CULEGERE DE METODE

DE EDUCAŢIE PENTRU
DEZVOLTAREA
DURABILĂ
CULEGERE DE METODE DE EDUCAŢIE PENTRU
DEZVOLTAREA DURABILĂ
-ghid pentru profesori şi formatori-

Bucureşti, 2015

Coordonator: Ana Maria Pălăduş

Echipă editorială:

Diana Ioana Călin

Bogdan Gioară

Oana Georgiana Marin

Ana Maria Pălăduş

Au contribuit:

Norbert Grecu, voluntar REPER21

Beatrice Manea, formator REPER21

Sorina Nihtă, formator REPER21

Ximena Toma, voluntar REPER21

Acest material a fost realizat de REPER21* în cadrul proiectului „Dezvoltarea abilităţilor de

viaţă a tinerilor în contextul dezvoltării durabile” finanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 realizat de
către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Bihor în calitate de aplicant,
în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi Asociaţia REPER21.

ii
 CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE 1

PRINCIPII ÎN EDUCAŢIA PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ 4

FOCUS PE SOCIAL
CEL MARGINALIZAT 5

DERDIENII 7

EXISTĂ O DISTRIBUŢIE ECHITABILĂ? 11

INEGALITĂŢI GLOBALE 13

POVESTEA DIN BUCĂTĂRIE 15

RELAŢIILE ÎNTRE ORGANIZAŢIILE MINORITARE 18

UN PAS ÎN FAŢĂ 20

FOCUS PE MEDIU
ANALIZA CICLULUI DE VIAŢĂ 24

CUM SĂ CONSTRUIEȘTI O GRĂDINĂ KEYHOLE? 26

DESCOPERĂ CONEXIUNEA DINTRE APĂ ŞI INDUSTRIE 29

EFECTUL DE SERĂ 31

ii
 GESTIONAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR- PESCUITUL 33

JURNALUL CONSUMULUI DE VACANŢĂ 35

SCENARIU 2050. ENERGIE SI APĂ 37

ŢESĂTURA VIEŢII 40

FOCUS PE ECONOMIC
CRIZA DATORIILOR- O PROBLEMĂ MONDIALĂ 43

ECONOMIA, UN SUBSISTEM AL MEDIULUI NATURAL? 47

JOCUL NEGOŢULUI CU CACAO 50

JOCUL OBORULUI 54

NEVOI VS DORINŢE 56

SISTEMUL GLOBAL ALIMENTAR 59

TURISMUL RESPONSABIL- ADEVARAT SAU FALS 67

POVESTEA PROF21 71

INDEX 74

WEBOGRAFIE 76

ii
 CUVÂNT ÎNAINTE

Profii21, absolvenţi ai cursului „Abilităţi de viaţă în contextul dezvoltării durabile” îşi

propun să conecteze şcoala la subiecte socialmente vii! Tematici precum: schimbările
climatice, excluziunea socială, eradicarea sărăciei, periclitarea ecosistemelor,
consumerismul, guvernanţa mondială, epuizarea resurselor naturale sunt subiecte de prim
interes în cadrul comunităţii Prof21.

Comunitatea Prof21 promovează un profesor căruia “îi pasă”, deopotrivă un educator

implicat și un cetățean responsabil, motiv pentru care îşi propune să pună la dispoziţia
membrilor săi metode eficiente pentru a putea aborda la clasă asemenea subiecte
provocatoare.

Culegerea de faţă prezintă o selecţie a celor peste 150 de metode disponibile în

comunitatea de practică Prof21. Metodele propuse în cadrul prezentei culegeri îmbină
trei din cele patru principii esențiale pentru educația pentru dezvolarea durabilă:
interdisciplinaritatea, pedagogia bazată pe proiect, învăţarea prin cooperare şi educaţia
non-formală.

Metodele au fost grupate printr-o pseudoclasificare tematică pe trei domenii: focus pe

social, focus pe mediu, focus pe economic. Conform specificului interdisciplinar al
subiectelor abordate, acestea nu aparţin exclusiv unui singur domeniu, elementele
sociale, de mediu şi economice interferând între ele.

Metodele prezentate pot fi folosite atât la clasă, cât şi în cadrul activităţilor extra-
curriculare şi a proiectelor educaţionale. Acestea se adresează atât elevilor din ciclul
gimnazial, cât şi celor de liceu.

O parte din metodele propuse în materialul de faţă au fost testate la clasă cu elevii de-a
lungul activității „Testarea recomandarilor metodologice pentru CDŞ-ul (Curriculum la
Decizia Şcolii) ‘’Competențe pentru dezvoltarea durabil㔓, dovedind astfel utilitatea lor
în abordarea unor subiecte provocatoare din sfera dezvoltării durabile.

Această selecţie de metode urmăreşte dezvoltarea de "competențe pentru dezvoltarea

durabilă", prin urmare, transmiterea de "cunoștințe" (piatra de temelie a educației
convenționale, de ieri) nu mai reprezintă pentru noi un scop, ci doar una dintre variabilele
necesare pentru formarea de competențe. Celelalte ingrediente indispensabile pentru
dezvoltarea acestor competențe sunt "abilitățile de viață" și "atitudinile" elevilor.

1
Modelul folosit este:
"CUNOȘTINȚE + ABILITĂȚI + ATITUDINI = COMPETENȚE"
Metodele propuse urmăresc să dezvolte specific:
cunoștințe din trei domenii: social, mediu şi economic
patru abilități de viaţă prioritare: gândirea critică, gândirea normativă, gândirea
prospectivă, gândirea sistemică
o atitudine esențială pentru dezvoltarea durabilă: responsabilitatea socială.
Metodele educaţionale prezentate în acest material au fost selectate în urma unei
cercetări online a bunelor practici de Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă, pe baza
următoarelor criterii: tema abordată, abilităţi de viaţă dezvoltate, grupul ţintă vizat,
dinamica metodei. Informaţiile au fost preluate în principal din ghiduri şi culegeri
internaţionale, care au fost ulterior traduse, adaptate şi încărcate pe platforma Prof21.

Ne dorim ca această culegere să fie o sursă de inspiraţie, atât pentru profesori, cât şi
pentru alţi educatori, în planificarea propriilor activităţi educaţionale din sfera educaţiei
pentru dezvoltarea durabilă.

2
 PRINCIPII ÎN EDUCAŢIA PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ
Metodele propuse în cadrul prezentei culegeri îmbină patru principii esențiale pentru
educația pentru dezvolarea durabilă:

1. Interdisciplinaritatea

Dezvoltarea durabilă se raportează la fenomene multiple şi indisociabile (economice,

sociale, de mediu, politice, culturale, etice). Ea scoate în evidenţă conexiunile dintre aceste
fenomene şi caută să le integreze într-un cadru explicativ cuprinător şi coerent (abordare
sistemică). Dezvoltarea durabilă este un concept cu atât mai bine înţeles şi utilizat cu cât el
ne permite să ne reprezentăm lumea de astăzi, schimbătoare, complexă şi imprevizibilă, ca
fiind un "tot" (viziune holistică).

Diferite teme relevante pentru dezvoltarea durabilă se regăsesc deja în curriculum-ul actual
al unor discipline. Anumite discipline, în funcţie de obiectul şi de metodele lor, evidenţiază
anumite "faţete" ale dezvoltării durabile, însă acestea rămăn sporadice şi paralele. Ceea ce
se oferă elevilor este o simplă alăturare de informaţii parcelare. Ori, scopul educaţiei
pentru dezvoltarea durabilă (EDD) este să le dezvolte cunoştinţele şi competenţele
necesare pentru a înţelege contextul în care trăiesc în complexitatea sa şi a putea răspunde
la provocările care le ies în cale.

Interdisciplinaritatea este principiul care asigură un transfer între diferitele discipline.

Urmând acest principiu, disciplinele se deschid în mod sistematic unele către celelalte
pentru corelarea obiectivelor, metodelor şi activităţilor de învăţare. Premisa
interdisciplinarităţii este că lumea e "una" şi, în consecinţă, modul de a o cunoaşte nu
trebuie încorsetat în abordările disciplinelor separate.

2. Pedagogia bazată pe proiect

Proiectul este dispozitivul pedagogic cel mai adaptat pentru planificarea și realizarea unor
activităţi de învăţare interdisciplinare, centrate pe elevi, ancorate în problemele concrete
ale vieţii lor în societatea de astăzi. Elevii integrează conţinuturi şi aplică metode specifice
diferitelor discipline în diferitele etape ale realizării proiectului.

Invăţarea începe în clasă, însă se desăvârşeşte în afara clasei (în şcoală, familie şi
comunitate), acolo unde proiectul îşi desfăşoară activităţile. Proiectul are menirea să
transforme elevii din "spectatori" în "actori" sau chiar în "autori" ai propriei educaţii. Este
o pedagogie activă care le permite să înveţe urmându-şi propriile interese, cercetând
autonom, colaborând în grupe, abordând nevoi reale şi realizând produse tangibile.

3
Pedagogia bazată pe proiect oferă cadrelor didactice posibilitatea de a dezvolta relaţii de
calitate cu proprii elevi, rolul lor fiind acela de facilitator, mediator, consilier. Nu în ultimul
rand, cadrele didactice învaţă ei înşişi din realizarea proiectului, întregul grup (elevii şi
profesorii) constituind o "comunitate de învăţare".

3. Invățarea prin cooperare

Trăim într-o etapă istorică în care individualismul şi competiţia sunt promovate în exces,
colonizând toate sferele societăţii: economia, politica, cultura, etica şi, într-un mod foarte
virulent, educaţia. Recomandările noastre metodologice vor urmări echilibrarea acestora cu
procese de învăţare cooperative şi participative.

La nivel practic, metodele propuse vor conduce la amenajarea unor medii de lucru comun.
Acestea pot fi utilizate participativ de către "clasă", care trebuie să medieze procesele de
învățare ale elevilor în grupuri mici și la nivel individual. La modul idea, fiecare elev/grup
de elevi va aduce propria perspectivă, dar aceasta va fi explorată, evaluată şi dezvoltată în
clasă.

În rândul cadrelor didactice este foarte larg răspândită ideologia conform căreia numai
competiţia/concurenţa poate activa motivaţia elevilor (şi cea a tuturor actorilor sociali, în
general). Prin urmare, metodele propuse vizează "deconstruirea" acestei concepţii. Este
deci necesar un proces de "dezvăţare", bazat pe critica principiilor individualiste şi a
competiţiei generalizate.

Dacă punem accentul pe cooperare şi participare, e pentru că ele sunt deopotrivă etice şi
eficace!

4. Educaţia nonformală

Toate strategiile care au drept scop promovarea Educației pentru Dezvolarea Durabilă
subliniază complementaritatea între educația formală și educația nonformală. Sistemul
formal furnizează un soclu de cunoștințe indispensabile, dar este relativ mai rigid și se
adaptează într-un ritm prea lent la schimbările lumii în care trăim și pentru care elevii de
astăzi trebuie să se pregătească, dezvoltându-și noi competențe.

Educaţia nonformală se referă la activitățile educaționale care se desfășoară în afara

sistemului formal de învăţământ. Aceste activități nu fac parte din curriculumul şcolar și în
general nu se petrec în școală, ci în jurul acesteia (activități în comunitate, animații în spațiul

4
urban, seminare, ateliere). Metodele educației nonformale sunt mai flexibile, creative,
deseori ludice. De aceea, ele pot fi contextualizate mai bine la nevoile de învățare ale
grupurilor specifice de elevi, iar aceștia le utilizează cu mai multă receptivitate.

Dacă în cazul educaţiei formale curriculumul este impus, în cazul educaţiei nonformale
acesta ar trebui negociat de grupul de elevi. Planificarea învăţării nonformale ar trebui
asumate chiar de către beneficiarii săi. Acest tip de educație are la bază abordarea „de jos
în sus“. Principiul participativ stă la baza filosofiei nonformalului (Costea O., 2009).

FOCUS PE SOCIAL

CEL MARGINALIZAT

Metoda dezvoltă
Autocunoaşterea
Gândirea critică
Gândirea normativă

Metoda urmăreşte
Explorarea efectelor grupării exclusiviste asupra unui individ
Explorarea reacţiilor elevilor la experimente de respingere și
de apartenenţă la un grup
Creşterea gradului de empatie al elevilor faţă de persoanele
care aparţin unor grupuri discriminate, excluse social.

Cuvinte cheie: excluziune socială, drepturi fundamentale,

discriminare, grupuri dezavantajate

5
 Resurse necesare
Un spaţiu închis (sală de clasă, sală de sport, etc) facilitează buna
desfăşurare a acestei activităţi, însă metoda se poate adapta şi la
spaţiile deschise, atâta timp cât voluntarul (detalii mai jos) se poate
îndepărta pentru 3 minute de restul grupului.
Timp: minim 20 minute

Pentru cine
Clasele V-XII
Marimea grupului: 12- 30 persoane

Paşi de urmat
1. Spune-le elevilor că ai nevoie ca unul din ei să se ofere
voluntar şi să plece din sala de clasă. Restul clasei se va împărți în
grupuri pe baza unor criterii de asemănare, spre exemplu:
coafura, culoarea ochilor, tipul de îmbrăcăminte, înălțimea,
accentul, etc. ( 3 minute )

2. Cel de afară este chemat înapoi și este
provocat să ghicească cărui grup
aparține. Acesta trebuie să
argumenteze de ce crede că grupul
respectiv este grupul său. Dacă
motivul este greșit acesta s-ar putea să
nu fie acceptat chiar dacă grupul ales
este cel corect. ( 4 minute )
3. Continuă activitatea cu un nou
voluntar, dând cât mai multor elevi
posibilitatea de a ieși afară, timp în
care elevii din clasa se vor regrupa pe
baza unor noi criterii de asemănare.
Reflectare şi evaluare
Cum ne comportăm când aparţinem
unui grup?
Este usor să refuzi străinii? Este plăcut?
Empatizăm cu străinul sau ne bucurăm
de puterea pe care o avem în
interiorul grupului?
Cum te simţi când eşti marginalizat ?
Ce ai schimba în comportamentul
tău pe viitor? ( 3 minute )
Acest exercițiu pune
reflectorul asupra
sentimentelor și experiențelor de a fi
exclus și nu asupra comunicării.
Poate fi folosit pentru dezvoltarea unei
discuții despre prejudecată și despre

6
modul de reacţie al indivizilor la
apartenență și excludere.

Sursa: www.training-youth.net (Training Kit on Social Inclusion)

DERDIENII

Metoda dezvoltă
Autocunoaşterea
Gândirea critică
Gândirea normativă
Interrelaţionarea
Abilităţile practice

Metoda urmăreşte

7
 Conştietinzarea propriei percepţii şi reacţii cu privire
la diferenţele culturale şi tiparele de comportament,
specifice altor naţiuni.
Dezvoltarea unei atitudini de empatie şi acceptare cu privire la
valorile culturale ale altor comunităţi.
Stimularea culturii participative şi dezvoltarea abilităţilor de luare
a deciziilor la nivel organizaţional sau comunitar, luând în
considerare părerea tuturor membrilor grupului.
Promovarea diversităţii şi nediscriminării în rândul elevilor

Cuvinte cheie: interculturalitate, diversitate, nediscriminare,

acceptare culturală, construcţii, participativ

Resurse necesare
Materiale: : hârtie groasă (carton), lipici, foarfece, riglă, descrieri ale
jocului pentru derdieni şi ingineri (vezi anexe)
Spaţiu: Două camere/săli de clasă
Timp: 1½ - 2 ore, incluzând analiza.

Pentru cine
Clasele I-XII
Marimea grupului: 12- 30 persoane

Paşi de urmat
Derdienii este un joc de simulare a întâlnirii dintre două culturi. O
echipă de ingineri merge într-o altă ţară pentru a-i învăţa pe oamenii
de acolo cum să construiască un pod.

care îi vor învăţa pe derdieni să

Participanţii trebuie să găsească construiască podul. Ei primesc
semnificaţia comportamentului cultural instrucţiunile pentru ingineri şi se
străin şi să analizeze efectele întâlnirii cu o află într-o cameră separată.
cultură necunoscută.
2. Restul grupului va reprezenta
1. În funcţie de mărimea grupului, 4-8 echipa derdienilor. Ei primesc
oameni joacă în echipa inginerilor, instrucţiunile pentru derdieni. Dacă ai

8
 o clasă numeroasă, poţi face o echipă vale adâncă. Pentru a ajunge la piaţă
de observatori care doar vor privi şi trebuie să mergi două zile. Dacă ai avea
vor lua notiţe. un pod peste vale, ai putea ajunge acolo
Acestor observatori nu li se prezintă în 5 ore.
cultura Derdian înainte, aşa că
Guvernul din Derdia a făcut o înţelegere
trebuie tinuţi cu inginerii în prima
cu o firmă străină să vină în satul tău şi să
parte a activităţii.
te înveţe cum să construieşti un pod.
Oamenii tăi vor fi primii ingineri ai
Reflectare şi evaluare
Derdiei. După ce aţi construit primul pod
După joc cele două grupuri de
cu experţii străini, veţi fi capabili să
participanţi vor lua o coală de flipchart şi
construiţi poduri peste tot în Derdia
îşi vor nota comentariile lor despre
pentru a facilita traiul altor oameni.
următoarele trei elemente:
l.) fapte 2.) sentimente 3.) interpretări
Podul va fi construit din hârtie, utilizând
creioane, rigle, foarfece şi lipici. Tu
Iată câteva elemente care ar trebui
cunoşti materialele şi uneltele, dar nu şti
abordate în cadrul discuţiei cu elevii:
tehnicile de construcţie.
Avem tendinţa de a crede că
ceilalţi gândesc la fel ca noi.
Comportament social
Adesea interpretăm lucrurile
Oamenii din Derdia sunt obişnuiţi să se
direct, fără a fi conştienţi de
atingă unii pe alţii. Comunicarea lor
diferenţele culturale
nu funcţionează fără atingere. Să nu fi în
ale comportamentului.
contact în timp ce vorbeşti, este
Cum au fost rolurile distribuite/Ce
considerat a fi foarte nepoliticos. Totuşi,
rol am avut? Ce reflectă acesta
nu trebuie să fii în contact direct. Dacă te
despre identitatea mea? M-am
alături unui grup, dacă te sprijini de un
simţit bine cu rolul meu? Imaginea
singur membru eşti instantaneu inclus în
pe care o am este aceeaşi cu cea
conversaţie.
pe care o percep ceilalţi?
De asemenea, este foarte important să
saluţi fiecare persoană pe care o
întâlneşti, chiar şi atunci când doar treci
ANEXE
pe lângă cineva.
INSTRUCŢIUNI PENTRU DERDIENI
Saluturi
Salutul tradiţional este un sărut pe umăr.
Situaţia:
Persoana care începe salutul îl sărută
Locuieşti într-o ţară numită Derdia. Satul
pe celălalt pe umărul drept. Celălalt îl
în care trăieşti este separat de
sărută pe umărul stâng. Orice altă formă
următorul oraş, unde este o piaţă, pe o
de sărut este jignitoare! A da mâna este

