BAZELE ELECTROTEHNICII

Semestrul 2, 2018-2019

Prof. univ. dr. ing. Valentin IONITA

valentin.ionita@upb.ro
Birou: EB-221 (fac. Inginerie Electrica)
 Ce studiem pana la partial (degrevare) ?

0. Breviar de matematica

1. Stari si marimi in teoria macroscopica a campului

electromagnetic

2. Legile si teoremele teoriei macroscopice a

electromagnetismului

3. Materiale electrotehnice. Condensatoare si bobine

 Ce studiem dupa partial (pt. examenul final) ?

4. Energia electromagnetica

5. Forte in camp electromagnetic

6. Ecuatii de gradul II ale campului electromagnetic.

7. Difuzia campului electromagnetic in conductoare

8. Radiatia undelor electromagnetice

9. Elemente de modelare numerica a problemelor de camp

electromagnetic
Cum se obtin punctele?
Seminar:
10 p. – activitate seminar (la tabla sau in banca)
10 p. – Caiet de probleme (teme date la seminar).

Bonus:
5 p. – Probleme suplimentare rezolvate pe caietul de probleme (minim 10)

Examinare parţial (40 puncte), 90 minute:

20 p. – Teorie (inclusiv legile campului electromagnetic)
10 p. – Problema de electrostatica (Coulomb sau Gauss)
10 p. – Problema de inductie electromagnetica SAU formula Biot-Savart-
Laplace

Examinare final (40 puncte), 90 minute:

20 p. – Teorie
10 p. – Problema de circuit magnetic (inclusiv forte)
10 p. – Problema de condensatoare (inclusiv forte)
Cateva resurse bibliografice
Orice carte de BAZELE ELECTROTEHNICII sau ELECTROTEHNICA
ce contine partea de CAMP ELECTROMAGNETIC

Exemplu recent: Lucian Petrescu – Bazele Electrotehnicii – Elemente

de teorie a campului electromagnetic, Politehnica Press, 2015

https://ocw.mit.edu/resources/res-6-002-electromagnetic-field-theory-a-
problem-solving-approach-spring-2008/textbook-contents/

http://www.math.upatras.gr/~streklas/public_html/EMFT_Book.pdf

http://web.mit.edu/8.02t/www/802TEAL3D/index.html
Ce este campul electromagnetic ?

1. Definitie fizica (cf. teoriei macroscopice):

Forma de existenta a materiei prin care interactiunile electromagnetice se

transmit de la un corp la altul din aproape in aproape, in spatiu si timp.

( Fenomen electromagnetic – nu este de natura mecanica, chimica, optica, termica

Vidul – stare extrema de rarefiere a substantei.)

2. Definitie matematica:

Ansamblu de marimi vectoriale legate de sistemul legilor campului

electromagnetic, definit conform teoremei de existenta si unicitate a solutiei.

Scrierea unui vector (conventie):

(E, B) – in vid
- tipar: ingrosat (bold) - E
(E, D, B, H) – in corpuri
- de mana: liniuta sau sageata deasupra - 𝐸ത , 𝐸
 Cum vizualizam campul electromagnetic ?

Nu se poate vizualiza decat o componenta a sa (un vector) !

Cum pot reprezenta grafic un vector ?

- Prin linii de camp (curbe compuse din puncte in care vectorul are acelasi
modul si este orientat tangential la acea curba)
- Prin harti de sageti
- Prin harti de culori (ale modulului)

Alternativa folosita in inginerie: vizualizarea potentialelor electromagnetice

- Prin curbe echipotentiale (2D) / suprafete echipotentiale (3D)

(curbe/suprafete compuse din puncte in care potentialul are aceeasi valoare)
- Prin harti de culori

ATENTIE:
Liniile de camp nu se pot intersecta.
Suprafetele echipotentiale nu se pot intersecta.
Exemple de vizualizare (1)
Exemple de vizualizare (2)

Sfera incarcata electric

Exemple de vizualizare (3)
Exemple de vizualizare (4)
Exemple de vizualizare (5)
 Exemple de vizualizare (6)

variatie de 10%

variatie armonica

http://web.mit.edu/8.02t/www/802TEAL3D/index.html
0. Breviar de matematica

Algebra vectoriala – operatii cu vectori

Integrale vectoriale – aplicate unui vector

Sisteme de coordonate (cartezian, cilindric / axial, polar / sferic)

Operatori de derivare in spatiu – depind de sistemul de coordonate

Formule de transformare a tipului de integrala

0. Breviar de matematica

Algebra vectoriala – operatii cu vectori

Integrale vectoriale – aplicate unui vector

Sisteme de coordonate (cartezian, cilindric / axial, polar / sferic)

Operatori de derivare in spatiu – depind de sistemul de coordonate

Formule de transformare a tipului de integrala

Algebra vectoriala (sistem cartezian)

A = Ax  i + Ay  j + Az  k Ax, Ay, Az – proiectiile pe axele sistemului de

coordonate
i, j, k – versorii axelor (au modul=1)

A = A= Ax2 + Ay2 + Az2 (modulul)

A + B = ( Ax + Bx )  i + (Ay + B y ) j + ( Az + Bz )  k (suma)

A  B = Ax  Bx + Ay  B y + Az  Bz (produsul scalar)

