Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sunt o serie de scheme lingvistice care ajuta sa pui sub semnul intrebarii convingerile limitative ale
oamenilor.
Sunt considerate tehnica de comunicare cea mai puternica pentru ca permite sa vezi lucrurile din alt punct
de vedere, largind harta mentala a celui cu care discuti.
Conform lui R. Dilts, S.O.M. muta focusul atentiei din Cadrul Problema in Cadrul Feedback sau in Cadrul
Solutie.
Iti amintesc ca convingerile nu sunt fapte concrete, ci sunt opinii pe care le avem despre noi, despre altii,
despre lume. Deci, tocmai pentru ca convingerile nu sunt lucruri concrete ci doar opinii, cand nu sunt utile,
le putem elimina si putem alege in locul lor alte convingeri mai utile.
Hartile noastre mentale abunda de opinii, de convingeri dupa care ne organizam viata, ne ghidam in
decizii si functionam. Nu percepem realitatea asa cum este ea, asa ca construim opinii, convingeri despre
realitate. Aceste convingeri pot sa fie utile si productive sau pot sa ne saboteze, sa fie limitative.
S.O.M. construieste o perceptie meta asupra propriului mod de gandire, facand oamenii sa observe si sa
considere sau reconsidere propriul mod de gandire.
Avem deseori tendinta sa schimbam convingerile limitative ale altor oameni intr-un mod direct, scotand in
evidenta erorile de gandire pe care le implica convingerea respectiva. Aceasta abordare este lipsita de
rapport, nu respecta modelul despre lume al celuilalt si activeaza un mecanism de aparare in cel care
asculta. Fiecare om are tendinta normala sa isi apere propriul sistem de convingeri.
Pentru a face ca o persoana sa ia cu adevarat in considerare ceea ce ai de transmis despre sistemul sau
de convingeri e nevoie de o abordare foarte subtila, construind raport. Asa cum o mica fisura reuseste sa
sparga in final un geam, tot asa un mic dubiu pe care il inoculezi la momentul potrivit, va reusi sa elimine
in final convingerea limitativa.
Pentru a beneficia la maxim de puterea sistemului Sleight of Mouth, convingerile trebuie sa fie enuntate
sub forma de echivalente complexe sau cauza - efect.
Echivalentele complexe:
● sunt afirmatii care implica o echivalenta intre lucruri diferite din experienta noastra: A = B sau A
inseamna B.
exemple:
1. “succesul inseamna sa ai multi bani” (succes = bani; succesul inseamna bani)
2. “esti prea tanar deci nu poti sa fi un bun coach” (prea tanar = nu poti sa fi un bun coach; prea tanar
inseamna ca nu poti fi un bun coach)
Cauza-efect
● leaga doua aspecte din experientele noastre prin relatii cauzale (A cauzeaza B). Altfel spus, un
comportament conduce la un anumit efect/emotie. Emotia este vazuta ca efect al unei actiuni a
cuiva.
Exemple:
1. “cand ma privesti asa ma intristez” (privirea cauzeaza intristarea)
2. “cand echipa mea pierde sunt nervos toata ziua” (esecul echipei cauzeaza nervozitatea)
3. “vocea ta ma irita” (vocea cauzeaza iritarea)
O opinie care nu e in formatul de mai sus poate sa fie elicitata prin cererea unei completari.
Exemplu:
Client: “E greu sa traiesti in aceasta tara!”
Coach “... pentru ca?”
Client: “E greu sa traiesti in aceasta tara pentru ca e prea multa birocratie!”
In acest mod convingerea a fost emisa in format cauza efect : birocratia produce dificultatea de a trai in
aceasta tara. (A cauzeaza B). Nu conteaza daca cauza este enuntata inainte sau dupa efect, conteaza
doar identificarea cauzei si a efectului.
1) Demontarea generalizarilor
a) Contra exemplu
b) Specificitate
c) Exagerare
1) Contra exemplu: cautam un contra-exemplu care sa aiba relevanta pentru persoana in cauza,
poate cineva cunoscut care are o experienta opusa.
a) “Si nu cunosti chiar pe nimeni care sa nu se joace zilnic cu copiii si totusi sa fie un parinte
bun?”
b) “Chiar tu mi-ai spus ca il admiri pe Paul ca e un parinte bun si stiu ca nu se joaca zilnic cu
copiii sai.”
2) Specificitate: se cer detalii prin care sa se arate ca acele detalii nu sustin idea din convingere.
a) “In ce mod specific, faptul ca nu te joci zilnic cu copiii nu te face un parinte bun?”
3) Exagerare:se exagereaza pentru a scoate in evidenta cat de absurda sau slaba poate sa fie
aceasta convingere si pentru a largi harta mentala.
a) “Deci daca o singura zi nu te joci cu copiii tai, o sa vina protectia copilului sa ii ia…”
Obiectivul acestei scheme lingvistice e cel de a face persoana sa observe ca ceea ce numea convingere
e o opinie, nu un lucru concret. In acest mod, o sa fie mai simplu sa schimbi convingerea pentru ca nu o
mai percepi ca realitate ci ca opinie.
“In trecut m-am lasat de fumat dar nu am reusit, asa ca nu o sa reusesc niciodata”
2) Consecinta: Facem persoana sa se gandeasca la posibilele consecinte pe care le are acest mod
de gandire daca este perpetuat, chiar si in alte arii de viata.
a) “Deci consecinta acestui mod de gandire este ca tu, niciodata, nu vei putea sa renunti la
un comportament pe care il ai…?”
3) Modelul despre lume:il facem sa gandeasca ca si cum ar fi o alta persoana, cu alt model despre
lume.
a) “Tatal tau, care a incetat sa mai fumeze dupa 15 ani, crezi ca gandeste in acelasi mod
despre asta?”
1) Focus pe continut: schimbam atentia pe un continut mai valoros rezultand din convingere.
a) “Nu e despre cat de repede intelegi ci cat de bine vei putea aplica in viata ceea ce ai aflat”
2) Focus pe valoare: ghidam persoana spre a da o valoare mai mare unui alt aspect din convingere
decat cel initial
a) “Nu cumva e mai important sa te concentrezi sa aplici aceste lucruri, decat sa pierzi timp
gandindu-te ca nu ai inteles imediat?” (sugerezi sa faca focus pe ce e mai valoros)
Repetam convingerea persoanei, modificand un pic cuvintele, astfel incat sa o facem mai putin “toxica”.
Analogie
“NLP-ul este o tehnica periculoasa”
“Si cutitul poate sa fie periculos daca e folosit de cineva rau intentionat”