9
una dintre cele mai mari insulte în Derdia!
Dacă un derdian este vreodată insultat
prin a nu fi salutat sau atins în timp ce i se
vorbeşte, el/ea începe să ţipe.
Da/Nu
Derdienii nu folosesc cuvântul nu. Ei spun
întotdeauna da, chiar dacă ei înţeleg
„nu”, ei însoţesc „da”-ul cu o încuviinţare
accentuată din cap (ar trebui să exersezi
acest lucru de asemenea).
Comportamentul de lucru
În timp ce lucrează, derdianii se ating, de
asemenea, foarte mult. Uneltele au un
gen anume: foarfecele este masculin,
creionul şi rigla feminin. Lipiciul este
neutru. Bărbaţii nu ating niciodată un
creion sau o riglă. Acelaşi lucru se aplică şi
pentru femei şi foarfece (probabil e o
chestiune legată de tradiţie şi religie).
Străinii
Derdienilor le place compania. Prin
urmare le plac şi străinii. Dar sunt şi
foarte mândrii de ei şi de cultura lor. Ei
ştiu că nu vor putea să construiască
niciodată podul singuri. Pe de altă parte,
ei nu consideră cultura şi educaţia
străinilor ca fiind superioară. Construcţia
podurilor este un lucru pe care ei doar nu-
l ştiu. Ei se aşteaptă ca străinii să se
adapteze la cultura lor. Dar, deoarece
propriul lor comportament este natural
pentru ei, ei nu-l pot explica experţilor
(acest punct este FOARTE important).
Un bărbat derdian nu va intra niciodată în
contact cu un alt bărbat decât dacă
10
el este prezentat de o femeie. Nu
contează dacă femeia este derdiană sau
nu.
INSTRUCŢIUNI PENTRU INGINERI
Situaţia
Sunteţi un grup internaţional de ingineri
ce lucrează pentru o
companie multinaţională de construcţii.
Compania ta a semnat un contract foarte
important cu guvernul Derdiei prin care se
angajează să-i înveţe pe derdieni cum să
construiască un pod. Conform
contractului semnat, este foarte important
să respecţi termenul final stabilit, altfel
contractul va fi anulat şi tu vei fi
concediat.
Guvernul Derdiei are un interes foarte
mare în acest proiect, ce este finanţat de
Uniunea Europeană. Derdia este o ţară
foarte muntoasă, cu multe canioane şi văi
adânci, dar fără poduri. Prin urmare,
durează foarte multe zile pentru ca
derdienii din sate să se ducă la piaţă în cel
mai apropiat oraş. Este estimat că
utilizând un pod, călătoria ar putea
fi făcută în doar 5 ore.
Din moment ce sunt multe canioane şi
râuri în Derdia, nu poţi construi un pod şi
apoi să-l îndepărtezi. Trebui să-i instruieşti
pe derdieni cum să-şi construiască un
pod.
Realizând simularea
În primul rând, trebuie să acorzi timp
pentru a citi cu atenţie aceste instrucţiuni
şi să decideţi împreună modul în care veţi
construi podul. După un anume timp, la
doi membrii din echipa ta li se va permite Piesele podului nu pot fi doar tăiate şi
să meargă şi să intre în contact pentru 3 ansamblate în Derdia pentru că altfel
minute cu satul din Derdia în care va fi derdienii nu vor învăţa cum să-l facă.
construit podul (de exemplu pentru a Ei trebuie să înveţe toate stadiile
evalua condiţiile naturale şi materiale, a construcţiei.
intra în contact cu derdienii, etc.). După Fiecare piesă trebuie să fie desenată cu
această "delegaţie", vei avea 10 minute creionul şi rigla şi apoi tăiată cu
pentru a analiza raportul activităţii de foarfecele.
teren şi a termina pregătirile.
Ulterior, întreaga echipă de ingineri Materiale
merge în Derdia pentru a-i învăţa pe Podul va fi făcut din hârtie/carton.
derdieni cum să construiască podul. Poţi uitliza pentru proiectare şi
construcţie: hârtie, lipici, foarfece, riglă,
Podul creioane.
Podul va fi simbolizat de un pod de
hârtie. Podul va lega două scaune sau Timp
mese pe o distanţă de aproximativ 80 cm. Pentru proiectare înainte de a merge în
Trebuie să fie stabil. La Derdia: 40 de minute
încheierea procesului de construcţie, Pentru a-i învăţa pe derdieni să
acesta trebuie să suporte greutatea construiască: 25 de minute
foarfecelui şi a lipiciului utilizate
în construcţia sa.

Sursa: www.training-youth.net (Training Kit pentru Învăţarea interculturală)

11
EXISTĂ O DISTRIBUŢIE ECHITABILĂ?

Metoda dezvoltă
Gândirea critică
Gândirea normativă
Gândirea sistemică

Metoda urmăreşte
Ilustrarea inegalităţii distribuirii resurselor în lume
Experimentarea stării de inegalitate de către elevi.

Cuvinte cheie: justiţie socială, drepturi fundamentale, acces la

alimente, resurse naturale, modele de consum

Resurse necesare
Materiale: batoane de ciocolată sau mere într-un număr egal cu
numărul elevilor din clasă
Spaţiu: O sală spaţioasă care să permită aşezarea scaunelor în cerc.
Activitatea se poate desfăşura şi în aer liber.
Timp: 30- 60 min

Pentru cine
Clasele V-XII
Marimea grupului: 15 +

12
 Paşi de urmat
1. Marchează 6 zone pe podea care să reprezinte următoarele zone
geografice: Europa, America de Nord, America Centrală şi
Sudică, Oceania şi Africa.
2. Cere grupului de elevi să îşi imagineze că ei reprezintă populaţia
lumii. Apoi trebuie să ghicească câţi oameni ar trebui să
locuiască pe fiecare dintre aceste zone şi să se împartă
corespunzător în zonele marcate de tine.
3. Când elevii au ajuns la un punct comun şi s-au aşezat într-un loc,
arată-le adevărata repartizare a populaţiei pe regiuni şi ajută-i să
se rearanjeze conform distribuţiei corespunzătoare a populaţiei
pe glob.
60% asiatici 5. După ce fiecare grup şi-a exprimat
14% africani părerea, împarte ciocolata/merele
12% europeni astfel:
8% americani de sud şi centrali Asiatici - 5 batoane
5% americani de nord Africani – 2.5 batoane
1% locuitori din Oceania Americani centrali/sudici – 2.5
batoane
Într-o clasă de 20 de elevi, aceştia s-ar Americani de nord - 5 batoane
împărţi cu aproximaţie astfel: Europeni - 5 batoane
12 asiatici, 3 africani, 2 europeni, 1
nord american, 2 americani centrali şi Distribuţia de mai sus este relevantă
de sud. Explică-le faptul că doar 1% pentru o clasă de 20 de elevi. Dacă lucraţi
din populaţia lumii trăieşte în Oceania cu un alt efectiv de elevi, stabiliţi numărul
(Australia, Noua Zeelandă, etc.). de bucăţi oferite fiecărei grupe pe baza
procentelor de la punctul 3.
4. Arată-le batoanele de ciocolată/mere
şi explică-le că acestea reprezintă Reflectare şi evaluare
toate resursele alimentare ale lumii. Sugestii de întrebări adresate elevilor:
Roagă fiecare grup să ghicească câte Sunteţi surprinşi de aceste
batoane ar trebui să dobândească aspecte?
regiunea lor.

13
 Ce părere aveţi despre cantitatea
de mâncare cuvenită regiunii
voastre?
Dacă batoanele s-ar împărţi egal,
ar fi toată lumea mulţumită?
Cum consideraţi că ar fi etic să fie
distribuite aceste resurse?
Ce am învăţat din această
activitate?
Sfaturi pentru facilitatori
Pentru a veni în completarea datelor de
mai sus, poți dezbate următoarele
statistici cu elevii:
Dacă populaţia lumii ar fi redusă la un
sătuc de 100 de localnici:
12 ar trăi cu mai puţin de 2 dolari
pe zi
27 ar fi fără adăpost
14 n-ar putea citi sau scrie
12 ar fi subnutriţi
15 n-ar avea acces la apă potabilă
34 nu ar avea acces la canalizare
18 n-ar avea electricitate
7 ar avea studii superioare
46 ar avea conexiune la internet.

Sursa: http://www.debtireland.org/download/pdf/how_the_world_works.pdf

INEGALITĂŢI GLOBALE

Metoda dezvoltă
Comunicarea
Gândirea critică
Gândirea sistemică
Interrelaţionarea

Metoda urmăreşte

14
 Conştientizarea elevilor cu privire la o parte dintre cauzele
sărăciei şi inechităţii globale.
Conştientizarea legăturilor sistemice existente între
problemele globale.
Dezvoltarea gândirii sistemice şi a spiritului critic cu privire la
cauzele și consecințele sărăciei și inegalității globale.

Cuvinte cheie: sărăcie, inegalitate, echitate socială, schimbări

climatice, corupţie, riscuri şi catastrofe, guvernanţă mondială,
datorii

Resurse necesare
Materiale: cartonaşe cu tabelul de mai jos printat
Timp: 50 min

Pentru cine
Clasele IX-XII
Marimea grupului: min 12 elevi

Paşi de urmat
Metoda oferă elevilor oportunitatea de a-şi exprima propriile
percepții cu privire la inechitatea şi sărăcia globală. Este de
asemenea un instrument util pentru deschiderea unei dezbateri
vizavi de criza sistemică şi multitudinea de factori care au contribuit
la adâncirea crizei.

Totodată, această metodă poate fi folosită pentru introducerea unor

concepte precum: schimbările climatice, datoriile naţionale, justiţia
socială, etc.
1. Printează şi decupează tabelul de mai formate stabileşti numărul de
jos sub forma unor cartonaşe (câte un exemplare printate.
set pentru fiecare grup a câte 3-4
elevi). În funcţie de numărul grupelor

15
2. Împarte elevii în grupe de câte 3-4
pers, oferind fiecărui grup un set de
cartonașe.
3. Spune-le elevilor să citescă cu atenţie
și să discute în grup afirmaţiile de pe
cartonașe. Fiecare cartonaș prezintă
un potenţial motiv din cauza căruia
sărăcia globală persistă.
4. Cere-le să clasifice aceste motive în
ordinea importanței. Pentru asta elevii
trebuie să împartășească cu restul
Schimbările climatice
Climatul global s-a schimbat. În
consecință, țările mai sărace suferă cel mai
mult din cauza fenomenelor meteo
extreme, care sunt mult mai frecvente
decât în trecut.
Moştenirea istorică
Moștenirea istorică a sclaviei și colonizării Un număr restrâns de oameni “au pus
continuă să „întreţină” sărăcia multor ţări. mâna” pe bogățiile naționale și globale:
Creșterea populației
Populația lumii crește într-un ritm
galopant. S-a estimat că va ajunge la 10
miliarde în anul 2050.
Politica
Există o lipsă de interes la nivel politic în
ceea ce privește eradicărea sărăciei.
Liderii lumii ar fi putut pune capăt sărăciei
dacă ar fi dorit asta.
HIV/SIDA Scrieți un alt motiv aici...
42 de milioane de oameni din întreaga
lume suferă de SIDA/HIV. 95% dintre
aceștia locuiesc în partea de sud a
planetei.
grupului propriile idei și motivele pe
care le consideră a fi mai importante și
să ajungă în final la un consens în
grup.
5. După ce fiecare grup s-a hotărât
asupra propriei listei, verifică dacă
există un consens în cadrul întregii
clase. Încurajează elevii să vină cu
argumente pentru a-și susține
alegerile.
Conflictele armate
Conflictele sunt o cauză majoră a sărăciei.
La nivel global, cheltuielile militare au
însumat în 2014 aprox. 1776 miliarde de
dolari.
Corupția
1% din populaţia lumii deţine peste 40%
din bogăţiile acesteia.
Datoria
Cele mai sărace țări din lume plătesc
peste 100 milioane de dolari pe zi pentru
achitarea datoriilor.
Politicile de schimb inechitabil
Acordurile comerciale funcționează în
beneficiul corporațiilor europene și
americane și pe cheltuiala unora dintre
cele mai sărace țări.
16
 Sursa: http://www.debtireland.org/download/pdf/how_the_world_works.pdf

POVESTEA DIN BUCĂTĂRIE

Metoda dezvoltă
Autocunoaşterea
Comunicarea
Gândirea sistemică
Interrelaţionarea

Metoda urmăreşte
Conştientizarea semnificaţiilor simbolice pe care unele
ingrediente alimentare le au pentru propria persoană.
Dezvoltarea cunoştinţelor cu privire la poveştile (culturale,
sociale, de mediu, economice) din spatele unor alimente.
Dezvoltarea creativităţii cu privire la combinarea invovativă a
diferitor ingrediente.
Dezvoltarea coeziunii în cadrul unui grup.

Cuvinte cheie: diversitate, comuniune, resurse, modele de

producţie, modele de consum, alimente, gătit, colaborare, partajare

Resurse necesare
Materiale: vase de gătit, ingredientele participanţilor şi o rezervă de
alimente din partea facilitatorului (pentru un grup mic de 4
persoane, o să ai cumpărate 1 kg de paste, 500g de orez, 1 kg de
pâine, câteva legume)
Spaţiale: o bucătărie sau o cantina din cadrul şcolii
Timp:
versiunea fără gătit: 50min
versiunea care include gătitul propriu-zis 100 min

17
 Pentru cine
Clasele I-XII
Marimea grupului: min. 5, max. 25 persoane

Paşi de urmat
"Povestea din bucătărie" este o metodă inovatoare prin care
participanții explorează îmbinarea storytelling-ului cu gătitul creativ.

Este o metodă cu impact puternic asupra
evoluției şi dinamicii unui grup, și
vizează descătuşarea creativității,
dezvoltarea personală, dezvoltarea
comuniunii în grup. În cadrul acestei
activităţi pot fi abordare o gamă largă de
subiecte precum ciclul de viaţă al
alimentelor, alimente locale, alimente
importate, micii fermieri sau producătorii
industriali de alimente, etc.
Alocă câteva minute pentru a întâmpina
corespunzător participanții, pentru a crea
o atmosferă relaxantă și fără tensiune.
Pasul 1: Dacă eram mâncare
Fiecare participant se reprezintă printr-un
ingredient, o aromă, o bucată de
mâncare, o rețetă, un fel de mâncare;
fiecare participant explică de ce acea
mâncare îl reprezintă.

Folosind mâncare și/sau ingrediente Pasul 2 - Ingredientul special

(adevărate sau doar metaforice),
participanții vor fi stimulați să creeze
povești, povești personale sau povești
referitoare la un anumit subiect, și să le
împărtășească grupului (această parte
poate fi realizată și cu ajutorul scrisului sau
desenatului).
Participanții vor lucra pe 3 nivele diferite:
personal, grupuri mici, plenar. Toate
aceste nivele au drept cuvânt cheie
"sharing-ul” (împărtăşirea, partajarea) .
Pasul 0: întâmpinarea participanților
Dacă vrei să ai un impact la nivel
personal, , cu câteva zile înainte de
atelier, cere fiecărui participant să se
gândească la un ingredient special (nu un
meniu sau o rețetă). La momentul
respectiv vei comunica grupului
cuvântul/sintagma cheie a întâlnirii
(incluziune, armonie, stereotipuri, poveste
de mediu, sănătate, etc) .
Ingredientul ales de fiecare persoană
trebuie să reprezinte ceva special pentru
fiecare în parte, trebuie să fie legat de o
amintire, o anecdotă, o poveste, un
eveniment special. Fiecare participant va
pune ingredientul pe o față de masă, o
bucată de material în mijlocul cercului.

18

Pasul 3 - Formarea (aleatorie) a grupurilor
Conform numărului de participanți pe
care îi ai (sugerat este să nu ai mai mult
de 25 de persoane în astfel de sesiuni),
formezi grupuri aleatorii de 4/5 persoane.
Fiecare grup va avea 4/5 ingrediente care
aparțin fiecărui membru, și deasemenea
aceste ingrediente sunt aleatorii.
Pasul 4 - Împărtășirea poveștilor personale
Fiecare participant, în fiecare grup,
împărtășește povestea "din spatele"
ingredientului pe care el/ea l-a ales.
Spunerea poveștilor și..ascultarea
poveștilor.
Pasul 5.1 - pentru versiunea fără gătit-
crearea poveștilor colective și a rețetelor
Fiecare grup va creea povești comune,
colective combinând poveștile personale
și de asemenea creează o rețetă doar din
ingredientele prezente în grup. Fiecare
poveste colectivă poate fi prezentată în
scris, desenată, pusă în scenă, etc.
Pasul 5.2 în versiune completă – gătitul
propriu zis
Într-o "sesiune completă", care include şi
gătitul, prepararea ingredientelor
participanţilor, scopul este să ai la final
prânzul sau cina pentru toată clasa.
Pe lângă crearea poveștii comune, elevii
vor pregăti un fel de mâncare doar cu
ingredientele aleatorii pe care le au în
fiecare grup mic. În cazul în care
ingredientele aduse de participanți nu
sunt suficiente pentru a prepara
19
prânzul/cina pentru toată lumea, tu ca
facilitator ar trebui să ai un plan de
rezervă. Dacă ai un grup mic de 4
persoane spre exemplu, o să ai
cumpărate 1 kg de paste, 500g de orez, 1
kg de pâine, câteva legume (sau alte
produse care pot creşte cantitatea de
mâncare).
Numai după ce împarți în mod aleator
participanții în grupuri mici, le vei spune
că în cazul în care ei consideră că nu au
suficientă mâncare, pot primi ingrediente
suplimentare, dar pentru a primi mâncare
în plus ei trebuie să se confrunte cu o
mică provocare, și oricum ei nu vor ști în
avans ce mâncare vor primi în
plus..surpriză!
Tu definești și scrii 4 mici provocări pe 4
bucăți de hârtie. Dacă grupul decide să
accepte provocarea pentru a primi
mâncarea bonus, ei aleg o hârtie
numerotată, citesc provocarea și după ce
o îndeplinesc, ei vor primi mâncarea
numerotată care corespunde cu numărul
provocării. Deci bonusul de alimente va fi
de asemenea unul aleatoriu adăugat la
ingredientele grupului.
Pasul 6 - împărtășirea poveștilor, a
rețetelor, introducerea diferitelor feluri de
mâncare + debriefingul şi evaluarea
activităţii și...luarea mesei!!
Observaţii:
Dacă vrei să încerci versiunea
completă, cea cu gătitul propriu-zis,
trebuie să îți cunoşti din timp particpanții
pentru că ei vor trebui să aducă
ingredientele speciale reale, cunoscând
dinainte semnificaţia "ingredientului
special".
În versiunea completă fiecare grup va
pregăti o masă adevărată cu ingredientele
aleatorii. În versiunea completă, poveștile
personale pot fi împărtășite plenar în
timpul pasului 2. De aceea, pentru
versiunea completă ai nevoie de destul
de mult timp.
subiectului pe care vrei să te concentrezi.
Dacă vrei să lucrezi la creativitate spre
exemplu, le ceri participanților să aducă
un ingredient care pentru ei reprezintă
creativitatea, etc.
„Povestea din bucătărie" este o metodă
inspirată din abordarea "Arta Găzduirii", a
cărui scop este să creeze ambianţa
optimă pentru conversații valoroase.

