Il “Memoriale delle cose occorse a me Franco Sivori

(…) doppo della mia partenza da Genova l’anno

1582 per andare in Vallachia” între document
istoric și literatură

Curs LUC opt II

Franco Sivori în română
 Harta Valahiei
in Turcici imperii descriptio : cum privilegio (Theatrum Orbis Terrarum di Ortelius, Abraham,
publicată la Anvers probabil de Aegidius C. Diesth, în diverse ediții între 1570 – 1579.
Imperiul otoman la sfârșitul sec. al XVI-lea
Portretul lui Petru Cercel (Mânăstirea Căluiu)
Portretul lui Mihai Viteazul (Caluiu)
Palatul lui Petru Cercel în Canareggio la
Veneția
 Petru Cercel la Genova
Iar principele Petru fiind foarte suferind, cu puține
mijloace materiale și disperat se decise să meargă în
Italia și de acolo în Malta pentru a se pune în serviciul
ordinului religios (maltez) care lupta împotriva turcilor
(Sivori, in Pascu, 1945, 140)
Portretul fizic al lui Petru Cercel când îl
întâlnește Sivori
Avea atunci treizeci și șase de ani, era bine
făcut și avea o eleganță princiară, care nu
se putea ascunde sub haine modeste; avea
părul lung până la umeri și care îl făcea să
pară și mai maestuos, în așa măsură încât
unii au început să facă cercetări ca să afle
cine era. (Sivori in Pascu, 1945,140).
 “Ulisse” la Genova
Dar nesatisfăcut Paolo Battista de toate
astea, nu se reținu de a-l întreba mai
multe, motivându-i că felul său de a fi
indica faptul că era mai mult decât un om
oarecare “gentil-homo privato”, și știu
atât de bine să se arate afectuos, că până la
urmă Principele își revelă adevărata
identitate, povestindu-i toate problemele
sale. (Sivori in Pascu, 1945,141)
Bancherii genovezi și călugării carmelitani îl susțin financiar și il
conving să meargă la Roma

