Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Pedagogică de stat ,,Ion Creangă,,din Chișinău.

Culturile neolitice mijlociu și tîrziu Hamangia și Gumelnița.

A realizat: Botnarenco Eugenia

Grupa :104 Istorie și Geografia
A verificat: Musteață Sergiu
Aria de răspândire culturii Hamangia
Încadrarea cronologică
• Cultura Hamangia este încadrată cronologic în mileniul IV-II î.Hr., fiind împărțită
în două faze principale:
• Faza timpurie (4500-3500 î.Hr.) este caracterizată prin ceramică pictată în culori
vii, cu motive geometrice și antropomorfe. Așezările erau de obicei situate pe terase
naturale sau artificiale.
• Faza târzie (3500-2500 î.Hr.) este caracterizată prin ceramică pictată în culori mai
închise, cu motive geometrice și antropomorfe. Așezările erau de obicei mai mari și
mai complexe.
• Atît prezenţa protoneoliticului aceramic de la noi, cît şi neoliticul vechi cu
ceramică, în speţă cultura Hamangia, Criş-Starcevo şi Dudeşti,
Urme de construcții/Rămășițe de locuințe
Stratigrafia unui bordei
Urme de construcții
• Cultura Hamangia reprezintă, aşa cum s-a văzut, cea mai veche cultură
neolitică de pe teritoriul României, cultură în al cărei conţinut a existat
ceramică.
Obiecte de podoaba
Vestigiii
Vase din ceramică
Unelte.
Unelte de muncă
 Pasaportul Culturii Hamangia
Perioadă: Mileniul IV-II î.Hr.
• Locație: Dobrogea, România,nordul Bulgariei
• Caracteristici:
• Așezări: Așezările culturii Hamangia erau de obicei situate pe terase naturale sau artificiale. Casele erau de obicei construite din chirpici și acoperite cu stuf sau
paie.
• Economie: Cultura Hamangia se baza pe agricultură și creșterea animalelor. Principalele culturi cultivate erau grâul, orzul și legumele. Animalele domesticite erau
oile, caprele, porcii și bovinele.
• Arte și meșteșuguri: Cultura Hamangia a fost o cultură cu un nivel ridicat de dezvoltare culturală. Ceramica Hamangia este una dintre cele mai elaborate din
Europa neolitică. De asemenea, cultura Hamangia a fost cunoscută pentru sculptura sa în piatră și os, precum și pentru bijuteriile sale.
• Societate: Cultura Hamangia era o societate complexă, cu o ierarhie socială bine definită.
• Descoperiri importante:
• Gânditorul de la Hamangia, o figurină antropomorfă de lut ars, reprezentând un bărbat așezat pe un scăunel, cu brațele încrucișate pe piept. Figurina este
considerată a fi una dintre capodoperele artei neolitice.
• Așezarea Hamangia-Dealul Gării, o așezare mare și complexă, cu o suprafață de peste 100 de hectare. Așezarea a fost locuită de peste 10.000 de oameni.
• Sanctuarul Hamangia-Dealul Gării, un sanctuar neolitic situat în apropierea așezării Hamangia-Dealul Gării. Sanctuarul a fost folosit pentru ritualuri religioase.
• Importanță:Cultura Hamangia este considerată a fi o cultură de mare importanță. Este o cultură complexă, cu o ceramică unică și o serie de caracteristici
distinctive. Cultura Hamangia a avut o influență importantă asupra dezvoltării culturii europene.
• Note:Cultura Hamangia este împărțită în două faze principale:
• Faza timpurie (4500-3500 î.Hr.)
• Faza târzie (3500-2500 î.Hr.)
• Cultura Hamangia a fost succedată de cultura Cucuteni-Tripolie, care a înflorit în prima jumătate a mileniului IV î.Hr.
Surse biografice folosite pentru cultura
Hamangia
• file:///C:/Users/PC/Downloads/berciu_cultura-hamangia_1966.pdf
Aria de răspândire a culturii Gumelnița
Aria de răspândire: România,
regiunile Oltenia, Muntenia și
Dobrogea
Aria de răspândire a culturii
cuprinde Muntenia (pe locul
fostei culturi Boian[1]),
Dobrogea (pe teritoriul ocupat
înainte de cultura Hamangia),
precum și Bugeacul. Spre sud
ocupă majoritatea Bulgariei,
atât la nord cât și la sud de
Balcani (cunoscută fiind sub
numele de Kocadermen-
Karanovo VI), ajungând până
la Marea Egee în nordul
Greciei.
Cronologie
Cronologia absolută, asupra căreia se mai discută încă, potrivit ultimelor
date recalibrate, situează această cultură în limitele ultimei jumătăţi a
mileniului V a.Chr. şi poate şi la zorile mileniului IV a.Chr.
Urme de constructie