Pentru a adresa un subiect diferit trebuie

doar să arondezi "ingredientul special"
Sursa: Salvi Greco, Formator educaţie non-formală, Italia, Profil Salto: https://www.salto-
youth.net/tools/toy/salvi-greco.1675/

RELAŢIILE ÎNTRE ORGANIZAŢIILE MINORITARE

Metoda dezvoltă
Comunicarea
Gândirea critică
Gândirea normativă

Metoda urmăreşte
Creşterea gradului de empatie al elevilor faţă de persoanele
care aparţin unor grupuri discriminate, excluse social.

20
 Dezvoltarea unei atitudini incluzive si non-discriminatorii cu
privire la comunitatea LGBT.
Conştientizarea problemelor de discriminare existente în
societatea contemporană.

Cuvinte cheie: incluziune socială, minorităţi, drepturi fundamentale,

nediscriminare, LGBT, solidaritate

Resurse necesare
Materiale: Cartonaşe cu Anexa printată (situaţie şi rolurile pentru
actori). Dacă ai acces la un video-proiector, o altă variantă ar fi
proiectarea situaţiei şi a rolului pentru a reduce consumul de hârtie.
Timp: 45-50 min

Pentru cine
Clasele IX-XII
Marimea grupului: 10-15 elevi

Paşi de urmat

Activitatea se va desfăşura sub forma unei dezbateri între cele 4

categorii de actori, menţionate în „situaţia” de mai jos.

Situaţia: homosexuali din oraşul tău trimite o

Un tânăr homosexual din oraşul tău a fost
atacat în stradă de un grup violent
de băieţi, după miezul nopţii când a ieşit
dintr-un club de noapte de homosexuali.
El a fost grav rănit şi este în spital acum.
După acel incident, asociaţia de
scrisoare diferitelor organizaţii minoritare
din oraşul tău pentru a convoca o întâlnire
în vederea demarării unei acţiuni publice
comune pentru a contracara asemenea
fapte în oraşul tău.

21
Poliţia nu a depus nici un efort pentru a-i Reflectare şi evaluare
găsi pe agresori. A fost un exerciţiu dificil?
Cum s-au simţit actorii?
Roluri: Care au fost observaţiile celorlalţi?
2 reprezentanţi ai organizaţiei de Cât de mult a reflectat acest exerciţiu
homosexuali realitatea în care trăim?
1 reprezentant al organizaţiei locale Care sunt problemele concrete
rome relevate în acest exercţiu?
1 reprezentant al asociaţiei de Cum putem noi sau şcoala noastră să
imigranţi sirieni contribuim la soluţionarea acestor
1 reprezentant al bisericii catolice probleme?
locale

În funcţie de specificul clasei cu care

lucrezi, poţi alege să pregăteşti dinainte
câteva linii orientative pentru a arăta cum
ar trebui rolurile jucate.

Sursa: www.training-youth.net (Training Kit 4 Învăţarea interculturală)

22
UN PAS ÎN FAŢĂ

Metoda dezvoltă
Gândirea critică
Gândirea sistemică
Interrelaţionarea

Metoda urmăreşte
Creşterea gradului de empatie al elevilor faţă de peroanele
care aparţin unor grupuri discriminate sau care sunt diferite
de marea masă a populaţiei.
Conştientizarea elevilor cu privire la inegalitatea de şanse din
societate.

Cuvinte cheie: justiţie socială, drepturi fundamentale, incluziune,

discriminare, echitate, interculturalitate, grupuri dezavantajate

Resurse necesare
Materiale: cartonaşe cu rolurile printate, fiecare participant va primi
un cartonaş cu un singur rol alocat. Vezi anexa.
Spaţiu: un spaţiu liniştit şi suficient de mare încât să permită mai
mulţi paşi în linie dreaptă din partea unui grup de persoane
Timp: 60 min

Pentru cine
Clasele IX-XII
Marimea grupului: 10- 30 persoane

23
 Paşi de urmat
1. Creează o atmosferă calmă, de introspecţie (poţi folosi muzică)

2. Înmânează participanţilor cardurile cu roluri la întâmplare, spune-

le să nu dezvăluie rolul nimănui (vezi mai jos idei pentru roluri)

3. Invită participanţii să citească rolul şi să şi-l asume, să îşi

imagineze că sunt persoana respectivă
Îi poţi ajuta prin următoarele întrebări: Ce
copilărie ai avut? Cum era casa ta? Ce
jocuri te jucai? Cu ce se ocupau părinţii
tăi? Cum este viaţa ta de zi cu zi acum?
Ce stil de viaţă ai? Unde locuieşti? Cât
câştigi în fiecae lună? Ce faci în timpul
liber? Ce îţi face plăcere? De ce te temi?
4. Roagă participanţii ca, în linişte, să se
alinieze în faţa liniei pe care ai trasat-o
iniţial (ca linie de start).
5. Spune-le că le vei citi o serie de
situaţii. De fiecare dată când pot
răspunde cu "Da" vor face un pas în
faţă. Dacă nu se aplică lor, vor rămâne
pe loc (vezi mai jos lista cu situaţiile)
6. Citeşte fiecare situaţie pe rând, făcând
câte o pauză după fiecare pentru a
permite participanţilor să reflecteze şi,
dacă e cazul, să facă un pas în faţă.
Roagă participanţii ca după fiecare
situaţie să fie atenţi la poziţia lor faţă
de ceilalţi.
7. După ce ai citit toate afirmaţiile ajută
participanţii să iasă din rol şi aşezaţi-vă
în cerc pentru discuţii.
8. Debriefing (procesare): Începe prin a
întreba participanţii ce anume s-a
întâmplat şi cum s-au simţit în timpul
jocului, apoi discutaţi despre
problematicile atinse şi despre ce
anume au învăţat.
Reflectare şi evaluare
Întrebări orientative:
Cum s-au simţit dând sau nu un pas
înainte? Pentru cei care au păşit
frecvent: în ce moment au realizat că
ceilalţi nu se mişcau la fel de repede?
Au fost momente în care cineva a
simţit că îi sunt încălcate drepturile de
bază?
Pot să îşi ghicească unul altuia rolurile?
Acesta este momentul în care fiecare
îşi dezvăluie rolul.
Cât de uşor sau dificil a fost să "joci"
diferite roluri?
Cum au reuşit să intre în rol, de unde
au avut informaţii sau cum şi-au
imaginat fiecare individ?
Este exerciţiul o imagine a societăţii
noastre? În ce fel?
Ce drepturi ale omului sunt abordate
în joc pentru fiecare rol în parte?
Care sunt primii paşi pe care îi putem
face pentru a atinge problematica

24
 inegalităţii de şanse şi a drepturilor
omului în societate?
Anexe Un pas în faţă
Anexa 1: Roluri (acestea sunt câteva
propuneri. În funcţie de grupul cu care
lucraţi, puteţi alege roluri care să fie mai
apropiate de viaţa lor, cu condiţia de a
avea grijă ca numai câteva dintre
personaje să poată face toţi sau aproape
toţi paşii în faţă)
- Eşti o mamă şomeră care îşi creşte
copilul singură
- Eşti o fată musulmană care trăieşte cu
părinţii ei, credincioşi devotaţi şi
practicanţi
- Eşti fata unui bancher local care studiază
economie la universitate
- Eşti fiul de 19 ani al unui mic fermier
(ţăran) dintr-un sat de munte izolat
- Eşti un soldat care efectuează serviciul
militar obligatoriu
- Eşti un tânăr cu dizabilităţi care se poate
deplasa numai în scaun cu rotile
- Eşti o tânără de etnie romă de 17 ani
care nu a absolvit nici 4 clase
- Eşi o prostituată trecută de prima
tinereţe, infectată cu HIV
- Eşti un profesor şomer care trăieşte într-
o ţară a cărei limbă oficială nu o
stăpâneşte
25
- Eşti un refugiat de 24 de ani din
Afganistan
- Eşti un imigrant ilegal din Mali
- Eşti preşedintele organizaţiei de tineret
a unui partid politic aflat la putere
- Eşti fiul unui imigrant din China care
conduce un fast-food care merge bine
- Eşti fiica ambasadorului SUA în ţara în
care trăieşti
- Eşti patronul unei firme de import-
export de succes
- Eşti pensionar. Ai lucrat într-o fabrică de
pantofi
- Eşti iubita unui tânăr artist dependent de
heroină
- Eşti o lesbiană de 22 de ani
- Eşti un top model (fashion) de origine
africană
- Eşti un homeless de 27 de ani
Anexa 2: Situaţii (Dacă ai schimbat rolurile,
ai grijă ca situaţiile să se potrivească cu
acestea)
1. Niciodată nu ai avut probleme
financiare
2. Locuieşti într-o casă decentă, cu TV şi 13. Simţi că poţi studia şi poţi urma orice
telefon profesie îţi doreşti

3. Simţi că limba, religia şi cultura ta sunt 14. Nu te temi că poţi fi atacat sau hărţuit
respectate în societatea în care trăieşti pe stradă sau în mass-media

4. Simţi că opinia ta cu privire la probleme 15. Poţi vota în cadrul alegerilor naţionale
politice şi sociale contează şi locale

5. Alţi oameni vin la tine pentru a le oferi 16. Poţi sărbători cele mai importante
sfaturi cu privire la diferite probleme sărbători religioase cu familia şi prietenii.

6. Nu îţi este teamă că poţi fi oprit de 17. Poţi participa la un seminar

poliţie internaţional în străinătate

7. Ştii unde să cauţi ajutor dacă ai nevoie 18. Poţi merge la cinema sau la teatru cel
puţin o dată pe săptămână
8. Nu te-ai simţit niciodată discriminat din
cauza originii tale 19. Nu te temi pentru viitorul copiilor tăi

9. Beneficiezi de servicii sociale şi 20. Îţi poţi cumpăra haine noi cel puţin o
medicale adecvate dată la trei luni

10. Poţi merge în vacanţă sau concediu o
dată pe an
11. Îţi poţi chema prietenii la cină acasă
12. Ai o viaţă interesantă şi priveşti viitorul
cu optimism
21. Este alegerea ta de cine te
îndrăgosteşti şi cu cine ai o relaţie
romantică
22. Simţi că abilităţile tale sunt apreciate
şi respectate în societatea în care trăieşti.

Sursa: Repere - Manual de educatie pentru drepturile omului cu tineri

(http://www.intercultural.ro/repere/)
Varianta în limba enlgeză a activităţii: http://eycb.coe.int/compass/en/chapter_2/2_38.asp

26
 FOCUS PE MEDIU

ANALIZA CICLULUI DE VIAŢĂ

27
Metoda dezvoltă
Comunicarea
Gândirea critică
Gândirea sistemică

Metoda urmăreşte
Conştientizarea impactului pe care produsele pe care le
consumăm zi de zi îl au asupra mediului.
Înţelegerea legăturii dintre calitatea mediului înconjurător şi
modalitatea de producţie şi consum a unui bun.

Cuvinte cheie: resurse naturale, modele de consum

Resurse necesare
Materiale: : Cartonaşe etichetate cu numele a diverse tipuri de
produse. Vezi secţiunea Instrucţiuni, punctul 2.
Timp: 50 min

Pentru cine
Clasele IX-XII
Marimea grupului: 12- 30 persoane

Paşi de urmat
Activitatea de faţă este o invitaţie la reflecţie asupra implicaţiilor de
mediu ale produselor pe care le consumăm zi de zi.
Elevii/participanţii vor fi provocaţi să descopere care e legătura
dintre obiceiurile lor de consum şi calitatea mediului înconjurător.

Recomandăm ca această activitate să fie precedată de vizionarea

clipului Povestea Lucrurilor.

28
1. Organizează grupul/clasa în echipe de
câte 4-5 persoane.
2. Oferă fiecărei echipe câte un cartonaș
etichetat cu un produs specific, ex.
sandwich cu şuncă și maioneză, o
mașină mică de familie, o cană de
cafea instant, o banană etc. Încearcă să
selectezi produse apropiate de
interesul clasei sau al grupului.
3. Cere-le echipelor să ia în considerare
toate efectele asupra mediului ale
produselor în toate etapele de “viaţă”:
producţie, folosință, debarasare. Oferă
fiecărei echipe câte o coală de hârtie și
cere-le să deseneze şi să completeze
tabelul de mai jos.
ciclului de viaţă al produsului
arondat), fără a menţiona numele
produsului respectiv.
6. Cere-le celorlalți să identifice produsul
descris.
Această metodă poate fi o activitate
introductivă în vederea prezentării
conceptului de amprentă ecologică.
Pentru o abordare complexă,
recomandăm extinderea acestei
activităţi prin abordarea ulterioară a
implicaţiilor sociale ale produselor.
Dacă dinamica grupului permite, ţineţi
cont de posibilitatea abordarii
simultane a implicaţiilor de mediu şi
sociale ale fiecărui produs.

4. Alternativ, le poți cere echipelor să-şi

prezinte “descoperirile” prin desene
care prezintă povestea produsului pe
întreaga durată a ciclului de viaţă.
Asigură-te că nicio echipă nu își
dezvăluie produsul.

Producţie Folosinţă Debarasare

5. Cere-le echipelor să își prezinte

rezultatele (descrierea etapelor

Sursa
WWF Scotland, 2005, Linkinthinking. New perspectives on thinking and learning
for sustainability, publicat de WWF UK

29
CUM SĂ CONSTRUIEȘTI O GRĂDINĂ KEYHOLE?
Metoda dezvoltă
Abilităţile practice
Gândirea critică
Gândirea prospectivă
Gândirea sistemică

Metoda urmăreşte
Să sprijine elevii să conştientizeze şi să înţeleagă:
importanţa relaţiilor sistemice din lumea vie şi mecanismele
de funcţionare ale acesteia
importanţa reutilizării deşeurilor ca materie “primă” în
producerea sau “construcţia” altor bunuri
importanţa activităţilor de planificare, îngrijire şi monitorizare
a unei grădini
valoarea bunurilor comune prin împărţirea roadelor grădinii
cu cei care nu au fost implicaţi în creşterea şi îngrijirea ei.

Cuvinte cheie: echilibrul ecosistemelor, resurse naturale, modele de

consum, modele de producţie, permacultură

Resurse necesare
Materiale: pietre mari, cărămizi sau bușteni, paie sau bețe uscate,
sfoară de gradină câţiva pari de grădină de 1,5 metri, ghivece sparte
sau conserve, sârmă. Un mix de sol superior și compost, plus niște
îngrăsământ animal foarte putred. Din categoria îngrăşămintelor
animale, cel mai potrivit pentru grădinile de legume este
îngrăşământul provenit din creşterea păsărilor, denumit în termeni
populari: găinaţ de găină. Acesta trebuie să aibă minim un an
vechime şi să fie foarte uscat. Se poate procura fie de la localnici, în
special din zonele rurale fie de la fermele de animale. Asiguraţi-vă
însă că găinaţul provine de la păsări hrănite natural.
Spaţiu: în grădina şcolii sau într-o grădină comunitară.

30
 Pentru cine
Clasele I-XII
Marimea grupului: 12- 30 persoane

Paşi de urmat
Grădinile Keyhole se comportă ca un rezervor de reciclare organică,
folosind resturile tale de mâncare și reziduurile grădinii drept
combustibil pentru creșterea vegetalelor!
Tu poți adapta metoda de mai jos în 1. Sapă o bucată de pământ de 3 metri
funcție de materialele pe care le ai și de pătrați. Leagă la capătul fiecărui par o
persoanele interesate. funie de 1.2 metri. Plasează un par
În completarea instrucţiunilor ce urmează legat în centrul spațiului pe care l-ai
a fi prezentate, video-ul acesta e o săpat și folosește-te de un altul pentru
excelentă sursă de inspiraţie, atât pentru a marca un cerc pe pământ, după
participanţi, cât şi pentru facilitatori. modelul utilizării compasului la
matematică. Ulterior desenează un
Va fi nevoie să găsești un loc bun pentru triunghi isoscel având baza pe
grădina ta, cu mult soare, cu acces la un marginile cercului şi vârful spre centru,
butoi mare de apă și cât se poate de intrarea fiind de 60 de cm.
aproape de clasa sau de bucătăria ta.

31
2. Întinde parii la câte 5-10 cm distanță
unii de alţii. Înfășoară sârmă în jurul
fiecăruia, atât la partea de sus cât și la
cea de jos a parilor alăturându-i până
când sunt toţi în linie. Lungimea totală
ar trebui să fie în jur de 130 cm. Acum
transformă acest “sistem” într-un
cilindru și introdu-l în pământ în centrul
spațiului delimitat. Umple pe jumătate
acest coș de compost cu sol superior
pentru a forma o movilă și căptușește
interiorul cu paie.
3. Așează pietrele, cărămizile sau buștenii
în jurul perimetrului grădinii pentru a
32
proteja- poate fi un singur strat sau
mai multe, atâta timp cât ține solul
înăuntru. Înalță pietrele mai mult în
zona de intrare a triunghiului.
Construiește primul strat al grădinii din
ghivece sparte sau recipiente pentru a
îmbunătăți scurgerea.
4. Acum începe să umpli spaţiul grădinii
cu pământ și compost. Asigură-te că
cel mai bun pământ rămâne deasupra!
Stivuiește pământul până când ai o
movilă care se înclină dinspre zona
cilindrului din interior.
5. Lasă grădina (solul) să se așeze timp
de o săptămână înainte să plantezi
semințele și
puieții. Pentru început, udă suprafața
solului până cresc rădăcinile, apoi udă
coșul cu apă de ploaie folosindu-te de
zona de intrare. Adaugă material gata
transformat în compost și continuă să
adaugi resturi de măncare care se pot
descompune. Un strat de protecție
(ex.: o carpetă) deasupra coșului va
ajuta la accelerarea procesului de
descompunere. Îngrăsământul va
pătrunde prin grădină și va oferi
culturilor tale mulți nutrienți.

