BOTNARENCO EUGENIA

GRUPA 104 ISTORIE ȘI GEOGRAFIE

FACULTATEA FILOLOGIE ȘI ISTORIE
TEMA NR 4
Observaţi evoluţia sistemului de valori (idealul educativ) din
perspectivă istorică.
Analizaţi principalele modele umane contemporane din
perspectiva idealului educaţional şi argumentaţi-vă opinia.
Ce relaţii există dintre idealul educaţional, scopurile şi
obiectivele educaţionale?
Elucidați problematica finalităților educației. Faceţi un
„inventar” al marilor probleme ale lumii contemporane şi
încercaţi să găsiţi locul educaţiei în soluţionarea acestora.
Poate educaţia contribui la rezolvarea problemelor sociale?
Apreciaţi puterea democraţiei autentice în realizarea
obiectivelor educaţionale.
Ce consideraţi că s-ar putea întreprinde (în plan politic şi
economic, în domeniul culturii, mass-mediei etc.) pentru ca
societatea în ansamblul ei să devină educativă? Schiţaţi un
posibil program de acţiune.
De ce depinde formularea scopurilor educaţionale? Explicați
în ce constă utilitatea practică a obiectivelor educaționale.
Redactaţi obiectivele operaţionale propuse, explicaţi greşelile
şi elaboraţi alte obiective operaţionale:
- familiarizarea elevilor cu opera literară a lui M. Eminescu;
- să demonstreze înţelegere a conceptului de atom;
- respectarea normelor literare în vorbire;
- să comenteze poezia; să verific cunoştinţele;să motivez elevii
pentru activitate;
- să valorifice cunoştinţele teoretice în practică
Caracterizaţi niveluri și categorii de finalități ale educației.
Comentaţi interacţiunea dintre finalitățile macrostructurale și
microstructurale.
REZOLVARE
1.Observaţi evoluţia sistemului de valori (idealul educativ) din
perspectivă istorică.

Evoluţia sistemului de valori (idealul educativ) din perspectivă istorică

Idealul educativ este un concept care se referă la modelul de personalitate pe care educația îl
urmărește să-l formeze. Acest model de personalitate este influențat de o serie de factori, inclusiv
condițiile sociale, economice și culturale ale unei societăți.
În antichitate, idealul educativ era centrat pe dezvoltarea virtuților morale și a cunoștințelor. În
Grecia antică, idealul educativ era reprezentat de kalokagathia, care combina frumusețea fizică cu
virtutea morală. În Roma antică, idealul educativ era reprezentat de vir bonus, care era considerat a
fi un cetățean bun și virtuos.
În Evul Mediu, idealul educativ era centrat pe dezvoltarea credinței religioase și a cunoștințelor
religioase. În Biserica Catolică, educația era văzută ca un instrument de salvare a sufletului.
În Renaștere, idealul educativ a început să se concentreze pe dezvoltarea individului și a
potențialului său creativ. În această perioadă, au apărut o serie de noi metode de educație, cum ar fi
metodele active și metodele de învățare prin descoperire.
În epoca Iluminismului, idealul educativ a devenit centrat pe dezvoltarea rațiunii și a gândirii
critice. În această perioadă, s-a pus accentul pe educația pentru toți, indiferent de clasa socială.
În secolul al XIX-lea, idealul educativ a devenit centrat pe dezvoltarea abilităților practice și a
pregătirii pentru muncă. În această perioadă, s-a dezvoltat învățământul profesional și tehnic.
În secolul al XX-lea, idealul educativ a devenit centrat pe dezvoltarea armonioasă a individului, din
punct de vedere intelectual, moral, fizic și estetic. În această perioadă, s-a dezvoltat învățământul
modern, care pune accentul pe dezvoltarea personalității și a creativității elevilor.
În prezent, idealul educativ este centrat pe dezvoltarea competențelor necesare pentru a face față
provocărilor societății moderne. Aceste competențe includ:
Abilități de comunicare și colaborare
Abilități de gândire critică și rezolvare de probleme
Abilități de adaptare și învățare continuă
Abilități de creativitate și inovație
Abilități de participare civică și responsabilitate socială
Concluzie
Idealul educativ este un concept care se schimbă în timp, în funcție de condițiile sociale, economice și
culturale ale unei societăți. În prezent, idealul educativ este centrat pe dezvoltarea competențelor
necesare pentru a face față provocărilor societății moderne.

