespundă exigenţelor
societăţii care reclamă flexibilitate, creativitate, puterea de a gestiona eficient raporturile
dintre continuitate şi schimbare.
În această perioadă complexă, marcată de trecerea spre o societate informaţională, în
care răspândirea vastă a noilor tehnologii privind informaţia şi comunicarea va impune
educaţia permanentă (de-a lungul întregii vieţi) şi va implica folosirea calculatorului în mod
profesional, rolul tehnologiilor informaţionale devine tot mai important.
Noile cerinţe şi standarde impuse de comunitatea educaţională la nivel european şi
mondial solicită noi competenţe profesionale, deci generaţiile care urmează trebuie să aibă o
capacitate bine consolidată de operare eficientă cu diverse coduri şi informaţii vizuale,
auditive, conceptuale, de adaptare la un mediu în continuă dezvoltare.
Pe plan mondial, problema aplicării tehnologiilor informaţionale în procesul de
predare-învăţare este concepută drept o parte a noilor educaţii. Internet, e-mail, multimedia,
hypermedia, hyperspaţiu, tehnologii informaţionale (TI), tehnologii multimedia, biblioteci
virtuale, educaţie electronică (e-education sau e-learning), sistem inteligent de învăţare
(Intelligent Tutoring System), mediu inteligent de învăţare (Intelligent Learning Evironment),
clase electronice (Electronic Classes), învăţământ la distanţă, în timp real (IDD), clase
virtuale au devenit termeni elementari în limbajul universal al mileniului trei.
În ţările super-tehnologizate ale lumii (SUA, Japonia, Europa de Vest) informatizarea
(educaţia în domeniul calculatoarelor) începe de la vârsta preşcolară. Elevii au posibilitatea
de a se obişnui cu calculatorul, de a-şi dezvolta abilităţi de aplicare, de a-l utiliza în
activităţile cotidiene.
În acest context, informatizarea învăţământului presupune asigurarea continuă a sferei
învăţământului cu noi concepţii metodice şi practice şi utilizarea optimală a noilor tehnologii
informaţionale, în scopul realizării obiectivelor psiho-pedagogice.
Sistemul de calcul reprezintă cel mai eficient mod de prezentare a informaţiilor
didactice datorită rapidităţii cu care poate oferi informaţiile necesare: într-o secundă poate să
furnizeze informaţii echivalente cu întregul conţinut al unui manual, datorită posibilităţilor de
copiere şi distribuire a materialelor educaţionale, precum şi simplităţii în înregistrarea şi
păstrarea informaţiei. Astfel, calculatorul reprezintă un mijloc performant de instruire care
prin îmbinarea posibilităţilor de care dispune: regim de lucru interactiv, posibilităţi grafice
deosebite, simplitate în utilizare şi gestiune, existenţa unor interfeţe prietenoase, conferă
flexibilitate comunicării între utilizator şi sistemele de calcul.
Aplicarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare are ca rezultat:
a. individualizarea activităţii elevului;
b. activizarea procesului de instruire şi mărirea interesului elevului faţă de învăţare;
c. focusarea atenţiei asupra materiei de studiu;
d. schimbarea accentelor de la cunoştinţe teoretice, spre aptitudini practice;
e. crearea competenţelor creative.
a. Individualizarea activităţii de instruire. Parcurgând distanţa de la diferenţiere
până la individualizare, în cadrul activităţii didactice, se poate considera că eficienţa unui stil
depinde într-o anumită măsură de particularităţile individuale prezente la cel asupra căruia se
43
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
exercită influenţele informativ-formative. În procesul de predare-învăţare asistat de

calculator, individualizarea ţine de posibilităţile regimului interactiv de lucru al sistemului de
calcul. Astfel, fiecare elev poate să-şi aleagă ritmul de lucru, poate să facă întreruperi, pauze
în activitate. Aplicând un test iniţial elevului, softul instructiv determină nivelul de pregătire
al elevului şi, în corespundere cu acest nivel, oferă materialul teoretic, întrebări, metode de
evaluare, sfaturi scurte sau îndrumare. Pentru elevii cu un nivel de pregătire inferior,
programul oferă material teoretic cât mai accesibil, sarcini şi întrebări cu un nivel mai redus
de dificultate, asistenţă cu intervenţii interactive. Instruirea elevilor dotaţi se face la un nivel
superior: teoria este expusă mai aprofundat, sarcinile au un caracter creativ care cer o intuiţie
şi o gândire creativă, iar ajutorul este indirect, cu caracter tangenţial – indicaţii ce duc la un
raţionament corect, între limitele acestor două cazuri softul instructiv are posibilităţi de
gradaţie mai fină a nivelului de pregătire a elevului, oferind volum de lucru corespunzător.
În activitatea de asimilare a cunoştinţelor, de formare a abilităţilor şi atitudinilor,
fiecare elev poate întâlni dificultăţi legate de specificul raţionamentelor sau de lapsus-uri în
cunoştinţele acumulate; în procesul de instruire computerizată softul instructiv poate
diagnostica nivelul de cunoştinţe al elevului, determina particularităţile individuale ale
acestuia, şi respectiv poate propune o variantă de instruire corespunzătoare.
b. Activizarea procesului de învăţare se bazează pe regimul de dialog al
utilizatorului cu calculatorul, pe activitatea individuală a elevului, pe posibilităţile de
autoevaluare, ceea ce nu se poate spune despre forma tradiţională de instruire.
Interesul elevului faţă de activitatea de cunoaştere şi de rezultatul acesteia depinde de:
 posibilitatea vizualizării rezultatelor muncii;
 stabilirea feedback-ului între utilizator şi program;
 autoaprecierea cunoştinţelor;
 conţinutul disciplinei, nivelul de dificultate al acesteia;
 măiestria pedagogului, sistemul de apreciere, de stimulare şi obiectivitatea
acestuia;
 sistemul de valori al elevului şi mediul său înconjurător.
Cerinţele şi necesităţile societăţii reprezintă un factor nu mai puţin influent în
activizarea procesului de învăţare. Aplicarea tehnologiilor informaţionale în predare
amplifică interesul elevilor faţă de studiul unor discipline care nu au nimic comun cu
informatica.
c. Posibilităţile grafice ale monitoarelor şi funcţiile oferite de limbajele de
programare au drept rezultat mărirea ilustrativităţii procesului de instruire, fapt ce implică
focusarea atenţiei asupra informaţiei necesare. Actualmente pot fi afişate construcţii
geometrice – modele ale obiectelor reale atât statice cât şi dinamice. Cu ajutorul graficii pot fi
simulate procese şi fenomene care nu pot fi observate în realitate, în lumea virtuală (simulată
pe calculator) pot fi demonstrate modele ale unor fenomene şi ale unor legităţi care nu pot fi
imaginate, fapt ce duce la mărirea accesibilităţii informaţiei şi facilitează conştientizarea unui
volum mai mare de materie studiată.
d. Aplicarea în practică a conceptelor teoretice se realizează mai eficient cu ajutorul
calculatorului care, prin executanţi, prin ecranele de execuţie ale limbajelor de programare,
prin elaborarea unor produse-program cu efecte multimedia predispune la realizarea lucrărilor
practice, la autoinstruire.
e. Formarea competenţelor creative. În ultimii ani, societatea a înaintat cereri tot
mai insistente în privinţa a tot ce e legat de calculatoare: pregătirea specialiştilor în aplicarea
sistemului de calcul şi în dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, crearea abilităţilor de a
găsi şi a înţelege informaţia, de a folosi tehnologii computaţionale, de a crea obiecte şi de a
44
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
face legături şi hyperlegături, incluzând toate tipurile de purtători de informaţie, de a construi

obiecte şi acţiuni în lumea reală şi modelele lor virtuale respective, cu ajutorul calculatorului.
Analizând starea de lucruri în domeniul noilor tehnologii pedagogice, se poate
concluziona că tehnologiile moderne şi informaţionale pot influenţa procesul de predare-
învăţare prin extinderea posibilităţilor de formare şi dezvoltare a abilităţilor necesare în
activităţile zilnice, formarea personalităţii integre, înlăturarea „barierelor” tradiţionale între
elevi şi pedagogi şi în ierarhia structurilor de învăţământ. Optimizarea procesului de
învăţământ prin implementarea TI se va caracteriza prin: asigurarea unui climat stimulativ,
promovarea unor relaţii democratice, interes pentru cooperare, păstrarea unui echilibru între
exigenţă şi indulgenţă, accentuarea dominantei afective (prin implicarea mai multor
receptori), stimularea participării şi comunicării deschise, angajarea activă a elevilor în
procesul de predare-învăţare. Elevii sunt încadraţi în instruirea pe nivele. Studierea
conţinutului disciplinei, precum şi asimilarea informaţiei se realizează prin aplicarea
cunoştinţelor în procesul de creare. Elevii sunt obişnuiţi să identifice, să proceseze, să
însuşească şi să utilizeze informaţii şi idei, dezvoltându-şi astfel abilităţi de analiză, sinteză şi
evaluare. Accentul se pune nu pe memorare, ci pe dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a
problemelor, de găsire şi aplicare a informaţiei, de colaborare şi de lucru în echipă. Pentru ca
acest lucru să se producă în clasă, profesorii trebuie să ofere elevilor posibilităţi de învăţare,
astfel încât aceştia să conştientizeze, să urmărească şi să-şi monitorizeze propriile procese de
gândire pe parcursul întregii activităţi de învăţare prin intermediul TI.
Importanţa tehnologiilor informaţionale pentru procesul de predare-învăţare constă în
faptul că oferă posibilitatea de a crea o diversitate de moduri de predare-învăţare. Stilul de
predare-învăţare presupune învelişul în care sunt îmbrăcate argumentele şi contra-
argumentele, atunci când ele sunt transmise auditoriului, forma de redare a informaţiei de
către profesor, precum şi forma de evaluare a cunoştinţelor, abilităţilor, deprinderilor de
lucru, modalităţilor specifice de receptare şi prelucrare a informaţiei. Deoarece elevii percep
informaţia în mod individual (unii percep mai bine informaţia sub formă de imagini grafice,
alţii sub formă de text sau prin intermediul sunetului, vocii, efectelor animate etc.), pentru a
afişa informaţia într-un mod cât mai accesibil, aceasta trebuie reprezentată astfel încât să
cuprindă toate particularităţile enumerate mai sus. Elevii sunt mai receptivi la ideile şi
influenţele noi, care pot fi încorporate productiv în schemele lor de gândire. Astfel se poate
contribui la dezvoltarea gândirii critice şi creative a elevilor.
În concluzie, aplicând tehnologiile informaţionale în procesul de predare-învăţare, se
măreşte randamentul instruirii, fapt ce duce la creşterea eficienţei activităţii de învăţare,
respectându-se principiile didacticii generale şi realizându-se obiectivele instruirii. De
asemenea, se asigură creşterea nivelului de competenţă al elevului, prin identificarea
principalelor cunoştinţe, capacităţi şi atitudini, formând astfel competenţa informaţională,
culturală, afectivă şi de comunicare a elevului. Utilizarea TI este motivată deoarece
contribuie la realizarea mai completă a sarcinilor didactice şi reprezintă o completare a
procesului tradiţional de predare-învăţare. Astfel, deşi lecţiile asistate de calculator nu
înlocuiesc întregul proces de predare-învăţare, ele contribuie la mărirea calităţii învăţării, la
micşorarea „încărcăturii pedagogice” a profesorilor.
În acest context, reieşind din tendinţele de dezvoltare ale tehnologiilor informaţionale,
se poate afirma că actualmente există mijloace pentru perfecţionarea procesului de predare-
învăţare şi de adaptare a profesorului la condiţiile noi de instruire.
Bibliografie:
1. Masalagiu, Cristian; Asiminoaiei, Ioan, Didactica predării informaticii, Editura
45
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Polirom, Iaşi, 2004

2. Nesteriuc, Angela, Ghid metodic pentru ingineri, Editura Universităţii „Ştefan cel
Mare”, Suceava, 2002
3. Onu, Petre; Luca, Constantin, Didactica specialităţii: discipline tehnice şi
tehnologice, Editura „Gh. Asachi”, Iaşi, 2002.
46
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
NOI METODE DE PREDARE ŞI COMUNICARE
Prof. Căpriţă Paraschiva, Colegiul Economic Buzău
Una din principalele căi prin care cadrul didactic se poate adapta noilor cerinţe
privind procesul instructiv – educativ este şi comunicarea profesor – elev, care este specifică
actului de învăţare şi presupune un raport bilateral şi o calitate deosebită.
Fluxul comunicaţional informativ şi afectiv între profesor şi elevi este deseori
stânjenit, bruiat, împiedicat de anumite blocaje, ajungându-se până la impermeabilitate, ceea
ce determină la elevi reacţii de rezistenţă, respingere sau indiferenţă la intervenţiile educative.
Pe de altă parte, blocajelor „tradiţionale”li se adaugă în condiţiile actuale, altele noi.
Astfel, deteriorarea statutului social al profesorului, confundarea de către unii elevi a libertăţii
cu libertinajul sau nerecunoaşterea autorităţii, degradarea materială şi morală a mediului
familial sporesc numărul şi dimensiunile surselor de blocaj.
În aceste condiţii, depăşirea barierelor, deblocarea relaţiei profesor – elevi şi
transformarea ei într-un element care să stimuleze performanţa în procesul instructiv –
educativ apar cu atât mai necesare.
Urmare a concluziilor desprinse din aprecierile elevilor şi din alte surse de informare
au fost cuprinse în tematica şedinţelor de catedre şi a comisiei diriginţilor teme privind tactul
pedagogic, autoritatea profesorului, atitudinea nediscriminatorie faţă de elevi, punctualitatea,
metode de evaluare ş. a. şi s-au iniţiat schimburi de experienţă, în care profesorii au avut
multe de învăţat unii de la alţii.
O altă cale de îmbunătăţire a comunicării profesor – elev este participarea cadrelor
didactice la programe de formare din care să înveţe să comunice cu elevii, astfel încât să
transforme activităţile de învăţare din prelegeri plicticoase în jocuri cu roluri, simulări,
poveşti, probleme decupate din viaţa de zi cu zi. În orice clipă a lecţiei, elevul să fie antrenat
într-o activitate, cu o sarcină clară, şi întotdeauna participarea lui să aibă o miză: să găsească
o soluţie, să câştige o competiţie, să-şi adjudece o recompensă pentru efortul său. Profesorul
trebuie să înveţe elevul să coopereze în cadrul unor echipe, dar şi să se înfrunte individual;
competiţia să fie de tipul win – win („câştig eu – câştigi şi tu”).
Dacă până acum pentru mine elevul era, mai mult sau mai puţin, o „maşină” de
învăţat, de acumulat şi de pus în practică o cantitate impresionantă de informaţii, după
participarea la mai multe cursuri de formare continuă am înţeles că trebuie să îmi schimb
atitudinea, că trebuie să dau mai mult ocazia elevului de a se exprima, de a-şi manifesta
imaginaţia, înclinaţia spre joc, spre comunicare în contexte mult mai lejere decât contextul
strict al sălii de clasă.
Iată de ce, la ora actuală, comunic cu elevii mei prin intermediul internetului,
încercând să devin un consilier mai eficient în rezolvarea problemelor lor care depăşesc
uneori cadrul strict al şcolii. Pe lângă activitatea de consiliere, am încercat şi încerc să
transform calculatorul şi internetul în mijloace de învăţare, de informare şi de exprimare a
elevilor, folosind astfel interesul lor crescut pentru aceste tehnici moderne de comunicare.
Elevii au teme pe care le fac pe calculator şi pe care le trimit prin internet via e-mail,
au lucrări de control pe care le susţin prin intermediul calculatorului şi al internetului şi
intenţionez să îi implic şi în realizarea unei reviste literare interactive realizate online.
Implicarea calculatorului şi internetului în participarea activă şi constructivă a elevilor
în procesul de predare – învăţare răspunde unei preocupări pe care elevii o aveau şi pe care eu
nu o foloseam deloc sau aproape deloc. Acest fapt, mi-a adus un plus de imagine în faţa
47
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
elevilor, care m-au perceput ca pe un cadru didactic aflat mai aproape de o „lume”a lor, în
care cei adulţi pătrund mai greu.
În procesul instructiv-educativ este necesară „…o adaptare permanentă a profesorului
la nivelul de dezvoltare intelectuală a elevilor nu pentru a facilita procesul de învăţare, ci
pentru a doza în mod adecvat dificultăţile”. (A. Dancsuly, 1979, pg.208). Sub raport afectiv
adaptarea permanentă a comportamentului profesorului la personalitatea copilului şi la
sintalitatea grupului este necesară nu atât pentru a-i face elevului plăcută şederea la şcoală,
cât pentru a-i trezi dorinţa şi voinţa de a răspunde printr-un comportament adecvat acţiunii
educative.
Profesorul „trebuie să se adapteze omeneşte tuturor şi fiecăruia (subl. m.) dintre cei
care i-au fost încredinţaţi. Şi aceasta nu este posibil decât cu condiţia ca să renunţe la
învăţătura şi practica celor care sunt considerate până acum ca meseria sa, pentru ca să înveţe
să trăiască (subl. m.) împreună cu copiii”(R. Dottrens, 1971, pg.96).
Bibliografie:
1) Alina Coman, Tehnici de comunicare, Editura Ch. Beck, 2008
2) Dottrens, R, Institutori ieri, educatori mâine, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1971
48
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
LA PÉDAGOGIE DU PROJET
Prof. Simion Ruxandra, Colegiul „ Ștefan Odobleja” Craiova
La société de l‟information dans laquelle nous vivons pose de nouveaux enjeux devant
l‟enseignant qui doit réévaluer ses méthodes d‟enseignement. L‟ordinateur devient un outil
indispensable tant pour l‟enseignant que pour l‟apprenant et les deux actants du processus
d‟enseignement peuvent se rencontrer avec les autres grâce aux échanges réalisées par
l‟intermédiaire des projets europeens.J‟ai choisi de partager avec vous une expérience
personnelle vécue lors de la mise en oeuvre du projet « Un chemin, une voie, un lien
universel » qui a réuni des jeunes provenant de six pays, La France, LÀllemagne, LÙkraine,
La Norvège, LÌtalie et la Roumanie dans le travail commun sur les valeurs universelles dans
le cadre européen, en s‟appuyant sur le premier itinéraire culturel empruntant les chemins de Saint-
Jacques de Compostelle.
A partir de la symbolique d‟un chemin pour l‟Europe, le projet a développé la réflexion
sur les valeurs universelles, et sèst décliné sur 3 axes :
- l‟écriture de contes sur la thématique du chemin, de la voie, du lien universel,
- la création artistique de type sculpture, sur le thème des valeurs universelles,
- l‟écriture d‟un texte, par établissement, sur les valeurs universelles, textes qui ont été gravés
sur des supports décidés par chaque établissement.
La deuxième année a vu l‟installation des créations artistiques et du texte sur un lieu
repéré (chemin, cour d‟établissement…) la sortie imprimerie d‟une plaquette des contes
illustrés, et la mise en place du projet scientifique sur la voie lactée
La troisième année a été consacrée à la réalisation du site Internet du projet,
l‟organisation d‟une rencontre artistique sur la mise en scène des contes, la création de « la
lettre des jeunes d‟Europe », ainsi que l‟organisation d‟un colloque.
On apprend par divers chemins. L'un d'entre eux consiste à mémoriser des faits, des
dates, des définitions et d'autres éléments de connaissance. De même, par une étude soutenue
et systématique, on peut en arriver à comprendre les contenus essentiels des mathématiques,
de l'histoire, du français ou de toute autre discipline mais les conversations courantes,
l'observation spontanée de la nature et de la société et la réflexion sur les expériences
multiples de la vie quotidienne constituent également des voies d'accès à certaines
connaissances. Dans ce cas, c'est au fil des activités qui ont contribué à la réalisation d'un
projet effectué en collaboration que les personnes en cause ont acquis des connaissances, ont
appris à maîtriser des habiletés et ont développé des attitudes qui ont accru leur "savoir".
C'est aussi à travers le déroulement même de cette démarche que les participants et les
participantes ont fait appel aux ressources de leur mémoire, ont étudié avec rigueur des
événements ou des phénomènes et tirant parti des expériences de leur vie dans le sens évoqué
ci-dessus. Ce projet a aussi démontré aux élèves l'intérêt du courrier électronique et du réseau
Internet et a initié à leur utilisation. Il leur a aussi permis d'effectuer des apprentissages en
histoire, en géographie, en rédaction et sur les exigences du travail en équipe.
Comme enseignants ou enseignantes, nous avons la responsabilité de participer à la
formation de citoyens et de citoyennes capables de s'adapter à la vie du troisième millénaire,
debout, actifs et engagés auprès de leurs semblables. C'est à nous que revient ce beau rôle de
penser, d'établir des liens entre les élèves de nos classes et, en utilisant les ressources
disponibles à l'extérieur de l'école, de présenter aux jeunes ce monde ouvert et fabuleux dans
lequel ils vivent déjà et vivront demain.
49
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Bibliographie :
Éduquer à l‟environnement par la pédagogie de projet; un chemin d‟émancipation, Réseau
École et Nature, éd. L‟Harmattan, 1996
Arpin, L et Capra, L., L‟apprentissage par projets, Chenelière/McGraw-Hill, Montréal, 2000
Djemâa Bensalem, « En quoi la pédagogie de projet permet-elle de donner du sens à
l‟enseignement du français ? », Synergies Algérie, no 9, 2010, p. 75-82
Bordallo, I et Ginestet, J-P, Pour une pédagogie du projet, ESF éditeur, Paris, 1993
Michel Huber, Apprendre en projets: la pédagogie du projet-élèves, Chronique
Sociale, coll. « Pédagogie Formation », 1999
Éduquer à l‟environnement par la pédagogie de projet; un chemin d‟émancipation, Réseau
École et Nature, éd. L‟Harmattan, 1996.
50
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
ARTA DE A COMUNICA SAU COMUNICAREA PRIN ARTĂ
Prof. Mărgelu Lidia, Liceul de Arte “MarinSorescu”