Sursa: www.sendacow.org.uk/africangardens

33
DESCOPERĂ CONEXIUNEA DINTRE APĂ ŞI INDUSTRIE
Metoda dezvoltă
Comunicarea
Gândirea critică
Gândirea sistemică
Gândirea prospectivă

Metoda urmăreşte
Conştientizarea impactului pe care industria îl are asupra calităţii
şi disponibilităţii apei în lume.
Conştientizarea legăturii dintre produsele pe care le consumăm şi
epuizarea resurselor de apă, degradarea ecosistemelor acvatice,
etc.
Dezvoltarea spiritului critic cu privire la alegerea unor produse în
funcţie de impactul pe care bunul respectiv/ compania
producătoare îl are asupra apei.
Dezvoltarea unei atitudini proactive cu privire la găsirea unor
soluţii pentru prevenirea poluării apei în sectorul industrial.

Cuvinte cheie: echilibrul ecosistemelor, resurse naturale, modele de

consum, modele de producţie, justiţie de mediu

Resurse necesare
Materiale: 5 coli flipchart, markere, scotch
Timp: 1 h 15 min

Pentru cine
Clasele X-XII
Marimea grupului: 12- 25 persoane

34
 Paşi de urmat
Metoda de faţă este o invitaţie la reflecţie şi dezbatere asupra
impactului pe care industria îl are asupra calităţii şi disponibilităţii
apei în lume. Elevii/participanţii vor fi provocaţi să-şi pună întrebări
cu privire la legătura dintre resursele de apă şi industrie.
1. Se vor alege 5 voluntari care vor avea 4. Ulerior se reuneşte tot grupul şi
rolul de moderatori pe una din temele: moderatorii prezintă rezultatele
Apa şi industria alimentară discuţiilor.
Apa şi energia În încheiere, profesorul intervine cu
Apa şi industria textilă întrebări suplimentare, date statistice şi
Apa şi industria farmaceutică concluzii.
Apa şi industria extractivă.
Sfaturi pentru facilitator/profesor:
2. Participanţii vor fi împărţiţi în 5 echipe. Pentru a te documenta cu privire la
Fiecărei echipe îi va fi arondată una din tematica acestei activităţi îţi recomandăm
temele de mai sus. să accesezi website-ul Growing Blue şi să
analizezi situaţia României şi a altor ţări în
3. Fiecare echipa îşi va alege un anumit ceea ce priveşte ‘’water stress’’ (‘’stresul
loc în sala de clasă si va discuta despre asupra apei’’ - termen ce desemnează rata
una dintre teme (timp de discuţii 20 retragerii/utilizării apei raportată la
min) având în vedere următoarele disponibilitatea sa hidrologică).
întrebări: În cadrul secţiunii ‘’The Growing Blue
De ce au oamenii nevoie de această Tool‘’ puteţi analiza locul României şi al
industrie? altor ţări în lume la indicatorii:
Cum şi în unde foloseşte această
industrie apa? - ‘’Water withdrawal for industrial
Ce impact negativ are această purposes’’ (‘’Utilizarea apei pentru
industrie asupra apei? scopuri industriale’’)
Ce alternative prietenoase cu mediul - ‘’Water Footprint per capita’’
există pentru această industrie? (amprenta de apă pe capita,
Ce ar trebui făcut pentru a preveni reprezentând apa necesară pentru
poluarea apei în cadrul acestei producerea de bunuri şi servicii
industrii? consumate de populaţie).
Ce impact social are utilizarea apei în
această categorie de industrie în lume? În cadrul aceluiaşi site puteţi găsi
informaţii cu privire la implicaţiile
În timpul discuţiilor, un membru al sociale, de mediu şi economice ale
echipei ia notiţe pe o coală de flipchart. creşterii populaţiei şi implicit ale creşterii
consumului de apă.

35
Iată aici un instrument interactiv, care îţi multitudini de produse pe care le consumi
spune care e amprenta apei a unor zi de zi.

Sursa: Material preluat şi adaptat după o metodă din cadrul Programului de Training
al proiectului "Side by side for the Black Sea", implementat de Black Sea Caspian
Sea International Fund

EFECTUL DE SERĂ
Metoda dezvoltă
Abilităţile practice
Gândirea sistemică

Metoda urmăreşte
Să faciliteze înţelegerea noţiunii “efect de seră” prin simularea
fenomenului la o scară mică în laborator
Să faciliteze identificarea cauzelor naturale care determină efectul
de seră
Să faciliteze identificarea consecinţelor pe care le are încălzirea
climatică asupra Pământului.

Cuvinte cheie: schimbări climatice, riscuri şi catastrofe naturale

Resurse necesare
Materiale: 2 flacoane de plastic, 2 tăvi cu cuburi de gheaţă, 2
termometre, celofan sau folie de plastic, 2 lămpi.
Timp: 60 min

36
 Pentru cine
Clasele V-XII
Marimea grupului: nu are importanţă

Paşi de urmat
1. Introduceţi un termometru în fiecare flacon.

2. Acoperiţi unul din flacoane cu celofan şi pe celălalt lăsaţi-l

descoperit. Explicaţi-le copiilor că celofanul acţionează ca tavanul
de sticlă al serei sau ca şi gazele din atmosferă.

3. Plasaţi o lampă la aprox. 18-20 cm de fiecare flacon.

4. Înregistraţi temperatura din fiecare flacon la fiecare 30 de min.

5. Comparaţi temperaturile înregistrate.

6.Introduceţi în fiecare flacon cuburi de Află mai multe:

gheaţă. Observaţi gradul diferit de topire
al acestora în cele două flacoane. Pentru
ca fenomenul să fie mai evident,
introduceţi pietre printre cuburile de
gheaţă, astfel nivelul apei va fi mai ridicat
după topirea gheţii.
Acest experiment demonstrează şi efectul
topirii gheţarilor care duce la creşterea
nivelului mărilor şi la inundarea zonelor
costiere.
Discutaţi de asemenea despre factorii care
influenţează efectul de seră şi care sunt
consecinţele acestuia.
Complementar acestei metode, video-
urile de mai jos pot fi 2 instrumente
pedagogice utile în vederea abordării
unor tematici apropiate precum:
Topirea calotei glaciare şi schimbările
climatice: Salvează Arcticul
Măsuri de adaptare la efectele
schimbărilor climatice: Adaptarea la
schimbări climatice în UE
Vulnerabilitatea Deltei Dunării la
schimbările climatice: Delta Dunării şi
schimbările climatice

37
Sursa: Educaţia ecologică şi Voluntariatul în Protecţia Mediului, 2003, Fundaţia pentru
Cultură şi Educaţie Ecologistă ECOTOP, Centrul Naţional de Voluntariat Pro Vobis, Cluj
Napoca.

GESTIONAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR- PESCUITUL

Metoda dezvoltă
Comunicarea
Interrelaţionarea
Gândirea prospectivă
Gândirea sistemică

Metoda urmăreşte
Să dezvolte în rândul elevilor o atitudine responsabilă cu
privire la gestionarea durabilă a resurselor
Să creeze cadrul prin care elevii vor conștientiza necesitatea
cooperării între membrii comunității

Cuvinte cheie: echilibrul ecosistemelor, resurse naturale, modele de

consum, justiţie socială

38
 Resurse necesare
Materiale: scobitori sau pietricele (cca 120 de bucati pentru fiecare
grup de 4 elevi)
Timp: 30- 60 min

Pentru cine
Clasele I-XII
Marimea grupului: 12- 30 persoane

Paşi de urmat
Gestionarea sustenabilă a unei resurse oferite de natură reprezintă
un proces foarte complex atât din punct de vedere al mediului, dar
și cu multiple implicații sociale și economice.

În acest exercițiu se va aduce în discuție pescuitul responsabil și

sustenabil, unde scobitorile vor reprezenta peștii dintr-un lac din
jurul unui sat pescăresc. Locuitorii satului trebuie să se asigure că
resursa de pește existentă va fi folosită astfel încât să asigure hrana
tuturor locuitorilor din prezent dar și a generațiilor viitoare. (se poate
face referire și la satele pescărești din Delta Dunării)

1. Împarte membrii clasei de elevi în 3. Profesorul explică regulile

grupuri de câte 4 persoane
2. Profesorul explică următoarele: fiecare
grup de 4 persoane reprezintă un sat
pescăresc iar scobitorile reprezintă
numarul de pești din lacul de la
marginea satului. Fiecare sat trebuie să
decidă câți pești pot pescui la fiecare
rundă astfel încât să se asigure că va fi
mereu suficient pește pentru a hrăni
toți sătenii.
4. Incepeți cu 16 pești (scobitori) în
fiecare lac
5. Fiecare sătean trebuie să extragă cel
puțin o scobitoare la fiecare rundă
pentru a supraviețui
6. La sfârșitul fiecărei runde cantitatea de
pește se regenerează cu aproximativ
jumătate din numărul peștilor existenți
în lac. (de exemplu, dacă rămân 8

39
 scobitori în lac se mai adaugă încă 4
scobitori în lac)
7. Elevii încep să joace. Dacă există o
comunitate (1 grup) care nu
gestionează bine exploatarea peștelui
și lacul rămâne fără pește (scobitori)
explică ce consecințe vor exista în viața
reală (ex: membrii comunității pot muri
din cauza lipsei de hrană sau vor trebui
să se mute cu tot cu familiile în altă
locație). După ce ai explicat
consecințele, cere-le copiilor să
reînceapă jocul.
8. Pe parcursul jocului, cere-le elevilor să
răspundă la următoarele întrebări: care
este numărul maxim de pești pe care
fiecare persoană îl poate extrage astfel
încât lacul să aibă pește și pentru
următoarele generații?
9. La finalul jocului încurajează elevii să
răspundă la următoarele întrebări:
Ce ați învățat din acest joc?
Credeți că acest exercițiu seamănă
cu viața reală?
În ce fel este diferit exercitiul de
viața reală?
Sursa: http://unesdoc.unesco.org/images/0021/002163/216383e.pdf
JURNALUL CONSUMULUI DE VACANŢĂ
40
Ce ați învățat astăzi despre modul
în care se poate trăi într-o
comunitate sustenabilă?
10. Evaluare: Ascultă cu atenție
răspunsurile elevilor la întrebările de la
punctul 6) și de la întrebarea care
trasează concluziile. Răspunsurile
elevilor vor reflecta cel mai bine gradul
lor de înțelegere.
11. Extensie: cere-le elevilor să spună cum
ar trăi ei într-un sat pescăresc și cum ar
schimba stilul lor de viață numărul de
pești de care ar avea nevoie (de
exemplu o persoană trăiește singură și
are nevoie de un singur pește; altă
persoană este căsătorită și are și copii
și are nevoie de 3 pești pentru a-și
hrăni familia; altă persoană care deține
un restaurant va lua 2 pești: unul
pentru a se hrăni și altul pentru a-l
vinde în restaurant) poți propune în loc
de pește orice altă resursă (apă, lemn,
plante etc)
Metoda dezvoltă
Autocunoaşterea
Gândirea critică
Gândirea normativă
Gândirea sistemică

Metoda urmăreşte

Conştientizarea propriilor obiceiuri de consum în rândul

elevilor.
Dezvoltarea unor deprinderi specifice unui consumator
responsabil, precum: citirea etichetelor produselor
achiziţionate, identificarea produselor realizate din
ingrediente reciclate sau naturale, informare cu privire la locul
de provenienţă al bunului cumpărat, etc.
Dezvoltarea unei mai bune înţelegeri a legăturii dintre
obiceiurile de consum, echilibrul mediului înconjurător şi
echitatea socială.

Cuvinte cheie: resurse naturale, modele de consum, consum

responsabil, reducere, reciclare

Resurse necesare
Materiale: Video-proiector şi ecran de proiecţie, laptop/PC
Jurnalul de consum printat pentru elevii care nu au acces la un
computer acasă, se descarcă de aici.
Timp prezentare jurnal: 30 min
Timp implementare: 30 zile

Pentru cine
Clasele VII-XII
Marimea grupului: nu contează

Paşi de urmat
Jurnalul de consum este un instrument de monitorizare a obiceiurilor
de consum şi poate reprezenta o excelentă temă de vacanţă pentru
elevi. Este o provocare pentru a oferi mai multă atenţie bunurilor pe
care familiile acestora le achiziţionează, reprezentând un pas

41
 important înspre conştientizarea propriilor obiceiuri de consum.

Se recomandă ca aplicarea - facilitatorul clarifică termenii în engleză

acestei metode să fie precedată de cel
puţin o activitate care să abordeze
subiecte din sfera modelelor de consum şi
producţie (Planeta profit face un
tricou, Negoţul cu cacao, Povestea
lucrurilor, Analiza ciclului de viaţă).
Metoda are 3 etape:
a)prezentarea jurnalului de către facilitator
elevilor, pe baza următorilor paşi:
- facilitatorul oferă o scurtă introducere cu
privire la: legătura dintre obiceiurile
noastre de consum şi problemele globale,
modul în care selectăm produsele pe care
le cumpărăm, cum citim o etichetă, etc. Se
aduc de asemenea în discuţie activităţile
anterioare pe tematici apropiate
-facilitatorul prezintă într-un mod
captivant Jurnalul şi scopul acestuia
din cadrul jurnalului, prezintă toate
coloanele din cadrul tabelului şi se asigură
că elevii au înţeles modul de completare
- facilitatorul transmite elevilor prin email
Jurnalul de consum. În cazul celor care nu
au acces la un computer, profesorul le
oferă jurnalul în format fizic (printat).
b)completarea propriu zisă a jurnalului
timp de o lună pe perioada vacanţei de
către elevi
c)evaluarea activităţii
La întoarcerea la şcoală elevii vor fi
stimulaţi să împărtăşească experienţa lor şi
modul în care aceasta le-a influenţat
obiceiurile de consum. Se poate opta
pentru o dezbatere de grup sau o
evaluare vizuală, non-verbală.

Sursa: metodă dezvoltată de Societatea pentru Consum Responsabil

42
SCENARIU 2050. ENERGIE SI APĂ

Metoda dezvoltă
Comunicarea
Gândirea critică
Gândirea sistemică
Gândirea prospectivă

Metoda urmăreşte
Îmbunătăţirea cunoştinţelor elevilor cu privire la posibilităţile
de exploatare a energiilor regenerabile şi de economisire a
resurselor de apă
Creşterea gradului de empatie al elevilor de azi faţă de
generaţiile viitoare
Conştientizarea importanţei şi impactului acţiunilor
generaţiilor de azi asupra calităţii vieţii generaţiilor viitoare.

Cuvinte cheie: resurse naturale, energii regenerabile, modele de

consum, scenarii de viitor

Resurse necesare
Materiale: Copii xerox ale scenariului din documentul anexat (pentru
descărcare click pe Scenariu Grafic- Apa si energie) şi ale poveştii
pentru toţi elevii & câte o coală albă de hârtie pentru fiecare elev
Timp: minim 50 min

43
 Pentru cine
Clasele VIII-XII
Marimea grupului: minim 6 elevi

Paşi de urmat
Scopul acestei metode este de a provoca elevii să exploreze, să
dezbată şi să discute un scenariu optimist pentru un viitor cu energie
sustenabilă şi utilizare responsabilă a resurselor de apă.
Lecţia este structurată pe 2 etape:

1. Activitatea centrată pe scenariul celei convenţionale. Imaginează-ţi că

grafic atașat
2. Activitarea centrată pe povestea
atașată
Fiecare elev va avea nevoie de o copie a
scenariului şi întrebările aferente.
1. Activitatea centrată pe scenariul grafic
Informează clasa asupra scopului şi
utilităţii acestui scenariu şi prezintă cele 5
întrebări la care trebuie să se răspundă.
Elevii lucrează în grupuri mici. Mai întâi,
notează individual propriile lor răspunsuri
la întrebările de mai jos şi apoi
colaborează ca să creeze răspunsuri
combinate pe grupuri mici.
Grupurile îşi împărtăşesc pe rând
răspunsurile cu restul clasei.
Întrebări pe scenariu
Priveşte cu atenţie scenariul despre cum
ar arăta un viitor în care energia
sustenabilă este exploatată în detrimentul
vizitezi acest viitor cu un grup de prieteni
pentru a colecta informaţii despre el.
Poţi privi în jur să vezi ce lucruri sunt
diferite şi să asculţi ce spun oamenii
despre viaţa în acest viitor posibil.
Care sunt primele 3 lucruri pe care le
observi în acest viitor posibil?
În ce fel este viaţa diferită de cea din
prezent?
Ce fac şi spun oamenii diferit?
Care sunt avantajele de a trăi în acest
viitor posibil?
Ce întrebări ai despre viața din acest
viitor posibil?
2. Activitatea centrată pe poveste
Scopul acestei etape a activităţii este de a
folosi povestea ca stimul pentru discuţie
şi dezbatere. Copii xerox ale poveştii sunt
necesare fiecărui elev.