Măgura ,Oltenița
Reconstrucții ale unei locuințe cu 1-2 încăperi
 Sat neolitic

sat neolitic în Drăgănești-Olt, vechi de 4.500 de ani și unic în Europa. Așezarea a fost reconstruită în mărime naturală în incinta Muzeului Câmpiei
Boianului - un parc în aer liber. Șase bordeie în mărime naturală au fost amenajate pe un teren împrejmuit cu un șanț de apărare și un gard de
nuiele împletite. Intrarea se face pe un pod de lemn. Satul neolitic este chiar în centrul orașului Drăgănești-Olt. Bordeiele sunt mici, pentru că
oamenii de la acea vreme nu depășeau 1,60 metri, iar lângă acestea a fost construit și un mormânt specific culturii Gumelnița.
Plastica antropomorfă
Plastica Idol
Plastica zoomorfă

Deşi mai puţin studiată plastica zoomorfă

gumelniţeană se remarcă prin aceeaşi
diversitate tipologică. Cu toate că
majoritatea reprezentărilor sunt extrem
de schematizate, anumite piese sunt
modelate într-o manieră extrem de
realistă.
Necropola
• Cea mai mare
necropolă
gumelniţeană de pe
teritoriul ţării noastre
este cea de la Vărăşti
– Grădiştea Ulmilor
Descoperiri funerare
aparţinând culturii
Gumelniţa (pe teritoriul Planul general al săpăturilor de
României). la Vărăşti - Grădiştea Ulmilor
 Pașaportul Culturii Gumelnița
• Perioada cronologică: mileniul V-IV î.Hr.
• Aria de răspândire: România, regiunile Oltenia, Muntenia și Dobrogea
• Caracteristici distinctive:
• Așezări sedentare, situate pe terase naturale sau artificiale.
• Economie bazată pe agricultură și creșterea animalelor.
• Arte și meșteșuguri dezvoltate, inclusiv ceramică, sculptură în piatră și os, și bijuterii.
• Așezări mici, cu o populație de aproximativ 100-200 de oameni.
• Ceramica pictată, cu motive geometrice și figuri antropomorfe și zoomorfe.
• Pietre de sacrificiu, folosite în ritualuri religioase.
• Ceramica pictată, cu motive mai complexe și realiste.
• Sculptură în piatră, inclusiv statui antropomorfe și zoomorfe.
• Importanță
• Cultura Gumelnița este considerată a fi o cultură de mare importanță. Această cultură a fost o cultură complexă, cu o ceramică unică și o serie de caracteristici distinctive. Cultura Gumelnița a avut o influență
importantă asupra dezvoltării culturii europene.
• Exemple de situri arheologice:
• Gumelnița (Oltenia)
• Sultana-Malu Roșu (Muntenia)
• Vărăști-Grădiștea Ulmilor (Muntenia)
• Căscioarele-Ostrovel (Dobrogea)
• Cercetători importanți:
• Vasile Pârvan
• Vasile Milota
• Vasile Daicoviciu
• Mihai Berciu
 Surse biografice folosite pentru cultura
Gumelnița
• https://muzeulgumelnita.ro/images/gumelnita.html
• http://www.cimec.ro/arheologie/gumelnita/cd/default.htm
• https://muzeulgumelnita.ro/santiere-arheologice/magura-gumelnita
• mec.ro/arheologie/gumelnita/cd/default.htm