2. Analizaţi principalele modele umane contemporane din

perspectiva idealului educaţional şi argumentaţi-vă opinia.
Principalele modele umane contemporane
În societatea contemporană, se pot identifica o serie de modele umane care sunt considerate a fi
valoroase și aspirationale. Aceste modele sunt influențate de o serie de factori, inclusiv:
Tendințe globale, cum ar fi globalizarea, digitalizarea și schimbările climatice
Schimbări sociale, cum ar fi apariția noilor forme de familie și a noilor identități de gen
Schimbări culturale, cum ar fi dezvoltarea consumului și a individualismului
Dintre principalele modele umane contemporane, se pot menționa următoarele:
**Modelul omului creativ și inovator este un model care pune accentul pe dezvoltarea creativității și
a abilităților de inovație. Acest model este important în contextul unei societăți care se bazează pe
cunoaștere și pe schimbări rapide.
**Modelul omului responsabil și implicat este un model care pune accentul pe dezvoltarea
responsabilității sociale și a implicării civice. Acest model este important în contextul unei societăți
care se confruntă cu o serie de provocări, cum ar fi schimbările climatice și inegalitatea socială.
**Modelul omului tolerant și incluziv este un model care pune accentul pe dezvoltarea toleranței și a
incluziunii. Acest model este important în contextul unei societăți diverse și multiculturale.
**Modelul omului echilibrat și armonios este un model care pune accentul pe dezvoltarea
echilibrului personal și a armoniei dintre diferitele aspecte ale vieții. Acest model este important
pentru a face față stresului și provocărilor vieții moderne.
Perspective din perspectiva idealului educaţional
Din perspectiva idealului educaţional, aceste modele umane sunt valoroase deoarece contribuie la
dezvoltarea unor competențe importante pentru a face față provocărilor societății moderne. De
exemplu, modelul omului creativ și inovator contribuie la dezvoltarea competențelor de gândire
critică și rezolvare de probleme. Modelul omului responsabil și implicat contribuie la dezvoltarea
competențelor de participare civică și responsabilitate socială. Modelul omului tolerant și incluziv
contribuie la dezvoltarea competențelor de comunicare și colaborare. Modelul omului echilibrat și
armonios contribuie la dezvoltarea competențelor de adaptare și învățare continuă.
Argumente
Modelul omului creativ și inovator este important deoarece contribuie la dezvoltarea societății.
Oamenii creativi și inovatori sunt cei care dezvoltă noi tehnologii, noi produse și noi idei. Aceștia
sunt cei care conduc progresul social și economic.
Modelul omului responsabil și implicat este important deoarece contribuie la crearea unei societăți
mai juste și mai echitabile. Oamenii responsabili și implicați sunt cei care se angajează să facă
lumea un loc mai bun. Aceștia sunt cei care luptă pentru drepturile omului, pentru protecția mediului
și pentru o societate mai incluzivă.
Modelul omului tolerant și incluziv este important deoarece contribuie la crearea unei societăți mai
pașnice și mai armonioase. Oamenii toleranți și incluzivii sunt cei care acceptă și respectă
diferențele. Aceștia sunt cei care promovează dialogul și înțelegerea între diferite culturi și grupuri
sociale.
Modelul omului echilibrat și armonios este important deoarece contribuie la dezvoltarea personală și
la bunăstarea mentală și fizică. Oamenii echilibrați și armonioși sunt cei care sunt capabili să facă
față stresului și provocărilor vieții. Aceștia sunt cei care sunt mai fericiți și mai sănătoși.
În concluzie, principalele modele umane contemporane sunt valoroase din perspectiva idealului
educaţional deoarece contribuie la dezvoltarea unor competențe importante pentru a face față
provocărilor societății moderne.

3. Ce relaţii există dintre idealul educaţional, scopurile şi

obiectivele educaţionale?

