UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

„JUSTINIAN PATRIARHUL”

DISCIPLINA: CATEHETICĂ

CULTUL SFINŢILOR ÎNGERI ÎN BISERICA

ORTODOXĂ

Coordonator:
Asist. Drd. Victor Marola
Student:
Tudose Iustinian

- 2014 –

1
Dreptmărturisitori creştini,

I. Pregătirea aperceptivă

În calendarul Bisericii există, pe lângă praznicele împărăteşti şi sărbătorile închinate

sfinţilor, o zi solemnă consacrată Soborului Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor
cereştilor puteri. Astfel, prin cinstirea pe care o aducem îngerilor, creştinii recunosc aportul pe
care Puterile netrupeşti îl aduc în procesul mântuirii noastre.

II. Anunţarea temei

Întrucât cei mai mulţi creştini cunosc prea puţin despre discreta lume îngerească din
jurul lui Dumnezeu şi, în consecinţă, nu îi acordă o atât de mare însemnătate, în cele ce
urmează vom prezenta temeiurile cultului Sfinţilor îngeri în Biserica Ortodoxă.

III. Tratarea

Cunoaştem din Sfânta Scriptură că „la început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul”
(Geneza 1, 1). Dacă prin „pământ” înţelegem lumea văzută, „cerul” reprezintă lumea
nevăzută, universul „Puterilor netrupeşti” – îngerii. Ei nu trăiesc în izolare de lumea creată, ci
sunt slujitorii lui Dumnezeu prin care El comunică oamenilor voia şi poruncile Sale. De aici
cuvântul „înger” care înseamnă „vestitor”. Fiind duhuri slujitoare, netrupeşti şi nemuritoare,
aflându-se necontenit în jurul lui Dumnezeu, ei primesc lumină din lumina lui Dumnezeu,
devenind şi ei luminători după cuvântul psalmistului: „Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe
slugile Tale pară de foc” (Psalmul 103, 5). În virtutea naturii lor imateriale, îngerii apar, în
iconografie, reprezentaţi simbolic, sub forma antropomorfică, ca tineri înaripaţi. Aripile
îngerilor reprezintă dinamismul, rapiditatea îndeplinirii misiunii încredinţate de Dumnezeu,
imaterialitatea şi transcendenţa lor. În mod particular, heruvimii şi serafimii sunt identificaţi
datorită numeroaselor aripi şi ochi. Există indicii că înfăţişarea şi veşmintele lor sunt
strălucitoare, de o frumuseţe uluitoare, nepământeană, pe care arta creştină a încercat să o
exprime în felul ei.

Dar să pătrundem mai adânc în această lume magnifică a duhurilor slujitoare lui
Dumnezeu și oamenilor. Aflăm, astfel, că între îngeri există ierarhie cu subordonare strictă, în
2
funcție de gradul de apropiere sau de depărtare de Dumnezeu. Universal acceptată este
ierarhia de 9 trepte a lui Dionisie Areopagitul începând cu cetele cele mai înalte ale
serafimilor, heruvimilor și tronurilor, continuând cu cetele mijlocii ale stăpânirilor,
domniilor și puterilor, și terminând cu ceata cea mai aproape de om: începătorii, arhanghelii
și îngerii. Această ierarhie populează distanța dintre Cer și pământ, dintre Dumnezeu și om,
după anghelofania prezentată în scara lui Iacob „sprijinită pe pământ, al cărei vârf atingea
cerul; iar îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se pogorau pe ea” (Geneza 28, 12). De pe acest
traseu a derapat un singur înger, Lucifer, care a vrut să se așeze în locul rezervat lui
Dumnezeu și de atunci întregul univers angelic s-a fisurat. De pe această poziție îngerul
devine demon.

Îngerii au o calitate puțin obișnuită: de a fi simultan aproape de Dumnezeu și de

oameni. Mai intâi aproape de Dumnezeu. Conform Sfintei Scripturi îngerii constituie prin
excelență anturajul divin, curtea cerească, așa cum apare ea în spectaculoasa anghelofanie din
capitolul 1 al lui Iezechiel. Îngerii sunt suportul tronului dumnezeiesc, dregătorii instituției
supreme. Ei sunt cei care întrețin cultul Creatorului, slujesc și laudă, organizați în coruri
preoțești. Tot ei sunt oștirile lui Dumnezeu. Iehova este Dumnezeul oștirilor, căpetenia lor.
Îngerii sunt limbajul lui Dumnezeu, vocile armoniei sale veșnic zămislitoare. Ei sunt singurele
ființe create care suportă apropierea lui Dumnezeu: „Fața Mea nu vei putea să o vezi că nu
poate omul să vadă fața Mea și să trăiască” spune Dumnezeu în Exod.
Îngerul este și în imediată apropiere a omului. „Fiecare credincios, spune Sfântul
Vasile cel Mare, are un înger care îl îndrumă ca pedagog și păstor”; el este responsabil cu
protecția noastră câtă vreme suntem pe drum, până la întoarcerea noastră în casa Tatălui.
Din miriadele de îngeri se desprind Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, reprezentanţi
ai uneia dintre cetele cele mai aproapiate omului – arhanghelii. Numele Mihail înseamnă
„Acela care este ca Dumnezeu” sau „Cine este cel care e ca Dumnezeu?” Arhanghelul
Mihail, în calitatea sa de conducător al oștilor cerești, poartă în mâna dreaptă o sabie. În
cealaltă mână poartă adesea un scut, o creangă de curmal, o lance sau un steag alb. De multe
ori este reprezentat călcându-l în picioare pe diavol (reprezentat frecvent în chipul unui
dragon). Această reprezentare are ca sursă tradiția conform căreia Mihail a fost principalul
adversar al lui Satan în lupta pentru Rai. Este așadar arhetipul puterii și al forței. În acest
context îi sunt atribuite cuvintele pe care preotul le rosteşte la Sfânta şi Dumnezeiasca
Liturghie, în cadrul anaforalei: „Să stăm bine, să stăm cu frică...!” Aflăm că el „s-a împotrivit
diavolului pentru trupul lui Moise” (Iuda 1, 9). Celălat arhanghel al cărui nume ne este

