1.

Spermatogeneza-etape

- In tubii seminiferi intre celulele Sertoli, care se extind de la membrana bazala a tubilor
seminiferi la lumen
Bariera sange-testicul protejeaza spermatocitele si spermatidele de sistemul imun
- Sub influenta testosteronului CGP - mitoza
-• Spermatogonii

1. Spermatocitoza incepe la pubertate adiacent membranei bazaie a celulelor Sertoli.

- Mitoze: Spermatogonia - Spermatocit I (44xy)

2. Meioza
- Diviziune reductionala
Spermatocit I — Spermatocit II (22X/22Y)
- Diviziune ecuationala
Spermatocit II —» Spermatida

3. Spermiogeneza
Maturarea spermatidelor in spermii

2. Meioza in spermatogeneza
- Diviziune reductionala
Spermatocit I — Spermatocit II (22X/22Y)
- Diviziune ecuationala
Spermatocit II —» Spermatida

-la barbat diviziunile celulare ale meiozei sunt egale si furnizeaza patru spermii.

3.Structura spermiei
Acrozomul= regiune cu enzime hidroiitice
Filamentul axial= flagel, contine 11 perechi de microtubuli - importanti pentru motiiitate;
dineina = proteina care ieaga perechile de microtubuli
Sindromul Kartagener = dineina absenta / defecta;motiiitate scazuta;acumulare de
mucus vascos in caile
respiratorii

4.Biologia spermiei
• Un ejaculat normal- 3 ml
• Nr de spermii: 50-120 milioane
• pH alcaiin 7,3-7,6
• Viteza= 2-3 mm/min
• Miscari de rotarie si pendulare
• Durata de viata creste dinspre vagin spre tuba uterina

5.Mecanisme hormonale de reglare in Spermatogeneza

GnRH= gonadotropin-releasing hormone ^sintetizat de nucleul preoptic (hipotaiamus] si
descarcat pulsatil in sistemui port hipofizar
Celulele Leydig se Ieaga de LH si stimuleaza conversia colesterolului in testosteron
FSH-se leaga de celulele Sertoli si stimuleaza transcriptia factoriior de crestere implicati
in spermatogeneza
6.Ciclul folicular
• ^ FSH - 5-12 foliculi primordiali incep cresterea
Foliculii primarl
• Celulele epiteliale plate -> celule cuboidale
Zona pellucida = material glicoproteic secretat de celulele foliculare la suprafata
ovocitului
Foliculiide crestere
* Celuiele cuboidaie prolifereaza
Foliculi secundari(veziculosi)
* Secretie de lichid folicular care se acumuleaza in cavitatea foliculului
* Corona radiata in jurul ovocitului
* Strat granular la periferie
* Cumulus oophorus intre corona radiata si strat granular
• La exterior: membrana Slavianski si teaca foliculara
Foliculul matur (de Graaf)
Teaca foliculara = teaca interna (secreta estrogeni) + teaca externa (fibre musculare
netede si arteriole)

7.Ciclul ovogenetic:
• Ovocitul primar deblocheaza prima diviziune de maturatie — ovocitul secundar (22X) + primul
globul polar
• Diviziunea reductionala - in stadiul in care s-a format cavitatea foliculara
• Ovocitul secundar - blocare in metafaza diviziunii secundare —»in tuba uterina
» Daca nu are loc fecundatia - eliminat
• Daca are loc fecundatia - deblocare metafaza — ovulul si cel de-al doilea globul polar

8.Meioza in ovogeneza
• Ovocitul primar intra in profaza primei diviziuni meiotice LA PUBERTATE
Cielul ovarian = totalitatea modificarilor morfologice ia nivelul corticaiei ovarului matur(28 de
zile)
= ciclul folicular + ciclul ovogenetic
Ciclul ovogenetic:
• Ovocitul primar deblocheaza prima diviziune de maturatie — ovocitul secundar (22X) + primul
globul polar
• Diviziunea reductionala - in stadiul in care s-a format cavitatea foliculara
• Ovocitul secundar - blocare in metafaza diviziunii secundare —»in tuba uterina
» Daca nu are loc fecundatia - eliminat
• Daca are loc fecundatia - deblocare metafaza — ovulul si cel de-al doilea globul polar
-punerea in libertatea ovocitului II in merafaza celei dc-a doua diviziuni de maturatic
» Inflamatie locala (histamina si prostaglandine)

-la femeie,meioza are ca rezultat formarea unui ovocit secundar voluminos si a 3 globuli polari
minusculi si nefunctionali.

