Trăsăturile societății contemporane -

context și factor definitoriu al educației

Aplicații în învățământul primar

Disciplina: Fundamentele pedagogiei

Profesor coordonator: Lect. univ. dr. Boghian Ioana

Echipa de proiect:
Burz Teodora
Otoiu (Lehonschi ) Maria-Bianca
Neculcea (Condurache ) Mariana
Murariu (Arghiropol ) Andreea Alexandra
Istrate (Hotoi ) Nina
Damian Livia
Cuprins:
1. Definirea conceptului de societate contemporană...................
2. Educația în societatea contemporană...........................
3.Aplicații: – Resurse naturale și materiale
4. Soluții educative……………………….
5.Partea aplicativă – aplicații în învățământul primar
● Învăț sa fiu tolerant!
● Salvăm planeta
● Călătoria unei monede
6.Concluzii………………….
7.Bibliografie………..
 Este caracterizată printr-un ritm
accelerat de evoluție și implicit, prin
adâncirea interdependențelor dintre Impune, în mod firesc
componentele sale, cu consecințe prefigurarea unor măsuri și
dintre cele mai profunde asupra adoptarea unor soluții
devenirii umane. educative în concordanță cu
sensul dezvoltării sale.
Societatea din prezent, este
o referință dinamică, cu

Societatea caracteristicile specifice

schimbării de la o generație
la alta.

contemporană
În ultimele decenii, savanții, oamenii politici, dar și responsabilii diferitelor sectoare,
au identificat un nou tip de probleme, care impuneau atât prin caracterul lor grav și
presant, cât și prin dimensiunile lor regionale și universale. Aceste probleme s-au
caracterizat printr-un set de aspecte definite prin însușiri de emergență, complexitate,
gravitate, anvergură planetară, arie care generează noi și noi probleme.
 Aceste evoluții l-au condus pe Aurello Peccei, la introducerea unui nou
concept și anume cel de Problematica lumii contemporane. (G. Văideanu,
1986).
Incluzând aspecte precum: deteriorarea mediului, caracterul limitat al
resurselor, criza alimentară, explozia demografică, amplificarea
conflictelor, proliferarea armamentelor sofisticate, crizele morale,
intoleranța, problematica lumii contemporane ridică reale interogații cu
privire la capacitatea actuală, dar și viitoare a ființelor umane de a se
descurca în fața acestor situații.
Problematica lumii contemporane, a generat un număr de imperative
bine precizate ca: apărarea păcii, salvarea mediului, promovarea unei
ordini economice, sub formă de recomandări și rezoluții adoptate de
ONU, UNESCO sau diferite guverne și organizații guvernamentale.
 RESURSE
Învățământul NATURALE
Primar/ clasa a IV-a ȘI MATERIALE
Disciplina: - Științe ale Naturii
Lecția: - Protejarea Mediului
Subiectul lecției: - Resurse naturale și materiale

Tipul activității: - Predare / activitate interactivă de grup

Scopul activității: - explicarea și exemplificarea noțiunilor de resurse
naturale;
- importanța acestor resurse și care este rolul oamenilor
în:
 respectarea lor;
 dezvoltarea deprinderilor de natură echilibrată față de aceste
resurse.

Desfășurarea activității:
În cadrul lecției „Resurse naturale și materiale” , doamna învățatoare
urmărește transmiterea de cunoștințe care vizează înțelegerea și
dezvoltarea deprinderilor în scopul protejării mediului înconjurător, dar și
pentru respectarea resurselor naturale și materiale. În acest sens, inițiază
interacțiunea orală cu elevii care are ca idee principală: „mai bine
prevenim, decât să tratăm!”. Această interacțiune presupune
exemplificarea situațiilor care nu respectă standardele, având ca reacție,
consumul excesiv în multe domenii și implicit problemele care apar în
urma acestuia.
Elevilor le sunt
prezentate Imagini cu Material video Material video
materiale, care lumina despre un despre coșuri de Imagini despre
Imagini cu
robinet care cumparături alimente care
redau diverse aprinsă într-o încărcătoarele
rămâne deschis, pline și rafturi ajung în coșul de
situații privind casă cu două telefoanelor
după ce copilul goale la gunoi, fără să fie
consumul etaje, pe lăsate in priză;
iese din produsele atinse.
peste masură timpul zilei; încăpere; esențiale;
al resurselor:

