Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiu de caz 1
DE CE TREBUIE SĂ ŢINEM SEAMA DE DIFERENŢELE CULTURALE?
În urmă cu câţiva ani, Parris-Rogers International (PRI), o editură britanică, şi-a vîndut unitatea din
Bahrain, care se menţinea cu greu pe linia de plutire. Această sucursală fusese înfiinţată pentru a edita primele
cărţi de telefon şi indexuri de societăţi comerciale pentru cinci state arabe din sau de lîngă Peninsula Arabă, plus
Emiratele Arabe Unite.
În timp ce armata americană rămasă în zonă după războiul din Golful Persic avea ofiţeri de protocol
care o sfătuiau în privinţa comportamentului acceptat (de exemplu, femeilor soldat din armata americană li s-a
interzis să facă jogging, să şofeze sau să poarte fustă în afara bazei militare) PRI nu a avut o astfel de îndrumare.
Mai mult, în timp ce saudiţii erau preocupaţi de securitatea ţării lor, cărţile editate de PRI erau mai puţin
importante.
Ca editor şi cercetător a fost angajată o englezoaică, Andrea Black, iar ca reprezentanţi de vânzări
compania a acceptat trei tineri londonezi. Cei patru au plecat imediat în Bahrain. Niciunul nu vizitase Orientul
Mijlociu înainte; cu toţii se aşteptau să-şi desfăşoare activitatea ca de obicei.
Reprezentanţii de vânzări, angajaţi pe bază de comision, se aşteptau ca, adoptînd o politică a
agresivităţii, să aibă acelaşi număr de întâlniri ca în Marea Britanie. Ei erau obişnuiţi să lucreze opt ore pe zi, să
beneficieze de întreaga atenţie a potenţialilor clienţi şi să rezume aproape întreaga conversaţie la aspectele
specifice ale tranzacţiei.
Situaţia întâlnită a fost cu totul alta. Timpul avut la dispoziţie pentru vânzări era mult mai mic, în
primul rând pentru că religia le impunea musulmanilor să se roage de cinci ori pe zi şi în al doilea rând, pentru
că ziua de lucru a fost redusă şi mai mult în timpul Ramadanului, luna sacră în timpul căreia se sărbătoreşte de
la răsăritul până la apusul soarelui. Reprezentanţii PRI au constatat, de asemenea, că arabii acordau foarte puţină
importanţă întâlnirilor. Acestea începeau rareori la momentul stabilit. Când reuşeau în cele din urmă să se
întâlnească cu oamenii de afaceri arabi, erau invitaţi de multe ori la o cafenea, unde aceştia din urmă se angajau
în discuţii care, pentru reprezentanţii de vînzări britanici, nu reprezentau decât “pălăvrăgeală”.
Indiferent dacă avea loc la cafenea sau în birou, băutul cafelei sau al ceaiului părea să aibă mai multă
importanţă decât problemele de afaceri. De asemenea, arabii se angajau frecvent în discuţii cu prietenii care
veneau la cafenea sau în birou.
Andrea Black, la rândul ei, a întâmpinat o rezistenţă considerabilă încercând să-şi îndeplinească
îndatoririle. În plus, fiind angajată pe bază de salariu, PRI a fost nevoită să suporte toate cheltuielile
suplimentare. PRI întocmise bugetele pentru editarea indexurilor bazându-se pe experienţa de pe piaţa
londoneză. În Bahrain, totuşi pregătirea unor astfel de cărţi s-a dovedit a fi mult mai costisitoare şi mai
îndelungată. De exemplu, într-un oraş tradiţional din Orientul Mijlociu nu există nume de străzi sau numere
pentru clădiri, astfel încât poziţia fiecăreia este identificată prin prepoziţii “înainte”, “după”, sau “în faţa” unui
punct de reper semnificativ.