9.Mecanisme hormonaie de regiare in ovogeneza

GnRH- sintetizat de nucleul preoptic (hipotalamus) si descarcat pulsatil in sistemul port
hipofizar
LH-se leaga de reteptorii celulelor tecale; colesterolul convertit in androgeni; androgenii
patrund in celulele granuloasei si sunt convertiti in estrogen:
LH-se leaga de receptorii celulelor granulare si determina conversia colesterolului in
progesteron
FSH-se leaga de receptorii celulelor granulare rezultand tnansformarea androgeniior in
estradiol

10.Ovulatia
Mecanisnte
- Sub influenta FSH si LH foliculul cavitar se mareste si se apropie de corticala ovariana
-Teaca foliculara - subtire —* stigma
-Cresterea LH-ului si estrogenuiui—> liza stigmei dupa 24h (hemoragie +eliminarea
ovocitului)
-Se rupe cumulus oophorus

Supresie:
• Nevroze, psihoze, afectiunl hipotalamus, hipofiza
• Obezitate, malnutritie
• Agenti terapeutici
• Iradierc hipofiza si ovare
• Hormoniandrogeni

11.Ovulatia
Caracteristici
• Uniovuiara
• Alternativa
• Ciclica
• Spontana
• Neperceptibila fizic

12.Corpul galben(mecanisme de formare)

=Glanda cu secretie endocrine, temporara; se formeaza in ovar dupa ovulatie, din
resturiie folicuiului matur.
1.luteinizare
multiplicare si hiperplazie celulara celuleie stratuiui granulos = celule luteale - secreta
progesteron; celuleie tecale secreta estrogeni
2.vascuiarizatie
celulele luteale vin in contact cu reteaua capilara

13.Corpul galben
Evolutie
Daca nu are ioc fecundatia-corp galben de menstruatie (10 zile); atinge maxim de
dezvoltare la 7 ziie dupa ovulatie.
Daca are ioc fecundatia - corp galben de sarcina (3 iuni)-mentinut de HCG (Human
Choriontc Gonadotropin)
Functii
-pregateste mucoasa uterina pentru nidatie
• inhiba contractiile miometruiui
• Secretie de progesteron
• Inhiba secretia lactata a glandefor mamare

14.Ciclul uterin-etape
* Menstruatia (perifiada corcspunzatoare degenerarii corpului galben - 4-3 zile; se elimina
endometrul + ovocitul II + 35 ml sange
* Fazd praliferativa - ziua =5-14 sub infiuenta estrogenica (corespunde etapei foliculare
ovariene)
* Fazapragesteronica - dupa ovulatie, dureaza 13 zile; endometrul se ingroasa sub actiunea
progesteronului
* Faza premenstruala - constrictie arteriala, ischemle; stratul superflcia! a! endometrului
degenereaza

15.Fecundatia - etape
1.Spermia traverseaza corona radiata (reactie acrozomala)
2. Spermia penetreaza membrana pellucida
3. Contactuldintre capul spermiei si membrana plasniatica a ovocituiui
4. Ovocitul II completeaza a doua diviziune meiotica(nucleul ovulului matur = pronucleu
feminin,citopiasma ovocituiui II se contracta - spatiu perivitelin = obstacoi in patmnderea altor )
spermii
5. Degenerarea cozii spermiei formarea pronucieuiui masculin
6. Fiizionarea pronucleilor formarea unei ceiule noi diploide = ZIGOT

16.Fecundatia - consecinte
-Activarea ovocituiui II
-Refacerea numaruiui diploic! de cromozonni
-Determinarea genetica a sexului
-Variatiaspeciilor - combinatie croinozomiata noua
-Transmiterea caractcreior ereditare

