TITLU REFERAT: Stari modificate ale constiintei- MEDITATIA

MEDITATIA

Definire:
Stare de concentrare mentală sau spirituală care are ca scop, după atingerea unor nivele
succesive, obținerea eliberării spirituale. – Din lat. Meditatio, fr. méditation.1
Meditația este un fenomen mental biofizic care descrie o stare de atenție asupra unui gând, asupra
conștientului, subconștientului sau incoștientului. De obicei implică atenția spre gândirea însăși, dar
fără a te lăsa dus de gânduri.2
1 www. Dexonline.ro
2 www.wikipedia.org
 Am putea defini termenul a medita printr-o singură frază: „A opri mentalul pentru ca
Divinul, sau Sinele să poată fi descoperit.” Dacă preferaţi o definiţie mai psihologică, am putea
vorbi de „o familie de tehnici ce au în comun practicarea unei atenţii stabile, non discursive şi non
analitice”.3

Acceptiunea orientala:
Meditația este adesea formal considerată ca fiind o componentă a religiilor estice, despre
care există dovezi că ar fi fost practicată timp de peste 5.000 de ani. În accepțiunea orientală a
termenului, în special în filosofia Zen, ca ramură a Taoismului, termenul de meditație desemnează o
stare a mentalului în care acesta este golit de absolut orice conținut, așa numita minte liniștită sau
tăcută. Această stare a minții presupune echilibrarea conștientă a planului conștient al minții,
creând, astfel condiția necesară accesării subconștientului și înțelegerii adânci, profunde a
rădăcinilor gândurilor cu care operează mintea conștientă. Acest demers este fundamental atunci
câd cineva își pune problema cunoașterii de sine.

Acceptiune occidentala:
Meditația a devenit, de asemenea, un simbol principal în cultura Occidentului. Ea cuprinde
oricare din marea varietate a practicilor spirituale care subliniază activitatea mentală. Meditația
poate fi folosită doar pentru cunoașterea sinelui sau pentru echilibrarea minții asupra oricărui
subiect, dar este adesea folosită pentru cunoașterea divinității (sau a unui aspect privitor la
divinitate). Multe persoane practică meditația în scopul găsirii liniștei sufletești, pe când alții
practică anumite exerciții yoga (asane, Hatha-yoga (Ha - forță pozitivă, tha - forță negativă)) care au
în comun exercițiile de sport pentru încheieturi, mușchi-tendoane și astfel toate ajută la sporirea și
menținerea sănătații fizice și mentale. Legătura dintre minte și corp, corp și minte este evidentă.
Mintea sprijină corpul și corpul ajută mintea astfel ajungându-se la "O minte sănătoasă într-un corp
sănătos".

Meditaţia este un răgaz de linişte, un proces şi o stare de relaxare, reflecţie şi

contemplare. În timpul meditaţiei au loc reacţii contrare celor produse de stres: pulsul şi
tensiunea arterială scad, respiraţia devine mai lentă şi muşchii se relaxează.
Are, de asemenea, un efect de calmare şi deseori generează o prezenţă mai intensă, încredere,
un simţământ de toleranţă, conectare şi autocontrol.

Meditaţia nu solicită mintea în nici un fel. Uneori, când scapă de sub povara solicitărilor,
deciziilor sau problemelor de fiecare zi, mintea se limpezeşte şi îşi manifestă creativitatea. Când
lăsăm mintea să se liniştească, inconştientul scoate la lumină chestiuni importante şi ne ajută să
dobândim mai multă înţelegere, un plus de discernământ sau o perspectivă mai profundă.

Pentru a medita e nevoie de exerciţiu şi ambiţie.

Iată un exerciţiu de bază pe care îl puteţi practica singuri, acasă!

În fiecare zi, luaţi o pauză de o jumătate de oră. Alegeti un moment în care puteţi sta în
linişte, neîntrerupţi. Aşezati-va într-o poziţie relaxată – cu picioarele încrucişate (turceşte), dacă vă
simţiţi confortabil aşa, sau pe un scaun cu spatele drept şi tălpile pe podea ori intinsi la orizontala pe
podea.

3 Jacques Vigne, Meditatie si Psihologie, p.105

Ţineţi ochii închişi sau întredeschişi; dacă doriţi, puteţi aprinde o lumânare, care vă va ajuta să vă
concentraţi şi să vă limpeziţi mintea. Staţi în linişte aproximativ un minut, respiraţi uşor in timp ce
va îndreptaţi atenţia asupra respiraţiei, lăsaţi-vă trupul să se relaxeze şi alungaţi din minte toate
gândurile care vă tulbură.