3
cunoscut, Gavriil (ebr. „omul lui Dumnezeu”), e recunoscut ca cel mai mare ambasador al
divinităţii pentru omenire, înger al revelaţiei, purtătorul veştilor bune, mesager al legilor
divine şi al compasiunii. Lui i s-a încredinţat cinstea de a vesti Fecioarei Maria „taina cea din
veac ascunsă şi de îngeri”, inclusiv de el însuşi, „neştiută” (Romani 16, 25). Un alt arhanghel,
Rafael, este „unul dintre cei şapte sfinţi îngeri care ridică rugăciunile sfinţilor şi le înalţă
înaintea slavei Celui Sfânt” (Tobit 12, 15). Este cunoscut pentru episodul vechi-testamentar al
dejucării vicleşugului demonului Asmodeu în vederea nunţii a doi tineri, Tobie şi Sara, drept
pentru care este considerat ocrotitor al căsniciilor.
Îngerii sunt oricând gata să împlinească poruncile lui Dumnezeu. „De ce e atât de
frumoasă solia îngerilor?”, se întreabă Kierkegaard: „Pentru că se întorc atât de repede la
tronul lui Dumnezeu, încât n-au timp să fie ispitiţi de gândul că îşi văd de propriile treburi.”
În ceea ce priveşte interacţiunea cu oamenii, îngerii se manifestă, adesea, la nivel
oniric, în cadrul visului (scara lui Iacob, înştiinţarea Dreptului Iosif), dar şi sub formă văzută
(eliberarea din temniţă a Sfântului Apostol Petru). Aceste arătări ale îngerilor care implică
comunicarea directă cu oamenii se numesc „anghelofanii”. În acest chip, îngerii sunt prezenţi
şi în activitatea Mântuitorului Iisus Hristos, începând cu Bunavestire şi continuând cu naşterea
Sa, când, în auzul păstorilor, înalţă doxologie: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe
pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14). Tot un înger enunţă cea dintâi predică a
Bisericii atunci când face cunoscută biruinţa Domnului asupra morţii: „A înviat din morţi...
Iată, v-am spus vouă” (Matei 28, 7). Cu prilejul înălţării la Cer, doi îngeri aduc celor prezenţi
mesaj de încurajare: „Acest Iisus, Care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-
aţi văzut mergând la cer” (Faptele Apostolilor 1: 10-11). Astfel, oriunde este prezent
Dumnezeu, îngerii sunt întotdeauna de faţă, slujind (Matei 4, 11). Ei sunt prezenţi în cadrul
Dumnezeieştii Liturghii, realitate exprimată în rugăciunea Vohodului Mic: „Stăpâne Doamne
Dumnezeul nostru, Cel ce ai aşezat în ceruri cetele şi oştile îngerilor şi ale arhanghelilor
spre slujba slavei Tale, fă ca împreună cu intrarea noastră să fie şi intrarea sfinţilor îngeri
care împreună cu noi slujesc şi împreună slăvesc bunătatea Ta. Că Ţie se cuvine toată
slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor”.