În urma vizionării materialelor, doamna învățătoare solicită soluțiile

copiilor la aspectele prezentate, primind răspunsuri precum:

Să aprindem lumina doar atunci când este necesar și să oprim

sursa când nu mai suntem în încăpere;
Apa pe care o folosim de la robinet, să nu fie consumată în exces;
Încărcătoarele vor fi deconectate, când nu le folosim;
Să cumpărăm cât este nesar, pentru a evita o criză alimentară;
Să evităm risipa de produse, cumpărând cantități necesare.
Cu aceste răspunsuri, dar și alte sugestii doamna învățătoare
continuă ora, mulțumită de interacțiunea elevilor și de realizarea
obiectivelor propuse.
Echilibrul stă în mâinile noastre!
 CARE A FOST RĂSPUNSUL SISTEMELOR EDUCATIVE ȘI AL
RESPONSABILILOR EDUCAȚIEI PENTRU ACESTE IMPERATIVE?
„Idealul educațional din societatea noastră propune
formarea unei personalități integral-vocaționale și
creatoare, capabil să exercite și să inițieze roluri
sociale în concordanță cu propriile aspirații și cerințele
sociale”. Nicola,1994.

- S-au desprins două strategii -

• Poziția celor sceptici – se considera că sistemele • În opoziție cu cei sceptici – în această poziție se
educative nu au și nu pot avea un rol important în situează un număr mare de specialiști, care cred în
pregătirea lumii de mâine, în consolidarea unui viitor puterea educației și în capacitatea ei de a contribui
mai bun. cu resursele specifice la construirea viitorului.
 Se dicută tot mai mult despre posibilitatea de a dezvolta în cadrul
unităților de învățământ, producerea de „savoir”, mai presus de
producerea de bunuri, iar producerea de cunostințe este o chestiune de
educație.
Producerea de „savoir” în școală este producerea de
știință, dar și de cercetători, deci de persoane capabile să
producă la rândul lor „savoir”.
Modul de rezolvare a lumii contemporane este legat, în
mare măsură de modul în care educația poate să
satisfacă cerințele acestei dezvoltări.
Soluțiile educative sunt conturate, în contextul în care se
vorbește tot mai intens despre o „criză morală” a educației și
se caută remediile ei posibile. Cea mai bună reformă a
educației, este cea care se face continuu, prin gesticulațiile
didactice de zi cu zi, prin autoasumarea schimbărilor, prin
conștiință profesională și responsabilitate.
Principiile educației clasice Principiile educației moderne

• accentul este pus pe conținut  necesitatea învățării permanente

• a învăța este un rezultat  a învăța este un proces

• structură rigidă a învățământului  structură flexibilă

• accentul este pus pe randament  dezvoltarea personalității

• importanța lumii exterioare  potențialul lăuntric al elevului

• accentul este pus pe gândirea liniară,  gândire complexă, intuitivă

analitică
• sălile de clasă strict funcționale  respectarea criteriile ergonomice

• preocuparea față de norme externe  nivelul de aspirație al elevului

• accentul pus pe teorie  completarea cu practica

• birocrație față de propuneri  sprijinirea altor propuneri

• studiul realizat pentru prezent  educația pentru viitor

(cf. C. Cucoș, 1996)


Educația permanentă – de la necesitate
la posibilitate:
 schimbarea de optică în abordarea,
conceperea și realizarea educației,
care trebuie să fie o acțiune
permanentă, educația trebuie să
însoțească întregul parcurs al
existenței umane.
Noile educații, după cum apreciază specialiștii, reprezintă
„cel mai pertinent și mai util răspuns al sistemelor educative
la imperativele generate de problematica lumii
contemporane”. (G. Văideanu, 1986)
Apărute în perioada postbelică, pe măsura conștientizării
problemelor globale ale omenirii și ale necesității
transformării educației din direcția lor, s-au construit printr-o
completare a educației tradiționale, sub aspectul modalităților
de realizare cât și prin conținut.