Prof. Dinca Cristian, Liceul de Arte “MarinSorescu”
Moto: "Toate artele contribuie la cea mai mare dintre toate: arta de a trai" (B.Brecht)"
Ca formă aparte de spiritualitate, arta are o existență paradoxală: ea este alcatuită din
„opere”, în principul unice si irepetabile, cu un „fond comun”, angajarea afectiva a celor ce le
contacteaza, implicarea unilaterala a acestora în „trairea” lor. Teoriile asupra artei, critica
artistica, principiileestetice etc. sunt demersuri prin care se încearca „îmblânzirea inteligibila”
a operelor, a „obiectelor”în care se concretizeaza, în maniere diferentiate, anume experiente
culturale, anume tipuri decreativitate. Experienta estetica si „orizontul cultural de asteptare”
marcheaza orice contact cu aceste „obiecte” sau produse estetice, preluarea unor „mesaje”
transportate de ele prin deschiderea accesului la lumea lor imaginara neepuizând însa
posibilitatea unor decodari diferite, ba chiar a descifrarii unor mesaje diferite. Evident,
diversele tipuri de experienta estetica, orizonturile
culturale diferite, noile teorii critice s.a.m.d. ce
stau la baza unor „lecturi” reînnoite nu epuizeaza
acelediferente esentiale ce definesc statutul artei,
adica modul ei de angajare a sensibilitatii umane,
deimplicare spiritului uman.
„Teoriile” (estetice, critice, ideologice sau
filosofice) raspund, în fapt, unui interes de
cunoastere limitat temporal si/sau spatial, scopul
lor – definit mai mult mai putin clar – fiind
tocmaidelimitarea si dirijarea actelor de receptare,
adica a efectelor producerii operelor pentru indivizii ce le contacteaza, pentru sfera culturala
– paradigma – în care ei „functioneaza”. Teoriile încearca – si uneori reusesc – sa
faca inteligibila lumea fictionala a operelor, dar nu epuizeaza experientele indivizilor,
receptarile lor personalizate. Normele, regulile de lectura-receptie a operelor, urmarite de
oricare teorie estetica ori scoala critica ofera, la urma urmei, doar o anume „grila a
receptarii”, bazata pe un interes cognitiv, care nu epuizeaza posibilitatea utilizarii –
concomitente sau succesive- a altor „ochelari pentru lectura”. Chiar faptul ca „dioptriile”
(instrumentele – n.n.) se schimba, se perfectioneaza continuu, sugereaza concluzia ca estetica
sau critica artistica au numai rolul de a ghida
interpretarea subiectiva a celui ce contacteaza
„obiectul estetic”, trairea individuala a acestuia.
Ghidajul se face, evident, în numele a
ceea ce teoriile (estetica sau critica) în cauza
definesc drept valoare specifica formelor artei,
frumosul – sau, din perspectiva contrara, urâtul -
ceea ce reprezinta, de fiecare data, o formula
reductionista, frumosul (sau urâtul) în
acceptiunea data de teoriile respective neputând
surprinde toate sensurile înglobate de „obiect”,
ireductibilitatea lui valorica.
51
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Problema transmiterii si receptarii corecte a acestui mesaj era, prin „conventiile” mentionate
pentru creatie si „lectura”, în mare parte rezolvata. „Reperele”, regulile constructiei artistice
(si înconsecinta cele ale deconstructiei semnificative) favorizau grund-ul definit de estetica
fundament al valorii de frumos, fara a obtine însa o confirmare uniforma în perceptie.
Prestabilirea ierarhiei
valorilor umane în „lumea imaginara” a
artei – sursa de diferentiere fata de alte
forme de spiritualitate, cu propriile
ierarhii axiologice – a devenit, la un
moment dat, ale volutiei istorice a artei, o
piedica în calea integrarii ei în noua
paradigma definitorie pentru starea de
moment a umanitatii. Eliminarea acestei
piedici a reprezentat, în lumea artei, ceea
ce s-a numit revolutia modernitatii, arta
moderna presupunând dereglementarea
actului creator, dar si a celui de receptare
a creatiei, desi „mesajul” devine tot mai încifrat, dovedind existenta unei dereglementari chiar
si la nivelul limbajului, atât în maniera de combinare a unitatilor acestuia, cât si în maniera
lor de semnificare. Revolutia în arta produsa de modernitate s-a deosebit însa de cea din
domeniul stiintei, caracterizata prin încercarea de „a potrivi natura în tiparele conceptuale
oferite de educatia profesionala”
În știintă, acumularea de fapte prin care se urmareste validarea paradigmei poate
duce, la un moment anume, la aparitia unei anomalii ce impune, dupa reverificarea faptelor
acumulate, larestructurarea paradigmei sau inventarea uneia noi. În arta, dezvoltarea
revolutionara este inversa:viziunea cumulationista este imposibila deoarece, pentru opera
estetica de tip nou, trebuie sa aparamai întâi modelul (teoria) ce surprinde schimbarea
gustului, a receptivitatii, a climatului psiho-socialal „consumului de arta”, a manierei sociale
de comunicare si, explicit, ca raspuns la cerere, amanierei de constructie a obiectului destinat
consumului specific.
52
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ-LECȚIE LA MUZEU
Prof. Buzatu Constantin – Liceul de Arte “ Marin Sorescu, Craiova
Cea mai eficientă metodă de învățare este cea activ- participativă când elevul este
implicat 100% în aflarea răspunsurilor dintr-un chestionar întocmit în prealabil, ale cărui
răspunsuri se află vizitând un muzeu. Elevilor li se explică că vor primi o fișă de lucrudespre
vulcani la care vor răspunde în timp ce vizitează muzeul lavei în timpul unui parteneriat
european desfășurat în Finlanda. Iata informația care le este pusă la dispoziție elevilor:
Vulcanii au fost denumiti dupa zeul roman al focului, Vulcanus.Sunt mai mult de 1.500 de
vulcani activi pe Terra. Prin vulcani activi se inteleg acei vulcani care erup cu regularitate,
sau au erupt cel putin o data in ultimii zece mii de ani.
Mai mult de 80% din suprafata Terrei este de origine vulcanica. 90% din activitatea
vulcanica are loc in oceane. Cel mai mare vulcan activ din lume este Mauna Lao din Hawaii
(120 km lungime, 50 km latime). Vulcanul Kilauea din Hawaii arunca zilnic lava suficienta
pentru a pava 30 km de drum.
Cel mai inalt vulcan din sistemul solar este Vulcanul Olympus de pe Marte (25 km
inalțime).
Cercul de foc al Pacificului este cea mai intinsa si activa zona vulcanica de pe Terra,
concentrand 62% din vulcanii activi existenti in prezent. Doua treimi din acest cerc se afla in
insulele asezate sub forma de arc in Pacificul de Vest, iar restul pe tarmurile pacifice ale celor
doua Americi. Cercul de Foc al Pacificului are forma unei potcoave si este o suprafata
frecventata de cutremure si eruptii vulcanice.
Lacul Sfanta Ana este singurul lac vulcanic de pe intreg teritoriul Romaniei. Este
asezat pe fundul craterului unui vulcan stins (Ciomatu) din masivul vulcanic Puciosu (Muntii
Harghitei).
Cea mai dezastruoasă erupție vulcanica din istoria moderna a fost eruptia din 1815 a
Vulcanului Tambora de pe insula indoneziana Sumbawa. Aceasta erupție a cauzat moartea a
92.000 de persoane (12.000 – din cauza lavei si 80.000 – din cauza foametei din perioada de
dupa dezastru). Eruptia a fost atat de puternica, incat a emanat o cantitate foarte mare de
cenusa, care a intunecat cerul timp de cateva luni, ceea ce a facut ca temperatura sa scada la
nivel mondial, din care cauza anul 1816 este numit “anul fara vară“.
Un mare vulcan activ de pe continentul european este Vulcanul Vezuviu din Italia. Ultima sa
eruptie a avut loc in 1944, cand a provocat zeci de morti si pagube in valoare de peste 100
milioane de euro. O alta eruptie este asteptata in viitorul apropiat, eruptie care ar putea fi
devastatoare pentru cei 700.000 de oameni care locuiesc în “zonele mortii” din jurul
Vezuviului.
Vulcanul Vezuviu a fost inactiv secole intregi inaintea marii eruptii din 79 i.Hr,
eruptie care a ingropat orasele Pompei si Stabiae sub cenusa, iar orasul Herculaneum sub un
val de noroi.
Cea mai catastrofală erupție din istorie este cea din 27 august 1883, a Vulcanului
Krakatau (din Indonezia). Zgomotul produs de aceasta eruptie a fost atat de puternic, incat s-a
auzit la 4.000 km departare, pana in Australia. A fost aruncata atat de multa cenusa in
atmosfera, incat, aproape 2 ani, apusul de soare s-a vazut verde si luna s-a vazut albastra.
Aceasta eruptie a emis o energie echivalenta cu 150 de megatone de TNT. Indexul
magnitudinii a fost de 6 VEI, numit si “colosal”. In comparatie, bomba de la Hiroshima a
avut 20 de kilotone.
53
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Vulcanul Paricutin din Mexiceste vulcanul cu cea mai rapidă dezvoltare și cea mai
spectaculoasă apariție. Vulcanul Paricutin este unic deoarece formarea sa a fost observată de
la începuturile sale. Acest vulcan este foarte tânăr și s-a nascut în 1943 astfel: intr-o zi s-a
descoperit o mica fisura in solul unui lan de porumb; in 24 de ore fisura s-a transformat intr-o
prapastie de 25 m latime, care apoi s-a deschis, scotand la suprafata cenusa si roci
incandescente. In scurt timp, aceasta prapastie s-a transformat intr-un deal de lava de 10 m
inaltime. Vulcanul a fost denumit Paricutin si a atins inaltimea maxima de 405 m dupa noua
ani de activitate.
În apropierea vulcanilor apar gheizere si vulcani noroiosi. Vulcanii noroiosi situati in
Subcarpatii de Curbura din judetul Buzau sunt o rezervatie naturala unica in Europa. Aici
apar numeroase ridicaturi de pamant sub forma unor cratere cu o circumferinta care la unele
este mica, iar la altele poate ajunge chiar la cativa metri. Unele cratere sunt linistite, altele
bolborosind si revarsand suvoaie de noroi inspre baza lor. Peisajul zonei este selenar,
deosebit de arid, cu numeroase despicaturi de pamant ce sugereaza ideea de seceta.
VULCANII
Fișă de lucru
Analizați imaginile de mai jos, ce reprezintă tipurile de vulcani, si răspundeți

următoarelor cerințe
1.Precizați care dintre afirmațiile următoare sunt adevărate sau false (notați cu
A-adevărat și F-fals).
a. Vulcanii din insulele Hawaii au pantele puțin înclinate.
b. Stratovulcanii sunt alcătuiți din straturi succesive de lavă și cenușă vulcanică.
c. În Islanda sunt vulcani de tip dom.
d. Pantele cele mai înclinate sunt caracteristice vulcanilor cu con din cenușă vulcanică.
e. Caldeira (vastă depresiune circulară) s-a format prin distrugerea vechiului con.
f. Coșul vulcanic lipsește la vulcanul de tip fisură.
g. Vulcanul dom are pante reduse.
2. Asociați tipurile de vulcani, notate cu cifre, cu imaginile corespunzătoare, notate cu
litere mari!
54
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Fig. A Fig. B Fig C
Fig. D Fig. E
Fig. F
55
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
3. Localizaţi vulcanii următori, cu ajutorul coordonatelor geografice din tabel, marcând pe harta de mai sus
cifrele corespunzătoare:
1. Krakatau 6oS 104oE 7.Fuji 35o 138oE 13. Vezuviu 40o 14oE
2.MountSt.Helen 46o 122oW 8.Tambora NoS
8 117oE 14. MaunaLoa N19o 155o
s
3. No
63 19oW 9. MontPelée 14o 61oW 15. Thira No
36 WoE
25
Eyjafjallajokull
4. NevadodelRuiz NoN
4 75oW 10. Pinatubo No
15 120oE 16. Stromboli No
38 12oE
5. Aconcagua 32oS 70oW 11. Paricutin No
19 102oW 17. Cotopaxi NoS
0 78o
6. Hekla 63o 19oW 12. Etna No
37 14oE 18. KawahIjen 8oS W o
115
N N E
56
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
METODE INTERACTIVE ÎN PREDAREA RELIGIEI
Prof. Boldișor Ileana-Mihaela, Liceul de Arte ”Marin Sorescu” Craiova
Metoda cubului
Se realizează un cub pe feţele căruia sunt scrise diferite sarcini de lucru: descrie, compară,
asociază, analizează, aplică, argumentează. Se poate aplica pe niveluri diferite, cu o altă exprimare a
sarcinilor de lucru.
Elevii, împărţiţi în grupuri, primesc câte o sarcină înscrisă pe cub, pe care o tratează în grupul
respectiv. La final se realizează sistematizarea cunoştinţelor asimilate.
Această metodă pune accentul pe concentrarea atenţiei, pe formare de competenţe, atitudini şi
deprinderi, stimulează atenţia şi gândirea, oferind posibilitatea elevilor să-şi dezvolte competenţele
necesare unei abordări complexe şi integratoare. Am folosit această metodă pentru a dezvolta la elevi
competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare în ceea ce priveşte familia în religiile
monoteiste şi rolul ei în societatea actuală.
Indicaţiile extinse pentru cele şase feţe ale cubului:
 Descrieţi: (Principalele învăţături de credinţă în Iudaism, Creştinism şi Islam);
 Comparaţi: (Morala desprinsă din cărţile de cult Tora, Sfânta Scriptură şi
Coran);
 Asociaţi: (Lăcaşele de cult în religiile monoteiste);
 Analizaţi: (Modul în care trebuie să se comporte membrii unei familii, unii cu
ceilalţi);
 Aplicaţi: (Daţi exemple de acţiuni concrete prin care copiii îşi arată iubirea faţă
de părinţii);
 Argumentaţi: (Rolul pe care îl are familia în educaţia copiilor şi formarea
caracterului religios-moral).
Explozia stelară (Starbursting)
Această metodă se aplică uşor oricărei vârste şi unei palete largi de domenii, o modalitate de
relaxare şi o sursă de noi descoperiri prin care se obţin cât mai multe întrebări cu ajutorul cărora se
formează conexiuni.
Trebuie parcurse următoarele etape:
 Se scrie problema în centrul unei steluţe cu 5 colţuri (Familia în religiile
monoteiste şi rolul ei în societatea actuală);
 În vârful fiecărui colţ al steluţei se scriu întrebări de tipul:
– Ce? (definiţie);
– Cine? (o formează);
– Unde?(se întemeiază);
– De ce? (se formează);
– Când? (ştim că membrii ei se comportă în mod adecvat unii cu ceilalţi);
 Se împarte clasa în grupe;
 Se lucrează la nivelul grupelor pentru elaborarea unei liste cu întrebări multe şi
diverse;
 Se comunică întregii clase rezultatele muncii de grup.
Ciorchinele
57
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Această metodă este folosită pentru recapitularea cunoştinţelor:

Metoda ciorchinelui constă în scrierea unui cuvânt-cheie în centrul tablei şi găsirea unor cuvinte
(idei, sintagme sau cunoştinţe) de către copii din cuvântul lexical al celui dat. Rezultatul poate fi o
analiză a cuvântului central, caracterizat de cele găsite, sau o sinteză care va duce la un alt cuvânt-cheie
necesar în lecţie. Elevii sunt îndemnaţi să gândească independent, să-şi exprime părerea, să facă
legături între concepte. Se trag linii între toate cuvintele care par a fi conectate.
Activitatea se opreşte când se termină ideile sau a expirat timpul. În cadrul cercetării noastre
cuvântul cheie este Familie.
Mozaicul
Este o strategie bazată pe învăţarea în echipă. Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie
să devină expert. El are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi
colegi. Această metodă prezintă următoarele etepe:
 Pregătirea materialului de studiu:
Profesorul stabileşte tema de studiu (de exemplu „Familia în religiile monoteiste”) şi o împarte
în patru sau cinci subteme.
Organizează colectivul clasei în echipe de învăţare de câte 4 sau 5 elevi (în funcţie de numărul
în clasă). Fiecare elev din echipă primeşte un număr de la 1 la 4 sau 5 şi are ca sarcină să studieze în
mod independent subtema corespunzătoarenumărului său. El trebuie să devină expert în subtema dată.
 Constituirea grupurilor de experţi:
După ce au parcurs faza de lucru independent, experţii cu acelaşi număr se reunesc, constituind
grupe de experţi, pentru a dezbate problema împreună. Astfel, elevii cu numărul 1 părăsesc echipele de
învăţare iniţiale şi se adună la o masă pentru a aprofunda subtema cu numărul 1. La fel procedează şi
ceilalţi elevi cu numerele 2, 3, 4 sau 5. Dacă grupul de experţi are mai mult de 6 membri, acesta se
divide în două grupe mai mici.
 Faza discuţiilor în grupuri de experţi:
Elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discuţii pe
baza datelor şi a materialelor avute la dispoziţie, se adaugă elemente noi şi se stabileşte modul în care
noile cunoştinţe vor fi transmise şi celorlalţi membri din echipa iniţială. Fiecare elev este membru într-
un grup de experţi şi face parte dintr-o echipă de învăţare.
Mesele de lucru ale grupurilor de experţi trebuie plasate în diferite locuri ale sălii pentru a nu se
deranja reciproc. Scopul comun al fiecărui grup de experţi este să se instruiască cât mai bine, având
responsabilitatea propriei învăţări şi a predării şi învăţării colegilor din echipa iniţială.
 Reîntoarcerea în echipa iniţială de învăţare:
Experţii transmit cunoştinţele asimilate, reţinând la rândul lor cunoştinţele pe care le transmit
colegii lor, experţi în alte subteme. Modalitatea de transmitere trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă,
putând fi însoţită de suporturi audio-video şi de diverse materiale. Specialiştii într-o subtemă pot
demonstra o idee, pot citi un raport, pot folosi computerul, pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor,
desenelor, fotografiilor. Membrii sunt stimulaţi să discute, să pună întrebări şi să-şi noteze, fiecare
realizându-şi planul de idei.
 Evaluarea:
Grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment elevii sunt gata să demonstreze ce
au învăţat. Profesorul poate pune întrebări, poate cere un raport sau un eseu, ori poate da spre rezolvare
o fişă de evaluare fiecărui elev.
58
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
BIBLIOGRAFIE
1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2005.
2. BONTAŞ, Ioan, Tratat de pedagogie, Ediţia a VI-a revăzută şi adăugită, Ed. BicAll,
Bucureşti, 2007.
3. CĂLUGĂR, Pr. prof. dr. Dumitru, Catehetica, Manual pentru Institutele teologice,
Ediţia a II-a, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1984.
4. DANCIU, Ana, Metodica predării Religiei în învăţământul preuniversitar, Ed.
„Gheorghe Alexandru”, Craiova, 2005.
59
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE
ÎN PREDAREA-ÎNVĂŢAREA ECONOMIEI
Prof. Băcăran Oana, Liceul Teoretic “Henri Coandă” Craiova
Activizarea predării – învăţării Economiei presupune folosirea unor metode, tehnici şi procedee
care îl implică pe elev în procesul de învăţare, urmărindu-se dezvoltarea gândirii, stimularea
creativităţii, dezvoltarea interesului pentru învăţare, în sensul formării lui ca participant activ la
procesul de educare. Astfel elevul este ajutat să înţeleagă lumea în care trăieşte şi aplică în diferite
situaţii de viaţă ceea ce a învăţat.
Opţiunea pentru o metodă sau alta este în strânsă relaţie şi cu personalitatea profesorului şi
gradul de pregătire, predispoziţia şi stilurile de învăţare ale grupului de elevi cu care se lucrează.
Conversaţia euristică
Conversaţia euristică are un pronunţat caracter activ, fiind centrată pe dialogul didactic, care
trebuie:
- să ofere elevilor libertăţi de iniţiativă şi de exprimare;
- să solicite inteligenţa productivă, spontaneitatea şi curiozitatea elevilor;
- să asigure participarea efectivă a elevilor la toate fazele elaborării cunoştinţelor;
- să solicite operaţiile mentale de bază (analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea, abstractizarea);
- să ofere elevilor posibilitatea de a efectua ei înşişi raţionamente;
- să permită elevilor să pună, la rândul lor, întrebări profesorului sau colegilor.
Scopurileconversaţiei euristice:
1) stimularea gândirii elevilor, astfel încât aceştia să poată descoperi şi singuri adevărul, să motiveze
răspunsurile date, să sesizeze legăturile cauzale dintre cunoştinţe /fenomene;
2) aprofundarea cunoştinţelor, a problemelor supuse discuţiei şi chiar avansarea de noi soluţii de
rezolvare;
3) formarea gândirii logice a elevilor astfel încât ei să poată sesiza care este esenţa problemei, precum
şi logica internă a unei discipline;
4) deprinderea elevilor de a rezolva şi singuri o problemă de învăţare (să poată aplica singuri o regulă,
o definiţie, o teoremă).
Aplicarea conversaţiei euristice necesită o pregătire prealabilă şi măiestrie pedagogică. Succesul
depinde de respectarea unor condiţii:
a) întrebările se aleg şi se formulează cu grijă, fără improvizaţii;
b) întrebările trebuie gradate ca dificultate şi exprimate în aşa fel încât elevul să le înţeleagă şi să
reacţioneze;
c) întrebările se formulează corect, dar şi concis;
d) între întrebare şi răspuns se lasă suficient timp de gîndire şi elaborare;
e) atunci când răspunde, elevul nu trebuie întrerupt, pentru a se evita inhibarea, cu excepţia unui
răspuns care este în afara întrebării;
f) întrebările să vizeze un conţinut bine delimitat;
g) întrebările să fie formulate clar (fără ambiguităţi).
Conversaţia euristică solicită elevului să îşi activeze memoria şi imaginaţia, dar mai ales să îşi
canalizeze atenţia şi gândirea în direcţia descoperirii realităţii şi formulării de răspunsuri pertinente.
Exemplu: aplicarea acestei metode la tema Economia de piaţă:
60
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Pentru ca elevii să sesizeze caracteristicile economiei de piaţă, profesorul apelează la metoda

conversaţiei euristice, parcurgând următorii paşi:
1) Ce este economia de schimb? Ce a determinat apariţia ei?
2) Care sunt formele de manifestare ale economiei de schimb?
3) Comparaţi cele două forme ale economiei de schimb.
4) Ce este economia de piaţă?
5) Ce tip de sistem politic asigură funcţionarea economiei de piaţă? Argumentaţi!
6) Care consideraţi că este rolul concurenţei în economia de piaţă?
7) Consideraţi că în România funcţionează normal economia de piaţă? Argumentaţi!
Profesorul va dirija atent gândirea elevului, formulând atent întrebările şi respectând regula
gradualizării dificultăţilor. Situaţiile de învăţare create în timpul lecţiei vor fi adecvate posibilităţilor
reale ale elevilor şi scopului activităţii didactice. Întrebările se pregătesc în prealabil (de către
profesor), nu se improvizează în timpul lecţiei (doar elevul are acest “drept”).
La răspunsurile formulate de elevi se urmăreşte:
• corectitudinea şi complitudinea;
• coerenţa;
• rigoarea ştiinţifică;
• fluenţa;
• originalitatea;
• concizia;
• claritatea.
Metoda se poate aplica împreună cu problematizarea.
Problematizarea
Este considerată în didactica modernă una dintre cele mai valoroase metode deoarece orientează
gândirea elevilor spre rezolvarea independentă de probleme. Utilizând metoda în discuţie, profesorul îl
pune pe elev în situaţia de a căuta un răspuns pertinent, o soluţie pentru problema cu care se confruntă.
Punctul de pornire îl constituie crearea situaţiei –problemă, care desemnează o situaţie contradictorie
pentru elev, dificilă deoarece se creează un conflict între experienţa de cunoaştere a elevului şi
elementul de noutate cu care se confruntă acesta.
Situaţia – problemă este necesar să prezinte următoarele caracteristici:
1) să prezinte o dificultate cognitivă pentru şcolar, rezolvarea acesteia necesită un efort real de gândire;
2) să trezească interesul elevului, să-l surprindă, să-l uimească, provocându-l să acţioneze (să caute, să
depăşească obstacolele, să alcătuiască, să facă legături cu ce cunoaşte, să descopere, să decidă);
3) să orienteze activitatea elevului în direcţia rezolvării, aflării soluţiei de rezolvare. Rezolvarea nu este
posibilă fără activarea cunoştinţelor şi experienţelor dobândite anterior.
Formularea situaţiei – problemă şi activitatea exploratorie a elevului pentru a descoperi soluţia
presupune patru momente fundamentale:
I. punerea problemei şi perceperea ei de către elevi
Profesorul formulează situaţia problemă, expune faptele, explică o serie de relaţii cauzale care se
stabilesc, apoi profesorul recepţionează primele solicitări ale elevilor şi dă informaţii suplimentare.
Practic, profesorul dezvăluie doar germenii adevărurilor ce vor fi apoi descoperite de elevi prin efort
propriu;
II. studierea aprofundată şi restructurarea datelor problemei
61
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
În această etapă, elevul lucrează independent: reactualizează cunoştinţele, se documentează în

domeniu, compară informaţiile, se opreşte la o sumă de informaţii pe care le consideră necesare şi
relevante;
III. căutarea soluţiilor posibile la problema pusă
a) analizează atent şi cu discernământ materialul faptic;
b) procedează la o sinteză, pentru a recupera esenţialul, face conexiuni logice, analizând condiţiile de
producere/ manifestare a fenomenului sau situaţiei, formulează ipoteze privind soluţionarea problemei
şi le verifică pe fiecare în parte.
IV. obţinerea rezultatului final şi evaluarea acestuia
La acest moment, elevul compară rezultatele obţinute prin rezolvarea fiecărei ipoteze. În final, elevul
decide/alege soluţia optimă, care se confruntă cu ideile prezentate în manual.
Metoda este foarte bună deoarece are un pronunţat caracter formativ:
a) antrenează întreaga personalitate a elevului captând atenţia şi mobilizând la efort propriu;
b) cultivă autonomia acţională şi curajul în formarea unor proiecţii proprii;
c) formează un stil activ de muncă;
d) asigură susţinerea motivaţiei învăţării şi sporeşte durabilitatea învăţării;
e) dă încredere în sine.
Exemplu: aplicarea acestei metode la tema Costul de producţie:
Situaţia problemă: “O firmă reduce numărul de angajaţi şi înregistrează o reducere a nivelului
producţiei, dar productivitatea medie a muncii este superioară celei din perioada anterioară. Evaluaţi
eficienţa muncii salariaţilor concediaţi în raport cu cea a celor care au rămas. Ce evoluţie va înregistra
costul unitar?”
După formularea şi descrierea situaţiei-problemă de către profesor şi înregistrarea de către elevi,
se iniţiază demersul de soluţionare a ei, care se derulează după cum urmează:
1. elevii, împărţiţi în grupuri de câte patru, realizează o incursiune în propria cunoaştere, reamintindu-şi
ce cunosc despre relaţia productivitate – costuri salariale, comportamentul economic
al întreprinzătorului şi reuşita în afaceri, calcule de eficienţă, neofactori de producţie.
2. pornind de la cunoştinţele însuşite anterior, elevii vor consulta manualul, vor solicita clarificări
profesorului, completează ceea ce cunosc cu ceea ce au reţinut din manual, consultă şi o lucrare de
specialitate, extrag ideile principale şi formulele de calcul necesare soluţionării.
3. cu ajutorul profesorului, elevii formulează o ipoteză privind soluţionarea problemei, pe care o
verifică apelând la propria judecată şi consultându-se cu colegii. Evaluarea soluţiei propuse (şi rezultată
din verificarea ipotezei) se poate realiza prin confruntarea cu ideile descoperite prin lectura
textelor din lucrările consultate.
4. soluţia propusă (răspunsul considerat corect de către elevi) este prezentată profesorului. Acesta
contorizează soluţiile tuturor grupurilor de elevi şi împreună cu întreaga clasă este aleasă soluţia
optimă, confruntând cu manualul.
Profesorul reia ideile principale, le comentează cu elevii şi le scrie pe tablă. Pentru a întări
învăţarea, formulează o altă problemă ce urmează a fi rezolvată individual (temă pentru acasă).
Bibliografie:
62
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
1) Albulescu I., Albulescu M. „Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane”, Editura Polirom,

Iaşi, 2000
2) Cerghit I., „Metode de învăţământ”, E.D.P., Bucureşti, 1999
3) Ciobanu O., „Elemente de teoria şi metodologia instruirii”, Editura ASE, Bucureşti, 2003
63
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
METODE MODERNE ÎN PREDAREA ȘI