Idealul educaţional, scopurile şi obiectivele educaţionale sunt concepte interdependente care se

află într-o relaţie de interdependenţă.
Idealul educaţional este un model de personalitate pe care educaţia îl urmăreşte să-l formeze. Acesta
reprezintă o imagine ideală a omului pe care societatea o urmăreşte să o realizeze prin intermediul
educaţiei.
Scopurile educaţionale sunt obiectivele generale ale educaţiei, care exprimă finalitatea acesteia.
Scopurile educaţionale sunt de obicei formulate pe termen lung și se referă la formarea unor
competențe și atitudini generale.
Obiectivele educaţionale sunt obiectivele specifice ale educaţiei, care exprimă rezultatele concrete
care trebuie atinse la sfârșitul unui proces de învăţământ. Obiectivele educaţionale sunt de obicei
formulate pe termen scurt și se referă la formarea unor competențe și atitudini specifice.
Relaţia dintre idealul educaţional și scopurile educaţionale
Idealul educaţional reprezintă fundamentul scopurilor educaţionale. Scopurile educaţionale sunt
derivate din idealul educaţional. De exemplu, dacă idealul educaţional este acela de a forma un om
creativ și inovator, atunci scopul educaţiei va fi acela de a dezvolta competențele de gândire critică și
rezolvare de probleme.
Relaţia dintre scopurile educaţionale și obiectivele educaţionale
Scopurile educaţionale sunt subdivizate în obiective educaţionale. Obiectivele educaţionale sunt
concretizarea scopurilor educaţionale în termeni de competențe și atitudini specifice care trebuie
formate la elevi. De exemplu, dacă scopul educaţiei este acela de a dezvolta competențele de gândire
critică și rezolvare de probleme, atunci un obiectiv educaţional specific ar putea fi acela de a forma
capacitatea elevilor de a identifica și analiza o problemă, de a genera soluții alternative și de a
evalua soluțiile propuse.
Concluzie
Idealul educaţional, scopurile şi obiectivele educaţionale sunt concepte interdependente care se află
într-o relaţie de interdependenţă. Idealul educaţional reprezintă fundamentul scopurilor
educaţionale, iar scopurile educaţionale sunt subdivizate în obiective educaţionale.

4. Elucidați problematica finalităților educației. Faceţi un

„inventar” al marilor probleme ale lumii contemporane şi
încercaţi să găsiţi locul educaţiei în soluţionarea acestora.
Poate educaţia contribui la rezolvarea problemelor sociale?
Problematica finalităților educației
Finalitățile educației sunt obiectivele generale ale educației, care exprimă finalitatea acesteia.
Finalitățile educației sunt de obicei formulate pe termen lung și se referă la formarea unor
competențe și atitudini generale.
Finalitățile educației pot fi clasificate în două categorii principale:
Finalități generale, care se referă la dezvoltarea personalității individului, în toate dimensiunile sale:
intelectuală, morală, fizică și estetică.
Finalități specifice, care se referă la formarea unor competențe și atitudini specifice, necesare pentru
participarea la viața socială și profesională.
Inventarul marilor probleme ale lumii contemporane
Lumii contemporane îi sunt caracteristice o serie de probleme complexe, care au un impact
semnificativ asupra vieții oamenilor. Aceste probleme pot fi clasificate în mai multe categorii:
Probleme sociale, cum ar fi sărăcia, inegalitatea, discriminarea, violența, criminalitatea, poluarea,
schimbările climatice.
Probleme economice, cum ar fi criza economică, șomajul, instabilitatea financiară.
Probleme politice, cum ar fi războiul, terorismul, corupția.
Probleme de mediu, cum ar fi defrișarea, poluarea, schimbările climatice.
Locul educației în soluționarea problemelor sociale
Educația poate contribui la rezolvarea problemelor sociale prin dezvoltarea unor competențe și
atitudini care sunt esențiale pentru o societate justă și echitabilă. Aceste competențe și atitudini
includ:
Competențe de gândire critică și rezolvare de probleme, care sunt necesare pentru a înțelege și a
aborda problemele complexe.
Competențe de comunicare și colaborare, care sunt necesare pentru a lucra cu alții pentru a găsi
soluții.
Competențe de empatie și toleranță, care sunt necesare pentru a înțelege și a respecta punctele de
vedere ale celorlalți.
Competențe de participare civică, care sunt necesare pentru a se implica în procesul democratic.
De exemplu, educația poate contribui la rezolvarea problemei sărăciei prin dezvoltarea
competențelor necesare pentru a obține un loc de muncă bine plătit, pentru a gestiona resursele
financiare și pentru a antreprenoria. Educația poate contribui la rezolvarea problemei inegalității
prin dezvoltarea competențelor necesare pentru a participa la procesul democratic și pentru a
promova justiția socială. Educația poate contribui la rezolvarea problemei violenței prin dezvoltarea
competențelor necesare pentru a rezolva conflictele în mod nonviolent și pentru a promova dialogul
și înțelegerea.
Desigur, educația nu este singura soluție la problemele sociale. Cu toate acestea, este o
componentă esențială a unei strategii globale de dezvoltare durabilă. Prin educație, oamenii pot fi
ajutați să înțeleagă problemele care îi afectează și să găsească soluții pentru a le rezolva.