Black s-a confruntat şi cu alte probleme datorate faptului că era necăsătorită. Ea era însărcinată cu
munca de cercetare în douăsprezece state, astfel că planificase angajarea unor asistenţi liber-profesionişti pentru
fiecare dintre ele. La anunţurile pentru angajarea unor astfel de asistenţi, însă, i s-a răspuns prin telefoane
obscene şi hărţuire.
În plus, autorităţile saudite i-au refuzat intrarea în Arabia Saudită iar procesul de obţinere a vizei pentru
Oman dura şase săptămâni de fiecare dată când mergea acolo. Aceste experienţe erau deosebit de frustante
pentru ea, întrucât atât Arabia Saudită, cât şi Oman uşurau intrarea unei femei necăsătorite, dacă scopul vizitei ei
reprezenta o prioritate locală şi/sau când urma să se angajeze ca servitoare sau dădacă, având, prin urmare,
contacte numai cu femei şi copii.
În statele în care putea intra, Black era obligată uneori să stea numai la hotelurile permise de oficialii
guvernamentali pentru femeile străine, şi, chiar şi acolo, avea voie să ia masa în restaurantul hotelului numai
dacă era însoţită de managerul acesteia.
Reprezentanţii de vânzări ai companiei PRI nu s-au adaptat niciodată noului mediu. În loc să forţeze
firma să-şi schimbe schema de comision, ei au încercat să schimbe comportamentul oamenilor de afaceri arabi.
De exemplu, după câteva luni, au refuzat să-şi însoţească potenţialii clienţi la cafenea şi au început să-şi
manifeste iritarea faţă de conversaţia “irelevantă”, întârzierile şi întreruperile repetate. Oamenii de afaceri arabi
au reacţionat negativ.
De fapt, PRI a primit atâtea plângeri, încât a fost nevoită să-şi înlocuiască reprezentanţii de vânzări.
Până să procedeze astfel, însă, vânzările fuseseră iremediabil afectate.
Studiu de caz 2
PRELUĂRI DIN MANAGEMENTUL JAPONEZ IN SUA
Studiu de caz 3
PRENTICE MACHINE TOOLS - INCOTRO?
Prentice Machine Tools este o firma de mărime mijlocie, ce produce unelte manuale pentru uz
casnic, cum ar fi: ciocane, rindele, șurubelnițe, pile, dălți, burghie si altele.
Acestea sunt distribuite pe plan local intr-un stat in SUA, principalii competitori sunt câteva
mari firme cu vânzări la nivel național ca: Rockwell, Sear, Roebuck si Black-Decker precum si unii
producători de specialitate de mărime mică. Importurile la costuri mici au o influenta crescândă pe
piața americană, reprezentând 10% din vânzările totale.
Prentice isi estimează cota de piață pe plan local ca fiind de 5%, in timp ce primele 4 mari
competitori detin aproximativ 60% din total. Cel mai puternic competitor este mult mai mare decât
ceilalți.
Strategia adoptata de firma Prentice a fost întotdeauna stabilirea unor preturi cu 15% sub
nivelul preturilor celor 4 firme competitoare. Firma nu cheltuiește aproape deloc pentru promovarea
produselor, bazându-se pe faptul ca prețul va genera vânzări pe principalele piete cu amanuntul.
Prentice a avut de asemenea un program pentru promovarea unei mărci proprii, ceea ce a
generat o creștere cu 30% a vânzărilor totale. Nu era un lucru neobișnuit întâlnirea pe anumite piețe a
mărcii “Prentice Made”. Prentice a obținut un mic profit, de 3% din vânzări. Aceasta marja s-a
menținut aproximativ egala pe parcursul ultimilor 4 ani. Cota parte de piata atat in industrie cat si in
regiune nu a fluctuat, cu toate ca a existat o crescândă presiune asupra prețului din partea
competitorilor străini.