Dacă vă surprindeţi gândind în continuare, spuneţi-vă cu calm şi blândeţe „Gândesc!” şi îndreptaţi-

vă din nou atenţia asupra respiraţiei. În acest fel, mintea şi trupul vor fi legate prin intermediul
respiraţiei.

La început, veţi descoperi că nu veţi putea sta liniştit prea mult timp, dar după o lună de practică
zilnică durata va creşte. Dacă în minte apar imagini, amintiri, fantezii sau planuri, lăsaţi-le să treacă
fără să vă ataşaţi de ele; concentraţi-vă din nou asupra lumânării, a respiraţiei sau a sunetelor. Dacă
apare un gând important, o să vi-l amintiţi mai târziu.

Fiţi relaxat, păstrând o atitudine mentală calmă, plină de respect, trează, deschisă, interesată,
optimistă şi tolerantă faţă de orice se manifestă în timpul meditaţiei.

Când sunteţi pregătit, ieşiţi uşor din starea de meditaţie. Deschideţi ochii, ridicaţi-vă încet şi
întindeţi-vă. Începeţi treptat să gândiţi din nou, dar încercaţi să vă menţineţi calmul mental timp de
câteva minute; veţi observa că vă simţiţi deopotrivă relaxat şi atent, calm şi energizat!4

Meditatia și starea de bine emoțională

Când meditezi, te îndepărtezi de excesul de informații care se acumuleaza in fiecare zi si

contribuie la stresul care îți face atît de mult rău.

Beneficiile emotionale ale meditatiei includ:

 Obtinerea unei noi perspective asupra situațiilor stresante
 Abilități pentru a gestiona stresul
 Creșterea gradului de autocunoaștere
 Concentrarea pe prezent
 Reducerea emoțiilor negative
Meditația și boala

Meditatia, poate fi de asemenea utilă în cazul în care aveți o afectiune medicală, mai ales
una care poate fi agravată de stres. Un număr din ce în ce mai mare de cercetări științifice susține
beneficiile pentru sănătate ale meditatiei. Unii cercetători consideră însă că nu e încă posibil să se
tragă concluzii categorice cu privire la posibilitatea meditatiei de a vindeca boli.

Unele cercetări sugerează ca meditatia ar putea fi utilă în tratarea unor afecțiuni medicale precum:
 Alergiile
 Anxietatea
 Astm
 Bulimie
 Cancer

4 Tom Deborah, Regasirea echilibrului, Edit. Curtea Veche, 2005

  Depresie
 Oboseală
 Boli de inimă
 Hipertensiune arterială
 Durere
 Tulburări ale somnului
 Abzuri de substanțe
Înainte de a practica meditatia pentru a ameliora simptomele unei boli, discutați cu medicul dvs.
despre avantajele și dezavantajele folosirii meditatiei. În unele cazuri, meditatia poate agrava
simptomele asociate cu anumite tulburări de sănătate mintală precum schizofrenia. Meditatia nu
este un înlocuitor pentru tratamentul medical obișnuit. Dar poate fi o completare utilă a medicatiei
medicamentoase.

Tipuri de meditatie

 Meditatia asistată. Numită uneori imagerie dirijată sau vizualizare, prin această metodă de
meditatie vă formati imagini metale ale unor locuri sau situații pe care le considerați relaxante.
Încercați să utilizați cât mai multe simțuri , cum ar fi mirosuri, sunete, peisaje și texturi (pipăit).
Un ghid sau un profesor de meditatie vă poate fi de folos.
 Meditatia mantra. În acest tip de meditatie, repetați în tăcere un cuvînt liniștitor, sau un gînd
sau frază pentru a înlătura gîndurile care distrag atenția.
 Meditatia comprehensivă. Acest tip de meditatie se bazează pe creșterea conștiinței de sine, și
a acceptării vieții la timpul prezent. Practicand acest tip de meditatie vă extindeti conștiinta
propriei persoane.. În acest tip de meditatie te concentrezi pe ceea ce experimentezi în timpul
meditatiei, cum ar fi fluxul respirației sau bătaile inimii. Puteți observa gândurile și emoțiile, dar
trebuie să le lăsați să treacă fără a face judecăți asupra lor.
 Qi gong. Această practică, în general, combină exerciții de meditatie, relaxare, mișcare fizică și
de respirație pentru a restabili și menține echilibrul. Qi Gong (Chee-gung) face parte din
medicina tradițională chineză.
 Tai chi. Aceasta este o formă a artelor marțiale chinezești. În Tai Chi (TIE-Chee), veți efectua
în ritmul propriu o serie de poziții sau mișcări într-un manieră lentă, grațioasă, în timp ce
practicați exerciții de respirație profundă.
 Meditatia transcedentala. În acest tip de meditatie puteți utiliza o mantra, cum ar fi un cuvânt,
sunet sau o frază repetate în tăcere, pentru a vă concetra și a elimina toate gândurile din mintea
dvs.. Te concentrezi exclusiv pe mantră pentru a atinge o stare de liniște perfectă.
 Yoga. Tehnica yoga constă în efectuarea unei serii de poziții posturale și exerciții de respirație
controlată pentru a obține un corp mai flexibil și o minte mai liniștită. Pe măsură ce progresati
în practicarea pozițiilor corporale care necesită echilibru și concentrare, sunteți încurajat să vă
concentrati mai putin pe problemele cotidiene și mai mult pe momentul prezent.

