Dezvoltare [colar\ `n comunit\]i cu romi –

{anse egale pentru copiii romi prin educa]ie

Monitorizarea
progresului
`n interven]iile
de remediere
a dificult\]ilor de citit - scris

Gabriela Lemeni

ü
C ORINT
Bucure[ti, 2000
Proiectul Dezvoltare [colar\ în comunit\]i cu romi – {anse egale pentru copiii romi prin educa]ie
este dezvoltat prin cooperarea dintre:
- Centrul Educa]ia 2000+ (CEDU, România), organiza]ie membr\ a Soros Open Network
- Institutul Na]ional de Dezvoltare a Curriculum-ului SLO (Olanda)

Ghidul Monitorizarea progresului `n interven]iile de remediere a dificult\]ilor de citit - scris este elaborat în
cadrul acestui proiect.
Copyright © 2000: - Centrul Educa]ia 2000+ CEDU (România)
- Institutul Na]ional de Dezvoltare a Curriculum-ului SLO (Olanda)
Lucrarea este publicat\ în cadrul proiectului: CEDU Dezvoltare [colar\ în comunit\]i cu romi
MATRA {anse egale pentru copiii romi prin educa]ie
Finan]are: - CEDU
- Ministerul Afacerilor Externe Olanda - Programul MATRA

Coordonatori proiect: - C\t\lina Ulrich (CEDU)

- Jenne van der Velde (SLO)

Referent [tiin]ific: Ecaterina Vr\sma[

The project School Development in Roma Communities - Equal Opportunities for Roma Children through
School and School-related Activities is carried out in co-operation between:
- Center Education 2000+ (CEDU, Romania) Member of the Soros Open Network
- National Institute for Curriculum Development (SLO, The Netherlands)

The guide Progress monitoring in remedial teaching for primary school children with reading and writing
disabilities is developed in the framework of this project.
Copyright © 2000: - Center Education 2000+ CEDU (Romania)
- SLO, National Institute for Curriculum Development (The Netherlands)
Book issued under: - CEDU project School Development in Roma communities
- MATRA project Equal Opportunities for Roma Children through School
and School-related Activities
Financing: - CEDU
- MATRA - programme of the Ministry of Foreign Affairs, The Netherlands

Project coordinators: - C\t\lina Ulrich (CEDU)

- Jenne van der Velde (SLO)

Coperta: Eugen Gustea

Prezentarea grafic\: Walter Riess
Procesare computerizat\: Andreea Apostol

ISBN: 973-653-117-1

Tiparul executat la: S.C. UNIVERSUL S.A. - Bucure[ti

CUPRINS

INTRODUCERE 5
Structura ghidului 6
PARTEA I
I. CE PRESUPUNE MONITORIZAREA PROGRESULUI
~N DOBÂNDIREA COMPETEN}EI DE SCRIS - CITIT 8
1. CE SE EVALUEAZ| 9
2. CUM SE EVALUEAZ| 10
a. Durata evalu\rilor 10
b. Frecven]a evalu\rilor 11
c. Modalitatea de aplicare a testelor [i de calcul al scorului 11
3. CUM SE UTILIZEAZ| DATELE OB}INUTE ~N PROCESUL DE MONITORIZARE 12
a. ~nregistrarea rezultatelor 12
b. Evaluarea [i interpretarea rezultatelor monitoriz\rii 13
II. REZOLVAREA PROBLEMELOR DE SCRIS - CITIT
PRIN INTERVEN}II DE REMEDIERE 16
III. MONITORIZAREA PROGRESULUI ~N CADRUL INTERVEN}IILOR
DE REMEDIERE A DIFICULT|}ILOR DE SCRIS - CITIT 17
1. IDENTIFICAREA PROBLEMEI 18
2. INVESTIGAREA APROFUNDAT| A PROBLEMEI 20
3. CONTURAREA SOLU}IILOR POSIBILE
LA PROBLEMA DE CITIRE SPECIFIC| A ELEVULUI 21
a. Stabilirea obiectivelor 21
b. Alegerea con]inutului activit\]ilor de remediere 22
4. EVALUAREA SOLU}IEI ADOPTATE 23
5. ~NCHEIEREA PROCESULUI DE REZOLVARE A PROBLEMEI 25
IV. DE CE SE MONITORIZEAZ| PROGRESUL ELEVILOR? 26
ANEXE 31
PARTEA A II-A
I. TEST DE EVALUARE A NIVELULUI DE AUTOMATIZARE A CITITULUI 32
TESTUL DE TREI MINUTE 32
INTRODUCERE 32
1. DESCRIEREA TESTULUI 33
2. APLICAREA TESTULUI 33
a. Momentele aplic\rii testului 33
b. Instruc]iuni generale de aplicare a testului 34
c. Materiale necesare 34
d. Instruc]iuni legate de test 34
e. Calculul scorului 35
3. PRELUCRAREA {I INTERPRETAREA DATELOR 37
a. Monitorizarea clasei 37
b. Monitorizarea elevului 38
c. Interpretarea rezultatelor 39
d. Analiza comportamentului de citire 40
ANEXE 41
II. PROBE DE INVESTIGARE A ACHIZI}IILOR PRELIMINARE
ALE CITITULUI {I SCRISULUI 63
PROBA DE RECUNOA{TERE A GRAFEMELOR 63
1. CUI SE ADRESEAZ| PROBA DE RECUNOA{TERE A GRAFEMELOR? 63
2. MODALITATEA DE ADMINISTRARE 64
a. Instruc]iuni generale 64
b. Materiale necesare 64
c. Instruc]iunea 64
d. Testarea propriu-zis\ 64
3. ~NREGISTRAREA REZULTATELOR 64
4. INTERPRETAREA REZULTATELOR 65
a. Stabilirea nivelului de cunoa[tere
a coresponden]ei fonem-grafem 65
b. Stabilirea gradului de automatizare
a coresponden]ei fonem-grafem 65
5. CÂTEVA SUGESTII PENTRU INTERVEN}II DE REMEDIERE 66
PROBA DE SINTEZ| AUDITIV| 67
1. CUI SE ADRESEAZ| PROBA DE SINTEZ| AUDITIV|? 67
2. MODALITATEA DE ADMINISTRARE 67
a. Materiale necesare 67
b. Instruc]iunea 67
c. Testarea propriu-zis\ 68
3. ~NREGISTRAREA REZULTATELOR 68
4. CÂTEVA SUGESTII PENTRU INTERVEN}II DE REMEDIERE 69
ANEXE 70
INTRODUCERE

Cititul [i scrisul reprezint\, `n societatea informa]ional\ `n care tr\im, reale imperative cul-
turale. Succesul `n via]\, la [coal\ sau `ntr-o anumit\ ocupa]ie, achizi]ia valorilor societ\]ii
sunt dependente de aceste competen]e. Cu toate acestea, mul]i copii `ntâmpin\ `nc\ difi-
cult\]i de scris - citit, iar acestea pot avea un impact negativ asupra performan]elor [colare
[i, ulterior, ocupa]ionale.
Copiii proveni]i din medii socio-economice defavorizate prezint\ un risc crescut `n apari]ia
dificult\]ilor de scris - citit. Este cazul multor copii romi. Cauze frecvente ale deficien]elor de
scris - citit pe care le `ntâlnim la ace[ti copii sunt legate de lipsa experien]elor de interac]iune
verbal\ stimulativ\, accesul redus la surse multiple de informare, lipsa posibilit\]ilor finan-
ciare pentru achizi]ionarea de c\r]i [i realizarea unei biblioteci proprii, deseori datorit\ anal-
fabetismului p\rin]ilor [i dezinteresului acestora pentru `nv\]area [colar\.
Ace[ti copii au, ca urmare, un vocabular s\rac [i neexersat, cuno[tin]e generale minime,
ceea ce reduce capacitatea lor de a `n]elege textele scrise [i de a `nv\]a pe baza acestora.
Mai mult, `ntrucât sarcinile [colare se bazeaz\, `n cea mai mare parte, pe competen]ele
de scris - citit, deficien]ele din acest domeniu se repercuteaz\ [i asupra celorlalte obiecte de
`nv\]\mânt, rezultatul fiind o demotivare a elevilor pentru [coal\ [i, `n cazuri mai grave,
chiar abandonul [colar.
Identificate corect, dificult\]ile de scris - citit pot fi `nl\turate fie prin activit\]i de suport,
pe care `nv\]\torul le gânde[te [i le aplic\ la clas\, fie prin interven]ii de remediere,
desf\[urate dup\ un program individualizat / personalizat [i sistematizat, eventual `n afara
programului sau `n grupe special constituite. Evaluarea sistematic\ a performan]elor de scris -
citit ale elevilor `ntr-un sistem de monitorizare a progresului `nregistrat permite identificarea
la timp a dificult\]ilor pe care le `ntâmpin\ elevii `n acest domeniu de competen]e.
Principala problem\ cu care se confrunt\ cadrele didactice este lipsa unei metodologii
specifice [i a unor instrumente de evaluare viabile, care s\ le permit\ monitorizarea pro-
gresului elevilor `n domeniul scris - citit [i luarea unor decizii optime de interven]ie.
Prin acest ghid `ncerc\m s\ suplinim un astfel de neajuns [i s\ oferim cadrelor didactice
o metodologie, fundamentat\ teoretic [i practic, [i un instrumentar de evaluare care s\ le
permit\:
l s\ urm\reasc\ sistematic – s\ monitorizeze – evolu]ia elevilor `n dobândirea compe-
ten]ei de citire;
l s\ identifice [i s\ delimiteze cât mai precis problemele de citire ale elevilor;
l s\ conceap\ activit\]i de remediere adaptate necesit\]ilor educa]ionale reale ale
elevilor, pornind de la datele concrete oferite de probele de evaluare;
l s\ ia decizii optime de modificare, continuare sau `ntrerupere a interven]iilor proprii
propuse pentru rezolvarea problemelor de scris - citit `ntâmpinate de copii.

5
 Structura ghidului

Acest ghid se adreseaz\ cadrelor didactice, `n special `nv\]\tori, care realizeaz\ activit\]i
de remediere a problemelor de scris - citit ale copiilor [i are `n componen]a sa dou\ p\r]i.
~n prima parte este prezentat procesul de monitorizare a progresului `n citire [i modali-
tatea de utilizare a informa]iilor oferite de test\rile repetate din procesul de monitorizare
pentru adaptarea activit\]ilor de remediere la necesit\]ile specifice pe care le au copiii cu
probleme `n domeniul scris - citit. Sunt prezentate deciziile pe care trebuie s\ le ia `nv\]\torii
pentru a asigura reu[ita interven]iilor de remediere. Dintre aceste decizii, unele sunt speci-
fice procesului de monitorizare: ce se evalueaz\, cum se evalueaz\ [i cum se utilizeaz\ rezul-
tatele ob]inute prin monitorizarea progresului elevilor. Alte decizii sunt legate de specificul
interven]iei de remediere a dificult\]ilor de scris - citit privit\ ca o „rezolvare de probleme“.
Pornim de la ideea c\ prin interven]ia de remediere a dificult\]ilor de scris - citit se `ncearc\
g\sirea unor solu]ii viabile la necesit\]ile educa]ionale specifice ale elevilor cu dificult\]i `n
aceast\ sfer\ de competen]e, adic\ se `ncearc\ rezolvarea unei probleme specifice. Prin
urmare, activitatea de remediere presupune parcurgerea a cinci etape succesive – identifi-
carea problemei, investigarea problemei, explorarea solu]iilor posibile, evaluarea solu]iei
adoptate, solu]ionarea problemei – `n care deciziile pe care le ia `nv\]\torul `n fiecare din
aceste etape influen]eaz\ `ntregul proces de remediere. Descrierea procesului de remediere
este `nso]it\ de prezentarea a dou\ cazuri relevante pentru acest proces.
A doua parte cuprinde instrumentele de evaluare pe care le propunem pentru utilizare
`n procesul de monitorizare, respectiv:
Testul de Trei Minute, elaborat dup\ principiile unui test de evaluare a fluen]ei `n citire;
la baza acestuia a stat „Drie Minuten Toets“ elaborat de CITO – Institutul Na]ional de
Evaluare Academic\ din Olanda. Testul de Trei Minute este `nso]it de prezentarea modului
de utilizare a acestui test, `n care sunt descrise: scopul pentru care se utilizeaz\, modalitatea
de aplicare a testului [i modalitatea de interpretare a rezultatelor ob]inute.
Proba de Recunoa[tere a Grafemelor [i Proba de Sintez\ Auditiv\, probe de evaluare a
achizi]iilor preliminare necesare pentru dobândirea cititului [i scrisului. Prima vizeaz\ capa-
citatea de discriminare fonetic\, iar cea de-a doua evalueaz\ capacitatea de a realiza cores-
ponden]a fonem - grafem.

6
 PARTEA I

I. CE PRESUPUNE MONITORIZAREA PROGRESULUI

~N DOBÂNDIREA COMPETEN}EI DE SCRIS - CITIT

II. REZOLVAREA PROBLEMELOR DE SCRIS - CITIT

PRIN INTERVEN}II DE REMEDIERE

III. MONITORIZAREA PROGRESULUI

~N CADRUL INTERVEN}IILOR DE REMEDIERE
A DIFICULT|}ILOR DE SCRIS - CITIT

IV. DE CE SE MONITORIZEAZ| PROGRESUL ELEVILOR?

7
 I.
CE PRESUPUNE MONITORIZAREA PROGRESULUI
~N DOBÂNDIREA COMPETEN}EI DE SCRIS-CITIT

Scrisul [i cititul sunt competen]e extrem de complexe. Cititul, spre exemplu, presupune,
pe de o parte, capacitatea de a decodifica un text scris, adic\ a recunoa[te [i a reproduce
verbal cuvintele, [i, pe de alt\ parte, comprehensiunea / `n]elegerea textului citit, reprezen-
tând capacitatea de a desprinde semnifica]ia cuvântului [i sensul / mesajul pe care `l tran-
smite textul. Scrisul, de asemenea, presupune atât transcrierea corect\ a [irurilor de sunete
(cuvintele [i propozi]iile gândite) `n [iruri de litere (cuvintele [i propozi]iile scrise), cât [i com-
pozi]ia, capacitatea de exprimare `n scris a ideilor.
Dobândirea scrisului [i cititului este, prin urmare, un proces `ndelungat, de achizi]ie con-
structiv\, `n care un rol foarte important `l are exerci]iul. Prin exerci]iu, scrisul [i cititul se
automatizeaz\ (se realizeaz\ cu efort intelectual tot mai mic [i se permite astfel lucrul /
operarea la un nivel superior, respectiv cu sensul textului), devenind deprinderi de baz\ [i
instrumente cognitive extrem de utile `n achizi]ia de cuno[tin]e.
Informa]iile legate de evolu]ia elevilor `n dobândirea competen]elor de scris - citit [i a
nivelului de automatizare atins `n domeniul acestor competen]e se ob]in prin procesul de
monitorizare a progresului. ~nv\]\torii pot utiliza informa]iile ob]inute `n cadrul acestui pro-
ces pentru luarea unor decizii educa]ionale optime [i construirea unor interven]ii
educa]ionale adaptate la necesit\]ile reale ale elevilor. Altfel spus, `nv\]\torii vor putea g\si
metodele cele mai bune prin care s\-i `nve]e pe elevi scrisul [i cititul, dac\ vor urm\ri
evolu]ia performan]elor acestora pe parcursul diverselor tipuri de activit\]i de `nv\]are pe
care le utilizeaz\. Cele care aduc progresul elevilor sunt cu siguran]\ cele potrivite pentru
`nv\]area `n domeniul scris - cititului [i prin urmare ele vor trebui utilizate pe parcursul inter-
ven]iei educa]ionale.

Monitorizarea progresului elevilor în dobândirea competen]elor de scris - citit este

un proces de evaluare [i înregistrare sistematic\ de c\tre înv\]\tor a performan]elor
de scris - citit pe care le ob]in elevii, cu scopul de a urm\ri evolu]ia lor spre atin-
gerea obiectivelor propuse.

Pentru ca monitorizarea progresului s\ aib\ eficien]a dorit\ `n proiectarea activit\]ilor

educa]ionale este important ca `nainte de demararea procesului de monitorizare s\ decidem
asupra urm\toarelor componente:

8
 l Ce se evalueaz\ – ce indicator folosim pentru alegerea sau elaborarea probei
prin care vom evalua competen]a de scris - citit.
l Cum se evalueaz\ – ce procedur\ de evaluare alegem (durata, frecven]a,
modalitatea de aplicarea a probelor concepute).
l Cum se utilizeaz\ datele – cum vom folosi rezultatele ob]inute în procesul de
monitorizare pentru adaptarea interven]iilor pe care le-am propus pentru reme-
dierea problemelor de scris - citit ale copiilor.

Vom descrie `n cele ce urmeaz\ aceste decizii pe care le iau `nv\]\torii `n procesul de
monitorizare a progresului elevilor.

1. CE SE EVALUEAZ|

Orice competen]\ pe care dorim s\ o evalu\m trebuie s\ fie descris\ mai `ntâi `n termeni
de „comportamente” care pot fi „m\surate”, cu alte cuvinte comportamente pentru care se
poate construi o prob\ de evaluare. Aceste comportamente devin indicatori ai competen]ei
vizate. Spre exemplu, comportamentul care exprim\ cel mai bine competen]a de citire este
`n]elegerea textelor (comprehensiunea). Nivelul de `n]elegere de c\tre elevi a textelor pe
care le citesc este cel mai bun indicator al competen]ei lor de citire. Cu cât competen]a de
citire a elevului este mai dezvoltat\, cu atât cre[te capacitatea sa de `n]elegere a textelor pe
care le cite[te. „M\surarea” `n]elegerii textului se poate realiza prin diverse sarcini / probe,
dintre care men]ion\m:

l `ntreb\ri care vizeaz\ con]inutul textului [i conexiunile pe care le face elevul pe baza tex-
tului;
l relatarea con]inutului, `n diverse forme: rezumate, idei principale, compuneri, scenete
realizate pe baza con]inutului, reprezentarea prin desen a ideii centrale a textului;
l completarea unor propozi]ii lacunare extrase sau construite pe baza con]inutului textu-
lui citit;
l fluen]a citirii, exprimat\ prin rapiditatea [i exactitatea citirii.

Pentru a permite monitorizarea progresului `n `n]elegerea textelor, proba pe care o

alegem pentru m\surarea acesteia (ca indicator al competen]ei de citire) trebuie s\ respecte
câteva criterii practice: u[urin]a aplic\rii, existen]a unui num\r mare de probe asem\n\toare
(paralele), care s\ permit\ evaluarea `n]elegerii textului f\r\ s\ apar\ plictiseala sau
`nv\]area pe de rost a probei [i eficien]a probei sub aspectul timpului [i costului necesar.
Astfel, o prob\ practic\ pentru monitorizarea progresului `n `n]elegerea textelor este aceea
care:

l este u[or de aplicat;

l prezint\ mai multe forme paralele;
l este eficient\ din punctul de vedere al timpului [i costului.

9
 Prin acest ghid v\ propunem utilizarea testelor de fluen]\ a citirii pentru m\surarea
capacit\]ii de `n]elegere a textelor de c\tre elevi (Testul de Trei Minute, testele „la
minut”). Aceast\ sugestie este sus]inut\, pe de o parte, de cercet\rile de specialitate,
care au ar\tat importan]a fluen]ei citirii `n `n]elegerea textelor, iar pe de alt\ parte de
caracterul practic al testelor ce vizeaz\ aceast\ capacitate; testele sunt foarte u[or de
aplicat, prezint\ mai multe forme paralele [i sunt teste scurte [i economice.