17.SEGMENTATIA - caracteristici
• Totala
• Blastomere
• Macromere si micromere
• Planurile succesive de segmentare perpendiculare intre ele
• Celulele fiice primesc cantitati egale de vitelus
« In tuba uterina

18.BLASTOCISTUL UNILAMINAR
• Ziua a 5-a
• Dispare membrana pellucida
• Ziua a 6-a: trofoblastul polar adera de mucoasa uterina
• Incepe nidatia
-modificari la nivelul peretelui uterin-
- Celulele endometriale devin CELULE DECIDUALE = reactie deciduala
- Glandele endometriale se dezvolta
- Creste vascularizatia
Celulele trofoblastului secreta gonadotropina corionica umana (hCG) - mentine
activitatea corpului galben.
- nivele scazute de hCG pot indica avort spontan/sarcina ectopica;
- nivele crescute de hCG pot indica sarcina multipla.
Trofoblastul: sincitiotrofoblast si crtotrofoblast
• Sediul normal at impiantarii: endometru, peretetii posterior/anterior ai corpului uterin
• Sarcina extrauterina: tubara (95-98%; factori de rise: endometrioza, boli inflamatorii
pelvine), abdominala

19.BLASTOCISTUL BILAMINAR
Dubla stratificare a peretelui cavitatii blastocistuiui
Embrioblastul —» disc embrionar bilaminar: ENDODERM si ECTODERM
Ziua 7: pe fata extema a discului embrionar: cavitatea amniotica
Cavitatea blastocistuiui —> sac vitelin primar
Sacul vitelin marginit la interior de membrana exocelomica
Continue nidatia
Sincitiotrofoblast: apar Iacunele - invadate de sange matern

20.BLASTOCISTUL TRILAMINAR
-Sfarsitul saptamanii a 2-a
-Din citotrofoblast se diferentiaza MEZODERMUL EXTRAEMBRIONAR
-In interiorul mezodermului apar spatii - celomul extraembrionar - impart mezodermul in
SOMATOPLEURA EXTRAEMBRIONARA si SPLANHNOPLEURA
EXTRAEMBRIONARA
• La polul caudal al blastocistuiui este PEDICULUL DE FIXATIE
• SOMATOPLEURA EXTRAEMBRIONARA + CITOTROFOBLAST +
SINCITIOTROFOBLAST = CHORION
• Membrana exocelomica dispare
• Sac vitelin definitiv
• Implantarea totala

21.SECVENTELEIMPLANTATIEI
Ziua 5: dispare zona pellucida
Zileie 5-6: blastocistul se lipeste de endometru
Zilele 7-8: trofoblastul se diferentiaza in sincitiotrofoblast si crtotrofoblast;
sinctttotrofoblastul incepe sa erodeze eprteliul endometrial
Ziua 9: in interiorul sincitiotrofoblastului apar lacune
Ziua 10: blastocistul este complet implantat
Zilele 10-11: iacunele fuzioneaza
Ziua 12: capilarele endometriate se rup, iar sangele matern umple Iacunele (circulatie
uteroplacentara)
Ziua 13: dispare urma zonei unde a patruns blastocistul
/ NIDATIA INCEPE IN STADIUL DE BLASTOCIST UNILAMINAR SI SE INCHEIE IN
STADIUL DE BLASTOCIST TFULAMINAR

22.GASTRULATIA
-Formarea liniei primitive
Apare LINIA PRIMITIVA= banda ectodermala pe linia mediana a fetei dorsale a discului
-Capatul cranial formeaza NODUL PRIMITIV
-In linia primitiva — SANT PRIMITIV
-In nodul primrtiv -» FOSETA PRIMITIVA
Evolutia tiniei primitive-
-Formeaza mezoderm intraembrionar pana la sfarsitul saptamanii a 4-a, dupa care
productia de mezoderm incetineste
-Degenereaza si dispare
-Persistenta —> teratom sacrococcigian = cele mai frecvente tumori ale nou-nascutilor
(tipuri variate de tesut)