ÎNVATAREA ISTORIEI. APLICATII PRACTICE
Prof. Dorobanțu Traian, Liceul de Arte “ Marin Sorescu”
Metodele didactice reprezinta un ansamblu de procedee si mijloace integrate la nivelul unor

actiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activitatii de instruire-educatie
proiectata de educatoare, învatator, profesor. Conceptul pedagogic de metoda didactica defineste o
actiune cu functie (auto)reglatorie proiectata conform “unui program care anticipeaza o suita de
operatii care trebuie îndeplinite în vederea atingerii unui rezultat determinat” (G. Landsheere).
Etimologia cuvântului delimiteaza semnificatia termenului: metoda, în limba greaca înseamna cale spre
(odos=cale; metha=spre).
În stiinta, în general, metoda este definita ca „o cale de cunoastere” care produce informatii,
strategii, principii, legi, paradigme.
În pedagogie, metoda devine «o cale» necesara pentru dobândirea cunostintelor si capacitatilor
proiectate la nivelul obiectivelor procesului de învatamânt prin valorificarea principiilor specifice
proiectarii, de realizarea activitatii didactice, în termeni de comunicare-cunoastere-creativitate.
Calitatea pedagogica a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de
cunoastere propusa de profesor într-o cale de învatare realizata efectiv de prescolar, elev, student, în
cadrul instruiriiformale si nonformale, cu deschideri spre educatia permanenta.
Noi, dascalii avem menirea de a prezenta istoria ca pe o carte frumoasa, în care sa pastram
nesterse faptele de seama din trecutul de lupta al poporului român. Istoria nu se compune numai din
legende si povestiri, ci este o stiinta care se bazeaza pe adevar, pe fapte si lucruri reale. Reforma
sistemului de învatamânt pune accent pe efortul propriu al copilului întoate cele trei mari etape:
predare, învatare, evaluare.
Metodele de predare – învatare folosite vor trebui sa dezvolte învatarea activa, interogativa. Iata
câteva modalitati de însusire active a cunostintelor si deprinderilor si de asimilare activa a experientei
sociale: folosirea unor lecturi captivante pentru elevi (legende, povestiri, mituri) discutarea cu elevii a
unor fotografii, stampe, ce ilustreazaaspecte ale vietii oamenilor în diverse momente ale istoriei,
prezenta-rea si discutarea cu elevii a surselor orale (interviuri, anchete), a unor obiecte, produse, dosare
tematice, a reprezentarilor vizuale, a vizitelor etc.
Iata câteva metode moderne, activ-participative, ce se pot folosi frecvent în lectiile de istorie.
Metoda „ciorchinelui”
Este o metoda grafica care stimuleaza gândirea critica si creativitatea elevilor. Elevii sunt pusi
în situatia de a crea o structura grafica, utilizând informatiile, cunostintele acumulate la o lectie, unitate
de învatare ori sa ajunga sa descopere noi informatii dupa lectura unui text.Metoda poate fi folosita în
activitatile de învatare sau de fixare a cunos-
tintelor ori la evaluarea sumativa a unei unitati de învatare.
Etapele de lucru:
1. Elevii sunt informati ca vor utiliza «metoda ciorchinelui»,care se va concretiza într-un produs
«ciorchine» individual sau în echipa (dupa cuma decis profesorul).
64
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
2. Individual, fiecare elev începe «ciorchinele» pe tema anuntata pe caiet,o foaie volanta: «Scrie tot ce
stii despre...» (se utilizeaza brainstorming-ul) timp de 5 minute.
3. „Completeaza «ciorchinele» dupa ce citesti textul, documentul, harta, graficul cu noile informatii”
(se stabilieste timpul de lucru de 10–20 minute).
Metode moderne în predarea învatarea istoriei. Aplicatii practice |
4. Schimbul de idei: «În perechea cu colegul de banca,discuta si completeaza ciorchinele
individual».Se poate indica elevilor sa utilizeze o alta culoare pentru a identifica ceea ce a învatat
fiecare de la colegul sau ; se stabileste timpul de lucru.
5. În grupe de 4–5 elevi se discuta si se completeaza «ciorchinii» individuali, apoi se realizeaza un
produs al grupei, «un afis» pe coala mare, fiecare grupa folosind o culoare, stabilita în faza de
organizare (se stabileste timpul de lucru).
6. Produsele finale se afiseaza (pe tabla, pe peretii clasei) si se face «turul galeriei».
7. Raportarea-raportul fiecarei grupe (sustinut de echipa) prezinta produsul si raspunde la întrebari.
Produsele finale pot ramâne afisate pentru a fi vazute de ceilalti profesori si de parinti.
Produsele individuale vor fi pastrate in Portofoliul elevului.
Daca metoda este folosita la lectii de evaluare sumativa, notarea se poate face pe echipa sau
individual (utilizând produsele individuale) dupacriterii de notare dinainte stabilite cunoscute de elevi.
Evaluarea presupune analiza, corectarea, critica, lauda, ierarhizarea si luarea deciziei, notarea
atât a «procesului» cât si a «produsului» (ca, dealtfel, pentru toate metodele grafice).
Metoda «ciorchinelui» dezvolta la elevi:
– capacitatile cognitive (identificarea, examinarea, definirea, intrepretarea, corelarea, clasificarea,
formularea, construirea)
– capacitati de evaluare și autoevaluare ;
– abilitati de munca în echipa ;
– atitudini.
Metoda poate fi utilizata cu succes la toate clasele gimnaziale, aplicând-o gradual. La clasa a V-
a se poate începe cu «ciorchinele»mai putin complex: Popoarele Orientului antic, Aributiile
monarhului în statele Orientuluiantic si se va ajunge la «ciorchinele» complex, cum ar fi Mostenirea
culturala a Orientului antic, unde elevul trebuie sa clasifice, sa structureze, sa coreleze cunostintele.
«Sa dezlegam misterul»
Este o metoda pentru a dezvolta gândirea critica si creativa a elevilor. Prin aceasta metoda se
urmaresc anumiti pasi: De ce au ales acel pasaj /imagine? La ce i-a facut sa se gândeasca? Ce
nedumeriri au în legatura cu acel text,imagine?
În predarea-învatarea istoriei accentul trebuie pus pe întelegerea faptelor istorice, pe cooperarea
lor dar si pe memorarea celor mai importante date. Profesorul trebuie sa-l ajute pe elev sa perceapa
istoria ca pe o stiinta care studiaza fapte istorice, pe baza documentelor .Strategiile activparticipative
utilizate în cadrul lectiilor de istorie, mobilizeaza energiile elevului, dezvoltându-i capacitatea de
concentrare si spiritul de observatie.Ele contribuie la dezvoltarea gândirii critice ale elevului si la
realizarea obiectivelor propuse .
Mozaicul este o strategie care se bazeazape învatarea în echipa, stimulând încrederea în fortele
proprii a participantilor, dezvolta abilitati de comunicare, raspunderea individuala de grup .Clasa se
împarte în echipe de câte patru elevi. Fiecare membru primeste un cartonas cu un numarde la unu la
patru, dupa care primeste o fisa ce cuprinde o parte dintr-un material mai amplu (materialul are atâtea
parti câte grupe s-au format).
65
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Se explica subiectul pus în discutie .Fiecare elev va fi, pe parcursul orei, profesor si elev, pentru
ca fiecare va preda fragmentul sau colegilor de grup si va învata de la acestia partile pe care ei le vor
prezenta .
În a doua etapa, toti elevii cu numarul 1 se vor grupa separat . La fel vor proceda si numerele
2,3,4. Din acest moment ei devin experti . Citesc fragmentul primit, se consulta între ei si hotarasc cum
vor prezenta informatiile colegilor de la grupele initiale . Ei pot folosi si material didactic disponibil .
În etapa a treia, dupa ce expertii si-au încheiat activitatea fiecare se întoarce la grupa initiala si
le preda celorlalti fragmentul pregatit, încercând sa fie cât mai convingatori .Ei pot primi si întrebari,
iar daca sunt nelamuriri poate interveni si profesorul. Fiecare parte a întregului este pre- zentata într-o
ordine logica, ajungându-se la reconstituirea întregului . La
final, învatatorul reaminteste tema studiata, urmând ca elevii sa prezinte din nou, în ordine initiala,
fiecare parte a materialului, asa cum si-au însusit-o în cadrul grupului de experti . În acest moment,
profesorul adreseaza întrebari pentru a verifica gradul de întelegere a informatiilor si pentru a aplica si
un test.
Pentru lectia Iluminismul se poate împarti tema în patru subteme:
• Aspecte generale – numerele 1
• Reprezentanti în spatiul francez- numerele 2
• Manifestari iluministe în Moldova si Tara Româneasca- numerele 3
• Manifestari iluministe în Transilvania – numerele 4
Elevii formeaza grupe de câte patru . Fiecare primeste un numar de la
2 la 4 si se formeaza noile grupe .Grupele de experti, astfel formate vor dezbate temele puse în discutie
. Elevii vor fi pregatiti cu diverse materiale: portretele lui Voltaire, Rousseau,
Montesquieu, fragmente din operele iluministilor, o fisa continând infor-matii despre manifestari
iluministe în spatiul românesc, harta Europei însec.XVIII–XIX, etc.Expertii se întorc la echipa initiala
unde transmit cunostintele colegilor .Grupele prezinta rezultatul studiului întregii clase. Se poate
intervene la final cu un test. Folosirea metodelor moderne, activ-participative în stu-
diul istoriei promoveaza învatarea prin cooperare a elevilor . Literatura de specialitate ofera o paleta
variata de metode care pot fifolosite în studiul istoriei. Ele trebuie alese si îmbinate, în asa fel încât,
prinaplicarea lor sa conduca la rezultatele cele mai bune.
Bibliografie:
[1] ***, M.E.C. Programe scolare,Istorie,Bucuresti, 2005.
[2] ***, M.E.C., Învatarea activa, ghid pentru formatori si cadre didactice,
Bucuresti, 2001.
[3] ***, Dumitru, Al., Dezvoltarea gândirii critice si învatarea eficienta, Editura de
Vest, Timisoara, 2000.
66
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
METODE ŞI TEHNICI PENTRU O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ
Prof. TUDOR LAURA-ELENA, Liceul cu Program Sportiv „P. Trişcu", Craiova

Prof. DIACONU RALUCA MIHAELA, Colegiul Naţional "Carol I", Craiova
Învăţământul românesc se confruntă cu nota sa predominant teoretizată, chiar cu tendinţe de

supraîncărcare informaţională. De aceea, efortul educatorilor trebuie canalizat în direcţia
operaţionalizării cunoştinţelor, ceea ce va conduce la o creştere a interesului si motivaţiei elevilor
pentru diferitele domenii ale cunoaşterii, îi va pregăti mai bine pe aceştia în perspectiva integrării în
viaţa socială. Învăţarea asistată de calculator şi multimedia, îmbinarea activităţii frontale cu cea
individuală şi pe grupe, realizarea diferenţierii şi personalizării activităţii de instruire constituie alte
direcţii importante ale modernizării strategiilor didactice.
Dezvoltarea gândirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ si se realizează prin
folosirea cu precădere a unor strategii activ-participative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele
tradiţionale,ele marchează un nivel superior in spirala modernizării strategiilor didactice. Prin metode
activ-participative înţelegem toate situaţiile si nu numai metodele active propriu-zise in care elevii sunt
puşi si care-i scot pe aceştia din ipostaza de obiect al formării si-i transformă in subiecţi
activi,coparticipanţi la propria formare.,,A activiza înseamnă,deci,a mobiliza,a angaja intens toate
forţele psihice de cunoaştere ale elevului,pentru a obţine în procesul didactic performanţe
maxime,însoţite constant de efecte instructiv-educative,optimale în toate componentele personalităţii.‟‟
Învăţământul românesc se confruntă cu nota sa predominant teoretizată,chiar cu tendinţe de
supraîncărcare informaţională. De aceea,efortul educatorilor trebuie canalizat în direcţia
operaţionalizării cunoştinţelor,ceea ce va conduce la o creştere a interesului si motivaţiei elevilor
pentru diferitele domenii ale cunoaşterii,îi va pregăti mai bine pe aceştia în perspectiva integrării în
viaţa socială. Învăţarea asistată de calculator si multimedia,îmbinarea activităţii frontale cu cea
individuală si pe grupe,realizarea diferenţierii si personalizării activităţii de instruire constituie alte
direcţii importante ale modernizării strategiilor didactice.
Activizarea predării-învăţării presupune folosirea unor metode,tehnici si procedee care să-l
implice pe elev în procesul de învăţare, urmărindu-se dezvoltarea gândirii,stimularea
creativităţii,dezvoltarea interesului pentru învăţare,în sensul formării lui ca participant activ la procesul
de educare. Astfel,elevul este ajutat să înţeleagă lumea în care trăieşte si să aplice în diferite situaţii de
viaţă ceea ce a învăţat.
Cerinţa primordială a ,,educaţiei progresiviste‟‟, cum spunea Jean Piaget, este de a asigura o
metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă,cu
activităţile de cooperare,de învăţare în grup şi de muncă independentă.
Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, deci pe promovarea
metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii,ale imaginaţiei şi creativităţii.,,Activ‟‟ este
elevul care,,depune efort de reflecţie personală,interioară şi abstractă,care întreprinde o acţiune mintală
de căutare,de cercetare şi redescoperire a adevărurilor,de elaborare a noilor cunoştinţe.,,Activismul
exterior‟‟ vine deci să servească drept suport material ,,activismului interior‟‟,psihic,mintal,să devină
un purtător al acestuia.‟‟( Ioan Cerghit ).
Trecerea la o metodologie mai activă, centrată pe elev, implică elevul în procesul de învăţare şi îl
învaţă aptitudinile învăţării, precum şi aptitudinile fundamentale ale muncii alături de alţii şi ale
rezolvării de probleme. Metodele centrate pe elev implică individul în evaluarea eficacităţii procesului
67
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
lor de învăţare şi în stabilirea obiectivelor pentru dezvoltarea viitoare. Aceste avantaje ale metodelor
centrate pe elev ajută la pregătirea individului atât pentru o tranziţie mai uşoară spre locul de muncă,
cât şi spre învăţarea continuă.
Opţiunea pentru o metodă sau alta este în strânsă relaţie şi cu personalitatea profesorului şi
gradul de pregătire,predispoziţie şi stilurile de învăţare ale grupului cu care se lucrează. Din această
perspectivă,metodele pentru o învăţare activă şi în cazul disciplinei LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ se pot clasifica în:
1.Metode care favorizează înţelegerea conceptelor şi ideilor,valorifică experienţa proprie a
elevilor,dezvoltă competenţe de comunicare si relaţionare,de deliberare pe plan mintal şi vizează
formarea unei atitudini active:discuţia,dezbaterea,jocul de rol ,etc.
2.Metode care stimulează gândirea şi creativitatea,îi determină pe elevi să caute şi să dezvolte
soluţii pentru diferite probleme,să facă reflecţii critice şi judecăţi de valoare,să compare şi să analizeze
situaţii date:studiulde caz,rezolvarea de probleme,jocul didactic,exerciţiul,etc.
3.Metode prin care elevii sunt învăţaţi să lucreze productiv cu alţii şi să-şi dezvolte abilităţi de
colaborare şi ajutor reciproc:mozaicul,cafeneaua,proiectul în grupuri mici,etc.
După funcţia didactică principală putem clasifica metodele si tehnicile interactive de grup astfel:
-- Metode de predare-învăţare interactivă în grup: Metoda predării-învăţării reciproce, ,,Mozaicul‟‟,
,,Citirea cuprinzătoare‟‟, ,,Cascada‟‟--,,Cascade‟‟, Metoda învăţării pe grupe mici, Metoda turnirurilor
între echipe, Metoda schimbării perechii, ,,Metoda piramidei‟‟, Învăţarea dramatizată etc.
-- Metode de fixare si sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: ,,Harta cognitivă sau harta
conceptuală‟‟, Matricele, ,,Lanţurile cognitive‟‟, ,,Scheletul de peşte‟‟, Diagrama cauzelor si a
efectului, ,,Tehnica florii de nufăr‟‟, ,,Pânza de păianjen‟‟, Metoda R.A.I., ,,Cartonaşele luminoase‟‟
etc.
-- Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: Brainstorming, ,,Explozia stelară‟‟,
,,Caruselul‟‟, ,,Masa rotundă‟‟, Interviul de grup, Studiul de caz, ,,Incidentul critic‟‟, ,,Controversa
creativă‟‟, Sinectica, ,,Tehnica focus grup‟‟ etc.
-- Metode de cercetare în grup: Tema sau proiectul de cercetare în grup, Experimentul pe echipe,
Portofoliul de grup
Pentru ca şcoala să realizeze ţinta pe care cultura contemporană, cea de tip post-modern o
impune, aceea de a depăşi distincţiile nete dintre ştiinţă şi umanism, raţiune şi sacru, ea trebuie să
opereze schimbări la nivelul metodologiei sale, în numele valorii activismului subiectului,valoare care
are la bază nevoia de autodepăşire,de evoluţie,de echilibrare.
Există în peisajul educaţiei postmoderne tendinţe clare de remediere a situaţiei descrise,iar
paradigmele,care în plan metodologic dezvoltă adevărate teorii ale activismului,sunt doar câteva
încercări în acest sens [pedagogia umanistă,pedagogia psihanalitică,pedagogia activă,pedagogia
diferenţierii etc.]
Bibliografie:
1. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1997;
2.Oprea,Crenguţa Lăcrămioara,Pedagogie. Alternative metodologice interactive., Ed. Universităţii,
Bucureşti, 2003;
3.McCombs, B. L., &Whisler, J. S., The learner-centered classroom and school. San Francisco, 1997.
68
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
MODALITĂȚI DE UTILIZARE A MIJLOACELOR GRAFICE

ȘI A HĂRȚILOR ÎN LECȚIILE DE GEOGRAFIE
Prof. Grigorescu Elena Claudia, Colegiul Tehnic ,,C.D. Nenițescu”, Craiova
Utilizarea mijloacelor grafice (desene schematice, cartoscheme, diagrame, blocdiagrame,

profile) și a tabelelor. Acestea provin din diverse surse: manuale, planșe, folii pentru retroproiector,
desene etc..
Cum alegem mijloacele grafice? În privința conținutului este bine să fie simple, să redea
esențialul, să aibă titlu, legendă (dacă este cazul). În privința aspectului, mijloacele grafice sunt
executate cu linii simple și groase pentru a fi vizibile la distanță; literele sunt mari, culorile intense și
respectă convențiile internaționale.
Cum utilizăm mijloacele grafice? Mijloacele grafice sunt utilizate în diverse momente ale lecției
în funcție de obiecivul vizat (dobândire cunoștințelor, fixare, evaluare), nu doar ca ilustrație a unui
fenomen. Evităm abundența mijloacelor grafice în lecție, și activitățile cu durată mare asupra acestora.
Profesorul nu prezintă conținutul desenului, ci solicită elevii să analizeze materialul grafic, îi determină
să stabilească relațiile, cauzele, desfășurarea și efectele procesului reprezentat. Profesorul anticipează
aspectele la care elevii nu pot răspunde singuri.
Tabelul de cifre poate fi utilizat ca element de referință pentru identificarea importanței unei
variabile sau ca document de bază pentru înțelegerea ansamblului de informații adunate în tabel. O
diagramă statistică este citită mai ușor decât un tabel. Ea facilitează comparațiile. Este indicat ca
tabelele și diagramele să alterneze. În folosirea unui tabel de cifre sau a unei diagrame statistice
parcurgem următoarele etape:
 Citirea titlului, a datei, a surselor și referințelor;
 Studierea datelor obținute și a unităților alese, în funcție de linii, coloane sau în abcisă și
ordonată;
 Analiza documentului, asigurându-ne că elevii știu să asocieze informațiile disponibile; analiza
datelor trebuie să îi ajute pe elevi să descopere esențialul.
Tabelul cu informații verbale cuprinde elemente de conținut sistematizate pe coloane și rânduri, după
diferite criterii.
Utilizarea hărților
Ce hărți alegem? În lecții utilizăm hărți variate ca tip, pentru ca elevii să învețe să le citească. Alegem
hărți în funcție de cunoștințele anterioare ale elevilor: în primii ani alegem hărți mai simple, apoi mai
complexe. Pentru lecție alegem hărâi cu care lucrăm frontal și hărți cu care se lucrează individual, în
perechi, în grup. Pentru o lecție nu alegem multe hărți, deoarece nu există timp suficient pentru a le
analiza. Alegem hărțile în funcție de: competențele urmărite, precizia informațiilor, proiecția în care
sunt executate, modul de reprezentare, etc..
Cum utilizăm harta? Se poate urma metodic următoarea ordine:
 Citirea titlului: identificare titlului hărții, a spațiului la cre se referă, a tipului de hartă;
 Citirea și înțelegerea scării;
 Analiza legendei
 Citirea globală a hărții;
 Citirea detaliată a hărților;
 Explicarea observațiilor;
69
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Utilizarea mijloacelor fotografice (diapozitive, fotografii, imagini satelitare, filme)