44
Povestea poate fi citită de profesor
întregii clase, de cineva din grupurile mici
sau individual.
Discuţia apare în urma găsirii unor
răspunsuri la cele 3 întrebări de mai jos.
Elevii îşi scriu mai întâi răspunsurile şi le
împărtăşesc apoi grupului lor de lucru.
Un purtător de cuvânt pentru fiecare grup
rezumă răspunsurile pentru toată clasa.
Profesorul trebuie să accentueze natura
pozitivă a unor astfel de schimbări având
în vedere dilemele din prezent şi
beneficiile ce le-ar aduce copiilor în viitor.
Întrebări pe poveste:
Ce sentimente aveai când ascultai
povestea?
Ce nelămuriri ai avut în timpul
poveştii?
Ce fel de poveste ai spune propriilor
copii?
Anexa 1
Click pe Scenariu Grafic- Apa si energie
Anexa 2
Cum s-au schimbat lucrurile? Scrisoare din
viitor
Mă aştept să credeţi că vieţile noastre
sunt foarte diferite de viețile voastre de
la începutul secolului al XXI-lea. Desigur,
pentru noi totul este perfect normal. Doar
părinţii şi bunicii noştri îşi mai amintesc
cum era pe vremuri.
Am auzit că aţi fost foarte egoişti pe-
atunci cu consumul energiei, aţi irosit-o şi
nu găseaţi niciun motiv pentru a vă
schimba. Ne bucurăm că totuşi aţi ales să
45
vă schimbaţi pentru că noi suntem cei ce
au beneficiat în urma acestei schimbări.
La început au fost câţiva oameni vizionari
care au realizatcă lucrurile trebuiau să
funcţioneze diferit pentru binele
umanităţii. Au observat că multă energie
şi apă erau irosite şi că folosirea mai
eficientă a acestor resurse ar costa mai
puţin şi ar ajuta, de asemenea, la
protejarea planetei. Şi odată ce oamenii
au realizat că folosirea combustibililor
fosili precum cărbunii, petrolul şi gazul
contribuiau la intensificarea încălzirii
globale şi a schimbărilor climatice, şi-au
pus următoarea întrebare:
Ce alte surse mai sigure de energie sunt
disponibile?
Atunci au început să caute soluţiile în
natură şi să realizeze că apa, vântul şi
soarele furnizau mai multă energie decât
am putea vreodată folosi. Oamenii de
ştiinţă ştiau că razele soarelui, fluxul şi
refluxul , vântul şi valurile puteau fi folosite
la creearea unei energii curate.
În timp, guvernele şi cei din mediul de
afaceri au început să realizeze că utilizarea
energiilor regenerabile e cea mai bună
alegere pentru un viitor sustenabil.
Casele oamenilor au început să fie dotate
cu panouri solare pe acoperişuri, centrale
eoliene au fost construite în locuri cu vânt,
pe mare şi pe uscat, de asemenea şi
valurile au fost folosite ca să creeze
energie.
Unii oameni, care nu înţelegeau nevoia
de schimbare, se plângeau că centralele
eoliene afectează peisajul. Dar ei nu
vedeau pădurea de copaci, pentru că un
lucru era cert: lucrurile nu puteau să
continue în același fel.
Simpli cetăţeni, instituţiile publice, şcolile
puteau să aplice la consiliul local pentru
fonduri pentru a-şi moderniza casele şi
clădirile conform noilor standarde de
mediu.
Astfel oamenii au început să
îmbunătăţească izolarea acoperişurilor şi
zidurilor pentru a evita pierderile de
căldură, să pună panouri solare pe
acoperiş şi să folosească cuptoare care
funcţionează prin arderea lemnului. Odată
ce facturile de curent şi gaz ale oamenilor
au început să scadă, tot mai mulţi au decis
să adopte aceste schimbări. Unele
locuinţe au generat chiar surplus de
electricitate, pe care au avut posibilitatea
să-l vândă înapoi Reţelei Naţionale.
Oamenii au realizat că apa este o resursă
vitală şi că nu ar trebui nicioadată irosită.
Când apometrele au ajuns să fie de
nelipsit în casele oamenilor, valoarea apei
a fost mult mai apreciată. Nimeni nu mai
Sursa: http://www.teaching4abetterworld.co.uk/docs/download18.pdf
ŢESĂTURA VIEŢII
46
lăsa robinetele pornite și nu mai folosea
pentru gătit, spălat sau curăţat mai multă
apă decât avea nevoie. Apa de la duş sau
de la maşina de spălat era reciclată și
folosită pentru toaletă. Ciuberele din
grădină erau folosite pentru a colecta apa
de ploaie de pe acoperiş.
Aceste schimbări au fost de bun augur,
întrucât seceta şi lipsa apei au început să
devină din ce în ce mai frecvente din
cauza schimbărilor climatice.
Un alt lucru pe care oamenii l-au
conștientizat a fost cantitatea foarte mare
de apă necesară pentru creşterea
recoltelor. De asemenea, a devenit
evident faptul că nu avea sens să se
folosească 3 litri de apă pentru a produce
1 litru de apă îmbuteliată! Am
conştientizat că fiecare avem atât o
"amprentă a apei", cât şi o "amprentă de
carbon". Obiceiurile noastre de consum
au impact și asupra altor oameni: dacă noi
consumăm mai multă apă alți oameni, din
alte părţi ale lumii, vor avea mai puţină
sau deloc. Noi credem că modul nostru
de a trăi e mult mai bun, voi nu?
Metoda dezvoltă
Gândirea critică
Gândirea sistemică

Metoda urmăreşte
Conştientizarea interdependenţei speciiilor de plante și de
animale din interiorul unui ecosistem
Conştietizarea impactului activităţilor umane asupra
vieţuitoarelor
Dezvoltarea respectului faţă de valoarea intrinsecă a vieţii.

Cuvinte cheie: echilibrul ecosistemelor, resurse naturale, modele de

consum

Resurse necesare
Materiale: O foarfecă, un ghem de sfoară sau lână rezistentă
Spaţiu: O sală spaţioasă care să permită aşezarea scaunelor în cerc.
Activitatea se poate desfăşura şi în aer liber.
Timp: 30 min

Pentru cine
Clasele VI-XII
Marimea grupului: 10+

Paşi de urmat
Această activitate e structurată pe 2 etape: construirea ţesăturii vieţii
şi distrugerea ei.

Partea I
1. Elevii se așează în cerc.
2. Explică-le că vor construi un model al ţesăturii vieţii, având ca
instrument de lucru o sfoară.
3. Tu începi. Ţine ghemul într-o mână şi numeşte o plantă, de

47
 exemplu varză.

4. Ţine capătul sforii şi aruncă mingea la 2. Pentru fiecare exemplu vei tăia una
o persoană din cerc. Aceasta o va dintre corzile ţesăturii. Fiecare participant
prinde. Acum este o linie dreaptă între va contribui cu câte un exemplu, ordinea
voi doi. în care elevii vor vorbi poate fi aleatorie.

5. Această persoană trebuie să numească

Reflectare şi evaluare
un animal ce mănâncă varză, de
Începe prin a întreba oamenii cum se simt
exemplu, o omidă. Elevul va continua
în legătură cu faptul că ţesătura a fost
să ţină sfoara în mână, însă va arunca
distrusă, apoi continuă prin a discuta
ghemul acesteia altei persoane din
despre problemele implicate şi despre ce
cerc.
trebuie făcut pentru a păstra sau a
restabili echilibrul ecosistemelor. Exemple
6. A treia persoană trebuie să se
de întrebări adresate elevilor:
gândească şi ea la un animal ce
Ce-ai simţit în timp ce priveai cum
mănâncă omizi, precum o pasăre sau,
ţesătura este distrusă gradual?
dacă cunosc una, ar putea numi o
A fost uşor să numeşti animale şi
specie de pasăre, precum mierla.
plante din lanţuri trofice diferite?
Acesta la rândul său aruncă ghemul la
Cui îi revine reponsabilitatea de a
a patra persoană.
proteja lumea vie?
Având în vedere interdependenţa
7. Jocul continuă astfel încât mingea să
speciilor, cum este posibil să iei decizii
treacă pe la toţi elevii din cerc, pe
asupra utilizării resurselor Pământului
modelul relaţiilor de hrănire dintre
pe baza unor interese punctuale fără a
vieţuitoarele enumerate. La finalul
ţine cont de daunele pe care le aduci
acestei prime etape se va forma o
altor vietăţi? De exemplu, cum pot
împletitură ce reprezintă ţesătura
oamenii să ia decizii în ceea ce
vieţii.
priveşte tăierea unei păduri pentru a
putea exploata terenul pentru
Partea II agricultură?
1. Ia foarfeca şi cere-le elevilor să dea Articolul 1 al Pactului Internaţional cu
exemple specifice de activităţi care privire la Drepturile Economice,
dăunează ţesăturii vieţii Sociale şi Culturale afirmă că toate
(ecosistemelor), cum ar fi folosirea popoarele, pentru binele lor, pot
îngrăşămintelor chimice în agricultură dispune liber de bogăţiile şi resursele
sau pescuirea excesivă a unor specii pe lor naturale. Asta înseamnă că au
cale de dispariţie. dreptul „să folosească mediul” într-
un mod abuziv?

48
 Imaginaţi-vă că o pădure din
apropierea locului în care locuiţi este
tăiată pentru a face loc unui cartier
rezidenţial. Cum credeţi că ar fi
afectată comunitatea voastră în urma
defrisării? Ce le-ar lipsi oamenilor?
Încheie cu o scurtă sesiune de
brainstorming despre “poveşti“ de succes
cu privire la restabilirea echilibrului de
mediu. Clipul Cum transformă lupii
râurile poate fi un material relevant pentru
incheierea acestei activităţi.
Sfaturi pentru facilitatori
Fiecare lanţ trofic ar trebui să ilustreze
relaţii adevărate sau posibile. De
exemplu, iarbă - oaie - om. Sau plancton -
balenă. Sau plancton - hering - porc (care
în alte zone ale lumii sunt hrăniţi deseori
cu peşte) - om - tigru. Nu uita că atunci
când un animal moare, bacteriile
descompun corpul acestuia şi mineralele
eliberate sunt preluate de alte plante
verzi. Astfel ciclul vieţii începe din nou.
Miliarde de astfel de cicluri se leagă între
ele pentru a crea ţesătura vieţii.
Încearcă să provoci elevii să se gândească
la cât mai multe lanţuri trofice. S-ar putea
să fie nevoie uneori să intervii având
completări, precum: "mineralele sunt
luate de mare şi sunt folosite de
fitoplancton". Sau să faci trecerea de la un
ecosistem marin la unul terestru să spui
"pescăruşii ce au mâncat crabii au zburat
spre continent ca să se hrănească din
ferme unde ajung să moară".
Dacă unui elev nu-i vine în minte o altă
legătură, sugerează-i să ceară sugestii din
partea colegilor săi.
În partea a doua, când tai coarda, taie
aleatoriu în locuri diferite din ţesătură.
Primele tăieturi nu vor avea prea mare
impact din cauza faptului că modul în care
corzile se intersectează ţin încă ţesătura
laolaltă. Cu toate acestea, cu cât faci mai
multe tăieturi, ţesătura se va dezintegra
gradual şi va rămâne în cele din urmă un
morman de sfoară pe podea înconjurată
de un cerc de elevi care vor tine în mână
câte o bucată de sfoară mică şi
nefolositoare.
În partea a doua a activităţii vei fi nevoit
să fii pregătit pentru nişte răspunsuri
controversate la întrebarea "Ce dăunează
ţesăturii?". Unii elevi, de exemplu,
vegetarienii, s-ar putea să spună că
oamenii mâncând carne dăunează
ţesăturii. Ar trebui să accepţi punctul de
vedere şi să ceri celorlalţi participanţi
opinia. Dar evită să intri într-o dezbatere
lungă în această etapă, termină jocul mai
întâi şi apoi la final vei reveni la sesiunea
de concluzii şi discuţii. Concentrează-te
asupra scopului activităţii, acela de a
conştientiza efectul activităţii umane
asupra mediului.
Ţesătura distrusă este o imagine foarte
puternică. Este, deci, esenţial să laşi timp
pentru un scurt brainstorming sau o
discuţie despre demersurile care sunt
făcute actualmente pentru a proteja
mediul. Ar trebui de asemenea să aduci
exemple de măsuri ce pot fi luate, inclusiv

49
de acţiuni pe care ei înşişi le pot oamenii să nu se simtă neputincioşi în faţa
întreprinde. Situaţia globală este într- acestor provocări.
adevăr deprimantă, dar e important ca

Sursa:
http://www.coe.int/t/dg4/eycb/Source/Compass_2012_FINAL.pdf

FOCUS PE ECONOMIC

CRIZA DATORIILOR- O PROBLEMĂ MONDIALĂ

Metoda dezvoltă
Gândirea critică
Gândirea normativă

Metoda urmăreşte
Dezvoltarea gradului de înţelegere a crizei datoriilor si a
efectelor acestora în diferite părţi ale lumii şi asupra diferitor
grupuri sociale.

Cuvinte cheie: sărăcie, datorii, criză economică, justiţie socială,

inechitate

50
 Resurse necesare
Materiale: câte un exemplar cu Anexa Afirmaţiilor despre datorii
pentru fiecare echipă de elevi
Spaţiu: O sală de clasă. Activitatea se poate desfăşura şi în aer liber.
Timp: 50 min

Pentru cine
Clasele IX-XII
Marimea grupului: 9-25 elevi

Paşi de urmat
1. Începe prin a pune întregii clase câteva întrebări despre datoriile
personale: ex. Are vreunul dintre voi datorii? (la cine, cum se
simte?); Are cineva prieteni sau cunoştinţe care îi sunt datoare
(cine îi este dator, cum se simte?)

2. Împarte elevii în grupuri de câte 2 sau 3 persoane.

3. Înmânează-le afirmațiile din Anexă, tăiate în fâșii, cere-le să le

citească, iar apoi să aranjeze afirmațiile sub forma unei piramide,

poziţionând afirmaţia cu care sunt de 5. Cere fiecărui grup un feedback cu

acord în mare măsură deasupra, privire la deciziile și discuțiile lor. Poți
următoarele două într-un rând dedesubt, folosi notele prevăzute pentru a oferi
după următoarele trei, următoarele două, informații de bază despre afirmații.
și cea cu care sunt cel mai puțin de acord, Dacă timpul permite, grupurile pot fi
sau nu sunt deloc de acord la bază. Inițial întrebate dacă doresc să își refacă
cere-le elevilor să facă acest exercițiu clasificarile în lumina noilor
gândindu-se la România. „descoperiri”.

4. Ulterior cere-le să refacă exercițiul 6. Pentru a concluziona această lecție,

gândindu-se la țări din nordul ai putea de asemenea privi și asculta
continentului. Schimbă asta lucrurile? opiniile unor combatanți din SUA
asupra anulării datoriilor.

51
 http://www.jubileeusa.org/resources/a
udiovideo/cdf07.html
Informații pentru facilitator
Este întodeauna imoral să nu îți plătești
datoriile
Indivizii și companiile nu își plătesc
datoriile tot timpul: noi numim asta
faliment.
Legea permite companiilor care sunt
în datorie să declare faliment, să aibă
plăcuța ștearsă, și indivizii implicați pot
lua totul de la zero în numele altei
entităţi.
Cele mai sărace țări ale lumii ar trebui să
își plătească datoriile indiferent de
consecințele asupra oamenilor lor.
Consecințele merită să fie luate în
considerare. În 2004, Zambia a cheltuit
mai mult pe plătirea datoriilor către
Fondul Monetar Internațional, decât a
cheltuit pe educație; până una alta
40% din femeile din Zambia nu pot citi
sau scrie.
Datoriile sunt rezultatul proastei
organizări, și dacă oamenii sau țările intră
în datorii este vina lor.
Fără îndoială unele regimuri din
anumite țări au fost corupte, dar este
corect să îi pedepsim pe toți pentru
infracțiunile unora?
Multe țări au avut guverne cinstite. La
fel ca cei corupți, există bănci
occidentale care acceptă de bună voie
bani câștigați prin acte de corupție în
conturile lor: nu sunt ei la fel de
vinovați?
52
Generația săracă de astăzi nu ar trebui
făcută responsabilă pentru greșelile celor
de dinainte.
Uneori dictatorii corupți care au luat
împrumuturi foarte mari au fugit sau au
fost concediați, dar guvernele actuale -
și într-adevăr actualii oameni săraci -
rămân să achite „nota de plată”. În
context actual român, această afirmație
merită dezbătută.
Când țările bogate oferă împrumuturi, ei
trebuie să se gândească numai la profitul
pe care îl pot obține pentru propria lor
economie - nu este responsabilitatea lor
să se gândească la consecințele pe
termen lung asupra țărilor care iau
împrumuturi.
Țările bogate creditare au beneficiat
adesea de pe urma împrumuturilor pe
care le-au făcut țărilor sărace,
câștigând influență politică sau
contracte avantajoase.
Multe împrumuturi au finanțat proiecte
inutile sau prea scumpe. Băncile
private sau guvernele bogate dau
deseori împrumuturi sau credite fără să
se asigure că proiectul este util sau cu
adevărat fezabil.
Femeile sunt cele mai afectate de datorii
Mai mult de 1 miliard de oameni
trăiesc în sărăcie cu mai puțin de 1$ pe
zi; 70% dintre aceștia sunt femei.
Femeile tind să fie mult mai afectate
de tăierea cheltuielilor sau lipsa
serviciilor decât bărbații. Băieții sunt
adesea educați înaintea fetelor;
femeile care au nevoie de îngrijiri
 primare de sănătate în timpul sarcinii și
nașterii nu au deseori acces la ele.
Lipsa accesului la apă și salubritate au
un impact mai mare asupra femeilor; în
nenumărate ţări din Africa ele sunt de
obicei cele care trebuie să aducă și să
care proviziile de apă.
Din nou, acesta este un cartonaș
interesant de discutat în contextul
României. Sunt femeile mult mai
afectate când familiile cad în sărăcie și
îndatorire?
Datoriile sunt o cauză a problemelor de
mediu
Țările sărace au nevoie disperată de
bani pentru a-și plăti datoriile. Singura
cale de a câștiga acești bani este să
exploateze, deseori într-o manieră
nedurabilă, resursele naturale, asistăm
astfel la practici agricole intensive,
otrăvirea terenurilor de „dragul” unor
culturi profitabile, oferind companiilor
drepturi şi libertăţi, precum tăierea
excesivă a lemnului, distrugerea
pădurilor, etc.
53
Criza datoriilor este o cauză majoră a
războiului și terorismului
În timp ce țările devin mai sărace din
cauza datoriilor, drumul pe care
oamenii îl aleg este violența și
protestul; asta poate escalada într-un
război civil, până și într-un război peste
granițe.
Nu putem scăpa de sărăcie fără anularea
datoriilor
Pentru fiecare dolar american oferit ca
ajutor țărilor sărace, mai mult de 5
dolari sunt plătiți înapoi creditorilor
pentru plătirea datoriei. Cel puțin 100
de țări ar fi avut nevoie de anularea
datoriilor dacă ar fi vrut să aibă o șansă
în atingerea Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului până în 2015.
Anexa: Criza Mondială a datoriilor

Este întotdeauna imoral să nu îți plătești Datoriile sunt o cauză a problemelor de

datoriile. mediu.

Datoriile sunt rezultatul proastei

Criza datoriilor este o cauză majoră a
organizări, și dacă oamenii sau țările
războiului și terorismului.
intră în datorii este vina lor.

Când țările bogate oferă împrumuturi, ele

trebuie să se gândească numai la profitul
Generația săracă de astăzi nu ar trebui să
pe care îl pot obține pentru propria lor
platească pentru greșelile celor de
economie - nu este responsabilitatea lor să
dinainte.
se gândească la consecințele pe termen
lung ale țărilor care iau împrumuturi.

Cele mai sărace țări ale lumii ar trebui Criza datoriilor este o cauză majoră a
să își plătească datoriile indiferent de războiului și terorismului.
consecințele asupra poporului lor.

………………………………

Femeile sunt cele mai afectate de datorii.

Sursa: http://www.debtireland.org/download/pdf/how_the_world_works.pdf

54
ECONOMIA, UN SUBSISTEM AL MEDIULUI NATURAL?

Metoda dezvoltă
Gândirea critică
Gândirea normativă
Gândirea sistemică

Metoda urmăreşte
Înţelegerea şi admiterea faptului că economia trebuie să fie
recunoscută drept un sistem susţinut şi dependent de mediul
înconjurător (nu vice versa).
Familiarizarea elevilor cu alternativele economice prietenoase cu
mediul şi cu oamenii, precum: economia circulară,
antreprenoriatul social, etc.