La 15 ianuarie ac unul dintre principalii competitori (numărul 3) a anunțat începerea unui
program național de reducere a preturilor cu amănuntul cu 10-25%, program promoțional in valoare
de câteva milioane de dolari, cat si reproiectarea gamei de produse. Obiectivul acestei firme era o
creștere substanțială a cotei sale de piață. Firma respectiva a implementat o strategie similara in Marea
Britanie si a avut succes obținând o amplificare a cotei sale de piata britanica de 10%. Nu s-a stiut
foarte clar daca programul a fost profitabil sau nu in SUA, cert este faptul ca preturile produselor
firmei au rămas scăzute in mod permanent. In aceasta situație alternativele firmei Prentice erau:
1. A nu face nimic, ceea ce putea pune firma intr-o situație dificila, daca si ceilalți
competitori majori s-ar fi aliniat la noile preturi.
2. O reducere imediata a preturilor pentru a avea același avantaj ca in perioada
anterioara, ceea ce ar putea determina o acțiune similara din partea unora dintre competitori si deci la
o scădere masiva a preturilor.
3. Implementarea unui program de marketing combinat, ceea ce ar oferi firmei un
anumit răgaz pentru a hotărî ce este de făcut in continuare.
4. A încerca sa reducă costurile interne ar însemna sa poată face fata oricărei diminuări
de preturi impusa de piață.
Subiecte de dezbatere:
1. Care este atitudinea imediata pe care trebuie sa o ia managementul firmei Prentice
pentru a face fata situației generate de reducerea preturilor de către unul din competitorii majori?
Analizați alternativele prezentate pe baza de argumente pro si contra pentru fiecare dintre ele.
2. Privind in perspectiva, care ar fi cea mai potrivita strategie pentru firma Prentice?
Argumentați varianta pentru care optați.
Portofoliu Management comparat internaţional, 2019
Relaţii Economice Internaţionale
Studiu de caz 4
ROBOTII IN SISTEMUL DE PRODUCTIE JAPONEZ
Ca si multe alte invenții, robotii au fost creați in SUA, fiind perfecționați si folosiți cu mult
succes in Japonia. Astfel, intr-o uzina producătoare de autoturisme “Datsun” situată la 95 de km de
Tokyo, robotii si nu oameni sunt cei care au un rol preponderent. Mașinile sudează portierele
caroseriilor, aplica vopseaua si executa alte sarcini mai eficace si mai economic si mai rapid decat
muncitorii.
In întreprinderile japoneze, robotii pot fi întâlniți peste tot executând circuite electronice. Se
prevede ca ei vor manipula elemente ale centralelor nucleare, vor face prospectări pe fundul marilor,
vor fabrica alți roboti.
Directorul de la “Japanese Industrial Robot Association”, Kanji Yonomoto, este inca de la
sfârșitul anului 1979, in Japonia existau 50.000 roboti industriali in activitate in special in industria de
automobile, in electronica si in metalurgie. Aceasta cifra include si mașinile automate capabile sa
execute o singura operație si care necesitau o adaptare majora pentru a executa o alta operație. In ceea
ce privește numărul roboților inteligenți in Japonia, acesta se ridica la 10.000, ei fiind controlati de un
calculator, astfel ca ajung sa facă deosebirea intre un automobil cu doua usi si unul cu patru usi, sau sa
aprecieze ca nu trebuie pusa plafoniera pe o mașină decapotabilă.
Astăzi, Japonia utilizează cel mai mare număr de roboti, ea fiind urmata de SUA si Anglia.
Un purtător de cuvânt al firmei Nissan, fabricantul automobilului Datsun, afirma ca “96% din
sarcinile de asamblare din uzina de la Zama sunt executate de mașini automate, extrem de
perfecționate, controlate de către calculator si care nu produc niciodată erori”.