5. Apreciaţi puterea democraţiei autentice în realizarea

obiectivelor educaţionale.
Democrația autentică este un sistem politic care se bazează pe principiile egalității,
libertății și respectului pentru drepturile omului. Acest sistem politic oferă oportunități egale
pentru toți cetățenii de a participa la viața politică și de a-și exprima opiniile.

Democrația autentică are o putere semnificativă în realizarea obiectivelor educaționale.

Această putere se manifestă în următoarele moduri:

Democrația promovează libertatea de exprimare și de gândire. Aceste libertăți sunt

esențiale pentru învățare, deoarece permit elevilor să exploreze idei noi și să-și formeze
propriile opinii.

Democrația promovează egalitatea de șanse. Educația de calitate trebuie să fie accesibilă

tuturor, indiferent de statutul social sau economic. Democrația oferă oportunități egale
pentru toți copiii de a accesa educația, indiferent de originea lor.

Democrația promovează participarea civică. Educația trebuie să pregătească elevii pentru a

fi cetățeni responsabili și implicați. Democrația oferă elevilor oportunități de a învăța despre
procesul democratic și de a se implica în viața comunității.

Iată câteva exemple concrete ale modului în care democrația autentică poate contribui la
realizarea obiectivelor educaționale:

Într-o clasă democratică, elevii sunt încurajați să-și exprime opiniile și să participe la
discuții. Acest lucru îi ajută să-și dezvolte abilitățile de gândire critică și de rezolvare de
probleme.

Într-o școală democratică, elevii sunt implicați în luarea deciziilor care îi afectează. Acest
lucru îi ajută să-și dezvolte abilitățile de participare civică.