2. CUM SE EVALUEAZ|

Procedura pe care o utiliz\m pentru evaluarea performan]elor elevilor determin\ `n mare

m\sur\ [i modalitatea de interpretare [i utilizare a rezultatelor pe care le ob]in ace[tia. O
testare de lung\ durat\, spre exemplu, poate aduce o cantitate mai mare de informa]ie
legat\ de performan]a elevilor, `ns\ necesit\ o interpretare mai laborioas\ [i este foarte
costisitoare sub raportul timpului [i efortului cerut.
Monitorizarea progresului elevilor `n dobândirea competen]ei de scris - citit presupune o
evaluare sistematic\ a performan]elor acestora. Faptul impune anumite constrângeri `n sta-
bilirea procedurii de evaluare, legate de durata, frecven]a [i modul de realizare a evalu\rii.

a. Durata evalu\rilor
Testele scurte, „la minut“, sunt probele / testele cele mai eficiente `n procesul de moni-
torizare a evolu]iei performan]elor de citire ale elevilor. Acestea constau `n texte scurte
selectate din pove[tile pentru copii, manualele de citire sau texte create chiar de `nv\]\tori,
pe care elevii au sarcina de a le citi cât mai corect [i mai repede, `n intervalul de timp de un
minut. Testele „la minut” sunt preferabile [i pentru monitorizarea eficien]ei interven]iilor de
remediere, pentru c\ sunt u[or de utilizat [i, de asemenea, reflect\ cu acurate]e nivelul real
de competen]\ atins de elevi `n citire.

Testul de Trei Minute (TTM) pe care `l propunem spre utilizare prin acest ghid este un test
ce vizeaz\ nivelul de automatizare a cititului pe trei nivele de dificultate a cuvintelor.
Aplicarea sa dureaz\ un minut pentru fiecare nivel de dificultate (`n total trei minute, dac\
se evalueaz\ performan]a pe toate cele trei nivele de dificultate, de unde [i denumirea tes-
tului). Din aceast\ perspectiv\, TTM este o variant\ mai complex\ a testelor „la minut".
Etalonul creat pentru popula]ia [colar\ inclus\ `n proiectul de Dezvoltare [colar\ `n comu-
nit\]i cu romi permite `nv\]\torilor din aceste [coli:

l detectarea nivelului real al competen]ei de citire a elevului, prin compararea perfor-

man]elor sale cu performan]a medie a clasei;
l luarea deciziei de includere a unor elevi `n programe de remediere a problemelor de
citire, dac\ performan]a acestora este de nivel E, adic\ o performan]\ de citire foarte
slab\ conform etalonului;
l monitorizarea performan]elor individuale [i ale `ntregii clase de elevi.

Se impun, totodat\, câteva preciz\ri.

10
 TTM poate oferi `nv\]\torului o baz\ solid\ de informa]ii pentru proiectarea unei inter-
ven]ii de remediere, `ns\ nu este indicat ca TTM s\ se utilizeze pentru evaluarea perfor-
man]elor de citire ale elevilor pe tot parcursul programului de remediere. Aceasta deoarece
poate ap\rea `nv\]area pe de rost de c\tre copii a ordinii cuvintelor [i astfel se ob]in infor-
ma]ii eronate despre progresul performan]ei lor.
Pentru monitorizarea progresului `n cadrul interven]iilor de remediere pot fi utilizate
„testele la minut” pe care le-am amintit mai sus. Alegerea textelor care compun aceste teste
se realizeaz\ `n func]ie de nivelul TTM cu care se va evalua performan]a elevului la sfâr[itul
interven]iei de remediere. Dac\ nivelul TTM este 3, `nseamn\ c\, pentru monitorizare, se vor
utiliza texte mai dificile, care con]in multe cuvinte lungi [i cu aglomer\ri de consoane, `n timp
ce, dac\ nivelul TTM este 1, textele trebuie s\ fie foarte simple, cu multe cuvinte mono- sau
bisilabice (asem\n\toare celor care apar pe listele de cuvinte din TTM). Dac\ totu[i TTM este
utilizat mai frecvent `n monitorizarea evolu]iei competen]ei de citire a elevilor, este bine ca
formele paralele A, B, C (descrise mai departe, `n acest ghid, `n capitolul consacrat TTM) s\
fie aplicate alternativ.
De obicei, testele precum TTM sunt utilizate pentru evaluarea semestrial\ a nivelului de
automatizare a cititului la elevi, `n perioadele consacrate pentru evaluare. Pentru aceste
perioade de testare vor fi puse la dispozi]ia `nv\]\torilor etaloanele necesare pentru com-
pararea rezultatelor elevilor.

b. Frecven]a evalu\rilor
Frecven]a evalu\rilor `n monitorizarea performan]elor elevilor se refer\ la num\rul de
test\ri aplicate de c\tre `nv\]\tor elevului, `n intervalul de timp `n care desf\[oar\ activit\]ile
educa]ionale propuse.
~n condi]iile activit\]ii [colare normale, evaluarea pentru monitorizarea performan]elor
elevilor se realizeaz\ semestrial. ~ntr-o interven]ie de remediere `ns\, frecven]a evalu\rilor
este mult mai mare, `ntrucât scopul unei interven]ii de remediere este de a g\si, chiar prin
tatonare, cea mai bun\ form\ de `nv\]are pentru elev prin care s\ se rezolve problema sa
de citire.
Astfel, pentru a se evita aplicarea prelungit\ a unei interven]ii de remediere ineficiente,
care nu r\spunde necesit\]ilor particulare ale elevului, este necesar ca evaluarea perfor-
man]elor s\ se realizeze de cel pu]in dou\ ori pe s\pt\mân\. ~n acest fel, `ntr-o lun\ se
poate ob]ine num\rul necesar de m\sur\ri pe baza c\rora se poate evalua eficien]a unei
interven]ii de remediere ([apte m\sur\ri).

c. Modalitatea de aplicare a testelor

[i de calcul al scorului
Aplicarea [i cotarea TTM este descris\ detaliat `n paginile ce-i sunt consacrate `n partea
a doua a acestui ghid. Modalitatea de aplicare a „testelor la minut” este asem\n\toare [i
presupune urm\toarele etape:
l `nv\]\torul preg\te[te dou\ copii ale textului ce urmeaz\ a fi citit, una pentru elev [i alta
pentru sine, pentru a face not\rile necesare; testele se aplic\ individual;
l elevul are sarcina de a citi `ntr-un minut, repede [i bine, textul pus la dispozi]ie;
instruc]iunea care se d\ elevilor este: „Ai aici un text dintr-o poveste. ~ncearc\ s\-l cite[ti
cât mai corect [i cât mai repede.“

11
 l `nv\]\torul urm\re[te [i noteaz\ rapiditatea citirii, exprimat\ prin num\rul de cuvinte
citite pe minut [i acurate]ea citirii, adic\ num\rul gre[elilor f\cute de elev;
l `nv\]\torul calculeaz\ apoi scorul evalu\rii, sc\zând num\rul gre[elilor din num\rul total
de cuvinte citite.

Scorul = num\r total de cuvinte citite – num\r gre[eli.

Observa]i!

Odat\ stabilit\ procedura de evaluare, ea r\mâne constant\ pe tot parcursul procesului

de monitorizare.

Argumentare

Numai p\strând constante condi]iile de evaluare, datele monitoriz\rii reflect\ progresul

elevului [i nu modific\rile ap\rute `n modalitatea de evaluare.

Gândi]i-v\!

l De câte ori pe s\pt\mân\ a]i putea evalua performan]ele elevului cu care lucra]i
`ntr-un program de remediere?
l Cât timp a]i fi dispu[i s\ aloca]i din activitatea de remediere pentru evaluarea
performan]ei elevului?

3. CUM SE UTILIZEAZ| DATELE OB}INUTE

~N PROCESUL DE MONITORIZARE
Maniera de `nregistrare a rezultatelor evalu\rii [i modalitatea de interpretare a acestora
sunt determinante pentru eficien]a monitoriz\rii. O `nregistrare sistematic\ a datelor duce
la cre[terea eficien]ei acestei opera]ii efectuate de `nv\]\tor.

a. ~nregistrarea rezultatelor
Cea mai bun\ modalitate de prezentare a datelor oferite de monitorizarea evolu]iei
elevilor este reprezentarea grafic\ a acestora. Trasarea graficului de prezentare a evolu]iei
rezultatelor elevului la multiplele test\ri din cadrul procesului de monitorizare are un impact
mai puternic asupra motiva]iei acestuia decât simpla `nregistrare a datelor sub o form\
tabelar\. U[urin]a cu care poate fi urm\rit [i interpretat se r\sfrânge [i asupra perfor-
man]elor elevului, care, `n cea mai mare parte, se `mbun\t\]esc.
Cele mai expresive sunt graficele `n care datele ob]inute sunt prezentate pe intervale de
timp prestabilite (de exemplu, o lun\ sau [apte [edin]e). Un exemplu de reprezentare a
rezultatelor evalu\rii este oferit `n figura 1.

12
 80

Num\r de cuvinte pe minut

60

40

20

0
0 5 10 15 20

Sesiunile de remediere

Figura 1. Reprezentarea grafic\ a rezultatelor monitoriz\rii performan]ei de citire a unui elev, unde linia
dreapt\ reprezint\ linia obiectivului, punctele reprezint\ scorurile ob]inute de elev la test\rile succesive, iar
linia frânt\ reprezint\ evolu]ia performan]elor de citire ale elevului

b. Evaluarea [i interpretarea
rezultatelor monitoriz\rii
~n cazul activit\]ilor [colare curente, testarea pentru monitorizarea performan]elor de
citire se realizeaz\ `n general semestrial. Evaluarea rezultatelor ob]inute `n urma test\rii se
realizeaz\ prin compararea performan]elor elevilor cu performan]a medie a clasei, ceea ce
permite detectarea nivelului real de competen]\ al fiec\rui elev, precum [i a problemelor de
citire cu care se confrunt\.
O modalitate constructiv\ de interpretare a problemelor de citire identificate este cea
care face distinc]ie `ntre probleme de achizi]ie [i probleme de competen]\ `n citire.
a) Problemele de achizi]ie sunt determinate de lipsa unor cuno[tin]e, deprinderi sau
strategii de citire. ~nv\]\torul le poate detecta imediat pe baza unei analize atente a per-
forman]ei elevului. Printre indicatorii problemelor de achizi]ie se num\r\:
l incapacitatea de a citi: acesta este cazul elevilor care nu au reu[it s\ `nve]e `nc\ s\
citeasc\; ei pot fi `ntâlni]i `n clasa a II-a, a III-a sau chiar la liceu sau vârsta adult\;
l insuficienta st\pânire a achizi]iilor preliminare ale cititului: incapacitatea de discriminare
fonetic\ (segmentarea cuvintelor [i sinteza lor auditiv\), discriminare lingvistic\ (sepa-
rarea cuvintelor [i propozi]iilor), vocabular s\rac;
l incapacitatea de recunoa[tere a literelor [i grupurilor de litere.
b) Problemele de competen]\ arat\ c\ elevul a dobândit cuno[tin]ele, deprinderile sau
strategiile de citire, dar acestea nu au fost `nc\ suficient consolidate [i prin urmare nu sunt
automatizate. Spre exemplu, elevul recunoa[te literele, dar recunoa[terea nu este automa-
tizat\ din lips\ de exerci]iu. Problemele de competen]\ `n citire sunt eviden]iate de:
l cantitatea mare de timp necesar\ pentru decodificarea unui cuvânt, dup\ multe
`ncerc\ri de subvocalizare;
l repetarea, chiar de mai multe ori, a anumitor p\r]i din cuvânt pân\ la rostirea sa `n
`ntregime etc.

13
 80
70
Num\r de cuvinte pe minut

60
50
40
30
20
10
0
0 5 10 15 20
Sesiunile de remediere
Figura 2. Exemplu de grafic stimulativ
 Detectarea tipului specific de problem\ cu care se confrunt\ copilul este util\ pentru
alegerea metodelor potrivite de ameliorare. Se intervine prin metode de `nv\]are, `n cazul
problemelor de achizi]ie, [i prin metode de consolidare [i exersare, `n cazul problemelor de
competen]\.
Programele ini]iate de `nv\]\tori pentru remedierea problemelor de citire ale copiilor
impun o monitorizare mai fin\ a evolu]iei acestora, astfel `ncât rezultatele care trebuie eva-
luate sunt mult mai numeroase (aduce]i-v\ aminte c\ se recomand\ evaluarea perfor-
man]elor de cel pu]in dou\ ori pe s\pt\mân\). Exist\ `ns\ câteva reguli care faciliteaz\ eva-
luarea acestor rezultate [i care pot influen]a pozitiv derularea interven]iei de remediere.
Una din aceste reguli este de a evalua rezultatele, reprezentate grafic prin puncte, gru-
pat, câte 5 - 10 puncte succesive [i nu individual sau pe s\rite. Considerându-le grupat, este
mult mai vizibil\ tendin]a de evolu]ie a performan]elor decât prin evaluarea punct cu punct.
A doua regul\ impune compararea evolu]iei scorurilor (grupat) cu evolu]ia a[teptat\ pe
parcursul interven]iei. Procedura de comparare este urm\toarea: se `ncearc\ unirea printr-o
linie dreapt\ a cât mai multor puncte de pe graficul ce prezint\ evolu]ia performan]elor ele-
vului `n cele 5 – 10 [edin]e care se au `n vedere pentru evaluare; panta acestei linii se com-
par\ cu panta liniei obiectivului – linie ce une[te performan]a de la care porne[te elevul cu
cea a[teptat\ `n urma interven]iei (vezi figura 1). ~n func]ie de rezultatul acestei compara]ii
se ia decizia de men]inere sau de modificare a interven]iei de remediere. Exist\ practic trei
posibilit\]i:
l rata de progres a elevului este sub rata a[teptat\; faptul denot\ c\ interven]ia nu este
eficient\ pentru elev [i `n aceste condi]ii interven]ia trebuie modificat\, adaptat\ mai
bine necesit\]ilor educative individuale ale elevului;
l rata de progres a elevului [i rata a[teptat\ se suprapun, ceea ce `nseamn\ c\ interven]ia
este eficient\ [i, prin urmare, trebuie continuat\ `n aceast\ form\;
l rata de progres a elevului dep\[e[te rata a[teptat\ de progres; aceasta `nseamn\ c\
obiectivul este nepotrivit [i el trebuie reconsiderat, stabilindu-se un obiectiv mai
ambi]ios.

Gândi]i-v\!

l Cum a]i putea realiza un grafic de prezentare a evolu]iei elevului care s\ fie
adecvat [i stimulativ pentru copii?

Ave]i pe pagina al\turat\ un astfel de grafic realizat de `nv\]\torii participan]i la

o sesiune de training pe probleme de remediere (Sinaia, mai 2000).

15
 II.
REZOLVAREA PROBLEMELOR DE SCRIS - CITIT
PRIN INTERVEN}II DE REMEDIERE
O interven]ie de remediere a dificult\]ilor de scris - citit const\ `ntr-un ansamblu de
ac]iuni sistematice, `ndreptate spre corectarea problemelor pe care elevii le resimt sau le
sunt semnalate `n domeniul competen]elor de scris [i citit.
Aceast\ interven]ie poate fi v\zut\ ca o rezolvare a unei probleme specifice pe care o
`ntâmpin\ un elev `n domeniul competen]ei de scris - citit, problem\ care necesit\ g\sirea
unei solu]ii educa]ionale optime pentru ameliorarea acestei competen]e.

Observa]i!

Problema se poate formula astfel:

Un elev nu are performan]a de citire a[teptat\; între performan]a sa la citire [i
a[tept\rile înv\]\torului exist\ o discrepan]\ evident\. Se impune g\sirea unor
solu]ii educa]ionale viabile care s\ amelioreze performan]a de citire a acestui elev.

Accentul cade pe stabilirea necesit\]ilor educa]ionale specifice ale elevului [i nu pe evi-

den]ierea deficien]elor pe care le are. Dep\[im astfel faza de blamare a copilului pentru
ceea ce nu [tie [i ne ax\m pe ceea ce trebuie s\ fie `nv\]at.

Exersa]i!

l Propune]i formule verbale prin care s\ exprima]i necesit\]ile educa]ionale ale

elevilor dumneavoastr\, detectate `n urma evalu\rii competen]elor de scris - citit.
Exemplu:
Elevul …..................................................................…… are nevoie s\ fie sprijinit
`n `nv\]area…………………………………..
Pentru a r\spunde cerin]elor lui educa]ionale se pot realiza urm\toarele acti-
vit\]i: ............……………………………………………………………………………………...

16
 III.
MONITORIZAREA PROGRESULUI
~N CADRUL INTERVEN}IILOR DE REMEDIERE
A DIFICULT|}ILOR DE SCRIS - CITIT
Rezolvarea problemelor de citire ale elevilor prin interven]iile de remediere presupune
parcurgerea mai multor etape strâns rela]ionate. Fiecare etap\ impune luarea unei decizii [i
realizarea unor sarcini specifice, foarte importante pentru derularea etapelor urm\toare
(tabelul de mai jos prezint\ pe scurt aceste etape, urmând ca ele s\ fie detaliate `n conti-
nuare).

Tabelul 1. Sarcini specifice etapelor de rezolvare a unei probleme

Etapele rezolv\rii
Ac]iuni de evaluare Decizii specifice Sarcini specifice
problemei

Se decide dac\ exist\

Observarea [i
sau nu o discrepan]\ Evaluarea [i raportarea
`nregistrarea diferen]elor
Identificarea problemei suficient de mare pentru la normele grupului de
dintre performan]a
a necesita o interven]ie referin]\
actual\ [i cea a[teptat\
special\ de remediere

Investigarea Descrierea m\rimii Evaluarea nivelului real al

Se decide asupra
aprofundat\ a diferen]ei dintre competen]elor elevului [i
nivelului de necesit\]i
problemei de citire performan]a actual\ [i identificarea
educa]ionale
identificate cea a[teptat\ deficien]elor specifice

Fixarea obiectivului `n
Conturarea solu]iilor Se decide asupra
Evaluarea op]iunilor func]ie de nivelul ini]ial
posibile la problema de obiectivului de lung\
pentru obiectivul de al elevului [i identificarea
citire specific\ a durat\ [i asupra
lung\ durat\ alternativelor de
elevului con]inutului interven]iei
interven]ie

Monitorizarea
Evaluarea solu]iei alese interven]iei [i a evolu]iei
performan]ei elevului
Monitorizarea
Se decide dac\
progresului [i
interven]ia este eficient\
compararea datelor cu
sau trebuie modificat\
linia obiectivului

Se decide dac\ Repetarea test\rii [i

Observarea [i
~ncheierea procesului discrepan]a actual\ mai compararea
`nregistrarea diferen]ei
de rezolvare a justific\ o interven]ie performan]ei actuale cu
dintre performan]a
problemei special\ de remediere media grupului de
actual\ [i cea a[teptat\
sau se poate `ntrerupe referin]\

17
 1. IDENTIFICAREA PROBLEMEI

Pentru a ini]ia un program de remediere a dificult\]ilor de scris - citit ale unui elev,
`nv\]\torul trebuie s\ determine mai `ntâi gravitatea problemei [i s\ identifice necesit\]ile
sale educa]ionale specifice. Acestea se determin\ prin compararea performan]ei sale `n
domeniul scris - citit cu performan]a medie a grupului din care face parte, utilizând un
etalon. Este de preferat ca evaluarea performan]elor de citire ale elevului s\ se realizeze cu
TTM, `ntrucât este singurul test care pune la dispozi]ie, `n acest moment, un etalon.
Decidem c\ exist\ o problem\ poten]ial\ care ar necesita remediere atunci când un elev
ob]ine o performan]\ semnificativ mai sc\zut\ decât performan]a medie a grupului de
referin]\ (o performan]\ de nivel E – vezi etalonul aflat `n anexa TTM). Dac\ performan]a
sa nu este semnificativ mai sc\zut\, atunci nu se justific\ o interven]ie de remediere, ci se
`ncearc\ activit\]i de suport `n cadrul clasei.
Pentru ilustrarea procedurii de identificare a problemei v\ propunem dou\ cazuri, cazul
lui Florin [i cel al Ramonei, elevi `n clasa a IV-a, respectiv a II-a, ale c\ror competen]e sc\zute
la citire au atras aten]ia `nv\]\torilor [i a p\rin]ilor. Se punea problema g\sirii celei mai bune
variante de interven]ie pentru necesit\]ile lor specifice. Competen]a lor de citire a fost eva-
luat\ la sfâr[itul clasei cu TTM, timp de 3 zile consecutiv, pentru a avea o imagine cât mai
complet\ despre performan]a lor [i pentru a reduce efectele dispozi]iilor de moment.