23.GASTRULATIA
-Formarea notocordului-
Celule ale noduiui primitiv migreaza cranial pe linia mediana -» PROCES
NOTOCORDAL
Se alungeste cranial pana la MEMBRANA BUCOFARINGIANA (PLACA PRECORDALA)
O parte din celulele liniei primitive migreaza cranial de-o parte si de alta a procesului
notocordal si membranei bucofaringiene —> ARIA CARDIOGENA
Caudal de linia primitiva -» MEMBRANA CLOACALA
Zone in care mezodermul intraembrionar nu separa ectodermul de endoderm:
- membrana bucofaringiana
- procesul notocordal
- membrana cloacala
Defmeste axul primitiv al embrionului si ii
confera rigiditate
-functiile notocordului-
Structura in jurul careia se formeaza coloana vertebrala
Induce formarea placii neurale din ectodermul supraiacent = inductor primar al
embrionului timpuriu
Degenereaza si dispare acolo unde este inconjurat de corpurile vertebrale; persista sub
forma de nucleu pulpos al discurilor intervertebrale

24.Derivatele tubului neurai-

1/3 mijlocie si caudala - MADUVA SPINARII
1/3 proximala - PROZENCEFAL, MEZENCEFAL, ROMBENCEFAL
- PROZENCEFAL -»telencefal (emisfere cerebrale) si diencefal
- MEZENCEFAL —• mezencefal
- ROMBENCEFAL -» metencefal (punte si cerebel) si mielencefai (bulb rahidian)

25.DERIVATELE ECTODERMULUI
DE SUPRAFATA
• Epiderma, fanere
• Adenohipofiza
• Urechea externa si intema
• Smalt dentar
• Cristalin
• Glanda parotida

26.DERIVATELE
NEUROECTODERMULUI
SNC, SNV
Neurohipofiza
Retina si nervul optic
Astrocite
Oligodendrocite

27.DERIVATELE CRESTELOR
NEURALE
Pe fetele dorso-laterale ale tubului neural:
• Ganglionii spinal!
• Ganglionii SNV
• Celulele Schwann
• Leptomeningele
• Celulele pigmentare ale dermului
• Medulosuprarenala
• Arcurile faringiene
• Odontoblastele

28.Malformatii congenitale
Anencefalie - lipsa inchiderii neuroporului anterior; creierul nu se
dezvolta;incompatibilitate cu viata.
Spina bifida - lipsa inchiderii neuroporului posterior; cea mai usoara forma: spina bifida
oculta (vertebrele nu se formeaza in jurul maduvei spinarii); cea mai severa forma: spina
bifida cu mieloschizis (maduva spinarii poate fi vazuta extern).

29.Derivatele somitelor:
- Coloana vertebrala
- Partial osul occipital
- Musculatura voluntara a gatului
- Peretii corpului si membrelor
- Partial dermul trunchiului si gatului

30.Evolutia mezodermului intermediar

- MEZONEFROS = rinichi embrionari,
formarea cordoanelor sexuale primitive;
caudal de pronefros (saptamana 4)
-METANEFROS = rinichi definitivi; produc
urina la 11-13 saptamani

31.Derivatele somatopleurei
-Corticosuprarenala
-Mugurii membrelor
-Foitele parietale ale pleurei, pericardului si peritoneulut
Derivatele splanhnopleurei
Musculatura erivatele splanhnopleureineteda viscerala
Sistemele cardiovascular, limfatic
Foitele viscerate ale pleurei, pericardului si peritoneului

32.EVOLUTIA ENDODERMULUI
INTESTIN ANTERIOR (PROENTERON)
INTESTIN MEDIU (MEZENTERON)
INTESTIN POSTERIOR (METENTERON)
Intestinul mediu - comunicare cu sacul vitelin definitiv -» canal vrtelin
• Membrana bucofaringiana inchide extremitatea craniala a proenteronului (se resoarbe
in saptamana 4)
« Membrana cloacala inchide extremitatea caudala a intestinului posterior (se resoarbe
in saptamana 7)
-diverticulul respirator se formeaza in peretele anterior al intestinului anterior
-Mugurele pulmonar se formeaza la extremitatea distala a diverticulului si se divide in 2
muguri bronsici
-Mugurele drept se divide in 3 bronhii principale; eel stang se divide in 2 bronhii
principale
-Septul traheoesofagian imparte intestinul anterior in esofag si trahee
33.derivate ale endodermului
Parenchimul glandelor tiroida si paratiroide
Timus
Epiteliul tubei auditive si urechii medii
Epiteliul vezicii urinare, uretrei