Fotografiile și diapozitivele. Cum alegem imaginile? În funcție de aspect, alegem imaginile
bine realizate, clare, simple, ușor de interpretat, de dimensiuni mari.
Cum utilizam imaginile în clasă? Proiectăm sau afișăm pe bandă adezivă imafinile pe tablă sau
pe un perete pentru a putea fi urmărite de toți elevii. Formulăm întrebări pentru ca elevii să descopere
și să caracterizeze componentele spațiului, să le compare, să le identifice și să explice relațiile dintre
componente. Evităm să analizăm și să interpretăm noi, profesorii fotografia, deoarece prin intermediul
întrebărilor elevii descoperă singuri informațiile dorite. Elevii parcurg traseul inductiv de la concret la
abstract, de la particular la general (de la imaginea concretă spre explicația proceselor, fenomenelor
spre noțiune), nu invers.
Filmele. Televiziunea și proiectarea filmelor cu ajutorul aparatelor de proiecție sunt rar utilizate
în lecție. Sunt de preferat CD-urile tematice. Acestea conțin diverse informații geografice: enciclopedii,
dicționare, imagini, filme, hărți, desene schematice ș.a. Problema principală o reprezintă modul în care
sunt organizate acivitățile, un elev, o echipă sau o clasă la un calculator.
Mijloacele de învățământ au un rol important în realizarea obiectivelor de predare – învățare –
evaluare și sunt folosite în raport cu obiectivele unității de învățare.
Bibliografie:
1. Dulamă, Eliza Maria, (2001), Elemente de didactica geografiei, Editura Clusium, Cluj –
Napoca;
2. Ionescu, M., Radu, I., (2004), Didactica modernă, Editura Clusium, Cluj – Napoca.
70
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
COMUNICAREA DIDACTICĂ LA COPILUL

CU C.E.S.
Prof. Apostol Andreea-Iuliana, Şcoala Gimnazială Specială ,,Sf. Mina”
Elevii cu CES, ce prezintă dificultăţi de învăţare, sunt acei elevi care riscă să nu se înscrie în
direcţia finalităţilor educaţionale cu vocaţie universală, deoarece prezintă întârzieri semnificative faţă
de nivelul obişnuit al achiziţiilor şcolare, în raport cu programa şi cu cadrul de referinţă constituit de
majoritatea colegilor. Aceste întârzieri îi contrariază pe cei din jur, fiindcă majoritatea elevilor nu au
deficienţe fizice, intelectuale sau senzoriale. Acest tip de persoană este apreciat de obicei de anturaj ca
neavând potenţialul intelectual necesar pentru achiziţiile şcolare proiectate. Conceptul educaţiei pentru
toţi are în vedere tocmai nevoia de a deschide structurile de educaţie pentru a primi şi sprijini pe toţi
copiii.
În multe ţări s-a căzut de acord asupra faptului că elevii cu deficienţe mintale au dreptul egal de
a învăţa alături de copiii normali, în aceeaşi şcoală.
Schimbările care au loc în toate domeniile vieţii sociale au afectat viaţa şcolară, astfel încât
noile prevederi ale şcolii moderne propun ca toţi elevii să aibă şanse egale la educaţie şi să li se ofere
posibilitatea de a fi integraţi în societate.
Comunicarea se referă la transmisie şi schimb de informaţii între oameni, la circulaţia de
impresii, trăiri afective, judecăţi de valoare, comenzi cu scopul de a obţine modificări comportamentale
la individ, manifestate în reprezentările, cunoştinţele acestuia.
Dacă între persoanele ce comunică nu sunt contradicţii, comunicarea poate fi eficace; în caz
contrar, efectul nu va fi cel scontat.
În cadrul comunicării urmărim câteva scopuri principale şi anume:
- receptorul să ne asculte cu atenţie mesajul;
- să accepte comunicarea cu noi;
- emiţătorul să poată produce schimbări asupra receptorului.
Comunicarea este o necesitate vitală a omului, ea caracterizează fiinţa umană încă de la apariţia
acesteia. Comunicarea evoluează odată cu societatea şi, ca să trăieşti în societate, trebuie să comunici.
Actul comunicării se constituie în procedeele şi mijloacele de transmitere a informaţiilor între
persoane. Se cunosc patru moduri de comunicare:
1. directă – se desfaşoară între două persoane, fiind necesare anumite condiţii: emiţătorul şi
receptorul să fie apropiaţi în spaţiu şi cei doi să se cunoască şi să folosească acelaşi limbaj.
2. indirectă – nu este necesară apropierea în spaţiu a partenerilor. Scrisul realizează un transfer
vizual al mesajului şi asigură păstrarea acestuia în timp.
3. multiplă – răspândirea mesajului tipărit (scrisul şi audiovizualul)
4. colectivă – emiţătorii sunt grupuri de indivizi care, prin intermediul purtătorului de
informaţie transmit mesajul altor grupuri care, la rândul lor, pot deveni emiţători.
În comunicarea şcolară profesorul exercită influenţe sociale de natură educaţională asupra
elevilor, îndeosebi în procesul de comunicare care constă în schimbul de mesaje între interlocutori.
Orice proces de comunicare presupune următoarele componente:
- sursa emiţătoare;
- codul utilizat (verbal, non-verbal);
- canalul de transmitere al mesajului (auditiv, vizual);
71
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
- conţinutul şi forma mesajului;

- sursa receptoare (receptorul).
Comunicarea dintre elev şi profesor poate fi, în acelaşi timp, o comunicare de grup (un schimb
de mesaje între toţi subiecţii clasei) şi o comunicare interpersonală (un schimb de mesaje cu un elev).
A comunica înseamnă a supravieţui şi a învăţa pe alţii să supravieţuiască. Comunicarea se
realizează prin intermediul limbajului, forma specifică de activitate umană.
Comunicarea didactică poate fi definită ca un schimb de mesaje cu conţinut specific, între
cadrul didactic şi elev. Se realizează oral, în scris, pe cale vizuala. Comunicarea didactică este eficientă
atunci când atât profesorul cât şi elevul respectă anumite cerinţe.
Cerinţele profesorului:
- claritatea mesajelor;
- utilizare unui limbaj adecvat şi accesibil elevilor, potrivit nivelului lor de întelegere,
corespunzator vârstei;
- precizia mesajului, cu evitarea formulărilor ambigue;
- prezentarea interesantă a materiei predate;
- asigurarea unui climat adecvat comunicării.
Cerinţe ale elevului:
- să posede cunoştinţe anterioare, necesare învăţării care urmează;
- să cunoască limbajul utilizat de profesor (sau de calculator, în cazul învăţării asistate de
calculator);
- să fie motivaţi pentru a învăţa;
- să aibă capacitate de concentrare pentru a putea recepţiona şi înţelege mesajul profesorului.
Nici o comunicare nu poate semăna cu cealaltă, chiar dacă are aceeaşi temă şi se desfăşoară în
acelaşi loc.
Randamentul comunicării didactice nu se reduce la formularea conţinuturilor verbale.
Profesorul, prin modul de comportare în clasă, faţă de elev, reuşeşte să fie mai convingator în
transmiterea mesajului.
În cadrul procesului de integrare a elevilor cu deficienţe mintale, se poate apela la modelul
bazat pe organizarea unei clase speciale în şcoala obişnuită, profesorii specialiști în munca cu elevii cu
cerinţe educaţionale speciale răspund de educarea lor.
Consilierea persoanelor cu deficienţe sau dizabilităţi are caracteristici specifice. Pregătirea şi
educarea lor are loc în colaborare cu medicul școlar, psihologi, kinetoterapeut, asistenţi sociali, cu
familia. Dascălul obţine de la specialişti informaţii despre interpretarea conduitei elevului şi le pune la
dispoziţia acestuia, cu evidenţierea aspectelor pozitive şi posibilităţilor, oportunităţilor de integrare
(şcolară, profesională, socială).
Perspectiva din care lucrează profesorul este de întărire a părţilor pozitive, de maximizare a
potenţialului copilului, pentru asumarea de roluri sociale posibile şi realiste, care oferă perspectiva unor
performanţe bune. Handicapul poate fi diminuat în multe cazuri. Soluţia preconizată indică răspunsuri
educative adecvate la nevoile elevului, formulate ca cerinţe speciale. Când aceste răspunsuri sunt
adecvate şi suficiente pentru susţinerea dezvoltării personale şi adaptării şcolare, atunci se poate vorbi
de o posibilă integrare socială şi profesională.
Avantajele acestui model sunt urmatoarele:
- elevii pot locui acasă;
- se oferă ajutor imediat şi specializat, pe masura cerinţelor;
72
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
- asigură o gamă largă de materiale şi aparatură;

- dă posibilitatea de a învăţa de la copiii normali în situaţii sociale normale.
Există şi dezavantaje, şi anume:
- clasa pentru elevii cu deficienţe mintale poate fi privită ca un element separat de şcoala
obişnuită;
- copiii din clasa specială pot fi izolaţi de copiii normali şi de profesorii din şcoală obişnuită.
- școala poate fi etichetată drept școala elevilor handicapaţi
Nu este posibil să existe modele care să facă faţă tuturor copiilor cu CES şi, de aceea, este logic
să se menţină o varietate de astfel de modele, deoarece unii dintre copii se pot adapta bine în cadrul
învăţământului integrat, în timp ce alţii ar lucra în şcolile speciale.
Din experienţa personală în urma predării ca profesor de T.I.C, la clasele cu elevi cu deficienţe
mintale, doresc să pun în lumină următoarele:
- elevii din categoria mai sus amintită au nevoie de mai multa afecţiune şi talent pedagogic;
folosirea unui limbaj simplu, clar facilitează întelegerea de catre ei a ideilor exprimate şi ajută la
atragerea interesului faţă de conţinutul lecţiei;
- acestia trebuiesc aprobaţi, susţinuţi şi încurajaţi în mod constant, chiar dacă lucrările şi
realizările lor nu se ridică la nivelul exigenţelor;
- în aceeaşi măsură, însă, cu tact, trebuiesc disciplinaţi, astfel încât să înteleagă necesitatea
respectării regulilor, a regulamentului şcolar;
- sarcinile de lucru pentru aceşti elevi trebuie să beneficieze de un program propriu; noţiunile
predate la clasă trebuiesc adaptate la capacitatea lor de întelegere şi memorare;
- profesorul trebuie să folosească metode specifice, adaptate întelegerii acestora, de exemplu
prin folosirea unor exemple simple, a unor povestiri care să ilustreze şi să sprijine conţinutul ideilor;
În activitatea didactică pe care o desfăşurăm în şcoală, cu referire la pregătirea şi educarea
acestei categorii defavorizate de elevi, colaborăm în mod constant cu profesorul kinetoterapeut, cu
consilierul psihopedagog, asistenul medical precum şi cu ceilalţi profesori şi cadrele de conducere ale
şcolii, în găsirea de soluţii adecvate pentru integrarea lor în societate.
Bibliografie:
1. Pânişoară, Ovidiu-Ion, 2004, Comunicarea eficienta;
2. Şoitu, Laurenţiu, 1997, Pedagogia comunicării;
3. Paunescu C, Musu I., 1997, Psihopedagogie speciala integrata. Handicapul mintal. Handicapul
intelectual;
4. Popovici D.V., 1999. Elemente de psihopedagogia integrarii;
5. Popescu G., Plesa O., 1998, Handicap, readaptare, integrare.
73
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂRII FIZICII ŞI CHIMIEI PRIN FOLOSIREA TEHNICILOR

INFORMAŢIONALE COMPUTERIZATE
-Valenţe şi limite –
Prof. Ciobanu Mugurel-Alin

Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan Velovan” Craiova, Dolj
Conceptul de modernizare a învăţământului , de reformă în învăţământ a fost şi va fi frecvent

utilizat . Acest lucru este explicabil dacă încercăm să-i definim mai bine conţinutul.
Şcoala , ca instrument de suprastructură socială , a reprezentat de la primele sale începuturi
instituţia în care fiecare stat îşi formează , în cadru organizat , schimbul de mâine .
Este firesc ca obiectivele educaţionale să se stabilească în funcţie de perspectivele de dezvoltare
economică şi culturală a statului şi ele suferă modificări ori de câte ori se produc schimbări importante
în viaţa socială a statului respectiv .
Realizarea obiectivelor educaţionale este efectul aplicării unei anumite tehnologii didactice .
Prin urmare , schimbările obiectivelor educaţionale în direcţia comenzii sociale pot fi obţinute numai
prin modificarea metodelor şi tehnologiilor de educare a tinerei generaţii .
Psihologul Jean Piaget consideră că ,, ... şcoala trebuie să se dezvolte şi să orienteze asemenea
capacităţi pentru a elabora o educaţie în spirit experimental şi o învăţare a ştiinţelor fizicii bazate mai
mult pe căutare şi descoperire decât pe repetare ” .
Ioan Jinga şi Ion Negreţ , autorii lucrării „Învăţarea eficientă“ , au ajuns la concluzia următoare
: „Conform estimărilor , cei mai mulţi copii (probabil în jur de 95 %) pot învăţa complet ceea ce li se
predă în şcoală . Este, aşadar , datoria acesteia de a găsi mijloacele unei predări eficiente . Procesul de
învăţământ trebuie astfel desfăşurat încât cei mai mulţi să reuşească .“ .
Singura soluţie , spun specialiştii tehnologiei educaţionale , este învăţarea în clasă . Locul
lecţiilor de predare – ascultare trebuie luat de activităţile de predare – învăţare .
Au existat de-a lungul vremii mai multe modalităţi de transmitere a informaţiei şi însuşire a
acesteia : de la desenele rupestre până la fazele lunii însemnate pe un os de acum 35.000 de ani , de la
invenţia scrisului până la invenţia tiparului , de la invenţia radioului până la MASS-MEDIA zilelor
noastre când educaţia este chemată să le formeze subiecţilor atitudini adecvate faţă de avalanşa de
informaţii oferite de mijloacele de informare în masă în general şi a internetului în special .
Ştiinţele naturii în general şi fizica în mod special reprezintă un segment extrem de vast al
cunoaşterii umane , cu multe aplicaţii practice şi implicaţii directe în viaţa de zi cu zi .
Îmbunătăţirea învăţământului la disciplina fizică şi modernizarea acestuia reprezintă o cale
sigură de a asigura actualelor generaţii de elevi o bază de cunoştinţe temeinice şi solide , de a-şi însuşi
principiile fizice de bază în explicarea unor fenomene întâlnite în natură .
La C.D.S-ul ,,Elemente de astronomie ” pe care l-a conceput şi susţinut la două clase de a VII-a
în anul şcolar 2013-2014 , unul din autori a observat că acei elevi care şi-au însuşit în mod temeinic
cunoştinţele de fizică de la clasă au avut rezultate bune la Olimpiada de astronomie-faza judeţeană . În
acest fel ei au înţeles că mişcarea corpurilor cereşti se supune anumitor legi general valabile , că lumina
are o viteză constantă în vid , etc.
Un an mai târziu , a folosit proiectarea unor filme documentare preluate de pe canalele
Dicovery şi National Geografic , lucru ce a făcut ca interesul elevilor să crească şi mai mult în
înţelegerea fenomenelor fizice ce guvernează Sistemul solar şi implicit Universul.
74
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Elevii au manifestat o curiozitate nestăpânită şi o dorinţă de a cunoaşte mai mult . În acest punct
le-a indicat site-uri accesibile lor pe Internet, dar din nefericire s-au lovit de un impediment major şi
anume: insuficientele cunoştinţe de limbă engleză .
Pentru elevi aceste site-uri sunt :
 http : //www.formaproject.com/physics/ ;
 http : //www.kidsastronomy.com/ ;
 http : //www.universetoday.com/category/astronomy-for-kids/ .
 Pentru profesori avem următoarele site-uri care pot fi consultate free :
 http: //www.fizica.ro/ ;
 http: //www.siteforteachers.com/index.html ;
 http: //www.school.discoveryeducation.com/lesonplans/.
Fizica este într-adevăr una dintre ştiinţele care se pretează la utilizarea calculatorului ca mijloc
eficient în relizarea obiectivelor sale generale şi operaţionale .
Nu orice lecţie de fizică permite utilizarea calculatorului ca mijloc didactic de realizare a
obiectivelor . Calculatorul este recomandat în special în lecţia de verificare şi evaluare a cunoştinţelor .
Calculatorul este un excelent instrument de lucru în cadrul lecţiilor în care rezolvarea de
probleme este preponderentă , în care se parcurg următoarele etape :
1. Perceperea fenomenului fizic:
 simularea fenomenelor fizice care nu pot fi reproductibile experimental (mişcarea planetelor ,
fenomene atomice , fenomene nucleare) ;
 modelarea desfăşurării unor fenomene fizice de scurtă sau lungă durată (ciocnirea corpurilor) ;
 simularea varietăţii de desfăşurare a fenomenului fizic observat pe cale experimentală , ţinând
cont de condiţiile ce au fost imaginate , în scopul generalizărilor urmărite în definirea
procesului (dilatarea corpurilor) ;
2. Descoperirea legalităţii existente în desfăşurarea fenomenului fizic:
 modelarea mecanismului de desfăşurare a unui fenomen fizic (modelarea reflexiei luminii) ;
 modelarea variaţiei în timp a unor mărimi fizice care au fost asociate fenomenului fizic studiat
(modelarea grafică a legii mişcării rectilinii uniforme pentru un punct material) ;
 facilitarea experimentului cantitativ prin utilizarea calculatorului în locul cronometrului
electronic în determinarea intervalelor temporare mici (studiul căderii libere/stroboscopul) ;
 facilitarea experimentului cantitativ prin prelucrarea rapidă a datelor experimentale (prelucrarea
datelor experimentale în cazul determinării rezistenţei electrice a unui rezistor şi a puterii
electrice) ;
 facilitarea experimentului calitativ prin afişarea graficelor (afişarea graficului unei mărimi
fizice în funcţie de o variabilă) ;
 facilitarea experimentului cantitativ prin deducerea legii (deducerea legilor în cazul mişcării
rectilinii uniform variate a punctului material) .
3. Verificarea unei legi fizice :
 regăsirea unor aspecte particulare ale desfăşurării unui fenomen fizic variind mărimile fizice
cuprinse în lege (cazul mişcării circulare a punctului material) ;
 simularea şi/sau modelarea concomitentă a unor fenomene fizice descrise de legile fizice
(modelarea şi/sau simularea convecţiei în lichide) .
4. Aplicaţiile posibile pentru fenomenele fizice studiate :
75
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
 simularea unor fenomene fizice prezente în funcţionarea unor aparate , dispozitive , a