Cazul lui Florin

Scorurile sale la TTM 3 (listele 3A, 3B, 3C), aplicate `n trei zile consecutive, com-
parate cu normele grupului din care face parte (clasa a IV-a) sunt prezentate grafic `n
figura 3. Graficul include trei tipuri de informa]ii: a) scorurile ob]inute de Florin, pe
zile; b) performan]a medie a colegilor s\i; c) valoarea critic\ ce delimiteaz\ nivelul E,
unde se situeaz\ performan]ele care necesit\ remediere special\.
Se calculeaz\ media scorurilor ob]inute de Florin `n cele trei zile consecutive. Se
compar\ acest rezultat cu valoarea critic\. Dac\ performan]a sa se afl\ deasupra va-
lorii critice `nseamn\ c\ nu exist\ o discrepan]\ semnificativ\ de competen]\ care s\
necesite o evaluare educa]ional\ aprofundat\ [i o interven]ie `n regim special. Dac\
`ns\ performan]a medie a lui Florin este sub valoarea critic\, `nseamn\ c\ exist\ o
problem\ care trebuie s\ fie investigat\ aprofundat pentru a se identifica necesit\]ile
educa]ionale reale [i modalit\]ile speciale de interven]ie.
Performan]a lui Florin se situeaz\ deasupra valorii critice, ceea ce indic\ faptul c\
nu este vorba despre o problem\ care s\ necesite remediere [i c\ nu se impune o
investigare aprofundat\ a acesteia. Nu putem `ns\ ignora faptul c\ toate rezultatele
lui Florin la TTM 3 se situeaz\ sub performan]a medie a clasei.
TTM permite observarea direct\ a elevului, `ntrucât se aplic\ individual. Informa]iile
ob]inute `n acest fel faciliteaz\ identificarea problemelor pe care le `ntâmpin\ elevul
`n citire [i a strategiilor gre[ite pe care le utilizeaz\. ~n cazul lui Florin nu se pune pro-
blema acurate]ii, el cite[te corect `n propor]ie de 95%, iar gre[elile pe care le face se
refer\ la termina]iile cuvintelor, articularea lor, ceea ce nu schimb\ sensul textului. De
asemenea, Florin se corecteaz\ foarte repede, ceea ce `nseamn\ c\ urm\re[te s\
`n]eleag\ textul. Principala problem\ pe care o `ntâmpin\ este viteza sa redus\ de
citire. Acest lucru `l `mpiedic\ s\ realizeze `n timp util sarcinile [colare, care `n cea mai
mare parte presupun citirea unor texte [i `mpiedic\ `n]elegerea textelor lungi.

18
 80

de cuvinte
70 Media clasei
60

Nr. Cuvinte
50 Scorurile
ob]inute de Florin
Num\r
40
30 Valoarea critic\
20
10
0 1 2 3 4
Zilelede
Zilele de testare
testare

Figura 3. Scorurile ob]inute de Florin la TTM 3 (3A, 3B, 3C)

Pentru a r\spunde necesit\]ilor specifice ale lui Florin, respectiv de a-[i `mbun\t\]i
viteza de citire, s-a sugerat realizarea unor activit\]i de citire repetat\, care s\ supli-
menteze citirea curent\ din activitatea [colar\.

Cazul Ramonei
~n cazul lui Florin, evaluarea s-a terminat dup\ faza de identificare a problemei.
Scorurile ob]inute la TTM 3 se situau deasupra valorii critice, `ns\ testul administrat
individual a permis identificarea dificult\]ilor specifice pe care le `ntâmpin\ Florin `n
citire. Pentru rezolvarea acestora s-au propus activit\]i `n completarea celor [colare.
Performan]a de citire a Ramonei la sfâr[itul clasei a II-a a fost evaluat\ cu TTM 1.
Scorurile ob]inute de Ramona la listele 1A, 1B [i 1C se situeaz\ sub valoarea critic\ a
clasei a II-a (reprezentarea lor grafic\ este realizat\ `n figura 4). Aceste date arat\ c\
este vorba despre o problem\ serioas\ de citire [i s-a decis investigarea sa `n profun-
zime pentru a determina nevoile educa]ionale reale ale Ramonei [i resursele adi]ionale
necesare pentru rezolvarea problemelor sale de citire.

50
cuvinte

40 Media clasei
Cuvinte

30
Nr. de

20 Scorurile
Num\r

ob]inute de Ramona
10
0 Valoarea critic\
0 1 2 3 4
Zilele de
Zilele detestare
testare

Figura 4. Scorurile ob]inute de Ramona la TTM 1

19
 2. INVESTIGAREA APROFUNDAT| A PROBLEMEI

Al doilea pas `n interven]ia de remediere o reprezint\ colectarea de date pentru a deter-

mina nivelul real de competen]\ `n citire [i natura necesit\]ilor educa]ionale ale elevului. Se
compar\ performan]ele sale de citire cu performan]ele elevilor din clase mai mici, pe baza
etalonului, pentru a se stabili care este nivelul s\u real de func]ionare. Acesta se fixeaz\ la
nivelul clasei la care reu[e[te s\ ob]in\ o performan]\ medie („ca a unui elev mediu de clasa
a …..”). Cunoa[terea acestui nivel este extrem de important\ pentru stabilirea obiectivului
pe care dorim s\-l atingem `n urma interven]iei.

Cazul Ramonei
Nivelul real de citire al Ramonei se situeaz\ la nivelul clasei I, pentru gradul de difi-
cultate TTM 1. Scorul ob]inut de Ramona la TTM 1 se situeaz\ deasupra valorii critice
`n compara]ie cu un elev mediu de clasa I (13 cuvinte/minut la TTM 1). Prin urmare,
nivelul s\u real de citire este al unui elev mediu de clasa I.
Pe parcursul test\rii cu TTM s-au observat, de asemenea, deficien]ele care ar nece-
sita o investigare special\: Ramona cite[te `ntr-un ritm lent, cu o acurate]e de 65%,
gre[elile fiind de tipul `nlocuirii unor cuvinte cu cuvinte cunoscute, omisiunea unor
sunete, confuzii `ntre litere / grupuri de litere.
Pentru investigarea lor aprofundat\ s-au utilizat probele de evaluare a achizi]iilor
preliminare ale cititului, respectiv a capacit\]ii de discriminare fonetic\ prin Proba de
Sintez\ Auditiv\ (PSA) [i a coresponden]ei fonem – grafem prin Proba de Recunoa[-
tere a Grafemelor (PRG). Cu ajutorul acestora s-au identificat deficien]ele sale speci-
fice de citire. Ramona nu sesizeaz\ toate sunetele, `n special `n aglomer\rile de con-
soane de la sfâr[itul cuvintelor („munte”, „cort”), are dificult\]i `n discriminarea
grupurilor de litere „ghe”–„che”, „ge” – „ce” [i a literelor „d” – „b”, „t” – „f”.

Observa]i!

S-au utilizat probe de stabilire a nivelului real de citire al Ramonei (TTM 1) [i probe de
evaluare a achizi]iilor preliminare ale cititului (PSA [i PRG), a c\ror alegere s-a realizat pe
baza informa]iilor oferite de testarea individual\ cu TTM.

Argumentare

Pentru a putea alege con]inutul cel mai potrivit al interven]iei de remediere este nevoie
s\ cunoa[tem cât mai precis problemele de citire pe care le are elevul. Aceasta deoarece e
posibil ca doi elevi s\ ob]in\ acelea[i performan]e slabe la un test de evaluare, dar tipurile
de gre[eli pe care le fac s\ fie diferite, astfel `ncât s\ necesite interven]ii de remediere
diferite.

20
 3. CONTURAREA SOLU}IILOR POSIBILE LA
PROBLEMA DE CITIRE SPECIFIC| A ELEVULUI

Pe parcursul acestei faze se stabilesc obiectivele, se alege con]inutul [i se precizeaz\

metodele de interven]ie.

a. Stabilirea obiectivelor
~n proiectarea unei interven]ii de remediere, obiectivul de lung\ durat\ are un rol foarte
important. Acesta orienteaz\ activitatea de remediere [i permite evaluarea intermediar\ [i
final\ a eficien]ei interven]iei. Pentru a fi util `n manifestarea acestui rol, obiectivul trebuie
s\ specifice:
l comportamentul care va fi evaluat (indicatorul competen]ei de citire a elevului);
l condi]iile în care înv\]\torul va evalua comportamentul elevului (nivelul de difi-
cultate al probei utilizate pentru evaluare [i perioada dup\ care se va face eva-
luarea);
l criteriul pe baza c\ruia se va evalua succesul interven]iei (performan]a a[teptat\
la testarea final\).

~n formularul special conceput pentru descrierea interven]iei individualizate de remediere

a dificult\]ilor de scris - citit (vezi anexa acestei p\r]i a ghidului) exist\ o rubric\ special\ pen-
tru precizarea obiectivului de lung\ durat\ al interven]iei. ~n acest formular se pot preciza,
de asemenea, [i obiectivele opera]ionale ale fiec\rei activit\]i `n parte [i prin urmare poate
fi utilizat ca o modalitate adiacent\ de monitorizare a progresului `n cadrul interven]iei.
Tabelul care urmeaz\ sugereaz\ modalitatea de formulare a obiectivului de lung\ durat\
pentru interven]ia de remediere a problemelor de scris - citit ale elevului, astfel `ncât obiec-
tivul s\ devin\ un instrument util `n proiectarea activit\]ilor de remediere.
Tabelul 2. Formularea obiectivelor educa]ionale

Criteriul utilizat
Comportamentul în evaluarea
Domeniul Condi]iile în care se va realiza evaluarea
care se va evalua comportamentu-
lui

Dup\... (num\rul de s\pt\mâni pân\ la ...cu

...cu oo rat\ de...
rat\ de
Citit evaluarea final\), fiind dat un text de nivel... ...elevul va citi (num\r
(numar de de
Citit cuvinte
(nivelul de performan]\ a[teptat), timp de un textul... cuvinte citite,
citite
minut,... minus
minus gre[eli)
greseli)

Scris ...un num\r de...

Dup\... (num\rul de s\pt\mâni
Dupa... s\pt\mâni pân\
pân\ la
la
(num\r de
dup\dupa
Scris evaluarea final\), când vor fifi dictate
dictate cuvinte
cuvinte dede ...elevul va scrie
cuvinte sau
dictare
dictare nivel... (nivelul
nivel (nivelul dede performan]\
performan]\ a[teptat),
a[teptat) alese
alese în din textul dictat...
succesiuni corecte
în
modmod aleator,
aleator, timp
timp de de 2 minute,...
2 minute,...
de litere)
…un
…un num\r
num\r de...
de
Dup\...
Dupa (num\rul
(numarul dede s\pt\mâni
saptamâni pân\
pâna la evaluarea
la evaluarea (num\r
(num\r dede
Compunere
Compunere final\), când i se va da oo tem\
tem\ de
de compozi]ie
compozi]ie înîn …elevul va scrie… cuvinte
cuvinte sau
sau
timp de trei minute,… succesiuni
succesiuni de
de
litere)
litere)

21
 Cazul Ramonei
S-a stabilit c\ Ramona are nevoie de remediere `n domeniul competen]ei de citire.
Pentru monitorizarea evolu]iei sale pe parcursul interven]iei, se vor utiliza probe „la
minut”, con]inând texte de nivelul clasei a III-a, cu cuvinte lungi [i aglomer\ri de con-
soane (cuvinte ce apar `n listele TTM 3), `n timp ce la evaluarea semestrial\ [i cea
final\ se va utiliza una din listele de cuvinte din TTM 3 (A, B sau C). Prin urmare, se
va utiliza fluen]a citirii ca indicator al competen]ei sale de citire.
Obiectivul de lung\ durat\ al acestei interven]ii de remediere este: „Dac\ dup\ 35
s\pt\mâni i se va cere s\ citeasc\ un text de nivelul clasei a treia sau TTM 3, Ramona
va citi textul / lista cu o rat\ de 56 cuvinte / minut.“ Aceasta deoarece se sper\ c\ `n
acest interval de 35 s\pt\mâni, prin interven]ia de remediere, Ramona va recupera
decalajul [i va reu[i s\ ob]in\ o performan]\ de nivel mediu, raportat la performan]a
colegilor ei, afla]i la sfâr[itul perioadei de interven]ie `n clasa a treia.
Obiectivul de lung\ durat\ este prezentat `n forma unui grafic (vezi figura 5).

Criteriul de succes 56
60
50
Num\r de cuvinte

40
citite corect

30
Linia obiectivului
20 (rata a[teptat\ de progres)
10 2
Nivelul ini]ial
0
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Num\r de s\pt\mâni
N d t i i
Figura 5. Reprezentarea grafic\ a obiectivului de lung\ durat\ – Ramona

Observa]i!

Procesul de stabilire a obiectivului de lung\ durat\ este foarte complex. Se `ncepe

prin delimitarea comportamentului care va fi m\surat (am descris modalitatea de
alegere a indicatorului unei competen]e `n capitolul „Ce se evalueaz\”). Urmeaz\ sta-
bilirea condi]iilor de timp [i de dificultate a materialului cu care se va face evaluarea
performan]ei. Se precizeaz\ apoi criteriul exact `n func]ie de care se va stabili eficien]a
interven]iei.
Prin urmare, formularea `n scris a obiectivului ar fi foarte util\ pentru `nv\]\torii
care proiecteaz\ activit\]i de remediere.

b. Alegerea con]inutului activit\]ilor de remediere

Con]inutul activit\]ilor de remediere este stabilit `n func]ie de necesit\]ile particu-
lare ale elevilor pentru care sunt proiectate. Investigarea aprofundat\ a problemelor
de citire ale acestora permite identificarea mai precis\ a dificult\]ilor specifice cu care
se confrunt\ elevii cu probleme de scris - citit, ceea ce st\ la baza alegerii con]inutu-
lui interven]iei.

22
 Cazul Ramonei
Pentru ameliorarea competen]ei de citire a Ramonei s-au recomandat: exerci]ii de
discriminare a fonemelor [i a grafemelor (discriminarea fonetic\ `n cazul aglomer\rilor
de consoane de la sfâr[itul cuvintelor, discriminarea grupurilor de litere „che – ghe”,
„ge” – „ce” [i a literelor „b” – „d” [i „t” – „f”), citirea repetat\ pornind de la texte
simple, unde poate ob]ine succes; exerci]ii stimulative de dezvoltare a vocabularului [i
citire individual\ a unor texte la propria alegere. Nivelul de dificultate al probelor
(texte din diverse c\r]i) utilizate pentru evaluarea progresului s-a fixat la nivelul clasei
a III-a (texte con]inând cuvinte lungi cu dou\ sau mai multe silabe [i aglomer\ri de
consoane, cuvinte cuprinse pe listele TTM 3). Programul de remediere s-a desf\[urat
`ncepând din perioada vacan]ei de var\ [i a continuat pe parcursul clasei a III-a.

Observa]i!

~n obiectivul de lung\ durat\ este specificat nivelul de dificultate al textului sau testului
cu care se va evalua performan]a de citire a elevului dup\ parcurgerea interven]iei de reme-
diere. Texte / teste de aceea[i dificultate se utilizeaz\ [i pentru monitorizarea progresului
elevului pe parcursul remedierii.

Argumentare

Pentru ca `nv\]\torul s\ poat\ urm\ri progresul elevilor spre atingerea obiectivului pro-
pus este normal ca monitorizarea s\ se realizeze cu texte de dificultatea celor prev\zute
pentru testarea final\. ~n acest fel este posibil\ compararea permanent\ a nivelului actual
de performan]\ al elevului cu cel a[teptat `n urma interven]iei.

Gândi]i-v\!

Ce texte nu ar fi fost relevante pentru monitorizarea evolu]iei Ramonei spre atin-

gerea obiectivului interven]iei de remediere?

4. EVALUAREA SOLU}IEI ADOPTATE

Aceast\ etap\ presupune colectarea datelor pentru determinarea eficien]ei interven]iei.
~ntr-o interven]ie eficient\ de remediere, elevul reu[e[te s\ ating\ nivelul de performan]\ sta-
bilit `n obiectiv, astfel c\ progresul s\u este o m\sur\ a eficien]ei programului de remediere.
Pentru stabilirea progresului elevului `n timpul interven]iei se testeaz\ periodic, de regul\ de
cel pu]in dou\ ori pe s\pt\mân\, performan]ele de citire ale acestuia, cu probe de nivelul celor
specificate `n obiectiv, rezultatele ob]inute fiind `nregistrate pe graficul obiectivului de inter-
ven]ie. Din compararea tendin]ei de evolu]ie a acestor date cu linia obiectivului reiese eficien]a
interven]iei. Cele trei posibilit\]i care apar au fost descrise detaliat `n capitolul I, subcapitolul
3, „Cum se utilizeaz\ datele ob]inute `n procesul de monitorizare”. Acestea sunt:
1) linia pe care se `nscriu performan]ele elevului dep\[e[te linia obiectivului, `nsemnând
c\ rata sa de progres este mai mare decât cea a[teptat\, [i `n acest caz va fi nevoie s\ se
modifice fie timpul acordat programului de remediere, fie nivelul de performan]\ a[teptat;

23
 2) rata de progres este mai mic\ decât cea a[teptat\, ceea ce `nseamn\ c\ interven]ia
nu este eficient\ [i se impune modificarea sa;
3) rata progresului este aceea[i cu cea a[teptat\, ceea ce `nseamn\ c\ interven]ia este
eficient\ [i trebuie p\strat\ `n aceea[i form\.

Cazul Ramonei
Pentru ca Ramona s\ ating\ obiectivul propus trebuie s\ progreseze `n fluen]a citirii
`n medie cu 2 cuvinte pe s\pt\mân\. Performan]a sa a fost evaluat\ cu TTM 3,
respectiv texte de acest nivel, selectate `n mod aleator din pove[tile pentru copii, eva-
luarea f\cându-se de dou\ ori pe s\pt\mân\. Performan]a sa actual\ [i cea a[teptat\
au fost comparate dup\ 10 test\ri (cinci s\pt\mâni), un interval care permite
vizualizarea clar\ a tendin]ei de progres.
S-a observat c\ rata sa de progres dup\ 10 s\pt\mâni este sub cea a[teptat\ (rata
de progres a Ramonei este reprezentat\ prin linia punctat\ care `ncearc\ s\ uneasc\
un num\r cât mai mare de puncte reprezentând performan]ele ob]inute `n primele
zece sesiuni de interven]ie – vezi figura 6). Aceasta sugereaz\ c\ se impune o modi-
ficare a interven]iei pentru ca Ramona s\ reu[easc\ s\ ating\ obiectivul propus. O
bun\ strategie de modificarea a interven]iei este de a verifica `n ce m\sur\ programul
propus a fost respectat sau nu.

