PRUNING

Prin ”pruning” se înțelege, pe scurt și în limbaj lejer, non-tehnic, depozitarea unor celule de pe suprafața
neuronilor (pe axon mai exact) , celule care izolează teaca neuronală și nu permit propagarea în condiții
normale a impulsului electic de la nucleu spre dendrite. Pruning-ul are loc în cazul tuturor oamenilor în
copilărie; în aolescență acele celule izolatoare cad de pe neuroni și cam atunci ni se definitivează
personalitatea - în jurul vârstei de 18 ani.

schizofrenie

Vârsta de debut a schizofreniei este rar înaintea împlinirii a 18 ani. Cazurile de copii cu schizofrenie sunt
extrem de rare dar nu nemaiîntâlnite. În principiul între 20 și 35 de ani apar primele semne.
Cât despre ”ego rănit” - nici vorbă. Stima de sine nu are legătură cu cauzele schizofreniei. Boala mintală se
transmite genetic cu o probabilitate de 50% din părinte în copil și genele recesive pot sări peste generații
(moștenind de la unchi, bunici schizofrenia, cu o probabilitate mai mică pe măsură ce distanța dintre generații
este mai mare). Există totodată o rată mult mai mare de tulburare bipolară I, tulburare schizoafectivă și tulburare
de personalitate schizotipală în rândul rudelor mai tinere ale celor cu schizofrenie.
Cauzele sunt necclare, cu ultima teorie susținând ipoteza ”pruning-ului”. Prin ”pruning” se înțelege, pe scurt și
în limbaj lejer, non-tehnic, depozitarea unor celule de pe suprafața neuronilor (pe axon mai exact) , celule care
izolează teaca neuronală și nu permit propagarea în condiții normale a impulsului electic de la nucleu spre
dendrite. Pruning-ul are loc în cazul tuturor oamenilor în copilărie; în aolescență acele celule izolatoare cad de
pe neuroni și cam atunci ni se definitivează personalitatea - în jurul vârstei de 18 ani. În cazul celor cu
schizofrenie se pare însă că din cauza unor modificări neurobiologice acele celule nu se desprind de pe axon ci
rămân lipite de el până la sfârșitul vieții. Ceea ce face ca impulsul electric, pe măsură ce rețeaua neuronală se
dezvoltă, să nu se propage în mod normal.
Există mai multe tipuri de schizofrenie: paranoidă, heberfrenică, dezorganizată, catatonică. Dar se pare că
schizofrenia e defapt un set de simptome a mai multor efecte ce sunt cuprinse sub termenul-umbrelă de
”schizofrenie”. Încă știm prea puține despre boala mintală ca să definim exact cauzele ei.