aplicaţiilor fizicii în ştiinţă şi tehnică (simularea deviaţiei datorită forţei electrostatice dintre
două sarcini electrice) ;
 modelarea unor fenomene fizice prezente în funcţionarea unor aparate , dispozitive , a
aplicaţiilor fizicii în ştiinţă şi tehnică (modelarea funcţionării presei hidraulice) .
Softul educaţional , programele şi pachetele didactice trebuie întocmite pe baza unui, scenariu
complet al lecţiei , iar conţinutul ei este necesar să fie detailat ca algoritm de desfăşurare, folosindu-se
limbajele de programare adecvate .
Se poate folosi softul educaţional pentru gimnaziu al materialului didactic ,, FIZIK “ , care
conţine: 3 CD-uri în varianta pentru şcoală , 3 CD-uri în varianta pentru acasă şi 1 CD generator de
grile care se adresează profesorului.
În concluzie rezolvarea problemelor de fizică pe calculator presupune cunoştinţe temeinice de
lucru cu calculatorul deoarece trebuiesc cunoscute limbajele de programare ştiinţifică .
Acest impediment a fost rezolvat parţial de anumite firme de software care au furnizat pieţii
educaţionale de profil programe . Noi nu am reuşit decât într-o mică măsură să implementăm programe
didactice , iar folosirea INTERNETULUI rămâne o rara aviz în multe şcoli din ţara noastră .
Spre exemplu la solicitarea serviciului naţional Romtelecom pentru instalarea serviciului
Internet la domiciliul de reşedinţă din mediul rural în urmă cu doi ani unul din autori nu a reuşit
deoarece s-a lovit de ,, vechea boală românească – birocraţia şi lipsa de interes faţă de cetăţean”.Cum a
reuşit conectarea la serviciul Internet , asta este o altă poveste.
Autorii au consultat mai multe site-uri educaţionale şi au văzut că acolo unde lucrurile merg
normal există o bază de date , o ,,Casă a corpului didactic” de unde profesorul se poate informa , poate
consulta liber sau contra cost diverse programe educaţionale sau chiar planuri de lecţie în funcţie de
disciplină predată.
Noi , profesorii de fizică , avem o misiune destul de ingrată , pe de o parte să fim consecvenţi
principiilor deontologice ale ştiinţei , pe de altă parte să ne luptăm cu un sistem de învăţământ care
devine pe zi ce trece mai instabil şi cu rezultate din ce în ce mai slabe din punct de vedere al
obiectivelor propuse în raport cu actul educativ şi finalităţile aşteptate.
Bibliografie:
 Gabriel Florian , Aurelia-Daniela Florian , Vasile Antonie , Tatiana Rougier-Vasilescu –De la
fizica ”Ştiinţă“ la fizica “Şcolară” ,Editura ELSE –Craiova-2006.
 www.fizica.ro/;
 www.siteforteachers.com/.
76
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
STRATEGII INOVATIVE DE STIMULARE A MOTIVAŢIEI
Profesor Psihopedagogie Specială

Camen Ozun Ana-Maria -Şcoala Gimnazială Specială “Sf. Mina” - Craiova
Analize efectuate asupra multitudinii factorilor implicaţi în structurile motivaţionale disting

variate grupe de factori cu potenţial motivat. Printre clarificările frecvent acceptate se numără şi cea
care divide motivele învăţării în două categorii: motive/motivaţia intrinseca şi motive/motivaţia
extrinsecă.
Motivaţia intrinsecă se caracterizează prin aceea că se declanşează în structura intimă a
elevului, susţine din interior învăţarea, face ca elevul sa dorească învăţarea a ceea ce este dat ca sarcina
de lucru. În acest fel, ea este atât o caracteristică a situaţiei de învăţare, cât şi consecinţa trezirii dorinţei
elevului de a învăţa, pregătită de familie şi/ sau şcoală, rezultat al identificării cu scopurile educaţionale
etc.
Motivaţia extrinsecă, preponderentă în situaţiile de instruire bazate pe autoritate excesivă, pe
constrângere, pe sisteme rigide de apreciere etc. este exterioară acţiunii de învăţare, nu derivă din însuşi
conţinutul sarcinii, iar elevului nu-i este specifică o stare afectivă favorabilă. În realizarea sarcinii,
efortul voluntar este mărit şi cere un volum de timp mai mare.
Strategii de stimulare a motivaţiei:
Pentru crearea motivaţiei este necesar să se prezinte elevilor scopul învăţării , domeniile de
aplicare a cunoştinţelor, să fie apreciaţi, să li se arate progresele făcute, să li se trezească curiozitatea
pentru ceea ce trebuie sa înveţe , precizându-se sarcinile învăţării individuale în raport de ritmul de
muncă al fiecăruia şi să folosim metode activ–participative.
De obicei, orice proces de învăţare este plurimotivat. Eficienţa învăţării scade, dacă exista un
nivel minim de motivare sau supramotivare, şi creste în cazul unui nivel optim, ca zonă între minim şi
maxim, însă în cazul motivaţiei interne nu există saturaţie.
Eficienta învăţării depinde nu numai de condiţiile interne, adică de procesele cognitive, afective
şi volative, de motivaţie, atenţie, interese de cunoaştere, aptitudini şi atitudini, ci şi de anumite condiţii
externe, aproape tot atât de importante.
Pregătirea profesorului pentru activităţile didactice condiţionează în cea mai mare măsură
succesul şcolar al elevilor. Aceasta pregătire începe cu alcătuirea planificării semestriale a materiei de
predat, unde va preciza la fiecare capitol numărul de lecţii, scopul şi obiectivele operaţionale ce
urmează a fi realizate, strategiile didactice, materialul didactic şi instrumentele de evaluare a
cunoştinţelor sau a deprinderilor. Pe baza planificării semestriale îşi va elabora proiectele didactice
ţinând seama de prevederile programei şcolare, de manual şi de nivelul de cunoştinţe al elevilor. După
fiecare lecţie este bine să se autoanalizeze întrebându-se cât a reuşit să transmită elevilor, dacă aceştia
au înţeles cunoştinţele predate şi cum ar trebui să procedeze la lecţiile următoare. După fiecare capitol
(unitate de învăţare) este bine să testeze elevii pentru a se convinge daca şi-au însuşit cunoştinţele
necesare pentru a trece la capitolul următor. De asemenea, va fi preocupat să folosească în special
metodele active, angajând elevii în procesul de elaborare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor.
Organizarea activităţii de învăţare este o condiţie externă pentru succesul şcolar, care trebuie
sa înceapă odată cu fiecare lecţie pentru a realiza o învăţare deplină a acesteia. În acest scop, în funcţie
de conţinutul lecţiei, după ce a realizat predarea unui obiectiv operaţional, va face fixarea cunoştinţelor
77
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
prin chestionare, aplicaţii practice, rezolvări de exerciţii sau probleme (specifice disciplinei), apoi va
trece la obiectivul următor, iar în final va face o fixare generală, după care va urma tema pentru acasă.
Cunoscând ritmul de muncă al fiecăruia, va organiza activitatea independentă a elevilor, aceştia
primind sarcini concrete de lucru pe parcursul lecţiei , iar pentru elevii cu aptitudini va folosi exerciţii
recreative.
În predare profesorul va avea în vedere materialul, ca acesta să fie accesibil, adecvat nivelului de
gândire şi de cunoştinţe al elevului, să fie structurat logic şi prezentat în mod gradat: de la simplu la
complex, de la uşor la greu, de la necunoscut la cunoscut. De asemenea precizarea obiectivelor
învăţării la fiecare lecţie şi cunoaşterea lor de către elevi, caracterul sistematic al predării, relevarea
ideilor de bază, integrarea noilor cunoştinţe în cele anterioare, crearea unei motivaţii optime a învăţării,
receptarea materialului prin mai mulţi analizatori, folosirea întrebărilor – problemă, a dezbaterilor, a
confruntărilor de idei, aplicarea şi transferul cunoştinţelor şi mai ales informarea elevilor asupra
rezultatelor învăţării, sunt legităţi cu efecte pozitive asupra randamentului şcolar.
Elevul învaţă activ atunci când: materialul predat este inteligibil, corespunde intereselor,
aptitudinilor şi aspiraţiilor precum şi posibilităţilor lui intelectuale, îşi propune scopuri mai îndepărtate
pentru utilizarea cunoştinţelor, foloseşte metode şi tehnici de învăţare logică - îşi face mai întâi o idee
generală despre text, apoi procedează analitic formulând un plan de idei ancoră, o schemă logică şi din
nou face sinteze urmate de transferul cunoştinţelor. Eficienţa este legea gradaţiei dificultăţilor şi legea
ansamblului, când noile cunoştinţe se integrează sau le restructurează pe cele anterioare.
Bibliografie:
1. GOLU Pantelimon, Ce ştim despre învăţare?, Ed. Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
2. Prof. Univ. Dr. STOICA Marin, Pedagogie, Ed. Gh. Cârţu-Alexandru, Craiova, 1997.
78
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
INVATATORUL SI EDUCAREA CREATIVITATII
Prof. Bogdan Ileana Alina, Scoala Gimnaziala Tuglui
Şcoala românească trece printr-o reformă profundă pentru adaptarea ei la cerinţele societăţii
democratice. Modernizarea şi ridicarea calităţii sale la nivelul standardelor educaţionale europene,
mereu reînnoite, fac necesară o examinare atentă şi actualizată a transformărilor prioritare care aşază pe
primul loc dezvoltarea gândirii elevilor, a independenţei şi creativităţii lor.
Învăţământul primar asigură elementele fundamentale ale cunoaşterii, îndeplinind un rol decisiv
în asimilarea cunoştinţelor de bază, în egalizarea şanselor la instruire a tuturor copiilor. În acest sens,
învăţătorul exercită o profesie şi nicidecum o meserie.Funcţiile sale sunt cu totul intelectuale, cu totul
morale, iar relaţiile totdeauna sociale. Munca sa are efect asupra eternităţii, cum spune o maximă
americană, şi nu se poate spune niciodată unde i se opreşte influenţa.
Termenul „creativitate” derivă din cuvântul de origine latină „creare”, care înseamnă
zămislire, făurire, naştere. Într-o accepţie foarte largă, creativitatea constituie un fenomen general
uman, forma cea mai înaltă a activităţii omeneşti.
Conceptul de creativitate are o sferă foarte largă şi se referă la numeroase acţiuni în diferite
domenii ale activităţii umane şi la diferite niveluri, începând cu descoperirea ştiinţifică, invenţia sau
creaţia artistică şi terminând cu inovaţia organizatorică şi socială, inventivitatea sau adaptabilitatea
individuală.
Al. Roşca (1981) defineşte creativitatea în sens restrâns, ca activitate sau proces care conduce
la un produs caracterizat prin noutate sau originalitate şi valoare pentru societate, cât şi în sens larg, ca
modalitate de găsire de soluţii, idei, probleme, metode, procedee etc., care nu sunt noi pentru societate,
dar la care s-a ajuns pe o cale independentă.
A fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea, dar a te gândi la ceva diferit. Ca
formaţiune psihică deosebit de complexă, creativitatea se caracterizează printr-o multitudine de sensuri
: productivitate, utilitate,eficienţă, valoare, ingeniozitate, noutate, originalitate.
 Productivitatea - numărul mare de idei, soluţii, lucrări, produse.
 Utilitatea - rezultatele activităţii acţiunii trebuie să fie folositoare.
 Eficienţa - caracterul economic al performanţei, randamentul acţiunii, dat de performanţele
obţinute prin folosirea rezultatelor activităţii creatoare.
 Valoarea - produsele activităţii creatoare trebuie să prezinte însemnătate teoretică sau practică,
să fie recunoscute în plan social.
 Ingeniozitatea - eficacitatea deosebită a metodelor de rezolvare.
 Noutatea - distanţa faţă de ceea ce este deja cunoscut, comun, banal.
 Originalitatea - raritatea ideilor, soluţiilor, produselor.
ÎNVĂŢAREA CREATIVĂ A MATEMATICII LA CLASELE I-IV
*învăţarea creativă a operaţiilor aritmetice:
- compunerea şi descompunerea numerelor naturale, aflarea numărului necunoscut;
* învăţarea creativă a rezolvării problemelor:
- Complicarea problemei prin introducerea de noi date sau prin
modificarea întrebării;
- Rezolvarea problemei prin două sau mai multe procedee;
- Scrierea rezolvării problemei într-o singură expresie;
79
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
- Alegerea celei mai scurte şi mai economicoase căi de rezolvare;

- Determinarea schemei generale de rezolvare a problemelor care fac parte dintr-o anumită categorie şi
încadrarea sau nu a unei probleme dintr-o anumită categorie de probleme;
- Transformarea problemelor compuse în exerciţii astfel încât ordinea operaţiilor să fie în succesiunea
judecăţilor şi a realităţilor corespunzătoare conţinutului problemei;
- Transformarea problemelor compuse în exerciţii cu paranteze care să indice ordinea operaţiilor;
- Transformarea şi compunerea din 2 sau 3 probleme simple a unei compuse.
La disciplina Matematică, sunt numeroase jocuri care fac apel la creativitatea elevilor: jocuri de
compunere şi de comparare a numerelor naturale, de aflare a unui număr necunoscut, de completare a
unor şiruri numerice sau de aproximare etc.
„Cine urcă scara

mai repede?”
„Cine socoteşte
„Constructorii”
mai repede ?”
Jocuri
didactice
“Cercurile
Sudoku
buclucaşe”
“Copacul
numerelor”
Bibliografie
• http://dascal.org/2011/01/invatatorul-si-educarea-creativitatii/
• http://www.didactic.ro/materiale-didactice/cultivarea-creativitatii-in-invatamantul-primar-prin-
lectiile-de-matematica
80
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
INTEGRAREA COMPONENTEI TIC ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ LA

