Influenţa limbilor slave asupra limbii române

1. Influenţa asupra limbii române din punctul de vedere istoric

Limba slavă veche a fost prima limba scrisă a slavilor pentru care s-au folosit două alfabete:
mai întâi un alfabet glagolitic, iar mai târziu – alfabetul chirilic. Ca instrument de cultură, limba
slavă veche a avut o arie largă de răspândire, cuprinzând Marea Moravie (pe teritoriul Cehiei şi al
Slovaciei), Bulgaria veche, Serbia, Croaia şi Rusia veche. Ulterior, această limbă a fost adoptată
ca limba de cultura în ţări neslave, şi anume în Ţările Române şi în Lituania. La baza limbii slave
vechi se află graiurile slave din partea de răsărit a Peninsulei Balcanice şi, în special, cele din
împrejurimile Salonicului, de unde erau originari întemeietorii scrierii slave, fraţii Chiril şi
Metodie. Datorită influenţei graiurilor slave locale, limba slavă veche a început să se modifice şi,
ca urmare, au apărut a-numitele variante slavone ale limbii slave vechi: moravă, sârbă, croată, rusă,
bulgară, ucraineană şi mai târziu poloneza.
Introducerea slavonei în Ţările Române se motivează prin ambiana politică, religioasă şi
culturală existentă în acel timp în sud-estul Europei. Astfel, după o primă fază a cretinismului în
limba latină, acesta s-a răspândit şi în limba greacă şi, începând cu secolul al IX-lea, în slava veche.
În limba slavonă s-au copiat în Ţările Române numeroase cărţi religioase, scrieri juridice,
filosofice, istorice, didactice, filologice i literare. Mai mult decât atât, au fost scrise şi opere
originale, printre care Letopiseţul de când s-a început Ţara Moldovei (Letopiseţul lui Ştefan cel
Mare), variantele acestuia din secolul al XV-lea – începutul secolului al XVI-lea, Învăţăturile lui
Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, cronicile lui Macarie, Eftimie şi Azarie (secolul al XVI-
lea). Cuvintele în termenologia bisericească, curente în secolul al XVI-lea, tipărituri şi manuscrise,
şi în primele decenii ale secolului al XVII-lea, manuscrise, nu apar în scrisul mitropolitului
moldovean. Aceste slavonisme se întâlnesc rar, în lucrările autorului dar sunt înţelese, într-o vreme
când cultul divin se efectua în limba slavă. Citind operele sale observi că aceste elemente slave
dau scrisului său un uşor caracter arhaic, mai ales că în împerecherea lor sunt folosite uneori şi
elemente latine, azi dispărute din circulaţia limbii. Din aceste slavonisme pe care autorul le
foloseşte în opera sa, poate şi pentru faptul că la acea dată s-ar fi putut ca pentru acel cuvânt să nu
se afle în limba română corespondentul respectiv sau, conştient de folosirea cuvântului să-l fi
introdus în limbă ca neologism, am exemplifica câteva dintre cele care s-au fixat în limba noastră,
unele cu o structură fonetică simplificată: adjectivul, feminin, singular blagoslovită -
binecuvântată, substantivul boiarin cu sensul de boier, apoi verbul la persoana a III-a plural bueciră
.
 Legat fiind de biserică prin natura educaţiei şi a funcţiei pe care o deţinea, a perioadei în
care fusese obligat să oficializeze slujbele în limba slavonă, se vor observa lucrările sale, care nu
sunt altceva decât literatură ecleziastică, câteva slavonisme, noţiuni din domeniul religiei, care mai
târziu au dispărut din limba română ca de exemplu: blagocestiv - evlavios, pios, bodzii - zeii,
ciudesa - minunea, la plural fiind folosită forma, ciudese, apoi cuvintele au isţelit, forma de
singular, persoana a III-a, a vindecat şi substantivizarea isţeleniia - vindecarea, liubovul - iubirea,
stepenă - treaptă, spăseni- ispăşire.
Al. Rosetti face o distincţie între slavonă şi vechea slavă, astfel: vechea slavă (paleoslavă,
veche slavă bisericească) este o limbă scrisă, care are la bază un dialect bulgar vorbit în secolul IX
în jurul Salonicului. Acesta este limba folosită în textile canonice din secolul IX-XI, iar din punct
de vedere geografic, noţiunea acesta este mai largă de cât vechea Bulgară. Slavona, în schimb, este
limba redacţiilor târzii ale vechii slave.
2. Limba poloneză şi influenţa ei asupra limbii române

Poloneza este principala reprezentantă a limbilor lehitice, ramură a limbilor slave de vest.
S-a dezvoltat pe teritoriul Poloniei actuale în principal din dialectele și graiurile slave vorbite
în Polonia Mare și Polonia Mică. Lexicul este în mare parte comun cu cel al limbilor slave
învecinate, în special slovaca (ruda cea mai apropiată), ceha, bielorusa și ucraineana. Limba
poloneză veche s-a dezvoltat din dialectele vestice ale limbii protoslave, în secolul al IX-lea, pe
teritoriul statului primilor Piaști. După creștinare, în anul 966, au apărut primele izvoare scrise în
latină referitoare la limba poloneză. Au rămas doar câteva documente din acea epocă, dar datorită
lor este posibil să ne imaginăm cum era limba în Evul Mediu. Influenţa limbii polone asupra
subtipului moldovean apare mai pronunat în documentele adresate Poloniei. Cuvintele poloneze
sunt numeroase, majoritatea referindu-se la terminologia social-politicî şi economică. -
cuvinte referitoare la termenologia social-politică: burgomistru - primar, burmistru, gold-
vasaltate, supunere, goldovnic- vasal, supus, gubernator- guvernator, kroleva- regina.
Cărturarii moldoveni au utilizat cuvintele împrumutate din poloneză în cronici: baştă,
hatman, husar. Mulţi dintre termenii consemnaţi sunt prezente în Letopiseţul lui Miron Costin şi
fac referire la organizarea armatei: armie, roată, pospolită.
3.Limba bulgară şi influenţele ei asupra limbii române
Prin slava veche cum am remarcat şi mai sus se îngelege limba strămoşilor slavi adică
poporului bulgar actual şi al celui macedonian numit bulgara veche. Elementele slave vechi din
limba română au caracteristicele bullgare din grupul sud- est şi s-au răspândit în limba română în
secolul IX-lea XII-lea. Criteriul fonetic este cel care ne ajută să delimităm aceste împrumuturi şi
să descoperim evoluţia şi influenţa limbii bulgare asumpra limbii române.
 Exemple: trudi- trudiţi , platit- plătiţi, dobândi –doboto, groază – groza, icre- ikra, poală-
pola, otravă-otrava.

Bibliografia
1.http://www.academia.edu/6644187/INFLUENŢA_SALVĂ_ASUPRA_LIMBII_ROM
ÂNE

2. https://adevarul.ro/locale/timisoara/cele-mai-uzuale-cuvinte-mostenite-limba-romana-
slavona-cui-datoram-termeni-precum-vreme-ceas-baba-varsta-lopata-
1_573b49735ab6550cb8084d38/index.html
3. http://www.ftoub.ro/dmdocuments/Alf_chirilic_p.8-10.pdf
4. https://razvanpascal.wordpress.com/2013/07/06/cuvinte-asemanatoare-poloneza-
romana-part-iii/
5. http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V2351/pdf
6. https://east-slavonians.livejournal.com/115714.html