Autoeducația poate fi definită:

 în sens larg – drept „activitate conștientă, constantă,
sistematică, direcționată spre formarea propriei
personalități, scop ales pe baza unei decizii personale de
autoorganizare și depunere a unui efort propriu”;
 în sens restrâns – „acțiune educativă prin sine însuși,
„Mulțumesc părinților și profesorilor care prin
fără îndrumarea unui educator”, având ca funcție sacrificiu personal, dau copiilor lor un viitor,
principală „transformarea obiectului educației în subiect așa cum nici o altă generație trecută de
al educației”. (V.-M. Cojocariu, 2007) români nu a putut avea.” Mihai I al României
 Elevii sunt provocați să elaboreze
Călătoria unei monede diferite lucrări (felicitări, globuri,
turtă dulce) în echipă. Ei au
Învățământul primar: Clasa a IV-a oportunitatea de a-și expune
lucrările în incinta unei
Disciplina: Modul (Educație antreprenorială) întreprinderi individuale (magazin
mixt) în decursul unei zile.
Subiectul: ’’Călătoria unei monede”’’

Tipul lecției: Predare, activitate practică (vizita în magazin), „Școala altfel”

Scopul lecției: În cadrul unui Modul (Educație antreprenorială) elevii învață despre valoarea muncii,
despre diversificarea profesiilor și despre așteptările managerilor și ale antreprenorilor.

Explicarea conceptelor propuse

Doamna învățătoare le afișează copiilor cu ajutorul
videoproiectorului animații, jocuri și le vorbește:
 despre un plan de afaceri simplu;
 despre relația consumator-producător;
 despre activitatea micilor întreprinderi din localitate;
 despre rolul studiilor în viitoarea lor carieră.
 Obținerea performanței
•Elevii au lucrat: felicitări, turtă
dulce, decorațiuni pentru
Crăciun;
•Elevii au venit cu ideea de a-și
expune la vânzare pe lângă ce
au lucrat și jucării, cărți, etc.

Expunerea lucrărilor realizate de elevi

În cadrul următoarei întâlniri copiii merg în grup

de patru persoane pentru a experimenta relația
producător-vânzător-cumpărător în incinta
magazinului „Nelcor”, unde își expun lucrările
realizate pe un raft special amenajat spre
Cadrul didactic va orienta vânzare.
demersul de predare-învățare din
perspectiva înțelegerii conexiunilor Prețul produselor diferă:
între: a învăța să știi, a învăța să  în funcție de timpul alocat realizării
cunoști, a învăța să faci, a învăța produsului;
să muncești cu ceilalți, a învăța să  în funcție de costul materialelor incluse în
fii, a învăța să te transformi pe tine realizarea produsului.
și să te adaptezi la cerințele
Cu banii obținuți elevii își vor cumpăra cărțile
actuale ale societății. favorite, fructe, puzzle-uri, etc.
 „ Toleranța este singura flacără care poate lumina înăuntrul unui
Învăț să fiu tolerant
Învățământ primar / clasa a III–a
suflet mare. Toleranța stă în fruntea tuturor celorlalte virtuți.”
Victor Hugo
Disciplina: Educație civică

Subiectul: Toleranța

Tipul lecției: teorie și activitate practică

Scopul activității: formarea de atitudini potrivite unui comportament tolerant

Obiective propuse:

• dezvoltarea capacităților de a diferenția situațiile tolerante de cele

intolerante;
- realizarea importanței de a fi tolerant;
- dezvoltarea capacităților de a diferenția situațiile tolerante de cele intolerante;
- conștientizarea efectelor toleranței asupra persoanei sale, dar și efectele produse prin toleranță
asupra celorlați.
 Pe parcursul a două săptămâni, în cadrul orelor de Educație civică, elevilor
le sunt prezentate lecții educative, care urmaresc transmiterea de trăsături
specifice formării unui comportament tolerant.
Fiecare aspect este explicat și reprodus prin exemple sugestive, astfel încât
elevii să înțeleagă sensul real al celor prezentate.