34.SACUL VITELIN
Se formeaza la inceputul saptamanii a 2a de sarcina
Dupa saptamana a 3-a diminueaza progresiv
SACULVITELIN
-functii-
• Partea dorsala incorporate in embrion - formarea intestinului primitiv
• Formarea canaluiui vitelin (cordonul ombilical)
• Formarea CGP in vecinatatea alantoidei
• Metaboiismul nutritiv al embrionului
SACULVITELIN
-functii-
Hematopoieza si vasculogeneza vitelina - 2 artere + 2 vene - legatura cu primordiul
cordului (regreseaza si dispar dupa luna a 2-a)
Proteine serice

35.ALANTOIDA
®Saptamana a 3-a (z.16), din endodermul tavanului sacului vitelin
®ln pediculul de fixatie (schita cordonului ombilical)
®Se deschide in intestinul posterior
®2 parti: abdominala si in cordonul ombilical
-evolutie si functii-
• Partea abdominala - partea craniala a vezicii urinare
• Intre vezica urinara si ombilic- uraca -plica ombilicala mediana
• Induce formarea vaselor de sange ombilicaie

36.DECIDUA
Endometrul modificat de sarcina
• Parietala
• Capsulara
• Bazala
Fuzionarea deciduei capsulare cu decidua parietala datorita cresterii fatului si
acumularii de lichid amniotic
Celulele deciduale - la nivelul deciduei bazale
-cantitati mari de lipide si giicogen
Functiile celulelor deciduale:
- Nutritia embrionului
— Secretia hormonala
- Protectia mucoasei uterine

37.PLACENTA= ORGAN TEMPORAR DE MEDIERE A SCHIMBURILOR DINTRE

MAMA SI EMBRION/FAT
= chorion frondosum (partea fetala) + decidua bazala (straturile compact si spongios)
(partea materna)
— Grosime 3 cm, diametru 20 cm, greutate 500g
Functiile placentei:
- Nutritive
- Respiratorii
- Hepatice
- Endocrine
— Renale
CORDONULOMBILICAL = legatura anatomo-f unctionala intre placenta si fat
= fuziunea pediculului de fixatie cu pediculul vitelin
Continut: alantoida, 2 artere ombilicale (CO2), 1 vena ombilicala (substante nutritive,
O2), ductul vitelin, sacul vitelin, gelatina Wharton
Final: vasele ombilicale si gelatina Wharton (strat protector pentru vasele ombilicale)

38.AMNIOSUL
Ziua a 7-a
Rolurile lichidului amniotic:
— Dezvoltarea musculaturii si a scheletului
- Protectia fatului de socuri mecanice externe
- Impiedica aderenta fatului de amnios
- Mentine constantatemperatura corpului
- Scade forta de gravitatie
Lichidul amniotic = clar, transparent, produs partial de celulele amniotice; deriva din
sangeie matem ~ 1000 ml la 37 saptamani
In timpul nasterii corioamniosul formeaza o bariera hidrostatica - ajuta la dilatarea
canaluiui cervical

39.Evolutia trofoblastului
- stadiul lacunar : in citoplasma sincitiotrofoblastului apar lacune ; in lacune patrunde
sange matern din capilarele erodate de sincitiotrofoblast.
-stadiul trabecular : sincitiotrofoblastul se dispune
sub forma unor trabecule printre lacune, radiar §i
perpendicular pe circumferinta trofoblastului.
-stadiul vilozitar: intrabecule intra crtotrofoblast -> VILOZITATILE PRIMARE; in
vilozitatile primare patrunde mezoderm din chorion -> VILOZITATILE
SECUNDARE; la sfarsitul primei luni in mezodermul vilozitatilor apar primele vase
de sange -> VILOZITATILE TERTIARE