Nissan a început sa utilizeze roboti pentru prima oara in 1969. In 1975 ea poseda 52 de
unitati, doi ani mai târziu cifra ajunge la 209. Un alt purtător de cuvânt al companiei precizează “…
bineînțeles, noi căutăm sa reducem cheltuielile noastre cu forța de munca, nu este singurul lucru care
ne interesează”. După metoda japoneza, Nissan a început discuțiile cu sindicatele cu mulți ani înainte
de a se angaja pe aceasta cale. Etoh afirma ca 99% din muncitori dețin cel puțin o diploma de studii a
unei scoli secundare sau a unei scoli tehnice si sunt mulțumiți ca pot face si altceva decât vopsitorie
sau sudura”. Kajima, un lider sindical japonez, spunea:” Nimeni nu este dispus sa petreacă opt ore pe
zi intr-un atelier de vopsitorie unde condițiile de munca sunt periculoase. Noi avem nevoie de roboti.
Din punct de vedere al individului robotii sunt bineveniți”.
Pentru a ne da seama de folosirea roboților in cadrul firmelor japoneze este suficient sa ne
imaginam cum un robot, ca intr-un dans extravagant, imita omul care vaporizează vopseaua de la
stânga la dreapta, se deplasează, isi retrage brațul, se apleacă, adăugă un strat intr-un loc dificil de
ating, pentru ca toate acestea sa fie reținute in memoria calculatorului. Apoi, vopsitorul se
îndepărtează si robotul continua lucrul pana când calculatorul primește comanda de oprire. Robotii nu
iau pauza pentru cafea, nici concediu, sunt la fel de productivi de la ora 6 la ora 23.
Guvernul japonez oferă reduceri de impozit, întreprinderilor mici si mijlocii pentru a permite
sa urmeze exemplul lui Nissan, Toyota, Matsushita de a cumpăra roboti.
Studiu de caz 5
RELATIA MANAGEMENT-SINDICATE LA IBM
Studiu de caz 6
DILEME MANAGERIALE LA ALBERTA MOBILE HOUSE LTD
Alberta Mobile House este o fabrica de mobilă si elemente modulare de locuințe, situata la
Calgary, Alberta, Canada, cu circa 250 de lucrători. Alice Butkus, preşedinta firmei, a urmat de curând
un seminar de management al resurselor umane la Calgary, condus de profesorul Warren Simson, de
la Școala de Afaceri a Universităţii din Calgary. După terminarea seminarului, Alice s-a apropiat de
Simson si l-a întrebat daca n-ar vrea sa vina la compania ei pentru a-i acorda consultanta in mai multe
probleme de management al resurselor umane.
“Bineînțeles, as fi incantat!” a replicat Simson, iar câteva zile mai târziu a venit la Calgary
pentru a o întâlni pe Butkus.
Alice a intrat in problema astfel: “Vezi, Warren, avem probleme in sistemul de promovare si
evaluare a performantelor profesionale ale lucrătorilor noștri. Da-mi voie sa descriu doua situații care
au avut loc in ultimele doua luni. Noi suntem in plina dezvoltare si am dublat forța de munca in
ultimul an si jumătate. Asta înseamnă ca este nevoie sa schimbam unii oameni din conducere, lucru
care sa nu fie făcut de mântuială”.
“Recent, George Drester, seful compartimentului de previziune a venit sa spună ca se lupta de
mai multe luni cu unele probleme. L-a promovat ca superior in urma cu 6 luni pe Jay Gilbreth. Acesta
fusese bun in meserie, dar nu era, din păcate un bun supervizor, lucrătorii nu-l agreau. Jay însuși era
conștient de situație, iar George întreabă ce poate sa facă cu el”.
“Apoi, continua Butkus, este cazul lui Ed Bankhead, seful marketingului, l-am rugat sa
recomande pe cineva pentru a fi promovat ca manager de vânzări si asta de mai multe săptămâni, iar
pana acum nu am primit nici o recomandare! Ce trebuie sa fac cu el?