  
A  B = A  B  cos A, B 
 
i j k
Versor orientat perpendicular
A  B = Ax Ay Az (produsul vectorial)
pe planul format de vectori, in
Bx By Bz sensul avansarii burghiului
   drept, rotind primul vector
A  B = A  B  sin  A, B   n
  peste al doilea după cel mai
mic unghi.
Formule utile

(Produs mixt) Produs dublu vectorial:

 Semnificatii geometrice

A-B
A
A+B A B
A
B
B A·B

(A x B)
A
C
B
B
(A x B) A

(aria orientata a
(A x B)·C (volumul paralelipipedului)
paralelogramului)
0. Breviar de matematica

Algebra vectoriala – operatii cu vectori

Integrale vectoriale – aplicate unui vector

Sisteme de coordonate (cartezian, cilindric / axial, polar / sferic)

Operatori de derivare in spatiu – depind de sistemul de coordonate:

Formule de transformare a tipului de integrala

Integrale vectoriale pe o curba

Integrala pe o curba deschisa (C) Integrala pe o curba inchisa (Γ)

N N
F=  A  dl =  A  dl  cos  G=  A  dl =  A  dl  cos 
() ()
M (C ) M (C )

Exemplu: B Exemplu:
Tensiunea electrica u=  E  dl Tensiunea electromotoare u =  E  dl
A(C )
( )
 Integrale vectoriale pe o suprafata
Integrala pe o suprafata deschisa Integrala pe o suprafata inchisa (Σ)
(S sau SΓ)

Regula Normala
burghiului dinspre
drept rotit interior spre
in sensul exterior
lui Γ

S =  B  dA =  B  n  dA   =  B  dA =  B  n  dA

S S  

Exemplu: fluxul magnetic, fluxul electric

0. Breviar de matematica

Algebra vectoriala – operatii cu vectori

Integrale vectoriale – aplicate unui vector

Sisteme de coordonate (cartezian, cilindric / axial, polar / sferic)

Operatori de derivare in spatiu – depind de sistemul de coordonate

Formule de transformare a tipului de integrala

 Sisteme de coordonate ortogonale drepte

Versorii axelor Versorii axelor formeaza un

sunt ortogonali: sistem cf. regulii
burghiului drept:
u1u2=u2u3=u3u1=0
u3=u1xu2
u1=u2xu3
u2=u3xu1

Sistem cartezian (x, y, z) Sistem cilindric (rz, φ, z) Sistem polar (r, θ, φ)

Schimbarea coordonatelor

Exemple:
z x = rz cos(φ)
y = rz sin(φ)
r
θ rz = r sin(θ)
…………..
y

φ
x
rz
 Parametri metrici (Lame)

Elementele de linie pe coordonate: dl1=h1 dx1 , dl2=h2 dx2, dl3=h3 dx3

Coordonate (x1, x2, x3) h1 h2 h3

Sistem cartezian (x, y, z) 1 1 1

Sistem cilindric (rz, φ, z) 1 rz 1

Sistem polar (r, θ, φ) 1 r r sinθ

dx2
Elementele de suprafata: dA12=h1 h2 dx1 dx2
dA23=h2 h3 dx2 dx3
dA31=h3 h1 dx3 dx1 dx1
dA12

Elementul de volum: dv = h1 h2 h3 dx1 dx2 dx3

0. Breviar de matematica

Algebra vectoriala – operatii cu vectori

Integrale vectoriale – aplicate unui vector

Sisteme de coordonate (cartezian, cilindric / axial, polar / sferic)

Operatori de derivare in spatiu – depind de sistemul de coordonate

Formule de transformare a tipului de integrala

 Nabla, gradient, divergenta, rotor in cartezian
operatorul nabla – derivare in spatiu, actioneaza ca un vector:

gradient (grad) – produs scalar aplicat unui scalar:

divergenta (div) – produs scalar aplicat unui vector

rotor (rot, curl in lb. engleza) – produs vectorial aplicat unui vector:

Potential vector
Camp solenoidal: div G = 0 G = rot A

Camp irotational: rot G = 0 G = grad φ

Potential scalar
 Semnificatii fizice

grad φ – directia si valoarea celei mai rapide cresteri a campului de

scalari

div G – fluxul (debitul) produs de campul vectorial prin suprafata unui

volum infinitezimal ce inconjoara un punct din spatiu.

rot G – circulatia (viteza de rotatie) campului vectorial in jurul unei axe,

de-a lungul unei curbe ce delimiteaza o suprafata infinitezimala ce contine
un punct din spatiu.
Generalizare pt. sistem ortogonal de coordonate

Coordonate (x1, x2, x3) h1 h2 h3

Sistem cartezian (x, y, z) 1 1 1

Sistem cilindric (rz, φ, z) 1 rz 1

Sistem polar (r, θ, φ) 1 r r sinθ
0. Breviar de matematica

Algebra vectoriala – operatii cu vectori

Integrale vectoriale – aplicate unui vector

Sisteme de coordonate (cartezian, cilindric / axial, polar / sferic)

Operatori de derivare in spatiu – depind de sistemul de coordonate

Formule de transformare a tipului de integrala

Formule de transformare

Gauss – Ostrogradski:

Stokes:
Antrenament - se se demonstreze:

grad r = r / r
r (x,y,z) = x i + y j +z k
div r = 3
(vectorul de pozitie al unui punct oarecare)
rot r = 0
a = vector constant
grad (a·r) = a
(a grad) r = a
div (a x r) = 0
rot (a x r) = 2 a