56
60 Faza 1 Faza 2
50
Num\r de cuvinte

40
citite corect

30
20
Rata a[teptat\ de progres
10 2 Rata actual\ de progres
0
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Num\r de s\pt\mâni
N d t i i

Figura 6. Monitorizarea progresului – Ramona

Pentru Ramona au fost propuse exerci]ii de discriminare a fonemelor [i grafemelor,

exerci]ii de dezvoltare a vocabularului, citirea individual\ a unor texte de nivelul posi-
bilit\]ilor sale reale, citirea repetat\. Sugestiile au fost respectate `n mare parte, mai
pu]in exerci]iile de citire individual\ a unor texte. Aceasta a constituit principala mo-
dificare adus\ interven]iei. Dup\ alte 10 test\ri s-a observat o `mbun\t\]ire
substan]ial\ a performan]ei [i a ratei sale de progres. Se observ\ `n grafic c\ perfor-
man]a sa a atins rata a[teptat\ de progres [i apoi a [i dep\[it-o. Aceast\ tendin]\ s-a
p\strat [i pe parcursul s\pt\mânilor urm\toare (tendin]a de cre[tere a performan]elor
peste nivelul obiectivului este reprezentat\ prin linia punctat\).

24
 Observa]i!

Testarea sistematic\ a performan]elor elevului permite evaluarea permanent\ a eficien]ei

interven]iei [i luarea deciziilor de modificare sau men]inere a acesteia. ~n acest fel se evit\
aplicarea prelungit\ a unei interven]ii ineficiente [i cresc [ansele de a g\si modalitatea cea
mai potrivit\ de interven]ie.

Argumentare

Cercet\rile de specialitate sus]in importan]a monitoriz\rii, `ntrucât s-a observat c\ aceas-

ta se asociaz\ atât cu o frecven]\ mai mare de modificare a interven]iilor de remediere, cu
scopul mai bunei adapt\ri a con]inutului la necesit\]ile educa]ionale specifice ale elevilor,
cât [i cu o cre[tere a performan]elor elevilor.

5. ~NCHEIEREA PROCESULUI DE REZOLVARE

A PROBLEMEI

~n aceast\ faz\ se determin\ `n ce m\sur\ problema supus\ remedierii mai exist\ [i dac\
se justific\ men]inerea interven]iei. Decizia de solu]ionare a problemei se bazeaz\ `n special
pe informa]ia legat\ de performan]a actual\ a elevului [i discrepan]a dintre performan]a
actual\ [i media actual\ a clasei din care face parte. Se consider\ c\ problema este
solu]ionat\ dac\ nu mai exist\ o discrepan]\ `ntre performan]a actual\ a elevului [i perfor-
man]a actual\ medie a clasei.
Momentele cele mai potrivite pentru a decide dac\ problema a fost sau nu rezolvat\ sunt
evalu\rile semestriale. Cu ajutorul TTM se evalueaz\ nivelul fluen]ei `n citire [i acesta se
compar\ cu nivelul mediu al clasei din care face parte elevul (cu ajutorul etalonului). Pentru
popula]ia româneasc\ dispunem doar de rezultatele ob]inute de elevi la sfâr[itul anului
[colar. Vom pune `ns\ `n viitor la dispozi]ia cadrelor didactice [i valorile medii ale perfor-
man]elor ob]inute de elevii claselor I - IV la `nceputul anului [colar (adic\ sfâr[itul semes-
trului I, pentru clasa I, [i `n prima lun\ pentru clasele II - IV), respectiv la `nceputul semes-
trului al doilea (dup\ 7 luni).

Cazul Ramonei
Progresul `nregistrat de Ramona dup\ 35 de s\pt\mâni, perioada interven]iei de
remediere, a dus la rezolvarea problemelor sale de citire [i la recuperarea discrepan]ei
dintre performan]a sa [i media clasei de referin]\. La evaluarea final\ cu TTM,
Ramona a ob]inut o performan]\ medie `n raport cu colegii s\i, afla]i acum `n clasa a
III-a, prin urmare s-a decis `ntreruperea programului de remediere, `ntrucât acesta nu
se mai justifica `n aceste condi]ii.

25
 IV.
DE CE SE MONITORIZEAZ| PROGRESUL ELEVILOR?

Monitorizarea `n sine nu are un efect de remediere a dificult\]ilor de scris - citit. Aceast\

metod\ de evaluare [i `nregistrare sistematic\ a progresului elevilor ofer\ `nv\]\torilor doar
informa]iile precise legate de evolu]ia performan]elor ob]inute de elevi `n cadrul programu-
lui de remediere. Progresul elevilor reflect\ eficien]a programului de remediere [i sugereaz\
continuarea sa, `n timp ce stagnarea sau regresul sunt indicatori ai ineficien]ei programului
[i impun modific\ri la nivelul acestuia.
Programele de remediere se construiesc `n general cu suportul speciali[tilor, psihologi sau
psihopedagogi, `ns\ `n multe situa]ii, ca dasc\li, nu ave]i la dispozi]ie decât ajutorul colegilor
dumneavoastr\. Nu ezita]i s\ `l utiliza]i, mai multe viziuni `nsemnând mai multe posibilit\]i
de a realiza o interven]ie de succes!
Acest ghid nu a avut inten]ia de a `nc\rca [i mai mult lista atribu]iilor pe care le ave]i `n
calitate de dasc\li, ci a `ncercat s\ vin\ `n sprijinul dumneavoastr\, oferindu-v\ o metod\ efi-
cient\ de evaluare [i `nregistrare a performan]elor elevilor, care s\ v\ ghideze `n adaptarea
activit\]ilor de remediere pe care vi le propune]i la necesit\]ile educa]ionale particulare ale
elevilor.
„De ce trebuie s\ monitoriz\m evolu]ia unui elev cu dificult\]i de scris - citit?“,„De ce nu
ajunge doar s\ [tim c\ elevii au `nregistrat un progres pe parcursul interven]iei?“
Exist\ cel pu]in 5 motive pentru a justifica o `nregistrare sistematic\ a evolu]iei perfor-
man]elor elevilor:

1. Interven]ia sistematic\ necesit\ date sistematice care s\-i dea consisten]a necesar\.

2. Monitorizarea ofer\ informa]iile asupra progresului `nregistrat de elevi `n programul de

remediere a dificult\]ilor de scris - citit. Fiecare `nv\]\tor are nevoie de aceste informa]ii pen-
tru c\ ele arat\ `n ce m\sur\ interven]iile de remediere utilizate sunt eficiente. Dac\ elevul
`nregistreaz\ progresul a[teptat `n interven]ia de remediere, `nseamn\ c\ profesorul uti-
lizeaz\ metode [i materiale potrivite; dac\ `ns\ progresul nu este cel a[teptat, `nseamn\ c\
profesorul trebuie s\-[i modifice strategia [i materialele. Eficien]a unui `nv\]\tor este deter-
minat\ [i de capacitatea sa de a utiliza informa]iile furnizate de un sistem de monitorizare
pentru a proiecta interven]ii adaptate la necesit\]ile specifice ale copiilor cu dificult\]i de
scris - citit.

3. ~nregistrarea sistematic\ a datelor motiveaz\ elevii cu dificult\]i de scris - citit. Elevii

sunt ferici]i s\ observe c\ le sunt `nregistrate zilnic progresele `n `nv\]are, mai ales atunci
când au atins rata de progres a[teptat\. Succesul ob]inut, ca [i sentimentul de eficien]\ ce
decurge de aici `i motiveaz\ pentru a continua activit\]ile de remediere.

26
 4. Datele ob]inute `n sistemul de monitorizare dau credibilitate `nv\]\torului care rea-
lizeaz\ activitatea de remediere. El poate s\ justifice [i s\ explice cauzele care au stat la baza
fiec\rei modific\ri ce apare `n graficul performan]elor elevului. De asemenea, cei interesa]i
pot s\ observe obiectivele specifice pentru fiecare elev [i m\sura `n care ele au fost atinse.

5. Monitorizarea progresului este o deprindere necesar\ pentru to]i `nv\]\torii, dar `n

special pentru cei care lucreaz\ cu elevi care au dificult\]i de `nv\]are; de aceea, ea trebuie
exersat\.

27
 ANEXE
LA
MONITORIZAREA PROGRESULUI
~N CADRUL
INTERVEN}IILOR DE REMEDIERE
 MONITORIZAREA PROGRESULUI ~N CADRUL INTERVEN}IILOR DE REMEDIERE

INTERVEN}IE DE REMEDIERE

Data elabor\rii________________________

1. Elev 2. ~nv\]\tor

Numele_______________________________ Numele _______________________________

{coala ________________________________ Profesia _______________________________
Clasa _____
Programul se desf\[oar\ `n perioada _______
Data na[terii___________ Vârsta _________ ______________________________________

3. Nivelul educa]ional 4. Scopul 5. Obiectivele instruc]ionale 6. Modalit\]i

prezent interven]iei de evaluare
CITIT -SCRIS
Puncte tari ( competen]e deja
achizi]ionate, pe care se va
baza interven]ia)

Puncte slabe (competen]e care

trebuie achizi]ionate [i care vor
face obiectul interven]iei)
#
MONITORIZAREA PROGRESULUI ~N CADRUL INTERVEN}IILOR DE REMEDIERE
PROGRAMUL INTERVEN}IILOR

ORAR
OBIECTIVUL PROPUS STRATEGIILE UTILIZATE CRITERIUL / MODALITATEA DE EVALUARE
ZIUA / DATA

#
 PARTEA a II-a

I. TEST DE EVALUARE A NIVELULUI DE AUTOMATIZARE

A CITITULUI

II. PROBE DE INVESTIGARE A ACHIZI}IILOR PRELIMINARE

ALE CITITULUI {I SCRISULUI

31
 I.
TEST DE EVALUARE
A NIVELULUI DE AUTOMATIZARE A CITITULUI

TESTUL DE TREI MINUTE

INTRODUCERE

Pentru a putea `n]elege textele scrise, copiii trebuie s\ poat\ descifra cuvintele cât mai
rapid [i mai corect `n procesul de citire. Cu cât decodificarea cuvintelor este mai automati-
zat\ / exersat\, cu atât aceasta se produce mai repede [i cantitatea de energie mental\ pe
care o necesit\ este mai mic\, astfel `ncât este posibil\ concentrarea asupra `n]elegerii tex-
tului citit.
Testul de Trei Minute (TTM) este creat special pentru a evalua gradul de automatizare a
cititului, exprimat prin rapiditatea [i acurate]ea citirii. TTM const\ din liste de cuvinte, gru-
pate pe trei nivele de dificultate (1, 2, 3), ceea ce permite specificarea tipului de cuvinte
pentru citirea c\rora elevul `ntâmpin\ probleme [i, prin urmare, realizarea unei evalu\ri mai
complexe a gradului de automatizare a cititului la elevi.
Testul prezint\, de asemenea, pentru fiecare nivel de dificultate, trei forme paralele (A,
B, C). Acestea sunt liste de cuvinte de aceea[i dificultate, care pot fi utilizate alternativ pen-
tru monitorizarea progresului elevilor `n dobândirea competen]ei de citire, excluzând posi-
bilitatea de `nv\]are a ordinii cuvintelor de c\tre elevi de la o testare la alta.
Sarcina elevilor la TTM este de a citi, `ntr-un minut, repede [i bine cât mai multe cuvinte
de pe list\. Gradul de automatizare a cititului se evalueaz\ prin compararea performan]ei
elevului cu performan]a medie a clasei din care face parte, pe baza etalonului.
~n paginile ce urmeaz\ se explic\ modul de utilizare a TTM:
– se descrie modul cum este alc\tuit\ proba [i se specific\ perioadele cele mai potrivite
pentru aplicarea sa;
– sunt prezentate instruc]iunile de aplicare a probei care se dau elevilor [i cele necesare
pentru `nregistrarea datelor ob]inute;
– se descrie modul de prelucrare [i interpretare a datelor ob]inute `n urma aplic\rii probei;
– se face o introducere la modalitatea de investigare suplimentar\ a problemelor de
scris - citit.
~n anexele acestui capitol se g\sesc etalonul [i formularele necesare pentru aplicarea tes-
tului.

32
 1. DESCRIEREA TESTULUI

Testul con]ine 9 liste de cuvinte, omogene din punctul de vedere al dificult\]ii cuvintelor,
dintre care 6 liste a câte 150 cuvinte [i 3 liste a 120 cuvinte. Acestea sunt grupate pe 3
nivele de dificultate. Pentru fiecare nivel exist\ 3 forme paralele – A, B, C –, create pentru
a preveni `nv\]area de c\tre elevi a succesiunii cuvintelor din list\, `n cazul aplic\rii repetate
a testului. Formele paralele con]in, de fapt, acelea[i cuvinte, `ns\ ordinea lor de prezentare
difer\.

Listele de cuvinte au fost construite pe baza observ\rii [i analizei detaliate a perfor-

man]elor de citire ale copiilor din clasele primare:

l listele 1A, 1B, 1C con]in cuvinte de dificultate redus\. Aplicarea lor `ncepe la sfâr[itul
primului semestru de [coal\. S-a observat c\, `n aceast\ perioad\, majoritatea copiilor
sunt capabili s\ citeasc\ cu u[urin]\ doar cuvinte de tipul: „ccvc”, „vc“ sau „cv” (unde
c = consoan\, iar v = vocal\);

l listele 2A, 2B, 2C sunt de dificultate medie [i pot fi aplicate din semestrul al doilea de
[coal\, când copiii sunt capabili deja s\ citeasc\ cuvinte `n care apar aglomer\ri de con-
soane de tipul: „ccvc“, „vcc”, „cvcc”. Acestea se aplic\ `mpreun\ cu lista 1 pentru a avea
o imagine cât mai bun\ asupra gradului de automatizare a cititului pe nivele de dificul-
tate;

l listele 3A, 3B, 3C sunt aplicabile de la sfâr[itul clasei `ntâi, când copiii pot s\ citeasc\
deja cu u[urin]\ cuvinte cu mai multe silabe, chiar cu aglomer\ri de consoane.

Se poate ob]ine un profil complet al vitezei de citire a cuvintelor pe nivele de dificultate,

dac\ se aplic\ elevilor câte o list\ a TTM pentru fiecare nivel.

2. APLICAREA TESTULUI

TTM se aplic\ numai individual. Aceasta permite observarea direct\ de c\tre `nv\]\tor a
competen]ei de citire a elevului [i a dificult\]ilor pe care acesta le `ntâmpin\ `n citire.
~nv\]\torul noteaz\ num\rul total de cuvinte citite, cuvintele gre[ite [i omisiunile.

a. Momentele aplic\rii testului

Pentru a avea o imagine cât mai real\ [i complet\ asupra evolu]iei cititului la copii se
recomand\ o aplicare sistematic\ a testului. Aplicat `n momente diferite, testul permite ast-
fel monitorizarea progresului `nregistrat de elev.

Formula de aplicare prezentat\ `n tabelul care urmeaz\ permite monitorizarea semestri-

al\ a evolu]iei competen]ei de citire a copiilor.

33
 Tabelul 3. Momentele aplic\rii TTM

CLASA Semestrul TEST

I 1 - la patru luni 1A
2 - la [apte luni 1B 2B
2 - la nou\ luni 1C 2C 3C
II 1 - prima lun\ 1A 2A 3A
2 - la [apte luni 1B 2B 3B
2 - la nou\ luni 1C 2C 3C
III 1 - prima lun\ 3A (+ 2 A) (+ 1 A)
2 - la [apte luni 3B (+ 2 B) (+ 1 B)
IV 1 - prima lun\ 3C (+ 2 C) (+ 1 C
2 - la [apte luni 3A (+ 2 A) (+ 1 A)

b. Instruc]iuni generale de aplicare a testului

~naintea descrierii modului `n care decurge testarea cu TTM v\ facem câteva sugestii ge-
nerale, valabile pentru orice testare `n care dori]i s\ ob]ine]i date cât mai valide.
l Respecta]i cât de mult posibil instruc]iunile pentru testare. Acest lucru este important
mai ales pentru a avea posibilitatea de comparare a rezultatelor.
l Citi]i instruc]iunile pentru testare de câteva ori, cu aten]ie, pentru a fi familiari cu ele `n
momentul test\rii.
l Aplica]i testul `ntr-o `nc\pere / zon\ `n care elevul nu are prea multe surse de distragere
a aten]iei.
Dac\ la prima testare cu TTM folosi]i versiunea A a listelor, v\ suger\m ca la a doua sau
a treia testare s\ folosi]i una din versiunile B, respectiv C. ~n acest fel preveni]i `nv\]area pe
de rost a ordinii cuvintelor din list\.

c. Materiale necesare
Pentru testarea cu TTM ave]i nevoie de: listele de cuvinte, care sunt reproduse `n anexa
capitolului, de formularele de calcul al scorului, de un creion sau pix [i de un cronometru.
Formularul de calcul al scorului reprodus `n anexe se poate multiplica `n func]ie de num\rul
de copii pe care dori]i s\-i testa]i.

d. Instruc]iuni legate de test

Pentru clasele I [i a II-a
V\ a[eza]i `n fa]a copilului cu formularul de calcul al scorului la `ndemân\ [i pune]i lista
cu cuvinte (1A) `naintea copilului, cu fa]a `n jos. Apoi spune]i:
„Pe partea cealalt\ a acestei plan[e se afl\ mai multe coloane de cuvinte. ~ncearc\ s\ le
cite[ti repede [i clar. ~ncepi cu cuvintele din prima coloan\. Când termini prima coloan\ treci
imediat la cea de-a doua. Dac\ nu [tii un cuvânt, treci peste el.”

34
 Pune]i accentul nu doar pe „repede“, ci [i pe „clar“. ~ntoarce]i lista [i indica]i printr-un
gest modul de citire, de sus `n jos, a coloanelor de cuvinte. Apoi spune]i: „~ncepe!“ [i porni]i
cronometrul. Dup\ un minut opri]i testarea. Trasa]i pe formularul de calcul al scorului o linie
sub ultimul cuvânt citit de elev. Continua]i cu listele 2 [i 3 `n m\sura `n care se potrivesc cla-
sei [i momentului test\rii (consulta]i tabelul 3 din pagina anterioar\). Procedura de lucru
este aceea[i pentru fiecare din listele de cuvinte.

Pentru clasele a III-a [i a IV-a

~n compara]ie cu testarea la clasele I [i a II-a, de la clasa a III-a plan[ele se prezint\ pen-
tru testare `n ordinea invers\ a nivelului de dificultate [i nu este obligatoriu ca to]i copiii s\
parcurg\ toate nivelele. Cercet\rile au demonstrat c\ acei copii care citesc corect [i repede
cuvinte cu mai multe silabe citesc bine [i cuvinte mai scurte. De aceea, de la clasa a III-a nu
mai este necesar s\ aplica]i toate cele trei liste la fiecare copil. Da]i mai `ntâi lista 3, iar dac\
la aceast\ list\ de cuvinte copilul ob]ine un scor ridicat, opri]i aici testarea. Dac\ scorul este
mai slab (de nivel D sau E, ceea ce `nseamn\ o performan]\ slab\ sau foarte slab\), con-
tinua]i cu listele 2 [i 1, pentru a detecta nivelul la care sunt capabili s\ ob]in\ o performan]\
cel pu]in medie.
Figura 7 v\ prezint\ schema de aplicare a TTM `ncepând cu clasa a III-a.