Simson a mers sa-l întâlnească pe Bankhead si după câteva fraze preliminare a pus punctul pe
“i”. “Uite Ed, eu sunt aici pentru a încerca sa stabilesc o politica de promovare a personalului. In mod
sincer, Alice a considerat ca tu ești o problema si dorește sa știe ce crezi despre postul de manager de
vânzări!” Bankhead si-a schimbat poziția pe scaun. A descris apoi in câteva cuvinte oamenii la care se
gandise:
James Prior, 10 ani experiență in vânzări de construcții, personalitate complexa, fara
experiență de conducere, școală înaltă de specialitate.
Helen Cortney, 4 ani experiență in vânzări la firma Alberta Mobile House, buna
persoana in vânzări in ramură, foarte liniștită, adesea introvertita, fara experiență de
conducere.
Matt Dotler, cel mai vârstnic dintre cei trei, 13 ani experiență in vânzări, 5 dintre
aceștia la Alberta Mobile House, personalitate palidă. El supervizează doi lucrători
din companie.
“Sincer, spuse Bankhead, inclin spre Helen. Cred ca din cel mai bun lucrător de la vânzări
putem face cel mai bun manager de vânzări. Dar, realmente, n-am reușit sa-mi duc alegerea la bun
sfârșit. Cum as putea s-o fac? Simson ii spuse ca ar fi putut face măcar aceasta propunere.
Apoi, el il vizita pe Drester, “Ce sa fac cu Jay? Il intreba Drester. Nu-l pot distruge”.
Simson l-a rugat pe Drester sa-i spună de unde știe ca lucrătorii nu-l agreează pe Gilbreth. El
si-a dat repede seama ca aceasta este doar părerea lui Drester si ca nu se bazează pe fapte sau pe păreri
obiective. A mai aflat, de asemenea, ca Drester n-a încercat sa discute soluția de ieșire din impas cu
Gilbreth, ori sa încerce sa-l sfătuiască sau sa-l ajute.
Aplicatie 1
Relaţia valori manageriale - apartenenţă religioasă
Comentati rezultatele prezentate in tabel.
Care considerati ca sunt influentele asupra managementului?
Ierarhia
Apartenenţa religioasă
valorilor
Fără apartenenţă religioasă
Catolică Protestantă Budistă Musulmană
1 Consideraţie (14,4) Eficacitatea managerului Responsabilitate socială Continuitate (20,9) Sfidare profesională (19,1)
(10,8) (19,1)
2 Continuitate (10,6) Condiţii de muncă Consideraţie (9,2) Stil de viaţă decent Responsabilitate socială
(10,4) (10,9) (13,0)
3 “Sfidare” profesională Valoarea salariaţilor (6,5) “Sfidare” profesională “Sfidare” profesională Suport profesional (11,6)
(9,6) (8,2) (10,5)
4 Suport profesional (9,2) Consideraţie (6,4) Aspiraţii financiare (7,7) Eficacitatea managerului Siguranţă
(7,7) a postului (8,0)
5 Eficacitatea managerului Aspiraţii financiare (6,3) Eficacitatea managerului Condiţii de muncă Consideraţie (7,1)
(8,3) (7,0) (8,1)
6 Condiţii de muncă Rensponsabilitate socială Stil de viaţă decent Aspiraţii financiare (7,1) Continuitate (6,4)
(7,2) (6,3) (6,4)
7 Siguranţa postului Competenţele salariaţilor Suport profesional (6,3) Suport profesional (6,9) Competenţele salariaţilor
(5,7) (6,2) (5,7)
8 Competenţele salariaţilor Siguranţa postului Condiţii de muncă - -
(5,6) (6,0) (6,0)
9 - Condiţii de viaţă decente - - -
(6,0)
10 - Continuitate (5,6) - - -
Totalul 70,6 70,6 69,9 72,9 70,9
variaţiei
Portofoliu Management comparat internaţional, 2019
Relaţii Economice Internaţionale
Aplicatie 2
Un mesaj din Est
Analizati dintr-o perspectiva comparativa urmatorul text:
Aplicatie 3
Exercitiu 2
Analizati din punct de vedere managerial si cultural urmatoarea organigrama.