40.CHORION
Tipuri:
— Neted(laeve) — in dreptul deciduei capsulare
- Vilos (frondosum)- in dreptul deciduei bazale

• In stadiul de blastocist trilaminar din sincitiotrofoblast, citotrofoblast si somatopleura

extraembrionara
3 stadii:
- stadiul lacunar : in citoplasma sincitiotrofoblastului apar lacune ; in lacune patrunde
sange matern din capilarele erodate de sincitiotrofoblast.
-stadiul trabecular : sincitiotrofoblastul se dispune
sub forma unor trabecule printre lacune, radiar §i
perpendicular pe circumferinta trofoblastului.
-stadiul vilozitar: intrabecule intra crtotrofoblast -> VILOZITATILE PRIMARE; in
vilozitatile primare patrunde mezoderm din chorion -> VILOZITATILE
SECUNDARE; la sfarsitul primei luni in mezodermul vilozitatilor apar primele vase
de sange -> VILOZITATILE TERTIARE.

41.Circulatia feto-placentara
-Epuizarea sacului vitelin de resursele nutritive determina trecerea de la circulatia
vitelina la circulatia fetoplacentara care asigura pana la nastere si diferentierea
organelor si sistemelor produsului de conceptie
-de la placenta sangele incarcat cu oxigen si principii nutritive ajunge prin vena
ombilicala la ficat , unde: o cantitate mica ramane aici ,; cea mai mare parte,prin ductul
venos Arantius trece in vena cava inferioara(unde are loc amestecarea sangelui
oxigenat cu cel neoxigenat)
-din atriul drept sangele ia doua cai : o parte trece in ventriculul drept, iar o cantitate
ajunge la plamani prin cele doua artere pulmonare
- cea mai mare parte trece prin gaura ovala(Botallo) in atriul stang, de aici trece in
ventriculul stang si mai apoi in aorta

42.Vestigii ale circulatiei feto-placentare

• Vena ombilicala - ligament rotund al
ficatului
• Ductul venos Arantius - ligament venos
Arantius
• Canalul arterial - ligament arterial
• Arterele ombilicale - ligamente ombilicale
mediale
• Presiunea in AS > AD - inchidere foramen
ovale —> fosa ovala

43.Mugurii faciali
Cei 5 muguri (proeminente) ai fetei apar in jurul stomodeumului in cursul saptamanii a 4-
a: mugurele frontonazal delimiteaza cranial stomodeumul
-mugurii maxilari delimiteaza lateral stomodeumul
-mugurii mandibulari delimiteaza caudal stomodeumul
Etape in evolutia mugurilor facial!
-diferentierea mugurilor faciali
-cresterea mugurilor prin proliferarea mezenchimului
-migrarea celulelor neuroectodermale din crestele neurale in centrul mezenchimal al
mugurilor (aceste celule ar induce dezvoltarea si fuziunea normala a mugurilor)
-stabilirea contactului dintre muguri
-apozitia, fuziunea si resorbtia ectodermului din zona de contact si amestecul
mezenchimului din
mugurii'fuzionati

44.Evolutia mugurelui frontonazal

Pe partile laterale ale mugurelui frontonazal:
• PLACODE OLFACTIVE = primordiul epiteliului senzorial olfactiv
-» FOSETE OLFACTIVE-+ SANTURI OLFACTIVE -> diferentierea mugurilor nazali
mediali si laterali
-» SACI OLFACTIVI = CAVITATI NAZALE PRIMITIVE

45.Formarea foselor nazale

-pe partile laterale ale mugurelui frontonazal se dezvolta simetric cate o placoda
olfactiva(primordiul epiteliului senzorial olfactiv)
-placodele se situeaza in fosete olfactive, fosetele se alunbgesc si se transforma in
santuri olfactive
-prin unirea mugurilor maxilari cu mugurii nazali mediali santurile olfactive se transforma
in saci olfactivi(cavitati nazale primitive)-orificiile de comunicare cu exteriorul - nari
primitive