Cuvinte cheie: justiţie de mediu, resurse naturale, modele de

producţie, economie, industrie, economia circulară, economia
socială

Resurse necesare
Materiale: video-proiector şi ecran de proiecţie, tablă şi cretă/
flipchart şi marker
Spaţiu: O sală de clasă.
Timp: 50 min

Pentru cine
Clasele VII-XII
Marimea grupului: 6-25 elevi

55
 Paşi de urmat
Pe întreg mapamondul, s-au vehiculat de-a lungul timpului o serie
de idei controversate conform cărora "economia ar trebui să fie
văzută ca parte (mai bine zis un subsistem) a mediul înconjurător sau
mediul înconjurător ar trebui perceput ca subsistem al economiei?"-

Clarificarea acestor aspecte e esenţială în 2. Întreabă elevii: Care ar trebui să fie

vederea întelegerii conceptului de
dezvoltare durabilă.
În mod convenţional, mediul înconjurător
a fost privit şi tratat de către economişti
drept un subsistem al economiei, ca şi
cum ar reprezenta o sursă inepuizabilă de
resurse. Privind lucrurile dintr-o
perspectivă sistemică, este foarte
important să recunoşti că această viziune
este fundamental greşită. Pentru că
mediul înconjurător furnizează resurse
esenţiale şi funcţionează precum un
„depozit epuizabil” cu materiale şi
energie, care alimentează economia şi
fără de care aceasta nu poate
supravieţui, economia este cu desăvârşire
un subsistem dependent de mediul
înconjurător.
Metoda prezintă de asemenea 2 modele
economice alternative, prietenoase cu
mediul şi cu comunitatea: economia
circulară şi antreprenoriatul social,
exemplificat printr-o afacere din satul
transilvănean Hosman.
Etapa 1
1. Desenează două cercuri, unul
înauntrul celuilalt („sistemul cuib”).
etichetat "economie" şi care "mediu"?
Un răspuns rezonabil (dar evaziv!) ar fi că
"diagrama nu funcţionează pentru că cele
două sisteme se completează reciproc".
Dar întrebarea e nu cum se influenţează
una pe cealaltă, ci care e fundamentală,
mai bine zis care nu ar supravieţui sau nu
ar fi susţinută fără cealaltă?
Citează preocuparea lui Lester Brown
comform căruia economia ar trebui să fie
considerată o parte a mediului
înconjurător sau vice versa:“Economiştii
văd mediul ca un subsistem al economiei.
Ecologiştii văd economia ca parte a
mediului.” (Brown, State of the World,
2001).
Întreabă elevii care afirmaţie consideră că
e cea mai relevantă şi roagă-i să-şi
motiveze răspunsul.
3. Dacă au dificultăţi, sugerează-le să se
gândească la orice lucru material pe
care ei îl consumă. Apoi să identifice,
de unde vin componentele/
ingredientele produsului respectiv şi
unde se duc deşeurile de producţie şi
consum.
Altă opţiune ar fi să îţi imaginezi
perspectiva asupra Pământului a unui

56
 astronaut: Terra văzută ca un sistem
unitar natural, în care este evident
cadrul şi contextul de desfăşurare a
tuturor activităţilor umane.
4. Întreabă dacă mediul înconjurător ar
putea supravieţui fără economie. În caz
contrar, poate economia să
supravieţuiască fără mediul
înconjurător? Răspunsurile ar trebui să
fie "da" şi respectiv "nu"!
Aceasta este o distincţie crucială. Dacă
economia globală nu se adaptează
nevoilor actuale ale mediului natural,
ambele vor fi periclitate. Sunt suficiente
dovezi care ne confirmă că economia
forţează limitele Planetei, cu consecinţe
nocive pentru ambele.
Etapa 2
1. Proiecţia clipurilor:
a. Impactul schimbărilor climatice
b. Re-definirea progresului: Economia
circulară
c. O afacere durabilă, bună practică de
antreprenoriat social: Moara din Hosman
2. Iniţierea unei discuţii la încheierea
fiecărui clip pe tema acestuia.
Ridicarea unui semnal de alarmă cu privire
la necesitatea schimbării modelului
economic actual, cât şi exemplificarea
unor alternative sunt esenţiale pentru
dezvoltarea încrederii tinerilor cu privire la
un viitor posibil optimist, în “construcţia”
căruia ei înşişi îşi pot asuma rolul de
agenţi ai schimbării.

Sursa WWF Scotland, 2005, Linkinthinking. New perspectives on thinking and

learning for sustainability, publicat de WWF UK

57
JOCUL NEGOŢULUI CU CACAO

Metoda dezvoltă
Gândirea critică
Gândirea normativă
Gândirea sistemică
Intererlaţionarea

Metoda urmăreşte
Ilustrarea parţială a etapelor ciclului de viaţă (producţie,
distribuţie, vânzare) al ciocolatei
Ilustrarea inegalităţii distribuirii veniturilor pe parcursul lanţului de
producţie, distribuţie şi vânzare a ciocolatei
Experimentarea stării de inegalitate de către elevi şi
conştientizarea impactului social pe care bunurile pe care le
consumăm îl pot avea.

58
 Cuvinte cheie: modele de producţie, modele de consum, inechitate
financiară, ciclu de viaţă

Resurse necesare
Materiale: Cartonașe aferente fiecărui rol, pregătite pentru toate
cele 6 grupe. Vezi Anexa 2.
Spaţiu: O sală de clasă.
Timp: 50 min

Pentru cine
Clasele V-XII
Mărimea grupului: 12-25 elevi

Paşi de urmat
Jocul Negoţului cu Cacao este un joc de rol şi constă în simularea
procesului producţiei de ciocolată.
Este o metodă care facilitează abordarea problemelor conexe (fair
trade, legi comerciale, consumerism) producţiei de ciocolată,
axându-se în special pe distribuirea veniturilor pe parcursul lanţului
de producţie, distribuţie şi vânzare.

Elevii se vor familiariza astfel cu etapele (vezi Anexa2), dar și cu rolurile

ciclului de viaţă al ciocolatei până în celorlalte grupe:
momentul în care produsul ajunge la Fermieri
consumator. Cumpărători de cacao
Importatori
1. Se oferă o prezentare generală asupra Companii de ciocolată
procesului producției de ciocolată. Magazine
2. Guvern
3. Se împarte clasa în 6 grupe egale, se 4. Fiecare grup va lua în considerare că
alocă un rol fiecărei grupe și se oferă preţul de vânzare al unui baton de
câte un cartonaș cu rolurile individuale ciocolată e 3RON, urmând apoi :

59
 Să decidă cât din cei 3RON ar majoritatea cazurilor aceasta
trebui să primească fiecare grup depăşeşte 3RON- provoacă elevii să
pentru munca depusă. negocieze şi să recalculeze preţul
Să estimeze câţi bani din cei 3 ciocolatei pentru a se încadra în suma
RON primesc aceștia de fapt. de 3RON. Vezi Anexa1.

5. Se cere elevilor feedback cu privire la 6. Prezintă adevărata alocare fiecărui

întrebarea (a), se scriu răspunsurile pe participant.
tablă şi se calculează suma totală. În

Anexa 1. Fişă de calcul

Cerut (%) Considerat (RON) Actual

Fermieri 8

Cumpărători de cacao 7

Importatori 14

Companiiile de
28
ciocolată

Magazine 28

Guvern 15

Total 100% 3 RON 100

Anexa 1. Lanţul negoţului cu ciocolată

60
FERMIERII

 cultivă și îngrijesc arborii de cacao timp de 3-

5 ani
 culeg păstăile de cacao la temperaturi
ridicate
 înlătură boabele din păstăi
 fementează boabele de cacao timp de 6 zile
și le usucă timp de 10
 pregătesc sacii cu boabe pentru a le vinde
cumpărătorilor de cacao

CUMPĂRĂTORII DE CACAO

 cântăresc sacii cu boabe

 depozitează boabele
 plătesc fermierii
 aranjează sacii pentru a fi transportați către
port

IMPORTATORII

 organizeasă transportul din Africa până în

România
 procesează boabele şi le transformă în cacao
solidă și unt de cacao
 Emisiile datorate transporturilor reprezintă

61
 una din cauzele majore ale creşterii concentraţiei
gazelor cu efect de seră

COMPANIILE DE CIOCOLATĂ

 cumpără cacao solidă și untul de cacao

 cumpără restul ingredientelor
 prepară batoanele de ciocolată
 investesc în ambalaje
 investesc în publicitate (reclame)
 trimit batoanele de ciocolată către magazine

MAGAZINELE

 cumpără batoanele de ciocolată de la producători

sau distribuitori
 vând batoanele cumpărătorilor

GUVERNUL

 impune taxe pentru batoanele de ciocolată

62
 Sursa: : http://www.ubuntu.ie/teaching-resources/cocoa-trading.html

JOCUL OBORULUI

Metoda dezvoltă
Comunicarea
Gândirea critică
Gândirea sistemică

Metoda urmăreşte
Conştientizarea impactului importului de alimente asupra
fermierilor locali
Înţelegerea legăturii dintre importul de alimente si obiceiurile de
consum ale populaţiei
Dezvoltarea unei atitudini militante cu privire la introducerea
dreptului suveranităţii alimentare

Cuvinte cheie: modele de consum

Resurse necesare
Materiale: Semințe de mazăre sau alune (multiplicate de 20 de ori cu
numărul participanților)
o cutie de orez asiatic
o pungă de orez (având eticheta "producție locală")
un ambalaj de pui importat şi un ambalaj de pui local
o sticlă goală de ulei francez şi o sticlă goală de ulei senegalez
o doză de coca cola şi o sticlă de suc natural
câteva mirodenii locale şi nişte cuburi de condimente
4 roșii şi un tub/o conservă de pastă de roșii
Spaţiu: O sală de clasă.
Timp: 50 min

63
 Pentru cine
Clasele IX-XII
Marimea grupului: 12-25 elevi

Paşi de urmat
Înainte de începerea jocului, piața trebuie să fie pregătită!
Se pregăteşte un stand al pieței Vest-Africane cu diferite
produse.
Este important să adaugi numele și prețul fiecărui produs.
Prezentarea jocului (obiectivul și contextul).
Înainte de începerea jocului, piața cumpărat și desigur cum au ales
trebuie să fie pregătită! produsele cumpărate.
Se pregăteşte un stand al pieței Vest- Pentru a porni o discuție, animatorul îi
Africane cu diferite produse. întreabă pe participanți: Producătorii
cărei țări beneficiază de pe urma
Este important să adaugi numele și
acestor achiziții?
prețul fiecărui produs.
După discuție participanții se pot
Prezentarea jocului (obiectivul și
întoarce la stand pentru a-şi schimba
contextul).
anumite produse.
Bun venit la piață!
Animatorul îi întreabă pe participanți:
Prezentarea personajelor: fiecare De ce produsele importate sunt mai
participant reprezintă capul unei ieftine decăt cele locale?
gospodării sau familii. Dacă există
Animatorul explică conceptul de
mulți participanți, se pot crea grupuri
"dumping" și de ce producția locală în
care să reprezinte o familie (copii și
Senegal este mult mai scumpă decât
părinți).
cea europeană printr-un exemplu
Introducerea regulii de bază şi a concret, precum puiul.
obiectivelor jocului: " Pentru a
Încheierea jocului reprezintă un
cumpăra alimentele necesare familiei
tale ai 20 de seminţe (care reprezintă moment oportun pentru introducerea
conceptului de suveranitate
moneda de schimb) şi trebuie să le
alimentară.
foloseşti pe toate."
Împarte semințele participanţilor.
Invită participanții la cumpărături. Preţuri
După această etapă de schimb, cere-le Orez din Tailanda: 2 semințe (3
participanților să descrie ce au porții)

64
 Orez local: 3 semințe (3 porții) Ulei de alune: 4 semințe (o sticlă de
Pui importat din SUA: 7 semințe (3 un litru)
porții) Coca-Cola: 3 semințe (o doză)
Pui local: 10 semințe (3 porții) Suc: 3 semințe (un pahar)
Ulei vegetal din Franța: 2 seminţe Cub de condimente "Jambo": 3
(o sticlă de un litru) semințe (aromă pentru 4 porții de
Mirodenii locale: 5 semințe orez)
(suficiente pentru condimentarea Un tub/ o conserva de pastă de
a 6 porții de orez) roșii: 3 semințe
4 roșii: 3 semințe

Sursa: http://www.alimenterre.org/

NEVOI VS DORINŢE
Metoda dezvoltă
Autocunoaşterea
Gândirea critică
Gândirea normativă

Metoda urmăreşte
Conştientizarea diferenței dintre nevoie și dorință
Înțelegerea modului prin care deciziile personale financiare şi
comportamentele de consum sunt influențate de propria
percepţie asupra unor nevoi și dorințe
Dezvoltarea gândirii critice cu privire la propriile obiceiuri şi
alegeri de consum
Dezvoltarea unei atitudini responsabile cu privire la propriile
pofte şi dorinţe

Cuvinte cheie: modele de consum

65
 Resurse necesare
Materiale: Fișa de lucru Nevoi vs. Dorinţe, pentru download click aici
Spaţiu: O sală de clasă. Activitatea se poate desfăşura şi în aer liber.
Timp: 50 min

Pentru cine
Clasele IX-XII
Marimea grupului: 12-25 elevi

Paşi de urmat
Având în vedere provocările de mediu, sociale şi economice ale
societăţii contemporane, este imperios necesar ca elevii să înțeleagă
diferența dintre nevoi și dorințe și modul în care acestea influențează
propriile alegeri de consum.
O nevoie reprezintă o necesitate sau un bun absolut necesar pentru
a trăi, precum mâncarea, apa și adăpostul. O dorință e reprezentată
de un bun care nu e util, dar este dorit sau de un lucru care doar
creşte calitatea vieții. Exemplele includ radio-ul pentru mașină, CD-
uri, o mașină sau haine de la un designer scump. Ceea ce o
persoană definește ca fiind o nevoie, pentru o alta ar putea
reprezenta doar o dorință, spre exemplu o persoană care utilizeaza
bicicletă pentru transport și vede mașina ca fiind doar un moft.

Elevii sunt provocaţi la un moment de a) Nevoie - ceva considerat o

reflecţie cu privire la însemnătatea unor
bunuri şi activităţi în viaţa lor, aceştia
trebuie să le încadreze la una din cele 2
categorii: nevoie sau o dorință.
După această primă etapă, clasa compară
răspunsurile pentru a arăta cum oamenii
au diferite interpretări asupra nevoilor sau
dorințelor și cum afectează acest lucru
finanțele şi calitatea mediului în care trăim.
1. Discută definițiile și diferențele dintre
nevoie și dorință
necesitate, articole esențialmente
necesare vieții.
b) Dorință – un bun inutil, dar dorit,
articole care cresc calitatea vieții.
2. Împarte elevilor fișele de lucru Nevoi
vs. Dorinţe pentru a le completa
individual, cu scopul de a identifica dacă
consideră lucrurile respective ca fiind
simple nevoi sau dorinţe.
3. După ce întreaga clasă a terminat de
completat fișele, discută fiecare exemplu
cu elevii prin prisma următoarei activităţi
(* Notă pentru profesor: Sala poate fi

66
pregătită înaintea orei pentru a evita
întreruperea în mijlocul lecției.):
Împarte sala de clasă în două. Pune
scaune pe fiecare parte și lasă o cale
largă în mijlocul celor două părți.
Etichetează o parte "dorințe" și
cealaltă parte "nevoi".
Împarte elevii în jumătate și pune-i să
se așeze pe scaunele din ambele părți
ale sălii.
Explică activitatea elevilor:
Un obiect va fi citat de pe fișa
completată. O parte a sălii reprezintă
dorințele, iar cealaltă parte nevoile.
Odată ce lucrul respectiv a fost
menţionat, fiecare elev trebuie să
aleagă dacă acesta reprezintă o nevoie
sau o dorință. Ei își vor exprima
opţiunea aşezându-se pe partea de
sală aferentă alegerii lor.
Profesorul ar putea alege să le permită
elevilor să rămână în mijlocul sălii dacă
aceștia sunt indeciși sau nu au nicio
preferință.
67
După ce elevii au ales care parte a sălii
simt că e reprezentativă pentru fiecare
lucru/activitate, iniţiază o discuție și
cere-le elevilor să explice de ce au ales
să clasifice elementul drept nevoie sau
dorință.
Accentuează faptul că toți oamenii au
interpretări diferite asupra nevoilor și
dorințelor.
Câteva exemple, precum un vehicul,
pot fi clasificate atât ca nevoie cât și ca
dorință, bazându-se doar pe
interpretarea unei persoane.
Pentru fiecare exemplu, întreabă elevii
cum poate acest lucru să afecteze
finanțele unei persoane ţinând cont de
felul în care ei l-au clasificat, ca nevoie
sau ca dorință.
În ultima fază a discuţiei, după ce
intervenţiile cu privire la bugetul
personal s-au încheiat, profesorul
ridică problema impactului social şi de
mediu a fiecărui bun în parte.
ANEXA
NEVOI
VS
DORINŢE

68
69
Sursa
http://www.hfcsd.org/webpages/tnassivera/files/needs_vs_wants_lesson_plan_1172[1]1.pdf

SISTEMUL GLOBAL ALIMENTAR

Metoda dezvoltă
Gândirea critică
Gândirea normativă
Gândirea sistemică
Interrelaţionare

Metoda urmăreşte
Să arate interdependenţa dimensiunilor economice, sociale,
culturale, politice şi de mediu din cadrul sistemului global
alimentar, dar şi interdependenţa fiinţelor umane
Să dezvăluie impactul obiceiurilor noastre de consum asupra
mediului înconjurător, sănătăţii, oamenilor, economiei.
Să faciliteze schimbul de opinii între participanţi şi construirea
unei poziţii etice şi politice a celor implicaţi.

Cuvinte cheie: echilibrul ecosistemelor, schimbările climatice,

modele de consum, modele de producţie, inechitate socială, justiţie
de mediu, guvernanţă mondială, alimente

Resurse necesare
Materiale: cărţile de identitate ale jocului printate, o sfoară foarte
lungă
Spaţiu: O sală de clasă. Activitatea se poate desfăşura şi în aer liber.
Timp: minim 1 oră- maxim 3 ore, în funcţiei de modul în care alegeţi
să parcurgeţi toate etapele jocului.

Pentru cine
Clasele IX-XII
Marimea grupului: 20-35 elevi

70
 Paşi de urmat
Jocul ne va permite să identificăm legăturile dintre probleme locale
şi cele globale, între mizele din nord şi din sud, între consumerism şi
poveştile sociale sau de mediu ale bunurilor pe care le folosim zi de
zi.