La finalul acestor ore dedicate toleranței, doamna învațătoare propune

proiectul: „Învăț să fiu tolerant!”, cu ocazia Zilei Internaționale a Toleranței-16
noiembrie.
În realizarea proiectului este implicată întreaga clasă, dar și doamna
învățatoare.
Acesta, presupune crearea unui afiș de mărime medie (format A3), unde
elevii vor nota câte ceva despre toleranță, ce știu de la orele de curs, dar și
din experiența personală.
Copiii vor scrie cuvinte, enunțuri scurte sau vor lipi simboluri decupate, din fișe
imprimate și care reprezintă cerința proiectului.
La final, afișul completat și verificat, va ocupa un loc vizibil în sala de clasă,
oferind copiilor ocazia de a-l citi și reciti, dar și mândria realizării unui proiect
cu mesaje pozitive, de care să nu uite niciodată.
 SALVĂM PLANETA:
Clasa: a IV-a
Disciplina: Educația ecologică în ciclul primar
Subiectul: Protejarea mediului înconjurător
Tipul lecției: Predare, practică (Salvăm planeta)
Scopul lecției:
-conștientizarea problemelor de natură globală;
-importanța acțiunilor pozitive în vederea protejării
mediului înconjurător.
Doamna învățătoare le vorbește elevilor despre:
• problemele ecologice globale ale mediului;
• criza ecologică globală;
• motivele care au dus la aceste probleme ale mediului;
• consecințele asupra omenirii.
Elevii o să se împartă în echipe a câte 5 persoane. Fiecare
echipă o să își aleagă o temă referitoare la problemele care
afectează mediul (poluarea aerului, încălzirea globală, poluarea
apei, defrișarea etc) și o să elaboreze un proiect pe o planșă
în care o să prezinte pe baza temei alese cum afectează
planeta și omenirea, prezentând atât informații, soluții în
protejarea naturii cât și imagini în care să arate aceste
efecte nocive asupra planetei noastre.
Rezultatele obținute:
• copiii au lucrat urmatoarele: planșe mari de hârtie unde au
scris informații concise, clare și interesante . Au găsit soluții în
vederea protejării naturii și au prezentat imagini cu planeta
Pământ înainte și după afectarea acesteia prin poluarea de
diferite forme. Imaginile au avut impact emoțional asupra
copiilor.
 • Școlarii au inițiat ideea de a realiza o activitate
în week-end, de a se ocupa de curățarea
spațiului din aproprierea școlii.

În sâmbăta din aceeași saptamână elevii s-

au echipat cu mănuși în mâini și saci
menajeri, iar în câteva ore au reușit să
curețe toate zonele. Copiii au facut o treabă
excelentă, astfel ei au fost apreciați de către
doamna învățătoare.
Concluzii
 
• Societatea contemporană are ca element
definitoriu schimbarea. Ritmul accelerat al evoluției
provoacă consecințe serioase asupra umanității.
• Context și factor definitoriu în educație –
caracteristicile contemporane ale societății și
interdependențele dintre acestea, invocă educația
în formarea de personalități creative, responsabile
și ușor adaptabile la nou.
• Noile paradigme – reprezintă trecerea de la
tradiționalul educației la un sistem axiologic cu
viziune directă asupra integrării tinerei generații în
viața socială.
• Noile educații – apărute în perioada postbelică,
pe măsura conștientizării problemelor globale ale „Prezentul este întotdeauna garnisit cu cioburi de
omenirii și ale necesității transformării educației din viitor” Vasile Ghica
direcția lor, ele s-au construit printr-o completare a
educației tradiționale, atât prin conținut cât și prin
modul de realizare.
 Bibliografie
1. Cojocariu, Venera-Mihaela, (2007), Fundamentele pedagogiei.
Teoria și metodologia curriculum-ului, Texte și pretexte, București,
Editura V & I Integral;
2. Cojocariu, Venera-Mihaela, Iulia Dămian, (2008), Fundamentele
pedagogiei, Texte în contexte, București, Editura V & I Integral;
3. Cucoș, Constantin, (1996), Pedagogie, Iași, Editura Polirom;
4. Cucoș, Constantin, (2009), Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice, Iași, Editura Polirom;
5. Văideanu,George, (1986), UNESCO-50, Educație, București, EDP.

WEBOGRAFIE
1.https://www.academia.edu/
10204987/53198203_52005623_Psih12_Cucos_C_Co
zma_T_Fundam_Ped_Teor_Met_Curriculum_1_ ,
accesat în data de 1.12.2021
Vă mulțumim pentru atenția
acordată!