Într-o societate democratică, există acces egal la educație pentru toți copiii. Acest lucru îi
ajută pe toți copiii să aibă șanse egale de a reuși în viață.Desigur, democrația autentică nu
este singurul factor care contribuie la realizarea obiectivelor educaționale. Cu toate acestea,
este un factor esențial, deoarece oferă un cadru care permite educației să-și atingă
potențialul maxim.
7. Ce consideraţi că s-ar putea întreprinde (în plan politic şi
economic, în domeniul culturii, mass-mediei etc.) pentru ca
societatea în ansamblul ei să devină educativă? Schiţaţi un
posibil program de acţiune.
O societate educativă este o societate în care învățarea este valorizată și promovată în toate
aspectele vieții. Aceasta este o societate în care oamenii sunt încurajați să gândească critic, să fie
creativi și să se implice în comunitate.
În plan politic și economic, se pot întreprinde următoarele măsuri pentru a promova o societate
educativă:
Investiții în educație: Guvernele trebuie să investească în educație, pentru a asigura accesul tuturor
la o educație de calitate. Acest lucru ar putea include creșterea finanțării pentru școli, extinderea
accesului la educație timpurie și dezvoltarea de programe de învățare continuă pentru adulți.
Promovarea egalității de șanse: Guvernele trebuie să promoveze egalitatea de șanse în educație,
pentru a asigura faptul că toți copiii au șanse egale de a reuși. Acest lucru ar putea include măsuri
pentru a reduce sărăcia, a combate discriminarea și a sprijini copiii din medii defavorizate.
Creșterea participării civice: Guvernele trebuie să încurajeze participarea civică, pentru a implica
oamenii în procesul democratic. Acest lucru ar putea include măsuri pentru a promova educația
civică, a facilita accesul la informații și a crea spații pentru dialog și participare.
În domeniul culturii, se pot întreprinde următoarele măsuri pentru a promova o societate
educativă:
Promovarea diversității culturale: Societățile educative sunt societăți care valorizează diversitatea
culturală. Acest lucru ar putea include măsuri pentru a promova educația interculturală, a proteja
patrimoniul cultural și a încuraja dialogul între diferite culturi.
Promovarea creativității: Creativitatea este o abilitate esențială pentru o societate educativă. Acest
lucru ar putea include măsuri pentru a promova educația artistică, a încuraja experimentarea și a
susține artiștii și creatorii de conținut.
În domeniul mass-mediei, se pot întreprinde următoarele măsuri pentru a promova o societate
educativă:
Promovarea jurnalismului de calitate: Jurnalistul de calitate este un educator care informează
publicul și îi ajută să înțeleagă lumea înconjurătoare. Acest lucru ar putea include măsuri pentru a
sprijini jurnalismul independent, a educa publicul despre media și a promova standarde etice în
jurnalism.
Promovarea educației mediatice: Educația mediatică este esențială pentru a ajuta oamenii să
înțeleagă cum funcționează mass-media și să evalueze informațiile pe care le primesc. Acest lucru ar
putea include măsuri pentru a include educația mediatică în curriculumul școlar și pentru a oferi
programe de educație mediatică pentru adulți.
Un posibil program de acțiune pentru o societate educativă ar putea include următoarele elemente:
O strategie națională pentru educație: Această strategie ar trebui să stabilească obiective clare
pentru educație și să identifice măsurile necesare pentru a le atinge.
O lege a educației: Această lege ar trebui să garanteze accesul tuturor la o educație de calitate,
indiferent de statutul lor social sau economic.
Un sistem de învățământ centrat pe elev: Acest sistem ar trebui să fie centrat pe nevoile și interesele
elevilor, pentru a le permite să învețe și să se dezvolte la potențialul lor maxim.
O cultură a învățării: Această cultură ar trebui să promoveze învățarea în toate aspectele vieții, atât
în interiorul, cât și în exteriorul școlii.