Activitatea este marcată de stabilirea conexiunilor dintre alimentele

de pe farfurie şi diferite teme precum: calitatea apei, FMI-ul,
pubicitatea, defrişările, fast foodul, foametea, etc.
Jocul are 4 stagii. Jucătorii primesc
fiecare o carte de identitate care
determină rolul lor de-a lungul jocului.
Cărţile de identitate se găsesc la
secţiunea Anexe.
La începutul jocului, jucătorii sunt invitaţi
să se aranjeze în 3 cercuri, iar fiecare
participant primeşte o identitate
corespunzătoare unuia din cele 3 cercuri:
Cercul farfuriei: farfurie belgiană,
carne de vită, dovlecel şi varză.
Cercul organizaţiilor: publicitate,
supermarket, multinaţională,
Organizația Mondială a Comerțului
(OMC).
Cercul impactelor: apă, aer, păduri
tropicale, petrol, Wambe, De Santos,
Valerie, Georges, Vandana, Rosibel.
Pas cu pas
1. Participanţii din cercul farfuriei
primesc o carte de identitate conform:
"Sunt carnea de vită", "Sunt varza",
"Sunt banana"...
3. În cercul impactelor, cărţile de
identitate sunt: "Sunt oceanul", "Sunt un
ţăran belgian", "Sunt un copil kenian"...
De-a lungul jocului, identităţile diferite ale
celor 3 cercuri sunt legate progresiv cu
ajutorul unei sfori, pentru a forma o
„reţea” mare care conectează toţi
jucătorii între ei.
Fiecare participant are un moment în
timpul jocului să spună cine este conform
cărţii de indentitate primite şi de ce se
simte conectat la celelalte elemente din
cerc.
Primul stagiu: Jocul (45 minute – 60 min)
1. Liderul jocului prezintă jocul drept un
exerciţiu în care putem explora lumea
în care trăim. Explică jocul şi propune
diferite roluri pentru fiecare
participant, acestea fiind legate, strâns
sau indirect, de farfuria noastră
obişnuită cu mâncare.

2. Cei din al doilea cerc primesc 2. Participanţii sunt invitaţi să se aşeze în

identităţi, precum: "Sunt o 3 cercuri concentrice (numărul de
multinaţională", "Reprezint sectorul de jucători într-un cerc este determinat de
publicitate"... lider în funcţie de cărţile de identitate)

71

3. Liderul distribuie câte o carte de
identitate fiecărui jucător în funcţie de
locul lui în unul din cele 3 cercuri. Dacă
sunt elemente pe care jucătorii nu le
înţeleg, liderul îi invită să pună
întrebări legate de identitatea lor în
acest stagiu.
4. Liderul invită una dintre identităţile
farfuriei să se prezinte. Apoi întreabă:
"Din cercul organizatorilor sau
impactelor, cine simte că este conectat
cu acest element al farfuriei? De ce?".
Oricine crede că este conectat să
ridice mâina şi să explice de ce.
5. Liderul conectează fiecare jucător care
identifică o legătură utilizând sfoara.
Astfel, carnea de vită începe jocul,
aceasta poate fi conectată la De
Santos, la apă, la Argentina... până ce
nu mai ridică nimeni mâna. Altă
identitate a farfuriei se prezintă, spre
exemplu, dovlecelul kenian, care este
conectat la Wambe, apă, petrol... etc.
Când toate elementele farfuriei s-au
prezentat, identităţile impactelor şi
organizatorilor încep să se
interconecteze.
6. Liderul poate întrerupe jocul cu
anecdote, date legate de identităţi şi
cu încurajări adresate participanţilor să
îşi descrie conexiunea cu alţii.
7. După ce toată lumea a contribuit,
pentru a termina exerciţiul, liderul
invită jucătorii să tragă de sforile care îi
72
conectează de alţii, să simtă toată
tensiunea şi toate relaţiile din sistem.
Al doilea stagiu: Exprimarea sentimentelor
(aproximativ 10 minute)
Liderul invită jucătorii să exprime ce au
simţit în timpul jocului: lipsă de putere,
nedreptate, negare, lipsă de înţelegere,
învinovăţire, mirare...
Primul stagiu al jocului poate fi uneori
destul de provocator pentru jucători
deoarece diferite sentimente pot ieşi la
suprafaţă (frustrare, vină, furie, neputinţă,
negare). Este, astfel, esenţial să aloci
suficient timp pentru a le permite
jucătorilor să-şi împărtăşească
sentimentele.
Acest stagiu permite jucătorilor să se
exprime în afara identităţii din joc, pentru
a calma tensiunile care pot apărea şi
pentru a-şi împărtăşi sentimentele cu
grupul.
Al treilea stagiu: Analiză şi decodificare
politică şi etică(20-30 minute)
Liderul invită jucătorii să identifice şi să
dezvăluie:
ideile lor asupra funcţionării sistemului
"câştigătorii" şi "pierzătorii" sistemului
conflictele din interiorul sistemului
legăturile cu realitatea conform
experienţelor jucătorilor şi locul lor în
interiorul sistemului.
Al patrulea stagiu: Construcţii alternative
Liderul invită participanţii să ia poziţie:
plecând de la rolul lor din sistem, să
descrie posibilităţile schimbării cu privire
la angajamentele individuale şi colective.
Exemple:
 Încurajează jucătorii să împărtăşească
propriile idei pentru schimbarea sistemului
sub forma unui exerciţiu de brainstorming.
Notează ideile pe tablă.
 Pune grupuri mici de 2-3-4 jucători să
conceapă cărţi de identitate alternative
pentru joc: cum arată o farfurie cu
alimente ce susţin o lume dreaptă şi
sustenabilă? Repetă prima etapă a jocului
cu noile cărţi.
 Creează ateliere de lucru bazate pe
propuneri alternative, apoi pune
propunerile laolaltă cu o temă diferită pe
fiecare grup (desenat, cântat, teatru,
slogane, postere, proces conversaţional,
etc.).
Exemple de alternative:
Să devii un consumator responsabil:
consumul înseamnă să faci o alegere,
investind şi susţinând acea alegere. Fie
că ne place sau nu, suntem cu toţii
parte a sistemului în care trăim.
Fermier organic: agricultura organică
asigură producţia mâncării folosind
metode care protejează mediul
înconjurător, excluzând folosirea
pesticidelor şi fertilizatorilor sintetici.
Cumpărarea produselor organice
asigură susţinerea metodelor agrare
ecologice.
Consumul ecologic: consumul de
alimente este responsabil pentru 30%
din impactul nostru asupra mediului
înconjurător. Sunt numeroase metode
simple de a-l reduce în viaţa noastră
de zi cu zi: gandeşte-te la ce
cumpărăm, cumpără produse cu
certificare organică, reciclează, redu
amabalajele, cumpără produse locale
de sezon, cumpără doar ce ai nevoie.
Consumul ecologic implică schimbarea
anumitor obiceiuri, crearea unui stil de
viaţă care este în armonie cu natura.
Fair trade, bazat pe o serie de
principii: asigură salarii echitabile
pentru producătorii mici şi meseriaşi,
garantează respect pentru drepturile
fundamentale ale omului, creează
parteneriate economice sustenabile,
promovează conservarea mediului
înconjurător şi oferă produse de
calitate consumatorilor.

Anexa. Cărţi de identitate

CERCUL FARFURIEI

Eu sunt farfuria obişnuită belgiană

Câteva cuvinte despre mine: conţin 138 de grame de legume proaspete pe zi.
Nutriţioniştii recomandă un consum de 500 de grame de legume sau fructe pe zi. Păi
trebuie să ştii că în Belgia, 60% din cantitatea de legume şi fructe e importată şi uneori vine
de foarte departe. Unele studii arată că farfuria mea poate călătorii 2000 sau 2500 de km

73
până să ajungă pe masă. Înseamnă că nu mai am nicio legătură cu sezonul în care mă aflu:
căpşune în februarie, salate iarna... Produsele animale ocupă o mare parte a farfuriei mele:
600 de grame pe zi (carne, ouă, lapte, brânza şi lactatele incluse). Aşadar, sunt plin de
grăsimi... mult prea caloric!

Sunt un dovlecel din Kenia

Am nevoie de o cantitate imensă de apă să cresc. Sunt recolta unor fermieri ce nu
fac profit de pe urma mea. De fapt, sunt exportat ţărilor bogate ca ei să poată mânca
dovlecei atât vara, cât şi iarna. Am călătorit 6000 de km să ajung la această farfurie, folosind
camioane, nave şi avioane. Deşi călătoria a fost lungă, încă am un aspect tare frumos.

Sunt o căpăţână de salată verde

Iarna cresc într-o seră foarte fierbinte. Sunt frumoasă, datorită pesticidelor nu am
niciun defect fizic. Sunt hrănit cu fertilizator solubil. Luând în considerare transportul,
temperaturile înalte din seră, aportul de chimicale, un litru de petrol este necesar pentru
producerea mea şi transportul meu pe farfuria ta.

Sunt o bucată frumoasă de carne de vită

Pot să fiu un burger de vită sau carne de vită gătită simplu! Mă rog, am fost produs
în industria cornutelor care generează o serie de probleme de mediu... consum cantităţi
enorme de apă (25000 de litri sunt necesari pentru a produce 100 de grame de carne de
vită). Astăzi, mănânc doar proteine vegetale (soia, cereale, manioc) produse în mare parte
în ţările sudice. Uneori, mănânc un pic de peşte, dar, te rog, nu spune nimănui. Şi încă ceva,
am nevoie de 7-10 kg de cereale şi legume(mazăre, fasole) să produc 1 kg de carne de vită.
Pentru carnea de porc este nevoie de 4 kg de cereale şi legume să produci 1 kg de carne
de porc. Bovinele ţărilor nordice mănâncă la fel de multe cereale ca toţi indienii şi chinezii
laolaltă.

CERCUL ORGANIZAŢIILOR

Eu reprezint sectorul publicităţii

Eu sunt pretutindeni în casa ta, în tine, în străfundurile ființei tale, eu te pot transforma într-
un consumator „de meserie”. Alături de mine, uiţi de analiza critică, mintea ta nu mai e
umbrită de rebuturi. Eu construiesc această lume înfloritoare...visele se pot împlini, tu
trebuie doar să le cumperi! Scopul meu este să ajut companiile multinaționale să își

74
vândă produsele. În realitate, eu te învăț cum să te descurci cu dificultățile din viața ta.
Datorită mie, tu alegi calea cea bună, numele meu ar trebui să fie "informare" ,
"comunicare", "proces de învățare pe parcursul întregii vieţi".

Eu sunt o multinaţională din industria alimentară

Eu produc o cantitate imensă de mâncare și sunt prezentă în țările consumatoare și
producătoare. Datorită mie, oamenii au locuri de muncă! Eu sunt cel care ia decizii cu
privire la tot: cantitatea de pesticide și fertilizanți pentru recolte, tipurile de seminţe folosite
în agricultură, salariul muncitorilor, condițile de muncă...

Scopul meu principal este să fac profit pentru acționarii mei. Eu intervin peste tot în lume,
fără să țin seama de populația băştinaşă sau de mediul înconjurător.

O mare parte din profit este dedicată publicității, care mă ajută să îmi vând produsele.
Datorită publicității, eu reușesc să conving oamenii să mănânce multe produse provenite de
la animale (carne, brânză, lapte ), deși nu este cel mai sănătos! Publicitatea mă ajută de
asemenea să vând produse exotice tot anul.

Eu sunt Organizația Mondială de Comerţ

Eu sunt o organizație internațională care cuprinde 150 de state și alte 30 care doresc să mi
se alăture. „Biblia” mea e Convenția generală a tarifelor și schimbului, iar mama mea e
războiul comercial. Fondul Internațional Monetar și Banca Mondială sunt prietenii mei. Toți
avem un vis: crearea condițiilor pentru o circulație liberă a bunurilor, serviciilor și capitalului.
Pentru binele tuturor, eu recomand să eliminăm toate obstacolele economiei înfloritoare a
pieței internaționale: fără taxe de import, fără alte cote şi limite, fără reglementări
birocratice greoaie privind drepturile sociale sau protecția mediului.

Eu sunt supermarketul tău preferat

Poți cumpăra orice îți dorești până și articolele la care nu te-ai fi gândit! Eu mă asigur
că dorințele tale sunt satisfăcute. Eu exist să îți fac viața mai ușoară. Vrei să gătești mai
puțin? Eu anticipez totul: mâncare gata făcută pentru orice vârstă, fructe și legume gata
curățate, pâine prăjită gata preparată, mâncare la porție, deja gătită, aprope înghiţită şi
mestecată.

Fac totul pentru a te mulţumi, îţi ofer: căpșuni iarna, carne de vită din Argentina, cangur
australian. Călătoresc peste tot în jurul lumii doar pentru tine, dragul meu client ( și
acționari...dar te rog, nu mai spune la nimeni!). Toți acești kilometri sunt nimic în comparație
cu ce putem câștiga de aici! Mai mult, mă asigur că ai prețurile și promoțiile potrivite! Nu-i
așa că e frumos?

75
Eu sunt Monsanto
Eu sunt o companie multinațională care produce semințe, stimulente chimice și
medicamente. De pildă, eu sunt tatăl "Agentului portocaliu". Acest erbicid faimos folosit în
timpul războiului din Vietnam, are încă câteva consecințe negative asupra mediului și
oamenilor. Sunt pasionat de noi tehnologii, în special de OMG(Organisme Modificate
genetic). Eu produc semințe modificate genetic, care pot să își producă propriile
insecticide și să reziste la erbicide. Bună afacere, nu-i așa?

Pe de o parte fermierii sunt obligați să cumpere semințe în fiecare an pentru a se asigura

că au caracteristicile necesare. Pe de altă parte, ei trebuie să cumpere și erbicid. Bingo!

Desigur, erbicidul meu, insecticidul și alte stimulente chimice:

- poluează solul și apa, şi se regăsesc în interiorul lanțului de mâncare
- omoară albinele și insectele folositoare
- fac plantele mari și insectele rezistente la aceste produse
- pot fi periculoase pentru sănătate

Dar nu putem face omletă fară să spargem ouă! Progresul are un preț și eu sunt progresul!

CERCUL IMPACTELOR

Eu sunt aerul planetei

Disponibil pentru toți oamenii și animalele, mă respiri neîncetat. Mă simt din ce în ce mai
încărcat, din ce în ce mai opac, plin de gaze cu efect de seră, pesticide, etc.
Industria şi transporturile sunt principalii responsabili pentru degradarea mea. Transportul
deoarece unul sau două camioane călătoresc mereu pentru a ne asigura necesarul de
mâncare.

Eu sunt oceanul
Eu sunt apa din mări și oceane.Nu mai sunt așa curată cum obișnuiam să fiu. Sunt mai
fierbinte și mai acid. Fluviile și canalizări neepurate sunt deversate aici. Stimulentele chimice
din agricultură mă otrăvesc și îmi îmbolnăvesc locuitorii: peștii, flora şi fauna maritimă,
multe specii dispar.
Când o parte din apa mea se evaporă, norii se formează și se întorc pe pământ. Când
plouă, apa de ploaie preia tot praful poluat din atmosferă și îl aduce înapoi în sol.

Eu sunt o pădurea primară densă și umedă

Eu sunt o pădure primară specială deoarece biodiversitatea mea e extraordinară: un singur
hectar (10000 m²) poate conține până la 200 de specii diferite, ceea ce însumează mai mult

76
decât toate speciile belgiene laolaltă. Dar oamenii mă distrug deoare au nevoie de tot mai
mult spațiu.

Dacă ritmul actual al defrişărilor continuă, eu o să dispar. În anumite zone, scopul

defrişărilor este acela de a face loc păşunilor necesare fermelor de vite. În acest fel
locuitorii țărilor bogate pot avea rația lor zilnică de carne care reprezintă mai mult de 600
grame pe zi.

Și pentru a hrăni o bovină şi a obține 1500 de hamburgeri, un hectar de pădure trebuie

transformat în pășune. Dacă ar fi să transfomăm tot bazinul Amazonian în pășuni, nu am
putea hrăni toată populația lumii cu hamburgeri mai mult de o lună! Nu mai mult!
Pădurea ar fi pierdută pentru totdeauna, solul ar fi uzat, biodiversitatea noastră ar dispărea.
Merită să facem asta?

Eu sunt țițeiul
Eu sunt foarte util și esențial pentru societatea umană de mai bine de un secol. Eu încălzesc
locuințele, alimentez mașinile, eu produc plasticul și ambalajele. Eu sunt deasemenea
folosit pentru produse de igienă și lichide de curăţare. În plus, agricultura intensivă din țările
nordice și țările sudice depinde total de mine. Eu sunt esențial în producerea fertilizanților și
stimulenților, pesticidelor și nu vorbesc aici despre combustibilul necesar pentru mașinării și
transport.

Ideea e că atunci când mă arzi, eu generez gaze cu efect de seră. Și fi atent, rezervele mele
sunt în scădere. Primele descreșteri au fost sesizate la începutul anilor 2000, iar sfârșitul
rezervelor se estimează pentru 2040.

Numele meu este politica de agricultură comună (PAC)

Bună eu sunt PAC, eu aparțin familiei europene și numele fiului meu e „dumping”. În
familia mea se practică agricultura intensivă. Noi suntem mari producători de carne de
bovine. Fi atent, noi nu suntem ca și verii noștri, noi nu folosim hormoni. Pentru a ne
desfăşura activitatea, noi importăm multe proteine vegetale din țările sudice. Este chiar
drăguț din partea lor, ei produc doar pentru noi.

Pentru că produc mai mult decât consum, cu acordul Organizaţiei Mondiale a Consumului,
eu export la scară largă produsele noastre aceloraşi țări. Asta ne permite să ne vindem
carnea mai ieftin decât cea pe care o produc chiar ele. Există un alt avantaj deoare în acest
mod, micii fermieri din sud nu se mai spetesc la muncă, ei se pot bucura de viață în
mahalale și orașele lor frumoase.

Eu sunt Georges, un fermier belgian

77
Am 56 de ani și sunt un fermier tradiţional din provincia Luxembourgului. Am o fermă mică
și e din ce în ce mai greu să câștig un venit suficient pentru un trai decent: animalele mele
sunt greu de vândut, laptele nu e plătit suficient, suntem controlaţi pentru cele mai mici
detalii.
Standardele sunt din ce în ce mai greu de respectat. Prietenii mei care cresc cereale și
legume spun că și pentru ei e dificil. Să produci în Belgia pentru același preț ca în
Argentina, Kenya sau Polonia este imposibil. Încerc să mențin calitatea produselor mele, dar
e atât de dificil.

Eu sunt De Santos, un copil brazilian

Am 8 ani și numele meu este De Santos, locuiesc în Brazilia.