Lista 3
CLASA a III-a

Scor
0 - 60 61 - 120
Listele 2 + 1

Lista 3

CLASA a IV-a Scor

0 - 60 61 - 120

Listele 2 + 1

Figura 7. Schema de aplicare a TTM `n clasele a III-a [i a IV-a

e. Calculul scorului
~n timpul aplic\rii testului nota]i pe formularul de calcul al scorului cuvintele citite gre[it.
Se consider\ gre[eli:
– orice modificare a cuvântului scris; exemplu: „cal“ `n loc de „val“, „m\ri“ `n
loc de „m\r“ etc.;
– redarea cuvântului pe p\r]i; spre exemplu: „ca-l“ sau „c-al“ `n loc de „cal“;
– omisiunile.

35
 Pe formularul de calcul al scorului se trece cuvântul gre[it, exact a[a cum a fost rostit, `n
dreptul cuvântului citit sau se traseaz\ o bar\ oblic\ (/) `n dreptul cuvintelor peste care ele-
vul a trecut. Când un elev are nevoie de mai mult de cinci secunde pentru citirea unui
cuvânt, ajuta]i-l, rosti]i cuvântul `ncet [i nota]i-l apoi ca omis (/) pe formularul de calcul al
scorului.

Preciz\ri:
Diferen]ele de accent nu le considera]i gre[eli. Acela[i lucru e valabil [i pentru gre[elile
pe care elevul le corecteaz\ spontan. Deci, dac\ un elev cite[te un cuvânt pe litere mai `ntâi
[i apoi `l pronun]\ corect, considera]i cuvântul corect, de exemplu „t-a-c“ – „tac“.

Dup\ `ncheierea test\rii, nota]i pe formularul de calcul al scorului num\rul total al cuvin-
telor citite [i num\rul de cuvinte citite gre[it, `n spa]iul special rezervat pentru aceasta.
Stabili]i scorul testului sc\zând num\rul gre[elilor din num\rul total de cuvinte citite. Acesta
va fi scorul ob]inut de elev [i va fi notat pe formularul de calcul al scorului.

Scorul la test = num\r total de cuvinte citite – num\r gre[eli.

TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE CALCUL AL SCORULUI

NUME: Marcel ... CUVINTE CITITE 38

CLASA: I NR. GRE{ELI 3
DATA: 18 mai 2000 SCOR 35

1 pat\ 31 voi 61 sala 91 tei 121 lam\

2 tac 32 caut 62 pe 92 leu 122 bun\
3 m\r 33 unu 63 nor 93 una 123 val
4 ied 34 om 64 min\ 94 dor 124 ros
5 nuc 35 lac 65 p\r 95 care 125 mor
6 ora 36 v\d / 66 mure 96 tutun 126 elev
7 vas 37 cer 67 rac 97 cana 127 cos
8 sar 38 nou\ 68 top 98 nume 128 vor
9 alun 39 ura 69 dac\ 99 lad\ 129 ac
10 dop 40 mic 70 cum 100 pip\ 130 suc
11 alo 41 vin 71 vai 101 rol 131 era
12 avem 42 din 72 dude 102 las 132 dai
13 pun pune 43 lume 73 ren 103 pom 133 sor\
14 lor 44 toc 74 aur 104 pod 134 sun
15 tare 45 pot 75 os 105 moi 135 iat\
16 lat 46 pare 76 van\ 106 ram 136 iar
17 sat 47 vis 77 apa 107 para 137 cade
18 tun 48 vaca 78 sus 108 mut 138 par
19 noi no-i 49 sac 79 var 109 mal 139 sau
20 nou 50 cor 80 dar 110 mac 140 pui
21 lup 51 not\ 81 cuc 111 tic 141 roi
22 s\u 52 ud\ 82 pas 112 dus 142 mai
23 loc 53 r\u 83 are 113 rare 143 rar
24 sos 54 dat\ 84 nas 114 cal 144 pai
25 lun\ 55 nai 85 cui 115 sare 145 cas\
26 sun\ 56 nod 86 doi 116 cap 146 car
27 poc 57 cot 87 nuc\ 117 rou\ 147 dos
28 tot 58 des 88 aud 118 mare 148 pat
29 mama 59 mire 89 lei 119 r\ni 149 pana
30 am 60 dau 90 soc 120 coc 150 sit\

Figura 8. Formular de calcul al scorului completat

36
 3. PRELUCRAREA {I INTERPRETAREA DATELOR

Dup\ stabilirea scorului, completa]i formularele de monitorizare individuale [i ale clasei.

Acestea dau o imagine mai exact\ [i detaliat\ a progreselor `nregistrate de elevi `n ceea ce
prive[te capacitatea de citire.

a. Monitorizarea clasei
Trece]i `n formularul de monitorizare a clasei scorurile ob]inute la test de c\tre elevii din
clasa dumneavoastr\ (formularul se g\se[te `n anexele testului [i poate fi multiplicat `n
func]ie de necesit\]i). ~n figura 9 ave]i un exemplu de formular de monitorizare a clasei com-
pletat.

TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE MONITORIZARE A CLASELOR I - II
Anul: 1999
Clasa I A

La 4 luni de la `nceperea anului La 7 luni de la `nceperea anului

La sfâr[itul anului [colar
[colar [colar

Lista 1 Lista 2 Lista 3 Lista 1 Lista 2 Lista 3 Lista 1 Lista 2 Lista 3

ni ni ni ni ni ni ni ni ni
Numele scor
vel
scor
vel
scor
vel
scor
vel
scor
vel
scor
vel
scor
vel
scor
vel
scor
vel
1 Ioana 15 B 38 B 10 C 48 B 25 B 5 C
2 Marin 10 C 20 C 11 C 35 C 20 C 13 C
3 Irina 5 D 15 D 8 D 25 C 14 C 8 C
4 Costel 32 A 59 A 24 A 80 A 37 A 23 A
5 Romi 20 A 40 A 23 A 53 A 29 B 13 C
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

Figura 9. Formular de monitorizare a clasei completat

Dup\ ce a]i completat formularul, calcula]i scorul mediu al clasei, pe fiecare nivel de difi-
cultate al testului (scor mediu al clasei pentru nivelul 1, scor mediu pentru nivelul 2, scor
mediu pentru nivelul 3), adunând toate scorurile elevilor [i `mp\r]ind suma la num\rul de
elevi. Nota]i acest scor pe formularul de monitorizare a clasei. ~ncepând cu clasa a III-a nu
mai are rost s\ calcula]i o medie a clasei pentru nivelele 1 [i 2. Listele 1 [i 2 se aplic\ doar
la copiii cu performan]e sc\zute la nivelul 3.
Pe baza acestui scor mediu pute]i realiza un etalon al clasei care v\ permite compararea
rezultatelor elevilor cu rezultatul mediu al clasei [i stabilirea diferen]ei dintre rezultatul unui
elev [i media clasei. Dac\ testul se aplic\ mai multor clase din aceea[i [coal\, pute]i ob]ine
un etalon pentru toat\ [coala. Acesta v\ permite s\ compara]i rezultatele elevilor din ori-
care din aceste clase cu rezultatul mediu al [colii [i ave]i astfel o m\sur\ mai bun\ a nivelu-
lui de citire al fiec\rui copil.

37
 Interpretarea scorurilor ob]inute la test se poate face numai dac\ ave]i un etalon. De
aceea, `nainte de a v\ permite s\ realiza]i propriile etaloane pentru clasele, respectiv [colile
dumneavoastr\, am testat cele trei liste, la sfâr[itul anului [colar 1999-2000, pe un e[antion
de elevi din [coli care fac parte din Proiectul de Dezvoltare {colar\ `n Comunit\]i cu Romi.
Acest grup `l putem numi grup de referin]\ pentru elevii care fac parte din [coli
asem\n\toare.
Scorurile ob]inute de acest grup de copii au fost `mp\r]ite pe 5 nivele de performan]\,
`n func]ie de care se va face interpretarea scorurilor ob]inute de elevii dumneavoastr\.

Nivelul A: bun pân\ la foarte bun (între 25% [i 50 % deasupra mediei)

Nivelul B: mediu pân\ la bun (pân\ la + 25% deasupra mediei)
Nivelul C: satisf\c\tor pân\ la mediu (pân\ la –25% sub medie)
Nivelul D: slab pân\ la satisf\c\tor (între –25 [i –40 % sub medie)
Nivelul E: slab pân\ la foarte slab (peste –40% sub medie).

Etalonul construit se g\se[te `n anex\, iar `n figura care urmeaz\ v\ prezent\m doar un
fragment din acesta pentru a putea `n]elege modul cum permite compararea rezultatelor
individuale cu cele ale unui grup de elevi.

TESTUL DE TREI MINUTE

ETALON
Lista 1
NIVEL Scor clasa I Scor clasa a II-a Scor clasa a III-a Scor clasa a IV-a
A mai mare de 23 mai mare de 56 mai mare de 91 mai mare de 94
B 18 – 23 47 – 56 82 – 91 83 – 94
C 12 – 17 30 – 46 61 – 81 62 – 82
D 5 – 11 18 – 29 55 – 60 56 – 61
E sub 5 sub 18 sub 55 sub 56

Figura 10. Exemplu de etalon

b. Monitorizarea elevului
Formularul de monitorizare a elevului este un instrument util `n evaluarea progreselor
realizate de elev `n automatizarea cititului. Este o modalitate foarte sugestiv\ de `nregistrare
a datelor, util\ `n discu]iile cu p\rin]ii [i cu al]i colegi de profesie. Acest raport poate s\ fac\
parte din portofoliul elevului [i `n acest caz ave]i o modalitate foarte eficient\ de grupare a
datelor legate de competen]ele sale de citire. ~n anex\ vi se pune la dispozi]ie un formular
de monitorizare pe care, `n func]ie de necesit\]i, dumneavoastr\ pute]i s\-l multiplica]i.
Ave]i grij\ `ns\ s\ p\stra]i originalul pentru multiplic\rile urm\toare.
Formularul de monitorizare poate fi `nso]it de grafice `n care sunt prezentate `n form\ mai
sugestiv\ etaloanele pentru fiecare list\ de cuvinte. Nota]i scorul la test [i completa]i graficul
corespunz\tor. V\ aduce]i aminte c\ `n prima partea a acestui ghid ne-am referit la avantajele
reprezent\rii grafice a rezultatelor pentru monitorizarea evolu]iei competen]ei de citire a
elevilor.

38
 Cum se procedeaz\ pentru completarea graficului?
Se fixeaz\ pe ordonat\ scorul [i de acolo se traseaz\ o linie orizontal\ spre dreapta. Pe
abscis\ se caut\ momentul de testare (clasa `n care s-a realizat testarea) [i de acolo se
traseaz\ o linie vertical\ `n sus pân\ la `ntâlnirea liniei trasate din dreptul scorului. Locul de
`ncruci[are reprezint\ nivelul elevului (A,B,C,D sau E) `n momentul test\rii.
La testarea urm\toare se adaug\ pe grafic noul nivel [i cele dou\ puncte se unesc
printr-o linie, care ofer\ imaginea evolu]iei `n timp a capacit\]ii de citire a elevului prin com-
para]ie cu evolu]ia performan]elor grupului de referin]\. Figura 11 v\ ofer\ un exemplu de
grafic completat pentru un elev aflat acum `n clasa a IV-a, care a fost testat 3 ani la rând
cu TTM 3 (listele de nivel 3 al TTM).
TESTUL 3
120

110
SCOR

100

90

80
A

70

B
60

C
50

40
D

30
E

20

10

0
Clasa I S1 Clasa a II-a S2 Clasa a III-a S3 Clasa a IV-a

MOMENTUL TESTARII

Figura 11. Grafic completat al performan]elor de citire la listele TTM 3

Dac\ un elev reia un an, pute]i face acest lucru vizibil pe grafic. Scorurile ob]inute `n
aceea[i perioad\ (spre exemplu la 4 luni de la `nceperea clasei I, la 7 luni de la `nceperea
clasei I etc.) le marca]i deasupra rezultatelor ob]inute la test\rile anterioare. Dac\ uni]i
punctele corespunz\toare fiec\rui an, ve]i ob]ine dou\ grafice care arat\ comparativ
evolu]ia elevului `n cei doi ani (anul prezent [i cel precedent).

c. Interpretarea rezultatelor
Scorurile ob]inute la fiecare din cele trei liste (1, 2, 3) ale testului v\ dau informa]ii despre
gradul de automatizare a cititului, pe nivele de dificultate ale cuvintelor. Scorul ob]inut la lis-
tele 1 arat\ m\sura `n care copiii pot s\ citeasc\ rapid [i corect cuvinte simple, de tipul „vc“,
„cv“ [i „cvc“. Rezultatele la listele 2 v\ dau informa]ii despre m\sura `n care copiii pot s\
citeasc\ cuvinte mai complexe, `n care apar grupurile de litere (che, chi, ghe, ghi etc.) sau
aglomer\ri de consoane sau vocale, iar rezultatele la listele 3 arat\ `n ce m\sur\ copiii pot
s\ citeasc\ cuvinte mai lungi, precum „ghiozdan“.
Unii copii pot `ntâmpina dificult\]i doar la citirea cuvintelor mai lungi (TTM 3), ceea ce
denot\ o lips\ de exerci]iu sau de strategie de legare a unui num\r mai mare de silabe. ~n acest
caz, `nv\]\torul poate s\ le ofere `n cadrul unor interven]ii educa]ionale individualizate o strate-
gie de legare a sunetelor [i s\ creeze condi]ii pentru exersarea independent\ a citirii cuvintelor
de nivel 3 `n diferite texte pentru copii (texte care cuprind mai multe cuvinte de nivel 3).

39
 Exist\ `ns\ [i copii care au o performan]\ de nivel D sau E nu numai la listele 3, ci [i la
cele mai simple (2 [i 1). Ace[ti elevi au nevoie, de obicei, de activit\]i de remediere indivi-
dualizate, special concepute.

d. Analiza comportamentului de citire

Analiza comportamentului de citire, `n timpul test\rii cu TTM, poate aduce informa]ii
suplimentare legate de performan]a de citire a unui elev. Exist\ elevi cu probleme generale
de comportament, precum un slab control al aten]iei sau o capacitate mic\ de autocontrol
(impulsivitate). Acestea nu sunt probleme de citire specifice, `ns\ ele afecteaz\ `n foarte
mare m\sur\ [i performan]a de citire. Ace[ti elevi nu urm\resc sarcina pe care au primit-o
[i sunt u[or de distras de stimulii din jur, de aceea ob]in scoruri mici la testele care se
desf\[oar\ cu limit\ de timp.
Pe lâng\ ace[ti elevi cu probleme de ordin general putem distinge mai multe tipuri de
cititori cu probleme specifice: cititori slabi, cititori ghicitori, cititori pe litere [i cititori slabi `n
limba român\. Din aceast\ ultim\ categorie fac parte elevii care provin din alte comunit\]i
culturale [i lingvistice [i care nu au un exerci]iu bun al limbii române. Chiar dac\ descifreaz\
corect cuvintele [i realizeaz\ sinteza sunetelor, de cele mai multe ori aceasta se produce lent
[i, datorit\ deficien]elor la nivelul vocabularului, copiii `ntâmpin\ dificult\]i `n `n]elegerea
textului `n ansamblu.
Problemele de citire ale cititorilor slabi se aseam\n\ cu cele ale cititorilor `ncep\tori.
Ace[ti copii au deseori probleme de discriminare a literelor [i sunetelor, fac frecvente con-
fuzii `ntre litere [i sunete, ceea ce face ca descompunerea [i sinteza cuvintelor s\ devin\
foarte dificil\. Aceste probleme devin vizibile pe m\sura achizi]iei de noi litere, când se
a[teapt\ deja o bun\ cunoa[tere a celor anterioare [i `nceperea automatiz\rii cititului. La
TTM1 ace[ti copii ob]in rezultate foarte sc\zute. Num\rul cuvintelor pe care le citesc poate
s\ fie foarte sc\zut, dar [i mare, `ns\ cu foarte multe gre[eli, ceea ce afecteaz\ scorul pe
care `l ob]in (scorul fiind – cum am ar\tat mai `nainte – diferen]a dintre num\rul cuvintelor
citite [i num\rul gre[elilor).
Cititorii ghicitori `ncearc\ `n permanen]\ s\ ghiceasc\ urm\torul cuvânt din propozi]ie
sau din povestire, folosindu-se de ceea ce au citit mai `nainte `n text sau de unele ilustra]ii
care acompaniaz\ textul. Ace[ti elevi citesc, `n general, fluent, `ns\ fac multe gre[eli. Un astfel
de cititor va citi a[adar la TTM relativ multe cuvinte, dar va face [i multe gre[eli.
Cititorii pe litere `ntâmpin\ greut\]i `n recunoa[terea grupurilor de litere [i nu au o strate-
gie de unire a literelor / silabelor pe m\sura citirii cuvântului. Ei continu\ s\ persiste `n pro-
nun]area liter\ cu liter\ (sunet cu sunet) a cuvintelor, având astfel o vitez\ de citire foarte
sc\zut\. De asemenea, ace[ti cititori fac multe gre[eli. O gre[eal\ care apare frecvent la citi-
torii pe litere const\ `n sinteza par]ial\ a sunetelor `n cuvânt; de exemplu, `n loc de „start“,
ace[ti copii citesc „star“.
Identificarea acestor tipuri specifice de probleme de citire poate ghida `n mare m\sur\ inter-
ven]ia educa]ional\. Aceasta este diferit\ `n func]ie de necesit\]ile particulare ale elevilor.
Spre exemplu, se [tie c\ exersarea este foarte important\ pentru automatizarea cititului.
~ns\ `n alegerea materialului utilizat pentru exersarea cititului este important s\ se diferen]ieze
`ntre cititorii pe litere [i cititorii ghicitori. Pentru cititorii pe litere exersarea cititului se realizeaz\
pe texte simple [i cu sens, pove[ti sau texte din diverse reviste pentru copii. Emo]ia trezit\ de
o poveste sau de un articol din revist\ ajut\ la re]inerea formei cuvintelor, ceea ce poate face
mai u[oar\ citirea altor texte. Pentru cititorii ghicitori `ns\, cunoscut\ fiind strategia lor de a
ghici cuvintele care urmeaz\ pe baza contextului, este preferabil s\ se ofere pentru exersare
cuvinte izolate, lipsite de contextul unei pove[ti, spre exemplu [iruri de cuvinte.
40
 TESTUL DE TREI MINUTE ANEXE

ETALON

Lista 1
NIVEL Scor clasa I Scor clasa a II-a Scor clasa a III-a Scor clasa a IV-a
A mai mare de 23 mai mare de 56 mai mare de 91 mai mare de 94
B 18 – 23 47 – 56 82 – 91 83 – 94
C 12 – 17 30 – 46 61 – 81 62 – 82
D 5 – 11 18 – 29 55 – 60 56 – 61
E sub 5 sub 18 sub 55 sub 56

Lista 2
NIVEL Scor clasa I Scor clasa a II-a Scor clasa a III-a Scor clasa a IV-a
A mai mare de 15 mai mare de 44 mai mare de 84 mai mare de 90
B 12 – 15 32 – 44 75 – 84 79 – 90
C 7 – 11 22 – 31 50 – 74 57 – 78
D 3–6 11 – 21 42 – 49 41 – 56
E sub 3 sub 11 sub 42 sub 41

Lista 3
NIVEL Scor clasa I Scor clasa a II-a Scor clasa a III-a Scor clasa a IV-a
A mai mare de 11 mai mare de 33 mai mare de 69 mai mare de 73
B 9 – 11 26 – 33 61 – 69 61 – 73
C 5–8 17 – 25 40 – 60 45 – 60
D 2–4 10 – 16 32 – 39 36 – 44
E sub 2 sub 10 sub 32 sub 36

Not\:
E[antionul de elevi pe care s-a realizat etalonarea `n luna iunie 2000 face parte din dou\ [coli
#

din jud. Cluj [i din dou\ [coli din jud. Timi[.