8. De ce depinde formularea scopurilor educaţionale? Explicați

în ce constă utilitatea practică a obiectivelor educaționale.
Formularea scopurilor educaţionale depinde de o serie de factori, inclusiv:
Idealul educativ: Scopurile educaţionale sunt derivate din idealul educativ, care reprezintă o
imagine ideală a omului pe care societatea o urmăreşte să o realizeze prin intermediul educaţiei.
Cercetările în domeniul educaţiei: Cercetările în domeniul educaţiei pot oferi informaţii importante
despre ceea ce este important să se învețe și despre cele mai eficiente modalități de învățare.
Nevoile societăţii: Societatea are nevoie de oameni care să fie capabili să se adapteze la schimbările
rapide și să contribuie la dezvoltarea acesteia.
Nevoile elevilor: Elevii au nevoi și interese diferite, care trebuie luate în considerare la formularea
scopurilor educaţionale.
Utilitatea practică a obiectivelor educaţionale constă în următoarele:
Orientarea procesului de învăţământ: Obiectivele educaţionale orientează procesul de învăţământ,
oferind cadrul pentru planificarea și implementarea acestuia.
Evaluarea rezultatelor învăţământului: Obiectivele educaţionale sunt esențiale pentru evaluarea
rezultatelor învăţământului, deoarece oferă criterii pentru măsurarea progresului elevilor.
Comunicarea cu părţile interesate: Obiectivele educaţionale pot fi folosite pentru a comunica cu
părinții, comunitatea și alte părţi interesate, pentru a le informa despre ceea ce se urmărește să se
realizeze prin educaţie.
Iată câteva exemple concrete ale utilității practice a obiectivelor educaţionale:
Un profesor care predă o lecție despre Revoluția Franceză poate stabili ca obiectiv ca elevii să fie
capabili să identifice cauzele și consecințele revoluției. Acest obiectiv orientează procesul de
învățământ, oferind cadrul pentru planificarea și implementarea lecției. La sfârșitul lecției,
profesorul poate evalua dacă elevii au atins acest obiectiv, solicitându-le să identifice cauzele și
consecințele revoluției.
O școală poate stabili ca obiectiv ca toți elevii să fie capabili să scrie un eseu argumentativ. Acest
obiectiv poate fi folosit pentru a comunica cu părinții și comunitatea, pentru a le informa despre ceea
ce se urmărește să se realizeze prin educaţie.
În concluzie, formularea scopurilor educaţionale este o sarcină importantă, care trebuie realizată cu
atenție, ținând cont de o serie de factori. Obiectivele educaţionale bine formulate pot contribui la
îmbunătățirea calității educației și la asigurarea faptului că educaţia răspunde nevoilor societăţii.
9. Redactaţi obiectivele operaţionale propuse, explicaţi greşelile
şi elaboraţi alte obiective operaţionale:
- familiarizarea elevilor cu opera literară a lui M. Eminescu;
- să demonstreze înţelegere a conceptului de atom;
- respectarea normelor literare în vorbire;
- să comenteze poezia; să verific cunoştinţele;să motivez elevii
pentru activitate;
- să valorifice cunoştinţele teoretice în practică
Obiectivele operaţionale propuse
Familiarizarea elevilor cu opera literară a lui M. Eminescu
Acest obiectiv este prea general și nu specifică ce anume trebuie să învețe elevii despre opera lui
Eminescu. De exemplu, obiectivele operaţionale ar putea fi următoarele:
Elevii vor identifica temele principale ale operei lui Eminescu.
Elevii vor analiza stilul literar al lui Eminescu.
Elevii vor compara operele lui Eminescu cu operele altor scriitori români.
Să demonstreze înţelegere a conceptului de atom
Acest obiectiv este, de asemenea, prea general. De exemplu, obiectivele operaţionale ar putea fi
următoarele:
Elevii vor defini atomul și vor enumera părțile sale componente.
Elevii vor explica cum se formează atomii.
Elevii vor aplica conceptul de atom pentru a explica proprietățile materiei.
Respectarea normelor literare în vorbire
Acest obiectiv este corect formulat. El este specific, măsurabil, realizabil, relevant și în termeni de
timp.
Să comenteze poezia
Acest obiectiv este prea general. De exemplu, obiectivele operaţionale ar putea fi următoarele:
Elevii vor identifica tema poeziei.
Elevii vor analiza imaginile poetice ale poeziei.
Elevii vor interpreta mesajul poeziei.
Să verific cunoştinţele
Acest obiectiv este, de asemenea, prea general. De exemplu, obiectivele operaţionale ar putea fi
următoarele:
Elevii vor rezolva un test cu întrebări despre subiectul studiat.
Elevii vor participa la o discuție despre subiectul studiat.
Elevii vor crea un produs care să demonstreze cunoștințele lor despre subiectul studiat.
Să motivez elevii pentru activitate
Acest obiectiv este corect formulat. El este specific, măsurabil, realizabil, relevant și în termeni de
timp.
Să valorifice cunoştinţele teoretice în practică
Acest obiectiv este prea general. De exemplu, obiectivele operaţionale ar putea fi următoarele:
Elevii vor aplica cunoștințele teoretice despre atom pentru a crea un model al atomului.
Elevii vor aplica cunoștințele teoretice despre poezie pentru a crea un poem propriu.
Alte obiective operaţionale
Iată câteva alte obiective operaţionale care ar putea fi propuse:
Elevii vor identifica asemănările și diferențele dintre operele lui Eminescu și ale altor scriitori
români.
Elevii vor explica cum se pot aplica cunoștințele despre atomi pentru a dezvolta noi tehnologii.
Elevii vor crea o pagină de internet care să prezinte opera lui Eminescu.
Elevii vor organiza o dezbatere despre tema unei poezii a lui Eminescu.
Aceste obiective operaţionale sunt specifice, măsurabile, realizabile, relevante și în termeni de timp.
Ele sunt, de asemenea, adecvate pentru nivelul de dezvoltare al elevilor.