DISCIPLINA ISTORIE
Prof. Ciurea Viorica, Școala Gimnazială ”Anton Pann”, Craiova, județul Dolj
Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educaţie. Fiecare

individ în parte, întreaga societate privită în ansamblul ei, capătă deci un ritm mai alert, devine tot mai
marcată de necesitatea cunoaşterii realităţii înconjurătoare, pentru a lua rapid decizii într-o societate
mereu în schimbare. Competența digitală, conform documentului Comisiei Europene, este una
dintre cele opt competențe cheie şi constă în utilizarea tehnologiilor multimedia. Conform opiniei
susținute de UNESCO, familiarizarea cu tehnologiile şi cu mijloacele multimedia înseamnă
dezvoltarea unor abilități precum: selectarea instrumentelor adecvate, operarea cu echipamente şi
aplicații și utilizarea într-o varietate de forme. Integrarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale
(TIC), în procesul de predare –învăţare – evaluare, a devenit în ultimele două decenii o prioritate a
politicilor educaţionale pe toate meridianele lumii întrucât se deschid noi orizonturi pentru practica
educaţiei ce permit facilitarea proceselor de prezentare a informaţiei, de procesare a acesteia de către
elev și de construire a cunoaşterii. Calculatorul se dovedește zilnic că este foarte util și necesar atât
elevului cât şi profesorului în vederea îmbunătăţirii procesului instructiv-educativ. Calculatorul trebuie
folosit astfel încât să urmărească achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care să
permită elevului să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie și acesta
trebuie să fie pregătit pentru noile schimbări, care vor apărea pe parcursul vieții. Dacă elevii sunt
orientaţi cu încredere spre schimbare, ei vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai bine pentru a face faţă
noilor tipuri de profesii. Introducerea în şcoală a Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la
schimbări importante în procesul de învăţământ. Rolul cadrului didactic din învăţământului tradiţional,
de transmiţător al informaţiei, se poate transforma în cel de facilitator al învăţării prin regândirea
propriei misiuni aceea de creare a unui ambient (scop, informaţii, resurse, strategie) care să-i permită
elevului să-şi construiască/ dezvolte cunoaşterea, cu ajutorul TIC. Actul învăţării nu mai este
considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul
şi al colaborării cu profesorul, ducând inevitabil, la creşterea, stocarea și prelucrarea volumului de
informaţii ce trebuie analizat. Astfel apare necesitatea utilizării calculatorului atât în viaţa de zi cu zi
cât şi în procesul instructiv-educativ. În sistemul de învăţământ schimbarea vizează următoarele
obiective: creşterea eficienţei activităţilor de învăţare și dezvoltarea competenţelor de comunicare şi
studiul individual. Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire a profesorului în
utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoştinţele şi
abilităţile acestora, de timpul cât se integrează mijloacele TIC în lecţie, de metodele de evaluare și de
fişele de lucru elaborate.
Utilizarea calculatorului şi a Internetului permit o înţelegere mai bună a materiei într-un timp
mai scurt. În cazul evaluării se elimină subiectivitatea umană, elevul fiind protejat de capriciile
profesorului. Poate chiar să se autoevalueze singur. Este redusă starea de stres şi emotivitatea elevilor.
Există posibilitatea evaluării simultane a mai multor elevi cu nivele de pregătire diferite, deoarece
testele de evaluare sunt realizate de asemenea pe nivele de dificultate diferite. Se pot realiza
recapitulări, sinteze, scheme atractive, animate care să ducă la reţinerea mai rapidă a informaţiei
esenţiale. Se pot realiza jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi dezvoltării abilităţilor
practice sau în scopul îmbogăţirii acestora, proiecte, portofolii, pagini html. Elevii pot realiza pagini
81
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
web de prezentare a şcolii, a oraşului, a ţării, a culturii, obiceiurilor şi tradiţiilor poporului român. De
asemenea elevii pot fi antrenaţi în realizarea unor Cd-uri, afişe, grafice, reviste, teste, diferite programe
şi softuri educaţionale, jocuri, pliante publicitare,dicţionare on-line, activităţi educative interactive.
Elevii trebuie să fie angrenaţi în pregătirea lecţiilor la clasă prin jocuri, prin activităţi de culegere de
informaţii de pe Internet sau din alte surse (televiziune, ziare şi reviste, enciclopedii etc.). Toate acestea
contribuie la cunoaştere, nu doar manualele şi publicaţiile de specialitate. Pe de altă parte, nu trebuie
uitat nici faptul că folosind TIC cât mai mult la clasă, atât elevul, cât şi profesorul, dezvoltă abilităţi
complementare cum ar fi cele de utilizare a calculatorului şi a noilor tehnologii informaţionale, de a
elabora proiecte pentru lecţii şi a colabora cu colegii. Mai mulţi profesori, de aceeaşi specialitate sau
de specialităţi diferite, pot planifica lecţii - pentru elevii aceleiaşi clase- cu caracter integrat. Folosind
un singur calculator, ora s-ar putea desfăşura cu elevi de la mai multe clase ale aceluiaşi an de studiu,
având ca invitaţi profesorii din şcoală.
Printre caracteristicile instruirii programate şi asistate de calculator la istorie se pot menţiona:
asigură unitatea organică între funcţiile de comunicare, stocare şi control determinând ameliorarea
învăţării prin manifestarea fenomenului de feedback, sporeşte ritmul învăţării şi reduc timpul de studiu,
faţă de sistemul tradiţional de învăţare, calculatorul poate îndeplini acte didactice de predare, repetare
sau evaluare, iar profesorul poate să se concentreze pe perfecţionarea conţinuturilor prin documentele
de investigaţie ştiinţifică, pentru ameliorarea strategiilor de învăţare, instruirea programată şi asistată de
calculator necesită îmbinarea studiului prin intermediul manualului sau calculatorului cu lectura altor
materiale bibliografice şi cu experimentul, menţinând rolul suplu al relaţiei elev-profesor și diferitele
aplicaţii multimedia ajută la crearea unei imagini de ansamblu asupra evenimentelor sau locurilor.
Acest deziderat al centrării pe elev se datorează şi exploziei informaţionale care a început în secolul
trecut. De altfel, nu informaţia este problema, ci modul cum e structurată și modalitatea în care un
elev ajunge să-şi structureze cunoştinţele de care are nevoie. Iar profesorul este în acest context un
facilitator al cunoaşterii. Evaluarea nu mai este faza finală a unui proces educaţional, ci ea intervine pe
tot parcursul acestui proces cu scopul de a gestiona procesul de predare-învăţare. Prin urmare,
profesorul devine managerul procesului de predare-învăţare, ghidând elevul înspre rezultatele aşteptate,
oferindu-i repere şi antrenându-l în procesul de predare-învăţare. Formarea şi dezvoltarea la elevi a
competenţelor TIC specifice disciplinei Istorie are în vedere un set de finalităţi esenţiale parcursului
ulterior al tânărului: formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva
probleme pe baza achiziţiilor din diferite domenii ale cunoaşterii, dezvoltarea capacităţii de integrare
activă în grupuri socio-culturale şi profesionale diferite, valorificând competenţele de comunicare şi
relaţionare, formarea disponibilităţii de a-şi asuma responsabilităţi şi roluri diverse, în scopul orientării
adecvate în carieră şi într-o societate dinamică, stimularea receptivităţii şi a expresivităţii prin
intermediul unor reprezentări multiple ale culturii. Avantajele integrării tehnologiei informaţiilor şi
comunicării în actul educativ vizează potenţialul acestora pentru valorificarea temelor din programă,
pentru stimularea învăţării active, pentru lucrul în colaborare, pentru învăţarea bazată pe proiect, pentru
sarcini de lucru de tip aplicativ, pentru crearea de parcursuri de învăţare diferenţiate care conduc către
demersuri didactice de tip constructivist, centrate pe elev. Cunoaşterea este adusă mai aproape de elevi
prin asigurarea accesului la tehnologie deoarece prin intermediul Internetului, a bazelor de date, a
materialelor informative şi a articolelor ştiinţifice, a filmelor de prezentare se favorizează formarea
unei imagini unitare asupra fenomenelor şi proceselor. Prin intermediul TIC, elevii pot crea experienţe
greu accesibile sau imposibile din punct de vedere istoric, pot colecta date pentru proiecte ştiinţifice şi
organiza sub formă grafică conţinuturi, pot avea acces la informaţii, idei, evenimente, pot tehnoredacta
82
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
referate, dezvoltându-și. capacitatea de a aprecia critic acurateţea şi corectitudinea informaţiilor

dobândite din diverse surse sau pot interacţiona și interrelaţiona și nu în ultimul rând pot stimula
colaborarea şi comunicarea în grup, parteneriatul, sprijinul reciproc, creativitatea, iniţiativa şi
interevaluarea, deoarece creşte receptivitatea lor precum şi interactivitatea. Tehnica modernă şi
învăţământul centrat pe nevoile, dorinţele și posibilităţile elevului impune desfăşurarea de activităţi
diferenţiate pe grupe de nivel. Comparaţiile între mediul de instruire convenţional sau tradiţional şi cel
în care se utilizează noile tehnologii pentru a realiza predarea, învăţarea şi/sau evaluarea relevă o serie
de diferenţe la nivelul performanţelor şcolare, al motivaţiei pentru învăţare, al metodologiei didactice şi
în ceea ce priveşte climatul clasei. De aceea, se consideră că e-learning constituie în primul rând un
răspuns social la cererea crescândă de educaţie, la nevoia de diversificare a ofertelor şi instituţiilor de
formare, a procedurilor de evaluare și de management instituţional (gestionarea elevilor, înscrieri
online.) sau activităţilor extraşcolare (resurse online, participarea în comunităţi online). În cazul
evaluării se elimină subiectivitatea umană, ba poate chiar să se autoevalueze. Se pot realiza
recapitulări, sinteze, jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi dezvoltării abilităţilor
practice, proiecte, portofolii care să ducă la reţinerea mai rapidă a informaţiei esenţiale. Întegrarea
mijloacelor TIC în procesul instructiv-educativ poate avea și anumite limite care constau în utilizarea la
întâmplare, la un moment nepotrivit, a calculatorului în timpul lecţiei care poate duce la plictiseală,
monotonie, neparticiparea unor elevi la lecţie, nerealizarea obiectivelor lecţiei şi chiar poate produce
repulsie faţă de acest mijloc modern de predare-învăţare-evaluare. Folosirea în exces a calculatorului
poate duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul şi de investigare a realităţii, la deteriorarea
relaţiilor umane iar individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului elev-profesor,
apariția sedentarismului. Deși sunt multiple avantajele integrării mijloacelor TIC în procesul instructiv-
educativ, profesorul nu poate fi înlocuit cu un calculator, ci trebuie utilizat doar pentru optimizarea
acestui proces, deoarece softul educaţional nu poate răspunde tuturor întrebărilor neprevăzute ale
elevilor. Oportunitățile intergării instrumentelor TIC la istorie rezidă în utilizarea resurselor software
generice de tip editoare de texte, realizarea de eseuri pe o temă dată, un cuvânt cheie, cu ocazia unui
eveniment istoric, întocmirea unui referat etc. în WordPad, Notepad, Microsoft Office Word , a
resurselor software generice de tip aplicaţii de machetare: realizarea de broşuri, buletine informativ
etc., în Microsoft Office Publisher prin machetare pe baza şabloanelor predefinite și a resurselor
software generice de tip prezentări computerizate: realizarea de prezentări pe o temă dată, un cuvânt
cheie, cu ocazia unui eveniment istoric, într-un număr limitat de diapozitive etc., în Microsoft Office
Power Point. Modalitățile de integrare TIC la disciplina istorie sunt nelimitate și se pot concretiza
prin. inserarea în momentele lecției a unor surse istorice, informații, imagini, fișe de lucru utilizând
calculatorul/ videoproiectorul care să susțină activitatea de învățare, parcurgerea unor sarcini de
învățare individuale sau de grup utilizând internetul, implicarea elevilor în concursuri școalre ce
presupun utilizarea avansată a competențelor digitale și realizarea unor teste interactive.
De exemplu, profesorul de istorie trebuie să predea la clasa a V-a lecţia despre Moştenirea
culturală a Greciei antice, iar conform programei trebuie să-i familiarizeze pe elevi cu concepte
precum. ”elenism”, ”teoremă”, ”filosofie”, ”olimpiadă”, ”friză”, ”fronton”, ”capitel”,
”gimnazium”, ”academia”, ”Panteon”, ”zeu”, „politeism”. În stilul tradiţional, profesorul venea la
clasă şi le expunea elevilor “povestea” Pantheonului grec, iar aceştia ar fi scris după dictare ori după
ceea ce profesorul ar fi scris la tablă. Integrând TIC în procesul de predare-învăţare, toată lecţia se
schimbă, devenind mai atractivă atât pentru elevi cât şi pentru profesor. În noua variantă, profesorul va
lucra cu elevii mult mai aproape fiindcă după o scurtă prezentare a ceea ce urmează să înveţe în lecţia
83
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
respectivă, acesta îi va coopta la fiecare pas în a explora lumea greacă prin intermediul instrumentelor
TIC şi nu doar că le va capta atenţia, ci îi va ajuta ca învăţarea elementelor să se facă chiar în clasă.
Profesorul de istorie şi-a stabilit următoarele activităţi: folosindu-se de o prezentare realizată într-un
program de genul Microsoft Office Power Point, el va expune pe parcursul orei elementele pe care
elevii trebuie să le înţeleagă şi să le reţină din lecţie. Prezentarea respectivă conţine imagini, hărţi şi
desene pe care profesorul le comentează la anumite momente, profesorul foloseşte scurte filmuleţe sau
serii de imagini (youtube) pentru a-i introduce şi mai mult pe elevi în elementele care compun lecţia.
De exemplu, atunci când ajunge să le explice elevilor despre zei, profesorul accesează un film de pe
Internet legat de mitologia greacă. Pentru a-i introduce şi mai mult în cultura greacă, profesorul le cere
elevilor să acceseze Google Earth şi să navigheze în jurul Partenonului și Erehteionului grec care se
pot vedea şi tridimensional. Pentru a nu-i lăsa doar cu aceste informaţii primite în clasă, profesorul le
cere elevilor să pregătească pentru fiecare concept cheie o scurtă descriere, folosind versiunea
românească a Wikipedia şi alte câteva site-uri tematice. Pentru profesori, unul dintre cele mai populare
instrumente destinate creării de teste b de evaluare interactive este Hot Potatoes, care cuprinde cinci
programe de bază (Jquiz, Jcolze, Jcross, Jmix și Jmatch). Profesorul de istorie pentru a-i atrage înspre
domeniul istoriei îi împarte în grupuri de câte trei persoane şi îi pune să caute pe Internet informaţii
despre anumite lucruri. Pe unii îi desemnează să caute între ce perioade au apărut diverse stiluri
arhitecturale: ionic, doric și corintic, pe alţii să găsească imagini cu zeitățile grecești, pe alţii să
identifice în ce perioade au trăit anumiţi gânditori greci (Socrate, Platon, Aristotel.) etc. Pentru a nu
uita de unde au luat informaţiile, profesorul îi învaţă să folosească un sistem de bookmarking
colaborativ (de exemplu, http://del.icio.us/) şi să-şi salveze link-urile către paginile sursă. După
aceasta, profesorul creează împreună cu ei pe site-ul şcolii o friză temporală cu toate acele date. În felul
acesta, elevii se vor raporta mult mai uşor la momentele istorice despre care află la ora de istorie. În
plus, ei se deprind cu căutarea de informaţii pe Internet pentru orice problemă ar avea de rezolvat.
Utilizarea TIC la unitatea de învățare ”Primul război mondial”, la clasa VII-a, având 4 ore alocate se
poate realiza pornind de la predare/învățarea cunoștințelor prin metodele expunerii și explicației și
poate continua cu o prezentare Power Point despre cauzele declanșării marelui conflict mondial,
prezentarea celor alianțe politico-militare și a celor trei principalele fronturi de operațiuni militare și în
ultima oră se poate desfășura în laboratorul de informatică unde poate verifica cunostințelor elevilor cu
ajutorul sistemului AEL, organizează elevii pentru învățarea prin cooperare, sugerează site-urile unde
se pot găsi informații despre cauzele declanșării primul război mondial, despre fronturile și teatrele de
operațiuni militare, etc. T.I.C. ajută profesorul să faciliteze şi să dinamizeze procesul de predare-
învăţare, să crească atractivitatea pentru materia predată, să implice mai mult elevii în cadrul lecţiilor,
să treacă de la lecţiile centrate pe transferul de cunoaştere la cele centrate pe formarea de competenţe şi
dezvoltarea de cunoştinţe și să eficientizeze administrarea proceselor educaţionale.
BIBLIOGRAFIE.
1 Milotinescu, Irina, Instrumente suport pentru activitatea didactică, în ”Magister”, nr. 12-13/ aprilie-
noiembrie 2011, Editura Arves, Craiova, 2011.
2.Idem, Utilizarea TIC în procesul de predare-învățare-evaluare. Aplicații la disciplina istorie, în ”
Magister”, nr. 15-16/ aprilie-noiembrie 2012, Editura Arves, Craiova, 2012.
3.Centrul Național de Evaluare și Examinare, Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Proiect:
“Competențe cheie TIC în curriculumul școlar”, POSDRU/1/1.1/S/5, Ghid metodologic de
implementare a TIC în curriculumul național. Instrument pentru facilitarea includerii în programele
84
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
şcolare de competenŃe cheie și detalierea modului de lucru, (2011), București.

4.Dogaru-Ulieru, Valentin și Drăghicescu, Luminița, Educație și dezvoltare profesională, editat în
cadrul Proiectului POSDRU87/13/S/62651 ”Formarea continuă a profesorilor de Istorie și Geografie
în societatea cunoașterr”. Scrisul Românesc, Fundația Editura, Craiova, 2011.
5.Istrate, O., În România, 7 profesori din 10 preferă ajutorul calculatorului. Elearning Romania,
Bucureşti, 2008, TEHNE- Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în EducaŃie, http://www.elearning.ro.
6.Idem, Efecte şi rezultate ale utilizării TIC în educație. în: Vlada, M. (coordonator) Conferința
Națională de Învățământ Virtual. Bucureşti, Editura Universității din Bucureşti, 2010..
7.Noveanu, E. (coordonator) Impactul formativ al utilizării AeL în educație, Bucureşti: TEHNE-
Centrul pentru Inovare în Educație, 2004, online: www.tehne.ro / resurse/
TEHNE_Impact_formativ_AEL_2005.pdf
8.Mirea, Tudor, Considerații privind integrarea tehnologiilor de informare și comunicare în
predarea-învățarea istoriei, în ” Magister”, nr. 7, noiembrie 2008, Editura Arves, Craiova, 2008.
9. Velea, S., Noile tehnologii în educație – între slogan şi impact autentic în activitatea de
predare-învățare, în "Tehnologii moderne în educație şi cercetare”, CNIV, Editura Universității din
Bucureşti, 2009.
85
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
PROIECTUL EDUCATIV EXTRACURRICULAR „MATEMATICĂ DE