Paolo Battista îi făcu multe oferte și îi dădu de știre

reverendului frate Lorenzo Parizola, nobil genovez din
ordinul carmelitan, care avea multă avere, era un om bun și
avea multe relații. (...) Îi dădură bani și îl convinseră să nu
meargă în Malta, sfătuindu-l să se ducă la Roma, oferindu-i
să-l recomnde ei la Papă, care Papă cu autoritatea lui, îl va
recomanda Regelui Franței, care era prieten cu Marele Turc și
astfel și-ar putea recupera tronul. (…). Rămase cu acest scop
Excelența sa câteva luni la Genova, unde își câștigase renume
le de a fi un om bun, crendincios, dar și înțelept, generos și
curajos. Locui în vremea aceea la Mânăstirea Carmelitană,
unde discută cu el tatăl meu domnul Benedetto, astfel
cunoscându-l și familiarizându-se cu Excelența sa. (Sivori,
141)
Petru Cercel și catolicismul. Cruciadele
împotriva păgânilor
Deoarece în regatul Valahiei se trăiește după ritul
grecesc și în această religie fusese crescut și educat
Principele, el fu instruit de cardinalul Nassio Polacho în
religia catolică romană, de care cu mult entuziasm se
interesă Excelența sa, promițând că dacă își va recupera
tronul se va converti la adevărata credință.» (Sivori, 142)
Interesul pentru catolicism al lui Petru
și cruciada anti-otomană
Și în plus să vină cu mine șase tineri, fiii
principalilor baroni al regatului, printre care doi
nepoți din partea surorii lui (…) la Roma (…) să
locuiască la frații iezuiți, în așa fel încât să învețe
cultura, lingua și obiceiurile italienești și să învețe să
le placă credința catolică (…)» (Sivori, 193)
Acuzele turcilor împotriva lui Petru
Cercel și moartea lui
Adaug că au adus nenumărate mărturii
împotriva Alteței sale, spunând că în timpul în
care locuise la Roma tratase cu Papa și cu
Principii creștini împotriva statului Sultanului,
lucruri care dacă nu erau adevărate cel puțin
păreau a fi așa. (Sivori, 276).
Prietenia dintre secretar și principe
Între timp Principele, pe care îl slujeam cu toate forțele
mele cu multă sinceritate și hărnicie, mă iubea din ce în ce
mai mult și de aceea nu numai îmi spunea toate secretele
lui, dar nu făcea nimic fără să-mi spună; de unde îmi veni
așa un mare curaj că orice îmi propuneam îmi ieșea
excelent, indiferent cât de greu era, mai ales în ceeace
privește găsirea unor sume de bani, considerând faptul că
avea o curte obișnuită de circa 50 de persoane, dincolo de
cheltuielile extraordinare și de darurile continue pe care le
făcea turcilor, pentru a primi bunăvoința lor. Așa încât
când își obținu tronul făcuse datorii în Constantinopol
garantate de mine (con mio obbligo) de circa șaizeci de mii
de scuzi în 26 de luni (mai 1851- iunie 1583, n.n.), cât stătu
pe loc acolo și împrumutați prin intermediul meu de la
greci, Raguzani și evrei. (Sivori 155).
Forăreața Hust în epoca evadării lui
Petru Cercel
După evadarea din castelul Hust
Și de cum am ajuns eu, fui introdus la Principe,
stăturăm o vreme îmbrățișați, că nu puteam
vorbi de atâta fericire, nelăsându-mă Alteța sa
nici să-i fac reverența, ci doar să-l îmbrățișez,
numindu-mă frate și spunându-mi nenumărate
cuvinte de recunoștință și cuvinte frumoase ... »
Sivori 261
 Melancolia lui Sivori la sfârșitul
Memorialului
Primii dureroasa știre a morții Principelui, când
eram la Veneția, muncit de câteva luni de o stare
proastă cauzată de melancolie; rugat fiind de frații
mei și de tatăl meu, până la urmă mă dusei la
Genova deși ca mielul la tăiere, deoarece nu-mi
venea să mă întorc în patrie după niște întâmplări
atât de nefericite, de unde avusesem atâtea
așteptări de bogăție și măriri. Ajunsei la Genova în
luna ianuarie 1590, primit de ai mei cu veselie, așa
încât mă consolai și încet încet mi se liniști sufletul,
gândindu-mă cât mai puțin la nenorocirile trecute
până la a le vedea ca pe niște umbre sau ca pe un
vis.» Sivori, 277
 Palatul lui Petru Cercel
Palatul Principelui e mare și construit bine, edificat de strămoșii lui,
și repede fu mărit de Alteța sa cu camere frumoase și nobile; și
făcu în piață o fântână aducând cu mare dificultate și cheltuială apa
de la 4 mile departare, și purtând-o pe sub pământ cu conducte
groase de lemn de pin. În același timp făcu o biserică mare lângă
palat, la care Alteța sa putea ajunge printr-un pod acoperit intrând
direct din palat fără să fie văzut.
Repară multe biserici și dădu călugărilor mijloace de trai, în special
dădu celor din ordinul Sfântului Francisc, care aveau o biserică unde
se oficia în rit catolic și unde mergeam noi toți italieni, francezi și
mulți din Ragusa, care făceau comerț în Valahia. Puse apoi să se
construiască cuști frumoase și mari pentru animale sălbatice și
frumoase grădini în stil italian, situate sub palatul său. Sivori 135
 Ruinele palatului construit de Petru Cercel la Targoviste și
frontispiciul celui de-al doilea dialog al cărții lui Sefano Guazzo,
Dialoghi piacevoli, unde personajul discutat e Petru Cercel
Pagină din manuscrisul lui Sivori
 Despre importanța ca document istoric a manuscrisului lui
Franco Sivori

C. Esarcu, Petru Cercel Documente

Cristian Luca, Petru cercel,un domn
descoperite în arhivele Veneției 1874( umanist în Țara Românească, 2000
pdf online)