TESTUL DE TREI MINUTE

LIST| DE CUVINTE

rare vis pod dus sus

pat \ dac \ vin nor din
para sare cap pe moi
des rar vai ura mama
lad\ nai mure soc leu
r\ni ram ied toc pip\
apa lun\ not \ mac lup
sar var nume nuc tun
nuc \ pana nas rac p\r
cade lume care cuc val
par sala min \ dop rol
pas ros vas pot cui
bun \ dos m\r are tutun
os cer am caut pom
avem voi pare sun \ tac
era vor lei pui nod
iat\ dat \ tot unu noi
lam \ om una dar iar
dau cum mire mut sit\
van \ suc cas\ lat cos
aud mor mal top cana
las sun cal dor tic
nou \ cor sos elev coc
ud\ ren lac sac alun
pai rou \ r\u pat tare
vaca ora sor\ alo lor
ac mare loc pun mai
nou mic dude tei sat
doi poc aur v\d sau
car roi s\u dai cot
#
 TESTUL DE TREI MINUTE

LIST| DE CUVINTE

dau mal tutun care car

cor pod tei apa avem
mare vaca alo din sun\
p\r cana pui nume una
r\u aur om pom cot
leu rac pun dat\ tot
mor vor s\u pat pip\
mire iar cuc sat nuc
dude dai coc cap lup
nor sus var cas\ rar
para doi sar min\ cade
ied sor\ moi ros loc
nas os r\ni sac iat\
pas lor pot vin vas
sare dus las mut are
pe dos mic am lun\
lei toc soc suc cer
tun mama ora elev cui
rare sit\ lat vai rou\
rol val vis nou\ sala
alun lad\ ura not\ ac
mac voi nod tic dop
cos lam\ nou lume noi
pare aud v\d era unu
poc top sau tac pana
dor van\ mai dac\ cum
tare par des sun ud\
roi ren nai lac sos
caut pai mure dar cal
m\r ram bun\ pat\ nuc\
#
TESTUL DE TREI MINUTE

LIST| DE CUVINTE

pat\ voi sala tei lam\

tac caut pe leu bun\
m\r unu nor una val
ied om min\ dor ros
nuc lac p\r care mor
ora v\d mure tutun elev
vas cer rac cana cos
sar nou\ top nume vor
alun ura dac\ lad\ ac
dop mic cum pip\ suc
alo vin vai rol era
avem din dude las dai
pun lume ren pom sor\
lor toc aur pod sun
tare pot os moi iat\
lat pare van\ ram iar
sat vis apa para cade
tun vaca sus mut par
noi sac var mal sau
nou cor dar mac pui
lup not\ cuc tic roi
s\u ud\ pas dus mai
loc r\u are rare rar
sos dat\ nas cal pai
lun\ nai cui sare cas\
sun\ nod doi cap car
poc cot nuc\ rou\ dos
tot des aud mare pat
mama mire lei r\ni pana
am dau soc coc sit\
#
 TESTUL DE TREI MINUTE

LIST| DE CUVINTE

ochi ceva frunte frate varz\

plop filmat basm prune citire
trei recit pe[te parc fust\
fructe spin corn comic stegar
cump\r deget [arpe calc tabl\
zmeu lipesc delfin obraz blan\
fulg iaurt stilou curte carte
arici urs castel capr\ leag\n
doctor gri ninge cioc nins
obiect frunz\ geant\ vândut clas\
glob mijloc sport alb frig
b\trân coard\ când lapte unde
morcov ascult patru brad cu]it
perdea piatr\ munte cret\ dorm
coad\ cuib visez sticl\ vânt
pâine copac clopot tors cercel
scaun banc\ ardei actor dinte
circ gâsc\ ciocan blând tigru
gre[it adun limb\ tablou bluz\
perie caiet lucru prin] vulpe
noapte merg [coal\ frumos ghete
gard cald cerc desen semn
înot cartof câmp vals plecat
dans cerb singur iarb\ lung
lan] citesc cresc soare sp\l
roat\ prag barz\ cântar ceai
cort creion scurt zebr\ unt
gr\bit titlu floare negru alerg
cu[c\ tren trag coco[ teatru
ridic cântec iarn\ melc zbor
#
TESTUL DE TREI MINUTE

LIST| DE CUVINTE

trag coco[ delfin teatru copac

tablou cret\ dans blând ceai
tors cu]it fulg comic pâine
blan\ sport ardei lipesc sp\l
[arpe unde deget ridic calc
gâsc\ fructe câmp cresc prag
ninge înot varz\ clas\ adun
cântar ghete titlu stegar perie
pe[te munte circ curte floare
lung semn zmeu iaurt castel
iarb\ tigru vals merg frunz\
scaun spin coard\ doctor melc
lan] zebr\ b\trân obraz ciocan
actor vulpe scurt basm geant\
gre[it alb stilou desen caiet
limb\ frunte corn prin] unt
barz\ leag\n cercel trei dinte
cuib vândut zbor frumos ascult
gri cump\r parc cald iarn\
banc\ soare tabl\ lucru prune
filmat plop carte obiect cerb
cu[c\ brad vânt gr\bit urs
arici cort coad\ ceva plecat
gard cartof sticl\ singur ochi
nins dorm cioc mijloc clopot
bluz\ capr\ piatr\ fust\ morcov
roat\ când recit tren cântec
citesc creion citire negru perdea
frate lapte [coal\ visez frig
glob alerg cerc patru noapte
#
 TESTUL DE TREI MINUTE

LIST| DE CUVINTE

vulpe spin dinte zbor ochi

roat\ parc lung bluz\ titlu
cresc capr\ ceai caiet trag
cret\ lipesc coard\ actor arici
b\trân brad prune noapte banc\
morcov înot leag\n merg cartof
blând cuib gard zmeu creion
ceva copac lapte prin] pe[te
ciocan scaun castel mijloc sticl\
adun vals floare frumos citesc
obraz curte circ perdea frunte
ardei frunz\ gr\bit ridic doctor
citire desen limb\ vândut tablou
carte cump\r recit dans sp\l
geant\ câmp tors scurt coad\
ninge perie unt stilou tabl\
cântec prag cu]it ghete nins
teatru fructe deget [arpe alerg
pâine piatr\ frate clopot zebr\
obiect fulg ascult gre[it calc
semn corn urs cercel cort
clas\ plop comic singur filmat
gri melc delfin iaurt tigru
basm munte iarn\ sport patru
[coal\ trei alb coco[ vânt
glob cerb lucru cioc barz\
gâsc\ cântar dorm varz\ soare
cerc visez negru frig cu[c\
cald tren iarb\ lan] blan\
stegar fust\ unde când plecat
#
TESTUL DE TREI MINUTE

LIST| DE CUVINTE

ca[caval calendar aten]ie albina\

rândunic\ sc\dere sprâncean\ pornim
harnic mergând s\rb\toare biciclet\
dreptate gre[eal\ struguri hârtie
juc\rie învechit margine cofet\rie
ma[in\ genunchi scriere câ[tig\tor
rostogole[te p\durar str\lucitor plictisit
furnic\ rotund\ întâmplare înfuriat
încetu] prime[te culoare comoar\
cunoa[te trandafir restaurant zmeur\
bulg\re viclean\ descresc\tor rezolvare
croitor îngrijit elicopter serbare
pr\jitur\ excursie g\sesc bucuros
lucrat h\rnicie magazin construc]ie
cânt\m vizit\ camer\ fermecat
acesta fântân\ cunosc lingur\
lumineaz\ bomboane plimbare scrisoare
cerneal\ adunare politicos înghe]at
mul]umesc chitar\ cre[te cresc\tor
ascunde galben frigider tâmplar
prive[te ghiozdan ghemuit murd\rit
cuvinte muzic\ înv\]\tor treze[te
întreab\ semafor plimb\ curcubeu
vizuin\ exerci]iu oglind\ acoperi[
c\ma[\ întrebat înflorite discut\
g\l\gios bucurie ochelari împ\rat
îmbr\cat farfurie fugind neatent
umbrel\ telefon geamantan ghicitoare
întunecat gânde[te prim\var\ s\ritur\
povestire sup\rat problem\ ascunz\toare
#
 TESTUL DE TREI MINUTE

LIST| DE CUVINTE

prim\var\ camer\ croitor culoare

exerci]iu cunosc înflorite zmeur\
vizuin\ întrebat margine h\rnicie
prive[te semafor pornim prime[te
g\l\gios construc]ie struguri problem\
încetu] calendar serbare hârtie
bomboane c\ma[\ întreab\ bulg\re
biciclet\ chitar\ telefon murd\rit
înghe]at rostogole[te cuvinte sc\dere
muzic\ harnic pr\jitur\ comoar\
cunoa[te galben îngrijit gânde[te
gre[eal\ ca[caval s\ritur\ mul]umesc
elicopter frigider acoperi[ umbrel\
ghemuit plimb\ scriere înv\]\tor
curcubeu întunecat povestire ghiozdan
rezolvare ma[in\ albin\ ascunz\toare
bucurie cre[te plictisit cofet\rie
cresc\tor fântân\ juc\rie neatent
câ[tig\tor geamantan ascunde aten]ie
ghicitoare îmbr\cat p\durar oglind\
ochelari lumineaz\ magazin împ\rat
excursie furnic\ cerneal\ rotund\
înfuriat descresc\tor str\lucitor lucrat
restaurant lingur\ dreptate fermecat
plimbare vizit\ scrisoare cânt\m
rândunic\ genunchi adunare mergând
discut\ fugind s\rb\toare politicos
întâmplare acesta viclean\ bucuros
sup\rat tâmplar trandafir g\sesc
învechit sprâncean\ farfurie treze[te
#
TESTUL DE TREI MINUTE

LIST| DE CUVINTE

înghe]at hârtie fântân\ adunare

albin\ treze[te cofet\rie ghiozdan
lucrat prive[te rostogole[te bucuros
cânt\m îngrijit tâmplar s\ritur\
magazin cunoa[te acesta vizuin\
înflorite aten]ie pornim fermecat
ghemuit pr\jitur\ struguri cuvinte
prim\var\ cre[te rândunic\ s\rb\toare
cerneal\ sup\rat g\l\gios ascunde
întrebat oglind\ sprâncean\ serbare
întâmplare scrisoare fugind zmeur\
galben înfuriat încetu] plictisit
acoperi[ telefon juc\rie scriere
ochelari construc]ie îmbr\cat prime[te
muzic\ gânde[te ghicitoare camer\
câ[tig\tor viclean\ lumineaz\ rotund\
biciclet\ mergând curcubeu înv\]\tor
discut\ c\ma[\ semafor g\sesc
exerci]iu culoare bulg\re neatent
împ\rat murd\rit trandafir întreab\
harnic rezolvare chitar\ ca[caval
mul]umesc cresc\tor descresc\tor umbrel\
politicos ascunz\toare h\rnicie frigider
restaurant furnic\ str\lucitor povestire
învechit bomboane plimb\ sc\dere
p\durar cunosc gre[eal\ comoar\
întunecat geamantan excursie bucurie
lingur\ vizit\ elicopter farfurie
dreptate margine croitor plimbare
genunchi calendar ma[in\ problem\
#
 TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE CALCUL AL SCORULUI

NUME: ............................................. CUVINTE CITITE

CLASA: ............................................ NR. GRE{ELI
DATA: .............................................. SCOR

1 rare 31 vis 61 pod 91 dus 121 sus

2 pat\ 32 dac\ 62 vin 92 nor 122 din
3 para 33 sare 63 cap 93 pe 123 moi
4 des 34 rar 64 vai 94 ura 124 mama
5 lad\ 35 nai 65 mure 95 soc 125 leu
6 r\ni 36 ram 66 ied 96 toc 126 pip\
7 apa 37 lun\ 67 not\ 97 mac 127 lup
8 sar 38 var 68 nume 98 nuc 128 tun
9 nuc\ 39 pana 69 nas 99 rac 129 p\r
10 cade 40 lume 70 care 100 cuc 130 val
11 par 41 sala 71 min\ 101 dop 131 rol
12 pas 42 ros 72 vas 102 pot 132 cui
13 bun\ 43 dos 73 m\r 103 are 133 tutun
14 os 44 cer 74 am 104 caut 134 pom
15 avem 45 voi 75 pare 105 sun\ 135 tac
16 era 46 vor 76 lei 106 pui 136 nod
17 iat\ 47 dat\ 77 tot 107 unu 137 noi
18 lam\ 48 om 78 una 108 dar 138 iar
19 dau 49 cum 79 mire 109 mut 139 sit\
20 van\ 50 suc 80 cas\ 110 lat 140 cos
21 aud 51 mor 81 mal 111 top 141 cana
22 las 52 sun 82 cal 112 dor 142 tic
23 nou\ 53 cor 83 sos 113 elev 143 coc
24 ud\ 54 ren 84 lac 114 sac 144 alun
25 pai 55 rou\ 85 r\u 115 pat 145 tare
26 vaca 56 ora 86 sor\ 116 alo 146 lor
27 ac 57 mare 87 loc 117 pun 147 mai
28 nou 58 mic 88 dude 118 tei 148 sat
29 doi 59 poc 89 aur 119 v\d 149 sau
30 car 60 roi 90 s\u 120 dai 150 cot
#
TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE CALCUL AL SCORULUI

NUME: ............................................. CUVINTE CITITE

CLASA: ............................................ NR. GRE{ELI
DATA: .............................................. SCOR

1 dau 31 mal 61 tutun 91 care 121 car

2 cor 32 pod 62 tei 92 apa 122 avem
3 mare 33 vaca 63 alo 93 din 123 sun\
4 p\r 34 cana 64 pui 94 nume 124 una
5 r\u 35 aur 65 om 95 pom 125 cot
6 leu 36 rac 66 pun 96 dat\ 126 tot
7 mor 37 vor 67 s\u 97 pat 127 pip\
8 mire 38 iar 68 cuc 98 sat 128 nuc
9 dude 39 dai 69 coc 99 cap 129 lup
10 nor 40 sus 70 var 100 cas\ 130 rar
11 para 41 doi 71 sar 101 min\ 131 cade
12 ied 42 sor\ 72 moi 102 ros 132 loc
13 nas 43 os 73 r\ni 103 sac 133 iat\
14 pas 44 lor 74 pot 104 vin 134 vas
15 sare 45 dus 75 las 105 mut 135 are
16 pe 46 dos 76 mic 106 am 136 lun\
17 lei 47 toc 77 soc 107 suc 137 cer
18 tun 48 mama 78 ora 108 elev 138 cui
19 rare 49 sit\ 79 lat 109 vai 139 rou\
20 rol 50 val 80 vis 110 nou\ 140 sala
21 alun 51 lad\ 81 ura 111 not\ 141 ac
22 mac 52 voi 82 nod 112 tic 142 dop
23 cos 53 lam\ 83 nou 113 lume 143 noi
24 pare 54 aud 84 v\d 114 era 144 unu
25 poc 55 top 85 sau 115 tac 145 pana
26 dor 56 van\ 86 mai 116 dac\ 146 cum
27 tare 57 par 87 des 117 sun 147 ud\
28 roi 58 ren 88 nai 118 lac 148 sos
29 caut 59 pai 89 mure 119 dar 149 cal
30 m\r 60 ram 90 bun\ 120 pat\ 150 nuc\
#
 TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE CALCUL AL SCORULUI

NUME: ............................................. CUVINTE CITITE

CLASA: ............................................ NR. GRE{ELI
DATA: .............................................. SCOR

1 pat\ 31 voi 61 sala 91 tei 121 lam\

2 tac 32 caut 62 pe 92 leu 122 bun\
3 m\r 33 unu 63 nor 93 una 123 val
4 ied 34 om 64 min\ 94 dor 124 ros
5 nuc 35 lac 65 p\r 95 care 125 mor
6 ora 36 v\d 66 mure 96 tutun 126 elev
7 vas 37 cer 67 rac 97 cana 127 cos
8 sar 38 nou\ 68 top 98 nume 128 vor
9 alun 39 ura 69 dac\ 99 lad\ 129 ac
10 dop 40 mic 70 cum 100 pip\ 130 suc
11 alo 41 vin 71 vai 101 rol 131 era
12 avem 42 din 72 dude 102 las 132 dai
13 pun 43 lume 73 ren 103 pom 133 sor\
14 lor 44 toc 74 aur 104 pod 134 sun
15 tare 45 pot 75 os 105 moi 135 iat\
16 lat 46 pare 76 van\ 106 ram 136 iar
17 sat 47 vis 77 apa 107 para 137 cade
18 tun 48 vaca 78 sus 108 mut 138 par
19 noi 49 sac 79 var 109 mal 139 sau
20 nou 50 cor 80 dar 110 mac 140 pui
21 lup 51 not\ 81 cuc 111 tic 141 roi
22 s\u 52 ud\ 82 pas 112 dus 142 mai
23 loc 53 r\u 83 are 113 rare 143 rar
24 sos 54 dat\ 84 nas 114 cal 144 pai
25 lun\ 55 nai 85 cui 115 sare 145 cas\
26 sun\ 56 nod 86 doi 116 cap 146 car
27 poc 57 cot 87 nuc\ 117 rou\ 147 dos
28 tot 58 des 88 aud 118 mare 148 pat
29 mama 59 mire 89 lei 119 r\ni 149 pana
30 am 60 dau 90 soc 120 coc 150 sit\
#
TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE CALCUL AL SCORULUI

NUME: ............................................. CUVINTE CITITE

CLASA: ............................................ NR. GRE{ELI
DATA: .............................................. SCOR

1 ochi 31 ceva 61 frunte 91 frate 121 varz\

2 plop 32 filmat 62 basm 92 prune 122 citire
3 trei 33 recit 63 pe[te 93 parc 123 fust\
4 fructe 34 spin 64 corn 94 comic 124 stegar
5 cump\r 35 deget 65 [arpe 95 calc 125 tabl\
6 zmeu 36 lipesc 66 delfin 96 obraz 126 blan\
7 fulg 37 iaurt 67 stilou 97 curte 127 carte
8 arici 38 urs 68 castel 98 capr\ 128 leag\n
9 doctor 39 gri 69 ninge 99 cioc 129 nins
10 obiect 40 frunz\ 70 geant\ 100 vândut 130 clas\
11 glob 41 mijloc 71 sport 101 alb 131 frig
12 b\trân 42 coard\ 72 când 102 lapte 132 unde
13 morcov 43 ascult 73 patru 103 brad 133 cu]it
14 perdea 44 piatr\ 74 munte 104 cret\ 134 dorm
15 coad\ 45 cuib 75 visez 105 sticl\ 135 vânt
16 pâine 46 copac 76 clopot 106 tors 136 cercel
17 scaun 47 banc\ 77 ardei 107 actor 137 dinte
18 circ 48 gâsc\ 78 ciocan 108 blând 138 tigru
19 gre[it 49 adun 79 limb\ 109 tablou 139 bluz\
20 perie 50 caiet 80 lucru 110 prin] 140 vulpe
21 noapte 51 merg 81 [coal\ 111 frumos 141 ghete
22 gard 52 cald 82 cerc 112 desen 142 semn
23 înot 53 cartof 83 câmp 113 vals 143 plecat
24 dans 54 cerb 84 singur 114 iarb\ 144 lung
25 lan] 55 citesc 85 cresc 115 soare 145 sp\l
26 roat\ 56 prag 86 barz\ 116 cântar 146 ceai
27 cort 57 creion 87 scurt 117 zebr\ 147 unt
28 gr\bit 58 titlu 88 floare 118 negru 148 alerg
29 cu[c\ 59 tren 89 trag 119 coco[ 149 teatru
30 ridic 60 cântec 90 iarn\ 120 melc 150 zbor
#
 TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE CALCUL AL SCORULUI