Metode de meditatie

Diferitele tipuri de meditatie pot include metode diferite pentru a vă ajuta să meditați. Acestea pot
varia în funcție tipul de meditatie utilizat și de concepțiile profesorului de meditatie . Unele dintre
cele mai comune tehnici în meditatie includ:
 Concentrarea atenției. Concentrarea atenției este în general una dintre cele mai importante
tehnici de meditatie. Prin concentrarea atenției asupra unei idei vă eliberați mintea de gîndurile
negative care cauzează stresul și grija. Vă puteți concentra atenția pe lucruri cum ar fi un anumit
obiect, o imagine, o mantră, sau chiar propia dvs.respirație.
 Relaxarea respirației. Aceasta tehnica presupune respirația adîncă, la intervale egale, folosind
mușchiul diafragmei pentru a extinde plamanii. Scopul ei este de a încetini respirația, încît
plămînii să se umple cu mai mult oxigen, și de a reduce utilizarea muschilor pieptului, umărului
și gâtului în respirație, astfel încât să respirați mai eficient.
 O locație liniștită. Dacă sunteți un începător, practicarea meditatie poate fi mai ușoară dacă te
afli într-un loc liniștit, cu puțini factori de diitragere – fără televiziune, radio sau telefoane
mobile. Pe măsură ce veți progresa în meditatie, veți putea fi capabil să meditați oriunde, mai
ales în situații stresante în care ați beneficia cel mai mult de pe urma meditatiei, cum ar fi un
blocaj în trafic, o întâlnire de lucru stresanta sau o coadă la casă la supermarket.
 O poziție confortabilă. Meditatia poate fi practicată stînd în picioare, culcat, mergînd pe jos
sau în alte poziții sau practicînd alte activități. Trebuie doar să vă simțiți confortabil, astfel încât
să puteți obține cele mai multe beneficii din meditatie.

Cum să vă construiți abilitățile de meditatie

Nu faceți judecați defavorabile cu privire la abilitățile dumneavoastră de meditatie, aceasta doar

vă va crește stresul. Meditatia are nevoie de practică pentru a fi stăpanită. Țineți cont de
exemplu, că e un lucru obișnuit ca gandurile să vi se abată de la tema meditatiei, oricată
experiență ați avea cu aceste tehnici. Dacă practicați meditatia pentru a vă calma mintea și
atenția dvs. se abate de la tema la care vă concentrați, încercați să vă întoarceți încet gandurile
către obiectul, senzația sau ideea la care ați încercat să va concentrați.

Experimentați diverse metode și veți afla pînă la urmă ce tip de meditatie vi se potrivește și vă
face plăcere. Adaptați tehnicile de meditatie la nevoile dvs. de moment. Amintiți-vă, nu există
nici o modalitate corectă sau greșită de a medita. Ceea ce contează este ca meditatia să vă ajute
să reduceți stresul și să obțineți o stare de bine de ansamblu.

BIBLIOGRAFIE:

https://dexonline.ro/definitie/meditatie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Meditatie

Vigne J. (2009): Meditaţie şi psihologie, Bucureşti, Elena Francisc Publishing.

Tom Deborah (2005): Regasirea echilibrului, Edit. Curtea Veche

http://www.infopsihologia.ro/2013/03/meditatia/: Meditatia: o modalitate simplă și
la îndemînă pentru a elimina stresul