46.Bolta palatina
• se formeaza prin unirea proceselor palatine ale mugurilorbmaxilari cu septul nazal si
palatui primar.
In zona de fuziune dintre palatui primar si procesele palatine:
• median = persista canalul incisiv, iar extremitatea sa inferioara se va numi gaura
incisiva
• lateral = linia de fuziune va trece la nivelul procesului alveolar superior, printre alveola
caninului si cea a incisivului lateral

47.Derivatele Masivul facial lateral

Derivate mugure maxilar:
-osul maxilar
-osul palatin
-osul zigornatic
-scuama si procesul zigornatic al osului temporal
-partile moi corespunzatoare acestor oase (ex.portiunea laterala a buzei superioare)
Derivate mugure nazal lateral:
-osul nazal
-procesul frontal al maxilarului
-osul lacrimal
-labirintul etmoidal si cometele etmoidale
-lama ciuruita a etmoidului
-partile moi corespunzatoare acestor oase

48.Derivatele Masivul facial median

-dorsul nasului
-partea anterioara a septului nazal
-portiunea mijlocie a buzei superioare (philtrum, tuberculul median, frenul labial)
-osul incisiv

49.Derivatele arcurilor branhiale

Arcul I faringian
Oase: ciocan, nicovala, mandibula (cartilaj
Meckel)
Ligamente: anterior al ciocanului & sfenomandibular
Muschi: masticatori, milohioidian, pantecele anterior al muschiului digastric, tensor al
timpanului, tensor al valului palatin
Nervi: Diviziunile mandibulara si maxilara ale nervului trigemen
Arcul II faringian
Oase: scarita, procesul stiloid, coarnele mici si jumatatea superioara a corpului osului
hioid (cartilajul Reichert)
Ligament: stilohioidian
Muschi: mimicii, pantecele posterior al muschiului digastric, stilohioidian, stapedius
Nerv: facial!
Arcul III faringian
• Oase: coarnele mari si jumatatea inferioara a corpului osului hioid
• Musc/ii: stilofaringian si jumatatea superioara a constrictprilor faringieni
• Nerv. glosofaringian
Arcul IV faringian
Cartilajele laringelui (exceptie epiglota)
Muschi:cricotiroidian, ridicator al valului palatin si jumatatea inferioara a constrictorilor
faringieni .
Nerv. laringeu superior
Arcul VI faringian
Cartilajele laringelui
Muschi: intrinseci ai laringelui
Nervi: laringeu recurent

50.Derivatele pungilor endobranhiale

Punga I
=> Reces tubotimpanic alungit. Partea distala a acestui reces infra Tn contact cu prima
punga ectobranhiala; va contribui la formarea membranei timpanice.
Punga II
Dispare fn cea mai mare parte, fiind incorporata in faringe, cu exceptia prelungirii
anrterioare care
devine sinus tonsilar (fosa).
Punga III
epiteliul fiecarei portiuni dorsale se diferentiaza tn cate o glanda paratiroida infeiioara.
Epiteliul partilor ventrale prolifereaza si constituie primordiile timusului
Punga IV
Paratiroidele superioare (iau nastere caudal de paratiroidele inferioare si ulterior
isl schimba pozitia cu acestea, denumirile indicand situarea lor finala.)
Punga V
Se dezvolta corpul ultimobranhial

51.• sindrom de arc I faringian SINDROMULTREACHER- COLLINS

(disostoza mandibulofaciala) = sindrom de arc I faringian; sernne clinice: hipoplazia
oaselor fetei (a maxilarului, mandibulei si arcadei zigomatic'e); apar despicaturi
palpebrale, anomalii ale pieoapei, urechii externe si uneori si ale urechii medii si interne.