10. Caracterizaţi niveluri și categorii de finalități ale educației.

Nivelurile finalităților educației se referă la gradul de generalitate al acestora. În funcție de acest
criteriu, finalitățile educației pot fi clasificate în două categorii:
Finalități de maximă generalitate, care se referă la dezvoltarea personalității individului în toate
dimensiunile sale: intelectuală, morală, fizică și estetică. Aceste finalități sunt denumite și ideal
educativ.
Finalități de generalitate intermediară, care se referă la formarea unor competențe și atitudini
specifice, necesare pentru participarea la viața socială și profesională. Aceste finalități sunt
denumite și scopuri educaționale.
Categoriile finalităților educației se referă la domeniul în care se referă aceste finalități. În funcție de
acest criteriu, finalitățile educației pot fi clasificate în următoarele categorii:
Finalități cognitive, care se referă la dezvoltarea cunoștințelor și competențelor intelectuale.
Finalități afective, care se referă la dezvoltarea sentimentelor, atitudinilor și valorilor.
Finalități psihomotorii, care se referă la dezvoltarea abilităților fizice și psihomotorii.
Finalități civice, care se referă la dezvoltarea abilităților de participare civică.
Finalități profesionale, care se referă la dezvoltarea abilităților necesare pentru ocuparea unui loc
de muncă.
Exemple de finalități ale educației
Finalități de maximă generalitate:
Formarea unei personalități autonome, responsabile și creative.
Dezvoltarea gândirii critice și a capacității de rezolvare de probleme.
Dezvoltarea respectului pentru diversitate și pentru drepturile omului.
Finalități de generalitate intermediară:
Însușirea cunoștințelor de bază din diferite domenii ale științei, culturii și artei.
Dezvoltarea abilităților de comunicare și colaborare.
Formarea abilităților de muncă în echipă și de gestionare a timpului.
Importanța finalităților educației
Finalitățile educației sunt importante deoarece ele orientează procesul de învățământ și oferă un
cadru pentru evaluarea rezultatelor învățării. De asemenea, finalitățile educației ajută la asigurarea
faptului că educația răspunde nevoilor societății.

11. Comentaţi interacţiunea dintre finalitățile macrostructurale și

microstructurale.
Finalitățile macrostructurale sunt finalitățile educației la nivel de sistem, adică cele care sunt
stabilite de către factorii decizionali din educație, cum ar fi autoritățile publice, organizațiile
profesionale sau organizațiile societății civile. Aceste finalități sunt de obicei formulate în termeni
generali și sunt orientate spre dezvoltarea societății în ansamblul său.
Finalitățile microstructurale sunt finalitățile educației la nivel de instituție, adică cele care sunt
stabilite de către cadrele didactice și de către conducerea școlii. Aceste finalități sunt de obicei
formulate în termeni mai specifici și sunt orientate spre dezvoltarea elevilor.
Interacțiunea dintre finalitățile macrostructurale și microstructurale este esențială pentru realizarea
obiectivelor educației. Finalitățile macrostructurale oferă un cadru general pentru educație, în timp
ce finalitățile microstructurale asigură o adaptare a educației la nevoile specifice ale elevilor și ale
comunității.
În mod concret, interacțiunea dintre aceste două tipuri de finalități se manifestă în următoarele
moduri:
Finalitățile macrostructurale influențează finalitățile microstructurale. De exemplu, dacă o finalitate
macrostructurală este dezvoltarea gândirii critice, atunci finalitățile microstructurale ar trebui să se
concentreze pe dezvoltarea unor activități și strategii de învățare care să promoveze dezvoltarea
gândirii critice.
Finalitățile microstructurale pot contribui la realizarea finalităților macrostructurale. De exemplu,
dacă finalitățile microstructurale se concentrează pe dezvoltarea abilităților de comunicare și
colaborare, atunci acestea pot contribui la realizarea finalității macrostructurale a dezvoltării
cetățenilor responsabili și implicați în viața comunității.
În concluzie, interacțiunea dintre finalitățile macrostructurale și microstructurale este esențială
pentru realizarea obiectivelor educației. Această interacțiune se manifestă în moduri diferite, dar
scopul său principal este de a asigura o educație de calitate, care să răspundă nevoilor elevilor și ale
societății.