IV. Recapitularea

4
 Cine sunt îngerii? Îngerii sunt fiinţe create, imateriale şi nemuritoare, înzestrate cu
voinţă liberă (deci ne-imuni la ispită şi păcat). Sunt duhuri slujitoare şi, după cum o arată
chiar etimologia, mesageri ai lui Dumnezeu pentru omenire.
Cum este structurat, din punct de vedere ierarhic, universul angelic? Conform
sistematizării făcute de Dionisie Areopagitul în De caelesti hierarchia, există nouă cete
îngereşti, grupate în triade, în funcţie de gradul de apropiere de Dumnezeu: 1. heruvimii cei cu
ochi mulţi, serafimii cei cu câte şase aripi şi tronurile; 2. stăpânirile, domniile, puterile; 3.
începătoriile, arhanghelii şi îngerii.
Ce rol au îngerii în viaţa noastră? Îngerii păzitori nu numai că ne insuflă gânduri
bune pentru veşnica mântuire; ei ne apără realmente în împrejurările vieţii. Cuvântul „păzitor”
nu este deloc o alegorie, ci experienţa preţioasă a multor generaţii de creştini. Nu în zadar
Biserica ne învaţă, spre exemplu, în rugăciunile pentru cei ce călătoresc, să Îi cerem
Domnului deosebita purtare de grijă a îngerului păzitor.
Ce misiuni li s-au încredinţat arhanghelilor de către Dumnezeu? Mihail este
căpetenia oştirilor îngereşti împotriva forţelor răului şi biruitorul îngerului răzvrătit Lucifer.
Gavriil este purtătorul de cuvânt al divinităţii, înger al revelaţiei şi al bunelor nădejdi pentru
omenire. Rafael este arhetip al îngerului păzitor şi ocrotitor al căsniciilor.
Din cele arătate, mărturisim că îngerii sunt mijlocitori între Dumnezeu şi oameni. Pe
de o parte, ei comunică voia şi poruncile lui Dumnezeu spre mântuirea oamenilor; pe de altă
parte, ei sunt ocrotitorii şi ajutătorii noştri în dobândirea mântuirii.

V. Asocierea

Biserica face distincţie între cultul de adorare pe care îl aducem numai lui Dumnezeu
şi cultul de venerare pe care îl îndreptăm către îngeri şi sfinţi. Atunci când unii creştini au
ajuns să facă din închinarea la îngeri teolatrie, Biserica a reacţionat cu promptitudine şi a
condamnat erezia prin canonul 35 al sinodului de la Laodiceea (343). Aducând cult de
venerare îngerilor şi ei, la rândul lor, împreună cu noi, oamenii, aduc lui Dumnezeu cult de
adorare.

VI. Aplicarea

Cultul sfinţilor îngeri are în vedere următoarele aspecte:

5
 1. Îngerilor li s-a consacrat ziua de luni a săptămânii, spre pomenire şi cinstire. În acest
sens, cărţile de cult cuprind rugăciunile şi imnele de laudă adresate sfinţilor îngeri ale
fiecărei zi de luni.
2. Pomenirea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost fixată la data de 8 noiembrie.
În Mineele ortodoxe (cărți folosite la strană) mai găsim încă patru zile liturgice
consacrate pomenirii sfinților arhangheli sau a unor minuni făcute prin puterea lor, dar
acestea nu se prăznuiesc, ci doar se amintesc, astfel:
 La 6 septembrie se amintește minunea săvârșită de Sfântul Arhanghel Mihail în
Colose, Frigia.
 La 26 martie sărbătorim Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil, al doilea personaj
principal al evenimentului Buneivestiri, după Maica Domnului.
 Mineiul pe luna iulie ne amintește, în data de 13, despre al doilea Sobor al Marelui
Arhanghel Gavriil, probabil este data în care s-a sfințit o biserică ce l-a avut protector
pe Arhanghelul Gavriil, ori s-a petrecut vreo anghelofanie.
 Mai putem adăuga sărbătoarea Sfântului Arhanghel Gavriil din Adin, în data de 11
iunie, când se comemorează apariția acestui mai-mare voievod la o chilie a unui
călugăr de la Muntele Athos pe care l-ar fi învățat să cânte pentru prima oară cântarea
bisericească numită Axion: „Vrednică ești cu adevărat”. Proloagele menționează
anghelofania în secolul X, iar serbarea a rămas până astăzi limitată doar la mânăstirile
athonite.

3. Credincioşii cer lui Dumnezeu în rugăciunea de obşte să le dăruiască „înger de pace,

credincios, îndreptător, păzitor sufletelor şi trupurilor noastre”.
4. Chipurile îngerilor împodobesc pereţii bisericilor iar pe uşile laterale (diaconeşti) ale
Sfântului Altar sunt zugrăviţi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ca păzitori ai uşilor
Raiului.

Îngerul lui Dumnezeu, păzitorul meu cel sfânt, care mi-ești dat de la
Dumnezeu din cer, rogu-te pe tine cu tot dinadinsul, tu astazi mă luminează, de
tot răul mă ferește, către fapte bune mă povățuiește și spre calea mântuirii mă
îndreptează. Amin!

6
BIBLIOGRAFIE:

1. BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al

Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2013
2. ***, LITURGHIER cuprinzând Vecernia, Utrenia, Dumnezeieştile Liturghii ale
Sfinţilor: Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, Grigorie Dialogul (a Darurilor mai
înainte sfinţite), rânduiala Sfintei Împărtăşiri şi alte rugăciuni de trebuinţă.
Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti – 2012
3. ***, Dicţionar biblic. Editura Cartea Creştină, Oradea, 1995
4. Maica ALEXANDRA. Sfinţii Îngeri. Editura Anastasia, Bucureşti, 1992
5. COSMA, Sorin. Cuvinte ale Dreptei Credinţe (Cateheze). Arad, 1992
6. PLEŞU, Andrei. Despre îngeri. Editura Humanistas, Bucureşti, 2008
7. Arhimandritul TIHON. Nesfinţii sfinţi şi alte povestiri. Editura Egumeniţa, 2013