HALLOWEEN”
prof. Georgescu Mioara, Şcoala Gimnazială „Anton Pann” Craiova
Motivaţia proiectului:
Cunoaşterea unui aspect al tradiţiilor anglo-saxone mult mediatizat, satisfacţia demonstrării
cunoştinţelor de limba engleză în faţa părinţilor şi colegilor, dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi de
competiţie, de rezolvare de probleme, folosirea aptitudinilor şi a talentelor artistice constituie un atuu al
tuturor copiilor din şcoală.
Resursele proiectului:
Autofinantare – sustinere din partea profesorului
Umane: elevi, cadre didactice
Materiale: chestionare, fişe de lucrusi de exercitii, calculator, imprimantă, costume, dovleci-
felinar etc.
Informaţionale: site-uri, reviste, cărţi, emisiuni TV, etc.
Financiare: autofinanţare
Parteneriale: - parintii, cadre didactice, conducerea scolii
Descrierea Proiectului:
Scopul: acumularea de cunoştinţe noi asupra unor aspecte din tradiţia anglo-saxonă,
demonstrarea cunoştinţelor de limba engleză, rezolvarea de probleme matematice inedite, dezvoltarea,
atât a spiritului de echipă, cât şi a celui de competiţie
Obiective specifice:
 Dobândirea de către elevi de cunoştinţe cu privire la originea sărbătorii de Halloween;
vechi legende, simboluri, culori, tradiţii si obiceiuri ale copiilor, costumaţii, jocuri şi
cântece specifice;
 Aplicarea cunoştinţelor dobândite la orele de matematica, limba romana si limba
engleză, prin rezolvarea fişei de probleme si interpretarea de poezii şi cântece specifice
de Halloween;
 Folosirea imaginaţiei copiilor, în crearea de decoruri specifice sărbătorii şi costumelor
de carnaval;
 Stimularea spiritului de competiţie, prin participarea la jocuri şi concursuri;
 Cresterea prestigiului scolii, prin implicarea părinţilor în derularea activităţilor
Durata de desfăşurare: 1 săptămână (2 ore)
Grup ţintă: elevii din ciclul gimnazial al Scolii „Anton Pann” Craiova, parintii acestora,
comunitatea locala.
Beneficiari direcţi: elevii din clasele V-VIII de la Şcoala „Anton Pann” Craiova
Mijloace de utilizare: conversaţia, , exerciţii practice, expunerea, povestirea, activităţi
interactive, expoziţii, etc.
Etape în derularea proiectului: prima oră a săptămânii : introducerea noilor cunoştinţe despre
sărbătoare, prin prezentarea unor imagini ppt. Pe calculator si a informaţiilor pentru fabricarea
dovlecilor, având drept scop familiarizarea copiilor cu această sărbătoare; anunţarea activităţilor orei
viitoare (expoziţie de măşti si costume). A doua oră din săptămână: expoziţie de bostani, fişe de lucru
86
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
si de exerciţii matematice, parada costumelor de Halloween şi expunerea măştilor. La sfârşitul orelor –

vizionarea filmului de Halloween – The Adams Family. Sărbătoare de Halloween se va termina prin
acordarea diplomelor de participare, pentru cel mai frumos costum şi pentru cea mai înfricoşătoare
mască.
87
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Conţinutul proiectului:
Nr. crt. Activitate Loc de Termen respon
desfăşurare
1 Sa cunoaştem despre obiceiurile altor Laboratorul de 21 oct. Prof.
popoare „Ce este Halloween? Cum se informatică 2013 George
sărbătoreşte?” Cls.VII B Mioara
- prezentare imagini ppt.
- Confecţionare masti si costume
2. Confecţionare diplome „ Cel mai frumos Laboratorul de 28 0ct. Prof.
costum”, :Cel mai frumos dovleac” informatică 2011 George
Confecţionare dovleci Cls.VII B Vacanta Mioara
22-30oct. parinti
2011
3 Petrecerea de Halloween: Laboratorul de 31.oct. Prof.
- activităţi specifice: fise de lucru si informatică 2011 George
de exerciţii, dansul dovlecilor, Cls.VII B Mioara
parada costumelor, dansul
merelor, cursa dovlecilor
- vizionare film „Familia Adams”
(fragment)
- înmânarea diplomelor in prezenta
părinţilor, la ora 11.30
- realizarea de fotografii ca dovezi
de la activitate
4 Prezentarea fotografiilor in fata părinţilor Laboratorul de 31.oct. Prof.
informatică 2011 George
Cls.VII B Mioara
COORDONATOR PROIECT: prof. Georgescu Mioara

Bibliografie
Cerghit Ioan, Sisteme de instruire alternative si complementare. Structuri, stiluri si strategii, Editura
Aramis, Bucureşti, 2004
Cucoş Constantin, Educaţia, dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom, Iași, 2000
Iucu Romiţă, Instruire scolara. Perspective teoretice si aplicative în Pedagogie, Editura Polirom, Iasi,
200
88
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
ELEMENTE DE DIDACTICA MODERNA

IN SPRIJINUL IMBUNATATIRII DEPRINDERILOR DE CITIRE – SCRIERE
LA ELEVII CICLULUI PRIMAR
Prof. inv. primar Lăcătușu Alina Monica

Prof. inv. primar Boiangiu Diaconu Viorica
Liceul de Arte “Marin Sorescu” Craiova
Citirea, ca activitate didactică ce are loc în ciclul primar, aduce o contribuţie de prim ordin în
formarea la elevi a capacităţilor şi deprinderilor de a învăţa. O autentică educaţie permanentă care se
defineşte ca o dimensiune esenţială a omului modern, nu poate fi concepută dacă şcoala nu-i învaţă pe
elevi cum să înveţe.
A învăţa pe elevi să înveţe, a le forma capacităţi şi stiluri de activitate intelectuală trebuie să
constituie obiective pentru toate lecţiile care se desfăşoară în ciclul primar.
“Există o adevărată prăpastie între a şti sa citeşti şi a şti sa înveţi, a şti să exploatezi lectura,
adică să te slujeşti cum trebuie de acest mijloc specific, care este textul tipărit” (Bertrand Schwartz).
Prin obiectivele pe care şi le propune învăţătorul la o lecţie de limbă şi literatura română,
formarea unor capaciţăti şi deprinderi, exersarea lor continuă trebuie să deţină un loc prioritar, întrucât
acestea vor deveni pentru elevi activităţi, comportamente care vor fi tot timpul solicitate, instrumente
cu funcţii permanente în orice proces de învăţare pe baza textului tipărit – modalitate de instruire care
va dăinui multa vreme.
Conform Programei şcolare în vigoare, debutul şcolarităţii la 6 ani a determinat reconfigurarea
demersului didactic din perspective multiple: la nivelul curriculumului şcolar, al gestiunii activităţii de
învăţare şi de predare şi, nu în ultimul rând, al evaluării.S-a simţit necesitatea unor schimbări la nivelul
obiectivelor de referinţă pentru clasele I şi a II-a în vederea relaxării ritmului de lucru, în special la
clasa I şi a realizării individualizării demersului didactic.
Practicile didactice au dovedit că este necesar să accentuăm elementele de interacţiune în grup,
de cooperare, mai curând (aparent) decât achiziţia de noi cunoştinţe în plan lingvistic. Un exemplu ar
susţine cu mai multă convingere afirmaţia de mai sus: producerea unor enunţuri corecte şi operaţiile de
silabisire necesare percepţiei sunetelor vor fi integrate în context şi nu vor fi abordate ca operaţii
necesare în sine.
Activităţile de învăţare alese trebuie să fie de tip productiv şi să ofere o motivaţie intrinsecă
pentru învăţare, să aibă un sens pentru copil, altfel rezultatele vor fi de suprafaţă.
Strategiile diverse de predare/învăţare, precum şi modalitatea de organizare a timpului şcolar pe
activităţi monodisciplinare şi transdisciplinare vor sluji realizării aceluiaşi deziderat.
Una dintre orientările mai noi ale psihologiei care au determinat o mutaţie în înţelegerea
învăţarii este psihologia cognitivă. Aceasta studiază modul în care subiectul uman prelucrează
informaţia, de la mecanismele cognitive elementare până la cele hipercomplexe. Învăţătorul nu mai
este un simplu transmiţător de cunoştinţe. El trebuie să intervina în organizarea cunoştinţelor elevului,
să-l determine pe acesta să-şi conştientizeze propriile resurse cognitive, să-şi examineze strategiile de
învăţare şi să le utilizeze pe cele mai eficiente. Perspectiva oferită de psihologia cognitivă asupra
învăţarii afirmă caracterul activ al acesteia, cel care învaţă fiind descris că iniţiatorul propriilor
experienţe de învăţare, în continuă căutare de informaţii utile pentru rezolvarea de situaţii problematice
şi reorganizându-şi în permanenţă cunoştinţele.
89
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Citirea activă, concretizată prin activitatea proprie a elevilor presupune în primul rând
implicarea şi angajarea optimă a gândirii elevilor, a celorlalte procese intelectuale, evitarea unor
atitudini pasive, contemplative, în care totul sa vină “de-a gata”.
Activizarea se manifestă numai în situaţia în care elevii operează ei înşişi cu materialul citit, în
vederea întelegerii profunde a valorilor multiple ale acestuia.
În acelaşi timp, citirea devine activă atunci când este susţinută şi de o puternică motivaţie de
învăţare. Pot constitui componente indispensabile ale citirii active anumite trăiri afective, stări
emoţionale, impresii puternice, dispoziţia momentului şi diverşi stimuli interni motivaţionali, de tipul
curiozităţii, intereselor, trebuinţelor, dorinţei de succes.
Activ – participative sunt şi metodele de interacţiune colectivă între cei care învaţă, metode care
atrag elevii la discuţii colective şi cooperare colegială intensa, care facilitează şi intensifică schimbul
spontan de informaţii şi idei, confruntarea de opinii. “Participarea poate fi leaganul creativităţii, al
afirmării, al realizării de sine”.
Relatiile democratice dintre dascăl şi elevii săi se inscriu pe aceeaşi linie. El mai mult sugerează
decât impune, încurajează manifestarea spontaneităţii şi creativităţii.
În ultimii ani, atenţia psihologilor s-a orientat spre rolul învaţării implicite în învăţarea şcolara.
O serie de studii relativ recente (Reber 1989, Seger 1994) au arătat că ceea ce se învaţă implicit sau
involuntar este mult mai rezistent la factorii perturbatori externi. O limbă străină învăţată spontan, de la
colegii de joaca sau cititul, se reţine toată viaţă, în timp ce una învaţată la şcoală, prin predarea
explicită a unor reguli gramaticale, se uită mai repede (dacă nu este utilizată). De aceea, A.S. Reber
recomandă ca predarea explicită a unor reguli gramaticale să fie combinată cu expunerea la mesaje
verbale care întruchipează aceste reguli, fără să se expliciteze prezenţa lor.
Pentru a lua cunoştinţă de funcţionalitatea gândirii sale, elevul trebuie pus în situaţia de a
verbaliza şi de a judeca eficacitatea acesteia. Un procedeu recomandat este recurgerea la protocolul
gândirii cu voce tare, când elevul este pus să spună, cu voce tare, toţi paşii pe care i-a parcurs în
rezolvarea unei probleme. Elevii pot fi solicitaţi să explice şi de ce au procedat într-un anume fel, care
sunt dificultăţile întâmpinate şi să-şi evalueze rezultatele. Vom insista ca elevii să verbalizeze nu atât
cunoştinţele implicate în rezolvarea problemei (cunoştinţe declarative), cât, mai ales, procedurile,
operaţiile efectuate (cunoştinţe procedurale). Elevii trebuie învăţaţi să repereze elementele cheie ale
structurii unei probleme, ceea ce va facilita mai târziu activitatea de abstractizare.
Simplul fapt de a-l determina pe elev să reflecteze şi să îşi pună întrebarea “Cum să fac?” atunci
când are de rezolvat o sarcină, poate duce la o restructurare a cunoştinţelor şi la o reevaluare a
posibilităţilor. Metodele pedagogice, tradiţionale sau moderne, trebuie regândite şi aplicate de o
asemenea manieră, încât să-i solicite cât mai mult pe elevi în activităţi de autoobservare şi autoevaluare
a propriului demers intelectual, de automonitorizare a progresului şi performanţei, a eficienţei
strategiilor.
Bibliografie:
 Şerdean, I. – Metodica predării limbii române la cls. I-IV, manual pentru şcolile normale
cls. a XI-a, a XII-a şi a XIII-a, EDP, R.A,.Bucureşti, 1993;
 Cerghit, I., Radu, I.T., Popescu,E., Vlăsceanu, L. – Didactica, manual pentru clasa a X-a,
şcoli normale, EDP, R.A. Bucureşti, 1999;
 Programa şcolară, clasele I şi a II-a, Bucuresti, 2004
90
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
91
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
CENTRUL NAŢIONAL ISSN BIBLIOTECA

NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
Bd. Unirii nr. 22, sect. 3, cod 030833
Bucureşti - ROMANIA
Tel. +40 21 311.26.35
Fax +40 21 312.49.90
e-mail: issn@bibnat.ro Bucuresti, 08.06.2015
Catre
Liceul de Arte „Marin Sorescu” Craiova
Va anuntam ca publicatia pe care o editati a fost inregistrata si a primit codul de

identificare ISSN, dupa cum urmeaza:
Comunicare si predare creativa = ISSN 2457 - 4473

ISSN-L 2457 - 4473
Codul ISSN va fi utilizat conform instructiunilor continute in anexa “ISSN –

informatii generale”, respectand Legea nr. 111/1995 republicata si Legea nr.
186/2003, privind promovarea culturii scrise. Informatii complete si actualizate
despre ISSN si publicatii seriale se gasesc si pe pagina web a Bibliotecii
Nationale a Romaniei (www.bibnat.ro)
Teodora Uşurelu
Centrul Naţional ISSN
92
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
93
Tel: 0251/533007, 0351/413351, Fax: 0251/534687,
Website :www.liceuldeartamarinsorescucraiova.ro
94

Comunicare Si Predare Creativa La Elevii Cu CES PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunicare Si Predare Creativa La Elevii Cu CES PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Str. Tabaci, Nr.

4, cod 200642, Craiova, Dolj,

Revista on-line, la nivel

Revista on-line, la nivel judetean pentru toate

Cod de identificare ISSN si ISSN-L/inregistrarea Bibliotecii Nationale a Romaniei:

Conţinutul materialelor publicate în această revistă reprezintă exclusiv responsabilitatea autorilor.

Coordonator Proiect de Mobilități Școlare

“DEZVOLTAREA ABILITATILOR CREATIVE DE PREDARE SI COMUNICARE”

Coordonator proiect Prof. Mirea Ileana Dora

Dimensiunea Europeană a Liceului de Arte Marin Sorescu a fost stabilită prin

diferentele dintre abordarea traditionala si invatarea pe baza de intrebari/ chestionare.

- Cinci ingrediente cheie pentru imbunatatirea motivarii elevilor- prezentare.

Activitatile de formare a fost realizată cu sprijinul financiar primit de la Comisia Europeana,

CREATIVITATE ȘI MOTIVARE PRIN COOPERARE

Prof. Mirea Ileana Dora- Liceul de Arte “ Marin Sorescu”

Motto: “Fortune favours the Brave”

Recunoașerea Europeană a alinierii Liceului de Arte Marin Sorescu la ultimele

Metoda inovativă a celor șase pălării gânditoare-Edward de Bono

TITLUL ACTIVITATII: GROUP WORK: “THE SIX THINKING HATS” ( DEBATE)

consimțământul părinților sau al scolii. Elevii pasionați de drumeție si cu spirit aventuros

1. Pălăria alba inseamna prezentarea obiectiva a faptelor, a obiectivelor si a cifrelor, se

Activitatea de formare a fost realizată cu sprijinul financiar primit de la Comisia

INTEGRAREA CREATIVITĂȚII ȘI A INOVAȚIEI ÎN PROCESUL

Prof. Grecu Daniela, Liceul de Arte “Marin Sorescu”, Craiova

Lectie de Tehnologia informației și a comunicațiilor

Grup țintă: elevii clasei a IX-a

Lecție de Procesare computerizată a imaginii

Grup țintă: elevii clasei a XI-a

Activitatea de formare a fost realizată cu sprijinul financiar primit de la Comisia

CREATIVITATE ȘI MOTIVARE PRIN CURSURI DE FORMARE EUROPENE

Prof. Ciolacu Emanuela- Liceul de Arte “Marin Sorescu”, Craiova

nevoie în realizareaactivitatii. De asemenea, capitalul creativ implica si existenta unor

 Bruner (1962), citat de Nickerson în Sternberg (1999).

COMUNICAREA - MIJLOC ȘI SCOP ÎN EDUCAȚIE

Prof. Anghel Katerina Iulia Liceul de Arte “Marin Sorescu”

lucrul cu manualul si cartea (dictionarul), analiza structurala, dezbaterea Phillips-66 si în

1..Ausubel David P., Floyd G. Robinson, (1981) Invatarea în scoala - o introducere în

COMUNICARE PRIN LECTURĂ CREATIVĂ

Prof. Oancea Ana- Maria- Liceul Tehnologic Special „Bethoveen”

unor astfel de activitați, am prezentat elevilor (și parinților) ghicitoriliterare, diafilme,

TEHNICI CREATIVE ÎN INTERPRETAREA TEXTULUI LITERAR

Prof. Enea Gela-Liceul de Arte ” Marin Sorescu”-Craiova

Interpretarea operelor poetice în procesul predării literaturii în şcoală este o operaţie

1. Brainstormingul cu mapa de imagini

2. Jocul figurilor de stil

îndeplinirea sarcinii de instruire în limitele demersului prescris de profesor în sens univoc”

În concluzie, menţionăm că modernizarea procesului de învăţământ, în general, şi a predării

„STRETCHINGUL” IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

Prof. Trusca Claudia, Lic. de Arte ,,Marin Sorescu,, Craiova

Organismul uman este asociat adeseori cu o maşină – maşina vie consumatoare si

Întinderea FNP presupune o întindere statică a muşchiului urmată de o contracţie

EVALUARE TRANSDISCIPLINARÃ - FEED-BACK PENTRU PROFESOR ŞI

Prof. Leliana Vlădulescu, Craiova, Liceul de Arte ,,Marin Sorescu”

Motto: ,,Ȋnvăţat se cheamă un om care se bucură să tot ȋnveţe.”

Lumea contemporană nu mai poate rezolva problemele ştiinţifice decât printr-o

Exemple de teme cu caracter interdisciplinar pentru care cunoştinţele de fizică sunt

Evaluarea reprezintă un sistem unitar de concepţii, principii şi tehnici referitoare

ȋntr-o programă şcolară unică bazată pe multiculturalism (tema evaluată: ,,Sistemul

MESSENGERUL ŞI E-MAILUL, MIJLOACE MODERNE DE

Prof. Macsut Camelia, Liceul Tehnologic Auto Craiova

„Nu e destul să ştii, trebuie să şi aplici;

Astăzi, alături de tabla neagră, mijloc tradiţional de învătământ existent în fiecare

METODE INTERACTIVE PE CARE LE POATE FOLOSI PROFESORUL CU