Eu sunt unul din acei copii care nu au suficientă mâncare, deși avem mult pământ în țara
noastră. Majoritatea e folosit pentru a cultiva cereale și soia. Dar asta nu e în beneficiul
nostru, acele proteine sunt exportate în țările bogate pentru a hrăni vitele. Recoltele
braziliene sunt folosite (pe lângă alte lucruri) să hrănească 40 000 milioane din porcii
occidentali. Dacă toate cerealele și legumele lumii ar fi folosite doar în scopul hrănirii
oamenilor, am putea hrăni dublul populației mondiale.

Și am uitat să îți spun, dar în țara mea, în fiecare an, 10 000 de copii mor de subnutriție.
Sper că nu voi fi unul din ei.

Eu sunt Wambe, un copil din Kenya

Eu locuiesc în Kenya și am 12 ani. Sunt însetat!

Când mă trezesc dimineața, nu știu niciodată dacă voi găsi niște apă potabilă în timpul zilei.
Cu toate acestea, este multă apă în țara mea, dar noi nu avem acces la ea. 70% din apă e
folosită la irigarea recoltelor care produc legume și fructe ( zucchini, boabe...) pentru
exportul în SUA și Europa.

Eu sunt Vandana, un activist indian

Eu sunt din India și mă lupt cu furtul semințelor noastre de către companiile multinaționale.
Semințele sunt viața, ele sunt cadoul rezultat din dialogul dintre oamenii noștri și natură de-
a lungul secolelor. Noi refuzăm să pierdem această moștenire.

Companiile multinaționale vin să obțină patentul asupra semințelor noastre și acum noi
trebuie să le cumpărăm după ce au fost modificate genetic! Asta ne va conduce la mai
multă dependență și mai multă sărăcie!

78
 Eu sunt Rosibel, o activistă din Salvador
Eu sunt coordonatoarea mișcării femeilor din Salvador. Noi luptăm pentru dreptate și
condiții mai bune de muncă, dar e atât de greu... Regiunea noastră e un paradis al
investitorilor din țările bogate.

Salariile nostre foarte mici și condițile de muncă ne fac să concurăm cu muncitorii voştri.
Aș dori ca la lupta noastră să se mai alăture și alții. Un produs foarte ieftin aduce profit unei
companii, timp în care creşte rata şomajului și nivelul de exploatare în țările noastre...

Eu sunt Valerie, o mamă foarte ocupată

Alerg toată ziua, muncesc, am grijă de copii și gătesc. În frigiderul meu, câteva mâncăruri
gata preparate fac lucrurile mai ușoare pentru mine: gata tăiate, gata sărate, gata
condimentate, gata stoarse, gata gata gata pregătite...

Sursa
http://fdh.org/Sensibilisation.html

TURISMUL RESPONSABIL- ADEVARAT SAU FALS

Metoda dezvoltă
Comunicarea
Gândirea critică
Gândirea normativă
Gândirea sistemică

Metoda urmăreşte
Clarificarea conceptului de turism responsabil în rândul elevilor
Evidenţierea concepţiilor greşite pe care elevii şi le-au format

79
 anterior cu privire la principiiile turismului responsabil
Crearea unui cadru care oferă posibilitatea argumentării pro şi
contra asupra valorii de adevăr a unei afirmaţii din sfera turismului
responsabil.

Cuvinte cheie: echilibrul ecosistemelor, schimbările climatice,

modele de consum, modele de producţie, justiţie de mediu,
guvernanţă mondială

Resurse necesare
Materiale: o listă cu afirmaţii despre turismul responsabil pentru
facilitator. Afirmaţiile false sunt marcate în cadrul listei, cele
adevărate nu au nicio menţiune.
Spaţiu: Activitatea se poate desfasura in aer liber. Daca se va
desfasura intr-o sala de clasa, aceasta trebuie sa permita miscare
libera a elevilor pe un perimetru de minim 15mp (pentru un grup de
15-20 elevi)
Timp: 50 min

Pentru cine
Clasele IX-XII
Marimea grupului: 6-30 elevi

Paşi de urmat
Metoda creează cadrul propice pentru ca tinerii să se familiarizeze cu
conceptul de turism responsabil, să identifice legăturile dintre
modelele de consum responsabil şi activităţile turistice.
1. Printaţi lista anexată cu afirmaţiile referitoare la turismul
responsabil pentru a fi disponibilă facilitatorilor.

2. Alegeţi locaţia de desfăşurare, astfel

încât să permită marcarea unui spaţiu,
precum cel din schiţa de mai jos:

80
 - Cei care sunt de acord, se vor aşeza în
spaţiul etichetat cu Adevărat, cei care nu
sunt de acord se vor aşeza în spaţiul
etichetat cu Fals, iar cei care sunt nesiguri
se vor aşeza pe linia care desparte cele
două zone.

- În urma citirii fiecărei afirmaţii şi a

3. Introduceţi pe scurt tema tursimului
aşezării elevilor în perimetrul ales,
responsabil şi explicaţi importanţa ei.
facilitatorul ii va invita aleatoriu să
motiveze alegerea facută.
4. Le veţi explica elevilor modul de
desfăşurare al activităţii:
- Ulterior, facilitatorul va argumenta şi
el dacă afirmaţia este adevarată sau falsă
- Facilitatorul citeşte afirmaţiile de pe
si va furniza informaţii relevante în
lista ataşată
susţinerea ideii.
- În urma citirii fiecărei afirmaţii, fiecare
elev va decide individual dacă e de acord,
- Procedura se va repeta pentru fiecare
dacă nu e de acord sau dacă nu este în
afirmaţie.
măsură să-şi exprime părerea cu privire la
afirmaţia respectivă

81
Anexa Turism Responsabil

ELEMENTE GENERALE
✓ Caracterul durabil al turismului implică adecvarea sa la contextul natural, etno-cultural
şi economic local
✓ Orice decizie de dezvoltare a activităţilor turistice responsabile nu trebuie să ia în
consideraţie toate grupurile de interese implicate: comunitatea locală, operatorii turistici,
potenţialii turişti etc; (FALS)
✓ Activităţile turistice responsabile nu ţin cont de efectele asupra tradiţiilor locale socio-
culturale, asupra identităţii comunităţilor locale (FALS)
✓ Asigurarea unor servicii turistice de calitate trebuie să se armonizeze cu conservarea
valorilor naturale şi culturale ale mediului local;
✓ Turismul responsabil trebuie să ofere o multitudine de oportunităţi de dezvoltare
marilor companii internaţionale, în detrimental micilor întreprinzători locali; (FALS)
✓ Toţi operatorii turistici trebuie să adopte şi să promoveze un cod de conduită adecvat
cu particularităţile locale.
✓ Eco-turismul sustine facilităţile de cazare all-inclusive. (FALS)
✓ Eco-turismul are un caracter educativ, promovează respectul pentru natura –
conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale.
✓ Eco-turismul are un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural.
✓ Ecoturismul contribuie în mod pozitiv la conservarea ariilor naturale.
✓ Ecoturismul nu aduce contribuţii durabile privind dezvoltarea economică a
comunităţilor locale. (FALS) Obs: Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali,
cumpărarea de bunuri şi servicii locale şi folosirea facilităţilor locale.
✓ Marketingul pentru ecoturism nu oferă clienţilor informaţii complete şi responsabile.
(FALS) Obs. :Marketingul in ecoturism conduce la creşterea respectului pentru mediul
natural şi cultural al zonelor vizitate şi a gradului de satisfacere a turiştilor.

CAZARE

✓ Eco-turismul acordă o atenţie deosebită consumului de energie, apă, materiale.

✓ O pensiune responsabila e contruita intr-o locatie care nu afecteaza un spatiu natural.

82
✓ O pensiune responsabila nu foloseste robinete economice, toalete fara scurgeri de
apa, becuri economice, detergenti ecologici. (FALS)
✓ Eco-turismul nu incurajează reciclarea, reutilizarea şi reducerea deşeurilor şi nu e dotată
cu dispozitive de colectare selective. (FALS)

SERVIREA MESELOR

✓ O pensiune responsabilă oferă produse alimentare locale şi incurajează consumul de

carne ((jum. ADEVARAT, jum. FALS).
✓ Administratorii unei pensiuni responsabile, nu sunt interesaţi de condiţiile in care sunt
crescute animalele în ferma care le furnizează alimentele. (FALS)
✓ O pensiune responsabila oferă îndeosebi fructe exotice importate, şi rareori fructe şi
legume de sezon. (FALS) (cele exotice implică emisii de CO2 datorate transportului)
✓ O pensiune responsabila exclude uleiul de palmier în prepararea alimentelor. (care
implică deforestări masive în ţările în care acesta creşte)
✓ O pensiune responsabilă foloseşte produse proaspete şi evită produsele
congelate (care implică consum sporit de energie)
✓ La o pensiune responsabilă rareori găseşti produse (alimente, băuturi) care poartă
eticheta « Bio » (FALS)
✓ O pensiune responsabilă foloseşte veselă reutilizabilă, iar detergenţii folosiţi la
spălarea lor nu sunt ecologici ( jum. ADEVARAT, jum. FALS)
✓ O pensiune responsabilă preferă produsele ambalate individual, în detrimentul celor
vândute în vrac. (FALS)
✓ O pensiune responsabilă evită risipa de produse alimetare, iar produsele neperisabile
nefolosite sunt preluate de organizaţii care gestionează persoane cu nevoi sociale.
✓ O pensiune responsabilă are amenajate spaţii pentru colectarea selectivă a
deşeurilor.

TRANSPORT

✓ Eco-turismul nu incurajează folosirea transportului public (FALS)

✓ O pensiune responsabilă comunica existenţa mijloacelor de transport în comun, care
pot fi folosite pentru a ajunge la locaţia cazării. Website-ul pensiunii conţine harta pentru
acces, programul şi itinerariile mijloacelor de transport.

83
✓ Eco-turismul promovează hotelurile care au oferte all-inclusive. (FALS)
✓ O pensiune responsabilă are prevazut un spaţiu de parcare pentru biciclete.

POVESTEA PROF21

1 SCOP
o viaţă bună într-o societate durabilă

Schimbările profunde și rapide ce caracterizează lumea de astăzi revoluţionează toate

domeniile,
inclusiv cel al educaţiei. Școala secolului 21 trebuie să ofere tinerilor un parcurs de învăţare
inovator, complex și interdisciplinar. Provocarea educaţiei este să-i înveţe să trăiască o viaţă
bună, armonioasă, ca persoane, și să conceapă împreună un model de dezvoltare durabilă
pentru societatea lor.

Transmiterea de cunoștinţe - piatră de temelie a pedagogiei de ieri - nu mai este un scop în

sine. Profesorul secolului 21 știe să formeze abilităţi de viaţă. Elevii săi au nevoie să înveţe,
concret, cum
să acţioneze eficient și responsabil, în calitate de cetăţeni, producători, consumatori, pentru
a se adapta la realităţile complexe și imprevizibile ale societăţii globale.

2 ABORDĂRI INOVATOARE
Educaţia pentru dezvoltarea durabilă
Formarea abilităţilor de viaţă

Fără o paletă largă de abilităţi, tinerii nu reușesc să transfere către viaţa reală și să utilizeze
efectiv
cunoștinţele pe care le dobândesc în cadrul școlar. Prin urmare, formarea abilităţilor de
viaţă reprezintă un ingredient esenţial al noii educaţii. Rolul acesteia este să permită
tinerilor transpunerea cunoștinţelor însușite în comportamente și în atitudini.

Abilităţile de viaţă se formează "în context". Ele trebuie să pregătească tinerii pentru viaţa
în societatea secolului 21. Rolul Educaţiei pentru dezvoltarea durabilă este să le ofere o
bună înţelegere a contextului societal – a fenomenelor economice, de mediu și sociale, a
realităţilor locale și globale, a proceselor pe termen scurt și pe termen lung – care îi
afectează și/sau le oferă oportunităţi.

84
1056 DE CADRE DIDACTICE FORMATE

În perioada noiembrie 2014 – august 2015, 1056 de profesori și consilieri școlari din
întreaga ţară
au absolvit cu succes cursul « Abilităţi de viaţă în contextul dezvoltării durabile ».

Pe parcursul a 10 zile, cursul a oferit profesorilor un program de formare complex, inovator

și inter-
disciplinar, bazat pe metode nonformale și participative, construit pe sinergia dintre
Educaţia pentru dezvoltarea durabilă și Formarea abilităţilor de viaţă.

Cursul a dezvoltat o paletă de competenţe de care cadrele didactice au nevoie pentru a

forma abilităţi de viaţă în rândul propriilor elevi. Prof21 este profesorul cu deschidere de
spirit, care știe să
abordeze complexitatea, gândește sistemic, gândește critic, gândește prospectiv...

8 ATELIERE DE PLANIFICARE DE ACTIVITATI EDUCATIONALE

Prof21 deschide școala către comunitate!

Pentru a adopta o pedagogie orientată spre formarea de abilităţi și competenţe, școala

trebuie să
depășească cadrul său formal și să colaboreze cu alţi actori relevanţi (ONG-uri, autorităţi
locale, asociaţii de părinţi, etc.). Noua școală trebuie să integreze în procesul de formare al
elevului activităţi transcurriculare, extracurriculare și extrașcolare conectate la comunitate și
la realităţile sale.

În toamna anului 2015, 8 ateliere de planificare participativă au fost organizate în toate

regiunile ţării. Ele au reunit 195 de cadre didactice(absolvenţi ai cursului) și 90 de
reprezentanţi ai ONG-urilor din comunităţile lor. Împreună, au pus bazele « Comunităţii
Prof21 » și au planificat o paletă de acţiuni educaţionale pentru « Luna Prof21 ».

180 DE ŞCOLI ACTIVATE

Octombrie a fost desemnată #Luna Prof21#!

85
În octombrie 2015, pentru prima ediţie a Lunii Prof21, 180 de școli din întreaga ţară au
realizat activităţi educaţionale pentru formarea abilităţilor de viaţă ale elevilor, concepute și
coordonate de profesorii membri ai Comunităţii Prof21!

Activităţile educaţionale desfășurate în cadrul « Lunii Prof21 » au dezvoltat în rândul elevilor

participanţi abilităţi precum gândirea critică, gândirea prospectivă, gândirea sistemică,
capacitatea de a-și clarifica propriile valori, autocunoașterea, comunicarea... Tinerii au
nevoie de aceste abilităţi pentru a se dezvolta armonios, ca persoane, și pentru a contribui,
ca cetăţeni responsabili, la dezvoltarea durabilă a comunităţilor în care trăiesc.

1 COMUNITATE DE PRACTICĂ

Finanţarea POSDRU, ne-a permis lansarea Prof21 în perioada mai 2014 – noiembrie 2015.

La închiderea finanţării, avem o știre bună: Prof21 merge mai departe!

Din cele 1056 de cadre didactice care au absolvit cu succes cursul "Abilităţi de viaţă în
contextul dezvoltării durabile", 195 au ales să continue să se formeze împreună și să-și
intărească colaborarea.

Prin urmare, au transformat Prof21 într-o Comunitatea de practică!

Comunitatea are ca suport platforma Prof21.ro. Aceasta pune la dispoziţie o paletă largă de
metode nonformale și susţine circulaţia ideilor, schimbul de bune practici și iniţiativele
comune ale cadrelor didactice având drept scop formarea abilităţilor de viaţă și educaţia
pentru dezvoltarea durabilă.

86
 INDEX
Gândirea Gândirea Gândirea Gândirea
critică normativă prospectivă sistemică

x X
Cel marginalizat
X
Derdienii
x X X
Există o distribuţie echitabilă?
x X
Inegalităţi globale
X
Povestea din bucătărie

87
Relaţiile între organizaţiile x X
minoritare
X X
Un pas în faţă
x X
Analiza ciclului de viata
Cum să construieşti o grădină x X X
Keyhole?
Descoperă conexiunea dintre x X X
apă şi industrie
X
Efectul de seră
Gestionarea eficientă a X X
resurselor- Pescuitul
Jurnalul consumului de x X X
vacanţă
X X X
Scenariul 2050. Energie şi apă
x X
Ţesătura vieţii
Criza datoriilor- o problemă x X
mondială
Economia, un subsistem al x X X
mediului natural?
x X X
Jocul negoţului cu cacao
x X
Jocul oborului
x X
Nevoi vs. dorinte
x X X
Sistemul global alimentar
x X x
Turismul responsabil- A sau F?
Metodă testată în cadrul activităţii „Testarea
recomandarilor metodologice pentru CDŞ-ul
‘’Competențe pentru dezvoltarea durabil㔓
Cel marginalizat x

Derdienii

Există o distribuţie echitabilă? x

Inegalităţi globale

88
Povestea din bucătărie x

Relaţiile între organizaţiile

minoritare
Un pas în faţă

Analiza ciclului de viata x

Cum să construieşti o grădină

Keyhole?
Descoperă conexiunea dintre x
apă şi industrie
Efectul de seră

Gestionarea eficientă a
resurselor- Pescuitul
Jurnalul consumului de x
vacanţă
Scenariul 2050. Energie şi apă x

Ţesătura vieţii x

Criza datoriilor- o problemă

mondială
Economia, un subsistem al x
mediului natural?
Jocul negoţului cu cacao x

Jocul oborului

Nevoi vs. dorinte x

Sistemul global alimentar

Turismul responsabil- adevărat x

sau fals
WEBOGRAFIE

www.training-youth.net (Training Kit on Social Inclusion)

assets.wwf.org.uk/downloads/linkingthinking.pdf?_ga=1.107765186.1158773
217.1412598479
eycb.coe.int/compass/en/chapter_2/2_38.asp
fdh.org/Sensibilisation.html

89
 unesdoc.unesco.org/images/0021/002163/216383e.pdf
www.alimenterre.org/
www.coe.int/t/dg4/eycb/Source/Compass_2012_FINAL.pdf
www.debtireland.org/download/pdf/how_the_world_works.pdf
www.hfcsd.org/webpages/tnassivera/files/needs_vs_wants_lesson_plan_1172[
1]1.pdf
www.repf.ro/uploaded/files/file_a9f19a36a6.pdf
www.salto-youth.net/tools/toy/salvi-greco.1675/
www.sendacow.org.uk/africangardens
www.teaching4abetterworld.co.uk/docs/download18.pdf
www.ubuntu.ie/teaching-resources/cocoa-trading.html

Website-urile menţionate mai sus au fost accesate în perioada martie-noiembrie 2015

90
Titlul programului: Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013

Titlul proiectului: Dezvoltarea abilităţilor de viaţă a tinerilor în contextul

dezvoltării durabile

Editorul materialului:Asociaţia REPER21

Data publicării: Noiembrie 2015

www.prof21.ro

“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială

a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

Acest material este oferit sub Licenţa Publică Creative Commons

Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0. (CC-BY-NC-SA).