NUME: ............................................. CUVINTE CITITE

CLASA: ............................................ NR. GRE{ELI
DATA: .............................................. SCOR

1 trag 31 coco[ 61 delfin 91 teatru 121 copac

2 tablou 32 cret\ 62 dans 92 blând 122 ceai
3 tors 33 cu]it 63 fulg 93 comic 123 pâine
4 blan\ 34 sport 64 ardei 94 lipesc 124 sp\l
5 [arpe 35 unde 65 deget 95 ridic 125 calc
6 gâsc\ 36 fructe 66 câmp 96 cresc 126 prag
7 ninge 37 înot 67 varz\ 97 clas\ 127 adun
8 cântar 38 ghete 68 titlu 98 stegar 128 perie
9 pe[te 39 munte 69 circ 99 curte 129 floare
10 lung 40 semn 70 zmeu 100 iaurt 130 castel
11 iarb\ 41 tigru 71 vals 101 merg 131 frunz\
12 scaun 42 spin 72 coard\ 102 doctor 132 melc
13 lan] 43 zebr\ 73 b\trân 103 obraz 133 ciocan
14 actor 44 vulpe 74 scurt 104 basm 134 geant\
15 gre[it 45 alb 75 stilou 105 desen 135 caiet
16 limb\ 46 frunte 76 corn 106 prin] 136 unt
17 barz\ 47 leag\n 77 cercel 107 trei 137 dinte
18 cuib 48 vândut 78 zbor 108 frumos 138 ascult
19 gri 49 cump\r 79 parc 109 cald 139 iarn\
20 banc\ 50 soare 80 tabl\ 110 lucru 140 prune
21 filmat 51 plop 81 carte 111 obiect 141 cerb
22 cu[c\ 52 brad 82 vânt 112 gr\bit 142 urs
23 arici 53 cort 83 coad\ 113 ceva 143 plecat
24 gard 54 cartof 84 sticl\ 114 singur 144 ochi
25 nins 55 dorm 85 cioc 115 mijloc 145 clopot
26 bluz\ 56 capr\ 86 piatr\ 116 fust\ 146 morcov
27 roat\ 57 când 87 recit 117 tren 147 cântec
28 citesc 58 creion 88 citire 118 negru 148 perdea
29 frate 59 lapte 89 [coal\ 119 visez 149 frig
30 glob 60 alerg 90 cerc 120 patru 150 noapte
#
TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE CALCUL AL SCORULUI

NUME: ............................................. CUVINTE CITITE

CLASA: ............................................ NR. GRE{ELI
DATA: .............................................. SCOR

1 vulpe 31 spin 61 dinte 91 zbor 121 ochi

2 roat\ 32 parc 62 lung 92 bluz\ 122 titlu
3 cresc 33 capr\ 63 ceai 93 caiet 123 trag
4 cret\ 34 lipesc 64 coard\ 94 actor 124 arici
5 b\trân 35 brad 65 prune 95 noapte 125 banc\
6 morcov 36 înot 66 leag\n 96 merg 126 cartof
7 blând 37 cuib 67 gard 97 zmeu 127 creion
8 ceva 38 copac 68 lapte 98 prin] 128 pe[te
9 ciocan 39 scaun 69 castel 99 mijloc 129 sticl\
10 adun 40 vals 70 floare 100 frumos 130 citesc
11 obraz 41 curte 71 circ 101 perdea 131 frunte
12 ardei 42 frunz\ 72 gr\bit 102 ridic 132 doctor
13 citire 43 desen 73 limb\ 103 vândut 133 tablou
14 carte 44 cump\r 74 recit 104 dans 134 sp\l
15 geant\ 45 câmp 75 tors 105 scurt 135 coad\
16 ninge 46 perie 76 unt 106 stilou 136 tabl\
17 cântec 47 prag 77 cu]it 107 ghete 137 nins
18 teatru 48 fructe 78 deget 108 [arpe 138 alerg
19 pâine 49 piatr\ 79 frate 109 clopot 139 zebr\
20 obiect 50 fulg 80 ascult 110 gre[it 140 calc
21 semn 51 corn 81 urs 111 cercel 141 cort
22 clas\ 52 plop 82 comic 112 singur 142 filmat
23 gri 53 melc 83 delfin 113 iaurt 143 tigru
24 basm 54 munte 84 iarn\ 114 sport 144 patru
25 [coal\ 55 trei 85 alb 115 coco[ 145 vânt
26 glob 56 cerb 86 lucru 116 cioc 146 barz\
27 gâsc\ 57 cântar 87 dorm 117 varz\ 147 soare
28 cerc 58 visez 88 negru 118 frig 148 cu[c\
29 cald 59 tren 89 iarb\ 119 lan] 149 blan\
30 stegar 60 fust\ 90 unde 120 când 150 plecat
#
 TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE CALCUL AL SCORULUI

NUME: ............................................. CUVINTE CITITE

CLASA: ............................................ NR. GRE{ELI
DATA: .............................................. SCOR

1 ca[caval 31 calendar 61 aten]ie 91 albin\

2 rândunic\ 32 sc\dere 62 sprâncean\ 92 pornim
3 harnic 33 mergând 63 s\rb\toare 93 biciclet\
4 dreptate 34 gre[eal\ 64 struguri 94 hârtie
5 juc\rie 35 învechit 65 margine 95 cofet\rie
6 ma[in\ 36 genunchi 66 scriere 96 câ[tig\tor
7 rostogole[te 37 p\durar 67 str\lucitor 97 plictisit
8 furnic\ 38 rotund\ 68 întâmplare 98 înfuriat
9 încetu] 39 prime[te 69 culoare 99 comoar\
10 cunoa[te 40 trandafir 70 restaurant 100 zmeur\
11 bulg\re 41 viclean\ 71 descresc\tor 101 rezolvare
12 croitor 42 îngrijit 72 elicopter 102 serbare
13 pr\jitur\ 43 excursie 73 g\sesc 103 bucuros
14 lucrat 44 h\rnicie 74 magazin 104 construc]ie
15 cânt\m 45 vizit\ 75 camer\ 105 fermecat
16 acesta 46 fântân\ 76 cunosc 106 lingur\
17 lumineaz\ 47 bomboane 77 plimbare 107 scrisoare
18 cerneal\ 48 adunare 78 politicos 108 înghe]at
19 mul]umesc 49 chitar\ 79 cre[te 109 cresc\tor
20 ascunde 50 galben 80 frigider 110 tâmplar
21 prive[te 51 ghiozdan 81 ghemuit 111 murd\rit
22 cuvinte 52 muzic\ 82 înv\]\tor 112 treze[te
23 întreab\ 53 semafor 83 plimb\ 113 curcubeu
24 vizuin\ 54 exerci]iu 84 oglind\ 114 acoperi[
25 c\ma[\ 55 întrebat 85 înflorite 115 discut\
26 g\l\gios 56 bucurie 86 ochelari 116 împ\rat
27 îmbr\cat 57 farfurie 87 fugind 117 neatent
28 umbrel\ 58 telefon 88 geamantan 118 ghicitoare
29 întunecat 59 gânde[te 89 prim\var\ 119 s\ritur\
30 povestire 60 sup\rat 90 problem\ 120 ascunz\toare
#
TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE CALCUL AL SCORULUI

NUME: ............................................. CUVINTE CITITE

CLASA: ............................................ NR. GRE{ELI
DATA: .............................................. SCOR

1 prim\var\ 31 camer\ 61 croitor 91 culoare

2 exerci]iu 32 cunosc 62 înflorite 92 zmeur\
3 vizuin\ 33 întrebat 63 margine 93 h\rnicie
4 prive[te 34 semafor 64 pornim 94 prime[te
5 g\l\gios 35 construc]ie 65 struguri 95 problem\
6 încetu] 36 calendar 66 serbare 96 hârtie
7 bomboane 37 c\ma[\ 67 întreab\ 97 bulg\re
8 biciclet\ 38 chitar\ 68 telefon 98 murd\rit
9 înghe]at 39 rostogole[te 69 cuvinte 99 sc\dere
10 muzic\ 40 harnic 70 pr\jitur\ 100 comoar\
11 cunoa[te 41 galben 71 îngrijit 101 gânde[te
12 gre[eal\ 42 ca[caval 72 s\ritur\ 102 mul]umesc
13 elicopter 43 frigider 73 acoperi[ 103 umbrel\
14 ghemuit 44 plimb\ 74 scriere 104 înv\]\tor
15 curcubeu 45 întunecat 75 povestire 105 ghiozdan
16 rezolvare 46 ma[in\ 76 albin\ 106 ascunz\toare
17 bucurie 47 cre[te 77 plictisit 107 cofet\rie
18 cresc\tor 48 fântân\ 78 juc\rie 108 neatent
19 câ[tig\tor 49 geamantan 79 ascunde 109 aten]ie
20 ghicitoare 50 îmbr\cat 80 p\durar 110 oglind\
21 ochelari 51 lumineaz\ 81 magazin 111 împ\rat
22 excursie 52 furnic\ 82 cerneal\ 112 rotund\
23 înfuriat 53 descresc\tor 83 str\lucitor 113 lucrat
24 restaurant 54 lingur\ 84 dreptate 114 fermecat
25 plimbare 55 vizit\ 85 scrisoare 115 cânt\m
26 rândunic\ 56 genunchi 86 adunare 116 mergând
27 discut\ 57 fugind 87 s\rb\toare 117 politicos
28 întâmplare 58 acesta 88 viclean\ 118 bucuros
29 sup\rat 59 tâmplar 89 trandafir 119 g\sesc
30 învechit 60 sprâncean\ 90 farfurie 120 treze[te
#
 TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE CALCUL AL SCORULUI

NUME: ............................................. CUVINTE CITITE

CLASA: ............................................ NR. GRE{ELI
DATA: .............................................. SCOR

1 înghe]at 31 hârtie 61 fântân\ 91 adunare

2 albin\ 32 treze[te 62 cofet\rie 92 ghiozdan
3 lucrat 33 prive[te 63 rostogole[te 93 bucuros
4 cânt\m 34 îngrijit 64 tâmplar 94 s\ritur\
5 magazin 35 cunoa[te 65 acesta 95 vizuin\
6 înflorite 36 aten]ie 66 pornim 96 fermecat
7 ghemuit 37 pr\jitur\ 67 struguri 97 cuvinte
8 prim\var\ 38 cre[te 68 rândunic\ 98 s\rb\toare
9 cerneal\ 39 sup\rat 69 g\l\gios 99 ascunde
10 întrebat 40 oglind\ 70 sprâncean\ 100 serbare
11 întâmplare 41 scrisoare 71 fugind 101 zmeur\
12 galben 42 înfuriat 72 încetu] 102 plictisit
13 acoperi[ 43 telefon 73 juc\rie 103 scriere
14 ochelari 44 construc]ie 74 îmbr\cat 104 prime[te
15 muzic\ 45 gânde[te 75 ghicitoare 105 camer\
16 câ[tig\tor 46 viclean\ 76 lumineaz\ 106 rotund\
17 biciclet\ 47 mergând 77 curcubeu 107 înv\]\tor
18 discut\ 48 c\ma[\ 78 semafor 108 g\sesc
19 exerci]iu 49 culoare 79 bulg\re 109 neatent
20 împ\rat 50 murd\rit 80 trandafir 110 întreab\
21 harnic 51 rezolvare 81 chitar\ 111 ca[caval
22 mul]umesc 52 cresc\tor 82 descresc\tor 112 umbrel\
23 politicos 53 ascunz\toare 83 h\rnicie 113 frigider
24 restaurant 54 furnic\ 84 str\lucitor 114 povestire
25 învechit 55 bomboane 85 plimb\ 115 sc\dere
26 p\durar 56 cunosc 86 gre[eal\ 116 comoar\
27 întunecat 57 geamantan 87 excursie 117 bucurie
28 lingur\ 58 vizit\ 88 elicopter 118 farfurie
29 dreptate 59 margine 89 croitor 119 plimbare
30 genunchi 60 calendar 90 ma[in\ 120 problem\
#
 TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE MONITORIZARE A CLASELOR I - II

Anul:___________________
Clasa:___________________

La 4 luni de la începerea La 7 luni de la începerea La sfâr[itul

Numele anului [colar anului [colar anului [colar
elevului: Lista 1 Lista 2 Lista 3 Lista 1 Lista 2 Lista 3 Lista 1 Lista 2 Lista 3
scor nivel scor nivel scor nivel scor nivel scor nivel scor nivel scor nivel scor nivel scor nivel

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

#
 #

TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE MONITORIZARE A CLASELOR III - IV

Anul:___________________
Clasa:___________________

La `nceputul La `nceputul semestrului II

Numele anului [colar al anului [colar
elevului: Lista 1 Lista 2 Lista 3 Lista 1 Lista 2 Lista 3
scor nivel scor nivel scor nivel scor nivel scor nivel scor nivel

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
TESTUL DE TREI MINUTE

FORMULAR DE MONITORIZARE A ELEVULUI ...............................................................

TESTUL 1
Data Forma Cuvinte Gre[eli Scorul Nivel Data Forma Cuvinte Gre[eli Scorul Nivel
(A,B,C) citite (A,B,C) citite

TESTUL 2

Data Forma Cuvinte Gre[eli Scorul Nivel Data Forma Cuvinte Gre[eli Scorul Nivel
(A,B,C) citite (A,B,C) citite

TESTUL 3

Data Forma Cuvinte Gre[eli Scorul Nivel Data Forma Cuvinte Gre[eli Scorul Nivel
(A,B,C) citite (A,B,C) citite

Data Testul adi]ional utilizat Rezultat

#
 II.
PROBE DE INVESTIGARE A ACHIZI}IILOR
PRELIMINARE ALE CITITULUI {I SCRISULUI
O investigare aprofundat\ a comportamentului de citire al elevilor permite identificarea
problemelor de citire specifice ale acestora [i evaluarea gradului de dezvoltare a achizi]iilor
preliminare ale cititului (acele capacit\]i primare care fac posibil\ `nv\]area cititului – dis-
criminarea fonetic\, coresponden]a sunet - liter\, cunoa[terea sensului de citire etc.).
Acest ghid v\ ofer\ dou\ probe care vizeaz\ unele achizi]ii preliminare: Proba de
Recunoa[tere a Grafemelor (PRG) [i Proba de Sintez\ Auditiv\ (PSA). Ambele teste se
adreseaz\ `n primul rând elevilor din clasele I [i a II-a care ob]in o performan]\ de nivel D
sau E la toate listele TTM. Cu PRG se evalueaz\ m\sura `n care elevii au dobândit cores-
ponden]a sunet - liter\ / fonem - grafem, iar cu PSA se stabile[te `n ce m\sur\ reu[esc s\
discrimineze sunetele [i s\ le uneasc\ `n cuvinte.
Rezultatele investig\rii aprofundate le pute]i nota pe formularul de monitorizare a ele-
vului la TTM, `n rubricile special concepute.

PROBA DE RECUNOA{TERE A GRAFEMELOR

Cunoa[terea semnelor grafice ale literelor (grafemele) este o component\ important\ a
cititului. Pentru a putea citi un cuvânt precum „cal“, un elev trebuie s\ cunoasc\ mai `ntâi
literele componente: /c/,/a/ [i /l/.
În perioada de alfabetizare, copiii `nva]\ `ntr-un timp relativ scurt un mare num\r de
grafeme. De aceea nu e deloc neobi[nuit ca unii copii s\ confunde literele `n aceast\ prim\
faz\. Pe m\sur\ ce leg\tura dintre sunet [i liter\ se exerseaz\ [i grafemele sunt mai bine fi-
xate, prin activit\]i autentice de citit [i scris, elevii sunt capabili s\ le discrimineze mai bine
[i confuziile dispar.
Cu ajutorul Probei de Recunoa[tere a Grafemelor (PRG) pute]i determina gradul de
automatizare a coresponden]ei sunet - liter\ [i grafemele care `nc\ nu sunt bine fixate.

1. CUI SE ADRESEAZ| PROBA

DE RECUNOA{TERE A GRAFEMELOR ?
PRG vine `n completarea Testului de Trei Minute (TTM) [i se administreaz\ `n special
elevilor care la toate nivelele de dificultate ale TTM (1, 2, 3) au ob]inut o performan]\ de
nivel slab sau foarte slab (D sau E). Nu exist\ `ns\ nici o interdic]ie pentru ca testul s\ fie
administrat [i altor elevi. Trebuie [tiut `ns\ c\ PRG se administreaz\ individual.

63
 2. MODALITATEA DE ADMINISTRARE
a. Instruc]iuni generale
Aceste instruc]iuni sunt valabile pentru orice testare a c\ror rezultate vor fi interpretate
cu ajutorul unui etalon.
Respecta]i cât de mult posibil instruc]iunile pentru testare.
În timpul test\rii pozi]iona]i-v\ mai la distan]\ decât de obicei. Acum nu sunte]i decât
„examinatorul“.
Citi]i instruc]iunile pentru testare cu aten]ie, de mai multe ori, `nainte de a `ncepe apli-
carea probei, pentru a fi obi[nui]i cu procedura.

b. Materiale necesare
Pentru aplicarea PRG ave]i nevoie de plan[a cu lista de grafeme, care exist\ `n anexa aces-
tei p\r]i a ghidului. Va trebui, de asemenea, s\ folosi]i un instrument de scris [i câte un for-
mular de calcul al scorului pentru fiecare elev (`n anex\ ave]i un exemplar din formularul de
calcul al scorului, iar dumneavoastr\ pute]i s\ face]i copiile necesare). Ave]i nevoie, `n
acela[i timp, [i de un cronometru, `ntrucât la evaluarea rezultatelor se ia `n considerare [i
timpul de citire.

c. Instruc]iunea
La PRG, sarcina elevului este s\ pronun]e rapid sunetul corespunz\tor literei prezentate.
Dumneavoastr\ sta]i `n fa]a elevului, cu un formular de calcul al scorului `n fa]\, punând
plan[a cu grafeme, cu fa]a `n jos, `naintea elevului. Apoi spune]i:
„Pe partea cealalt\ a plan[ei sunt scrise litere, una sub alta. Încearc\ s\ le cite[ti repede
[i clar. Sunt dou\ coloane cu litere. Tu `ncepi cu literele din prima coloan\. Când ai termi-
nat prima coloan\, treci direct la literele din a doua coloan\. Dac\ nu cuno[ti o liter\, treci
mai departe.”

d. Testarea propriu-zis\
Întoarce]i cartonul [i indica]i modul `n care trebuie citite coloanele – de sus `n jos. Apoi
spune]i: Începe! Dac\ realiza]i testarea la sfâr[itul clasei I sau `n clasele mai mari, porni]i `n
acest moment cronometrul.
Urm\ri]i ca elevii s\ pronun]e sunetele corespunz\toare grafemelor, a[a cum se aud ele
`ntr-un cuvânt [i nu denumirea literei. Spre exemplu, litera „m“ se pronun]\ „mmm”, nu
„m`” sau „em”.

3. ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR
În timpul examin\rii nota]i pe formularul de calcul al scorului grafemele citite gre[it.
Nota]i cât se poate de exact cum a citit copilul. În dreptul grafemelor peste care elevul a
trecut pune]i o bar\ (/). Când un elev ezit\ la una din litere, pute]i s\-l `ncuraja]i s\ spun\
ce liter\ crede el c\ este – „Spune ce liter\ crezi tu c\ este.” – sau pute]i s\-i spune]i s\
treac\ peste ea – „Treci mai departe.” Oricum, `n dreptul acestui grafem ve]i pune o bar\
`n formularul de calcul al scorului.
Dac\ testarea se realizeaz\ la sfâr[itul clasei I sau la clasele mai mari, opri]i cronometrul
atunci când elevul a terminat lista [i nota]i pe formularul de scor timpul cât a durat aplicarea
probei.

64
 4. INTERPRETAREA REZULTATELOR
a. Stabilirea nivelului de cunoa[tere
a coresponden]ei fonem - grafem
Pe baza rezultatului la PRG pute]i evalua `n ce m\sur\ elevii st\pânesc leg\tura sunet -
liter\. De fapt, fiecare elev care st\pâne[te leg\tura sunet - liter\ ar trebui s\ rezolve proba
f\r\ gre[eal\. Cu toate acestea [i cei care citesc foarte bine pot face anumite gre[eli datorit\
lipsei de concentrare.
O propor]ie de recunoa[tere de peste 90% este considerat\ o bun\ st\pânire a cores-
ponden]ei sunet - liter\. Între 80% [i 90% se situeaz\ performan]ele medii, iar sub 80%
nivelul de st\pânire a coresponden]ei sunet - liter\ este considerat nesatisf\c\tor.

Grafeme corect
Procent de reu[it\ Nivelul coresponden]ei
recunoscute

Peste 90% 32 – 36 bun

80% – 90% 28 – 32 mediu

Sub 80% mai pu]in de 28 slab

În cazul elevilor care st\pânesc coresponden]a fonem - grafem la nivel mediu sau slab,
este important ca dumneavoastr\ s\ identifica]i cu precizie grafemele care mai creeaz\ `nc\
probleme [i asupra c\rora ar trebui insistat `n cadrul interven]iilor educa]ionale viitoare.
Formularul de calcul al scorului v\ ajut\ `n aceast\ sarcin\, `ntrucât pe acest formular ave]i
notate toate gre[elile realizate de elev.
Pe formularul de analiz\ a performan]elor clasei, care apare, de asemenea, `n anexa la
aceste probe, pute]i `nsuma gre[elile pe care le-au f\cut elevii c\rora li s-a aplicat proba.
Acest formular v\ ofer\ nu numai o privire de ansamblu asupra m\surii `n care elevii
st\pânesc leg\tura sunet - liter\, ci pute]i observa cu mai mare u[urin]\ [i precizie care sunt
grafemele `nc\ insuficient cunoscute de elevii din clas\. ~n paginile `n care a fost prezentat
Testul de Trei Minute au fost reproduse exemple de formulare de analiz\ completate.
Din cauza lipsei etaloanelor, performan]ele elevilor dumneavoastr\ nu pot fi comparate
cu cele ale elevilor din alte [coli. Îns\ pute]i s\ realiza]i un etalon propriu pentru clasa sau
[coala dumneavoastr\.

b. Stabilirea gradului de automatizare

a coresponden]ei fonem - grafem
La sfâr[itul clasei I, viteza de recunoa[tere a literelor devine la fel de important\ ca [i
cunoa[terea coresponden]ei fonem - grafem. Cu cât aceast\ coresponden]\ este mai
automatizat\, cu atât recunoa[terea literelor este mai rapid\ [i cuvintele pot fi citite mai
repede. Cercet\rile au demonstrat importan]a automatiz\rii coresponden]ei fonem - grafem
[i a fluen]ei citirii pentru `n]elegerea textelor citite de elevi.

65
 Pe formularul de calcul al scorului a]i notat timpul necesar elevului pentru a rezolva
proba. Acest timp indic\ gradul de automatizare a coresponden]ei sunet - liter\. În cazul
unei performan]e bune la PRG, cu cât timpul necesar este mai scurt cu atât gradul de
automatizare a coresponden]ei fonem - grafem este mai mare. Bine`n]eles c\ putem evalua
gradul de automatizare a coresponden]ei fonem - grafem pentru fiecare grafem `n parte.
Spre exemplu, putem spune c\ este automatizat\ leg\tura dintre fonem [i grafem `n cazul
grafemului „a” sau al grafemelor „a“, „e“, „s“, „n“, „o“ [i „t” pe care elevul le recunoa[te
cu mare u[urin]\. Nu putem `ns\ generaliza aceast\ evaluare la toate grafemele, dac\ per-
forman]a la aceast\ prob\ este slab\, dar timpul `n care copilul a rezolvat proba este mic,
pentru c\ elevul a trecut peste toate celelalte grafeme.
Nu avem `nc\ la dispozi]ie etaloane pentru viteza de citire, dar ele v\ vor fi furnizate
`ndat\ ce vor fi realizate.

5. CÂTEVA SUGESTII PENTRU INTERVEN}II DE REMEDIERE

Elevii care realizeaz\ o coresponden]\ de nivel satisf\c\tor sau slab `ntre fonem [i grafem
au nevoie de exerci]ii suplimentare. Acestea se pot realiza `n clas\, `n timpul dedicat muncii
individuale sau `n activit\]i special concepute pentru ace[ti elevi. Exerci]iile urm\resc, `n ge-
neral, fixarea imaginii literelor [i exersarea cititului pornind de la cuvinte potrivite pentru
nivelul lor de citire.
Exerci]iile `n care se folosesc plan[ele sau cartona[ele sunet - liter\ [i alfabetarul se
potrivesc foarte bine pentru automatizarea coresponden]ei fonem - grafem. Având aceste
materiale la dispozi]ie, pute]i formula diverse sarcini: de ata[are a literei corespunz\toare
sunetului cu care `ncepe un cuvânt, de generare a mai multor cuvinte care `ncep cu un anu-
mit sunet [i ata[area literei, de grupare a imaginilor `n func]ie de litera corespunz\toare
primului sunet din denumirea lor etc.
Pentru discriminarea grafemelor asem\n\toare, cel mai bine este s\ exersa]i mai `ntâi
fiecare grafem `n parte [i numai dup\ aceea s\ accentua]i diferen]a dintre ele. Exerci]iile de
sortare sunt cele mai utile `n acest sens: pute]i oferi [iruri de cuvinte `n care majoritatea
`ncep cu aceea[i liter\ / litere, iar elevul are sarcina s\ extrag\ cuvintele care nu apar]in [iru-
lui.
Elevii care st\pânesc bine coresponden]a fonem - grafem, dar au un nivel de automati-
zare sc\zut, adic\ citesc lista de grafeme prea `ncet, pot s\ exerseze prin citirea mai mul-
tor liste de grafeme.

66
 PROBA DE SINTEZ| AUDITIV|
Sinteza auditiv\ reprezint\ o component\ important\ a cititului. La citirea unui cuvânt
precum „prag“ nu ajunge s\ putem pronun]a sunetele separate „p“, „r“, „a“, „g“, ci trebuie
s\ unim aceste sunete `ntr-un cuvânt: „prag“. Proba de Sintez\ Auditiv\ (PSA) evalueaz\
m\sura `n care copiii pot uni `n cuvinte sunetele rostite separat [i este un indicator al capa-
cit\]ii de discriminare fonetic\ a copiilor, una din cele mai importante achizi]ii preliminare
ale dobândirii cititului [i scrisului.
Pentru a putea evalua corect aceast\ capacitate, proba nu con]ine doar cuvinte de tipul
„ccvc“ (consoan\ - vocal\ - consoan\), ci sunt oferite [i cuvinte care au `n componen]\ aglo-
mer\ri de vocale sau consoane, `n diverse pozi]ii: la `nceput, `n interiorul sau la sfâr[itul
cuvintelor.

1. CUI SE ADRESEAZ| PROBA DE SINTEZ| AUDITIV| ?

Proba de Sintez\ Auditiv\ se aplic\ `n special la copiii din clasa I, `n luna ianuarie sau luna
mai (la patru, respectiv la [apte luni de la `nceperea [colii), `n completarea Testului de Trei
Minute (TTM).
Pe baza rezultatelor la TTM se selecteaz\ elevii care au ob]inut o performan]\ de nivel D
sau E la toate nivelele TTM (1, 2, 3) [i care necesit\ o investigare mai aprofundat\ a nece-
sit\]ilor educa]ionale specifice. Aplicarea PSA la ace[ti copii aduce informa]ii precise legate
de capacitatea lor de a discrimina fonemele dintr-un cuvânt, respectiv `n ce m\sur\ au
capacitatea de a face sinteza `n cuvinte a unor sunete separate. Nu exist\ nici o interdic]ie
pentru ca testul s\ nu fie aplicat [i altor elevi. Dac\ dori]i, pute]i aplica proba tuturor copi-
ilor din clas\, `ns\ trebuie s\ ]ine]i seama de faptul c\ proba se aplic\ individual.

2. MODALITATEA DE ADMINISTRARE
a. Materiale necesare
Pentru aplicarea Probei de Sintez\ Auditiv\ ave]i nevoie de formularul de calcul al scoru-
lui, care se afl\ `n anexa acestei p\r]i a ghidului, [i de un creion sau pix. Formularul de cal-
cul al scorului ata[at acestei probe se poate multiplica, `n func]ie de necesit\]ile dumnea-
voastr\.

b. Instruc]iunea
Proba de Sintez\ Auditiv\ const\ `n prezentarea oral\ de c\tre `nv\]\tor, pe sunete, a
unui num\r de 20 de cuvinte. Cerin]a probei este ca elevii s\ uneasc\ sunetele `ntr-un
cuvânt. Înainte s\ trece]i la testarea propriu-zis\ explica]i pe scurt ce se va `ntâmpla:
„O s\ `]i spun un cuvânt, dar trebuie s\ fii foarte atent pentru c\ o s\-l spun pe sunete /
p\r]i. Tu va trebui s\ recuno[ti ce cuvânt am spus [i s\-l spui cu voce tare. Iat\ primul
cuvânt: c - a - l. Ce cuvânt a fost? Cal. Foarte bine. Acum vine cuvântul urm\tor:
s - a - c. Ce cuvânt am spus acum? Corect, sac! Ce cuvânt spun acum: a - ] - \? Foarte bine,
a]\.“
În cazul `n care copilul nu `n]elege ce are de f\cut, repeta]i de câteva ori exemplele.
Rosti]i fiecare cuvânt pe sunetele din care e alc\tuit [i, dac\ spune c\ nu a `n]eles cuvântul,
`l mai repeta]i o dat\.

67
 Este important s\ pronun]a]i sunetele cuvântului, adic\ s\ le rosti]i a[a cum se aud `n
cuvânt, spre exemplu: „râu“ devine /rrr/ - /âââ/ - /u/.
c. Testarea propriu-zis\
Instruc]iunea folosit\ este: „Începem acum. Eu voi spune câte un cuvânt pe sunete [i tu
trebuie s\ recuno[ti [i s\ spui cuvântul `ntreg.“ Pe formularul de calcul al scorului marca]i
gre[elile, cuvintele sintetizate gre[it sau cuvintele peste care elevul a trecut f\r\ s\ r\spund\.

1 om /o/ - /mmm/
2 an /a/ - /nnn/
3 ger /ge/ - /rrr/
4 or\ /o/ - /rrr/ - /\/
5 vas /v/ - /a/ - /sss/
6 din /d/ - /i/ - /nnn/
7 mo[ /mmm/ - /o/ - /[[[/
8 stai /sss/ - /t/ - /a/ - /i/
9 plic /p/ - /lll/ - /i/ - /c/
10 bloc /b/ - /lll/ - /o/ - /c/
11 praf /p/ - /rrr/ - /a/ - /fff/
12 alb /a/ - /lll/ - /b/
13 opt /o/ - /p/ - /t/
14 mult /mmm/ - /u/ - /lll/ - /t/
15 circ /ci/ - /rrr/ - /c/
16 tors /t/ - /o/ - /rrr/ - /sss/
17 banc / b/ - / a/ - /nnn/ - /c/
18 corn /c/ - /o/ - /rrr/ - /nnn/
19 strop /sss/ - /t/ - /rrr/ - /o/ - /p/
20 bronz /b/ - /rrr/ - /o/ - /nnn/ - /zzz/

3. ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR

Pentru fiecare cuvânt corect sintetizat elevul prime[te câte un punct. Scorul la aceast\
prob\ se calculeaz\ prin `nsumarea punctelor ob]inute. Pe baza acestui scor pute]i evalua
capacitatea de sintez\ auditiv\ a elevilor. Astfel, copiii care au o bun\ capacitate de sintez\
auditiv\ pot s\ sintetizeze corect mai mult de 90% din cuvintele cuprinse `n aceast\ prob\.
Dac\ un copil ob]ine un scor de 16 - 17 puncte (o performan]\ `ntre 80% [i 90%), vorbim

68
de o capacitate medie de sintez\ auditiv\, iar la un procentaj de reu[it\ mai mic de 80%,
un scor mai mic de 16 puncte, vorbim de o capacitate slab\ de sintez\ auditiv\. ~n aceste
cazuri se impune un program de interven]ie sistematizat care s\ vizeze dezvoltarea capa-
cit\]ii de sintez\ auditiv\.

Nivelul capacit\]ii de
Procent de reu[it\ Cuvinte corecte
sintez\ auditiv\

peste 90% 18 –- 20 bun\

80% –- 90% 16 –- 17 medie

sub 80% mai pu]in de 16 slab\

Rezultatul ob]inut la PSA se poate trece `n formularul de monitorizare a elevului de la

TTM, `n spa]iul destinat pentru aceasta. În coloana „Rezultat“ se trece nivelul de dezvoltare
a capacit\]ii testate (bun, mediu, slab). Ave]i mai jos un exemplu de formular completat.

Data Testul adi]ional utilizat Rezultat

25.I.2000 Proba de recunoa[tere a grafemelor slab

25.I.2000 Proba de sintez\ auditiv\ mediu

15.V.2000 Proba de recunoa[tere a grafemelor mediu

4. CÂTEVA SUGESTII PENTRU INTERVEN}II DE REMEDIERE

Pentru remedierea problemelor pe care copiii le `ntâmpin\ la nivelul discrimin\rii fonetice,
spre exemplu problemele de sintez\ auditiv\, cele mai potrivite exerci]ii sunt cele realizate
cu ajutorul plan[elor sunet - liter\ sau a alfabetarului. Pute]i s\ oferi]i cuvinte de tipul „ccvc”,
„ccvv”, „cvcv” sau „cvcc” (unde c = consoan\, iar v = vocal\; spre exemplu, „prag”, „cald”,
„corp”, „timp”, „stop”, „melc”, „[tiu”, „mi[c” etc.) [i s\-i da]i elevului ca sarcin\ s\ plaseze
`n pozi]ia corect\ una din litere. Un exemplu: „Unde auzi /l/ `n «calc»? Pune /l/ la locul
potrivit.“
Exerci]iile pot fi create pentru a fi aplicate `n cadrul momentelor de citire a unor pove[ti.
Copiilor le place foarte mult s\ asculte pove[ti [i tensiunea a[tept\rii `i poate mobiliza pen-
tru realizarea unor sarcini de sintez\ auditiv\. Spre exemplu, spune]i elevilor o poveste [i,
`n diverse momente, selecta]i cuvinte importante pentru `n]elegerea textului pe care s\ le
oferi]i pe sunete (exemplu, „Printre crengile copacilor se z\rea un u - r - s. Copiii au luat-o
la fug\ spre caban\.”), for]ând astfel elevii s\ le uneasc\ singuri `n cuvânt (urs) pentru a
`n]elege povestea.
Pentru alc\tuirea unor exerci]ii cât mai bine adaptate nivelului educa]ional al elevilor
pute]i ]ine cont de rezultatele cercet\rilor `n domeniu care arat\ c\ unirea unor unit\]i de
sunet mai mari (silabe) este mai simpl\ decât unirea unor sunete, iar unirea unor [iruri
scurte de sunete /p - i - c/ e mai simpl\ decât unirea unor [iruri mai lungi /m - e - l - ci/.

69
 ANEXE
LA
PROBE DE INVESTIGARE
A ACHIZI}IILOR PRELIMINARE
ALE CITITULUI {I SCRISULUI
 PROBA DE RECUNOA{TERE A GRAFEMELOR

LISTA CU GRAFEME

` p
h d
u ce
r ]
g c
ghe x
m i
ci chi
b l
che a
t ghi
\ s
z f
j o
ge v
e â
[ gi
n k
#
PROBA DE RECUNOA{TERE A GRAFEMELOR

FORMULAR DE CALCUL AL SCORULUI

Nume ........................................ Grafeme recunoscute ............................

Clasa ......................................... Timp ......................................................
Data ...........................................

` p
h d
u ce
r ]
g c
ghe x
m i
ci chi
b l
che a
t ghi
\ s
z f
j o
ge v
e â
[ gi
n k
#
#

PROBA DE RECUNOA{TERE A GRAFEMELOR

FORMULAR DE ANALIZ| A PERFORMAN}ELOR CLASEI

CLASA: ___________________________________
DATA: ____________________________________

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 SCOR REZ
NUMELE
ELEVILOR ` h u r g ghe m ci b che t \ z j g e [ n p d ce ] c x i chi l a ghi s f o v â gi k

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17

TOTAL
PROBA DE SINTEZ| AUDITIV|

FORMULAR DE CALCUL AL SCORULUI

Nume ................................................
Clasa .................................................
Data .................................................. R\spunsuri corecte ...................................

1 om ……….
2 an ……….
3 ger ……….
4 or \ ……….
5 vas ……….
6 din ……….
7 mo[ ……….
8 stai ……….
9 plic ……….
10 bloc ……….
11 praf ……….
12 alb ……….
13 opt ……….
14 mult ……….
15 circ ……….
16 tors ……….
#
PROGRESS MONITORING IN REMEDIAL TEACHING
FOR PRIMARY SCHOOL CHILDREN
WITH READING AND WRITING DISABILITIES

In order to appreciate the effectiveness of a project, the best indicator is the student’s
progress during its development. If the student is progressing towards attaining the
objective, in the rhythm anticipated by the teacher, it means that the remedial teaching
program is effective. If the progress is less than expected, or if the student is regressing,
the program needs to be changed: reformulate the objective, or change the methods or the
content.

There are two problems to be answered when operating change in a remedial teaching
program:
How do we get information about the student’s progress?
When do we make the decision to change the remedial teaching program?

These questions represent the starting point of this guide; the guide has two parts.

The first part focuses on effective methods to monitor students’ progress and to identify
the moments when the remedial program needs to be changed. The information provided
covers the most important problems of monitoring: from setting objectives, to evaluating
progress and making decisions to change the program.

The second part provides instruments that can be used to evaluate both the initial level of
reading and writing skills, and the progress during the intervention.

The guide “Progress monitoring in remedial teaching for primary school children with
reading and writing disabilities” does not intend to overload the responsibilities of teachers
involved in remedial teaching programs. On the contrary, it aims to support teachers in their
intention to adapt activities to specific requirements children might have, and to provide
them with the instruments necessary to prove the effectiveness of their interventions.

75
ADNOT|RI