52.• DESPICATURILE DE BUZA SUPERIOARA

(CHEILOSCHIZIS):
DESPICATURA MEDIANA DE BUZA SUPERIOARA = schizocefalie; nefuzionarea
completa sau partiala a mugurilor nazali mediali; anomalie foarte rar intalnita; in cadrul
sindromului Mohr, asociata cu despicatura limbii, surditate, nanism moderat etc.
DESPICATURA LATERALA DE BUZA SUPERIOARA
mecanism: nefuzionarea completa intre mugurele maxilar si mugurele nazal medial de
aceeasi parte; uni- / bilaterala; cea mai frecventa malformatie congenitala a fetei;
frecventa mai mare la barbati;
rol determinant: factorul ereditar;
-despicatura buzei se cpntjn.ua cu despicatura procesului alveolar superior intre incisivul
lateral si canin =
cheilognatoschizis;
-nefuzionare totala: lipsa de fuziune a procesului palatin cu premaxila, despicatura
prelungindu-se pana la nivelul gaurii incisive = cheilognatopalatoschizis

53.Despicaturi palatine ant si post :

despicaturi palatine anterioare (anterior de gaura incisiva), consecinta a lipsei de
fuziune a proceselor palatine cu premaxila
despicaturi palatine posterioare - se datoreaza lipsei fuziunii partial sau complet pe
linie mediana a celor doua procese palatine intre ele si cu septul nazal; lungimea poate fl
de la o simpla despicatura a luetei pana la despicarea completa a valului palatin si a
palatului dur pana la gaura incisiva

54.DESPICATURA palatine asociate

DESPICATURILE ASOCIATE - apar atunci cand se asociaza despicatura palatina
posterioara cu nefuzionarea proceselor palatine cu premaxila avand ca rezultat
prelungirea despicaturii anterior de gaura incisiva; eel mai frecvent despicatura completa
a boltii palatine se asociaza cu despicatura procesului alveolar superior intre incisivul
lateral si canin si cu despicatura laterala de buza
superioara -> gura de lup = cheilognatopalatostafiloschizis
-deoarece procesele palatine fuzioneaza aproximativ cu o saptamana mai tarziu la femei
explica de ce despicaturile
palatine izolate sunt mai frecvente la acest sex.

55.Dezvoltarea dintilor - faza de proliferare

Prin invaginarea ECTODERMULUI cavitatii bucale rezulta LAMA EPITELIALA VESTIBULARA ( care
se despica in 2 parti :alveolara si jugala/labiala)-partea alveolara a lamei va forma mucoasa
alveolara, partea labiala a lamei va forma mucoasa labiala. LAMA DENTARA PRIMARA( in S6) se
invagineaza in mezenchimul subiacent urmand circumferinta maxilarului si mandibulei, din
aceasta se va constituii mugurele dentar(S7) - partea profunda concava devine CUPA , marginile
cupei prolifereaza- CLOPOT.

56. Histodiferentierea la nivelul organului smaltului

Zona periferica- epiteliu adamantin extern+ epiteliu adamantin intern (EAE+EAI)

Zona centrala=pulpa smaltului+stratul intermediar

57.Histodiferentierea la nivelul papilei dentare

cea mai mare parte - PULPA DENTARA (celulele organului pulpar=fibroblaste)-acestea produc
fibre de colagen si substanta fundamentala(contin multe organite celulare)

vase de sange insotite de filete nervoase mici

celule la periferie-odontoblaste->dentina

58.Amelogeneza(morfodiferentierea+mineralizarea smaltului)- incepe dupa depunerea de

dentina

a)formarea matricei smaltului(proteine+apa+urme de lipide)

b)mineralizarea(retragerea apei si a unei parti din substanta organica+ depunere saruri minerale)

Regiunea cervicala este ultima arie mineralizata (carii de colet).

59.Dentinogezeza(morfodiferentierea+mineralizarea dentinei)

-dentina de invelis,dentina circumpulpara,dentina intertubulara,dentina peritubulara

a)formarea matricei de colagen=predentina

b)depunerea de fosfat tricalcic(hidroxiapatita)la nivelul predentinei

- Dentina primara, Dentina secundara,Dentina tertiara

60.Functiile pulpei dentare

-Nutritiva(asigura mediu umed+subst nutritive)

-Senzitiva(percepute sub forma de durere)

-De protectie(formarea dentinei reparatorii-prin odontoblaste)

61.Histologia pulpei dentare

Central:artere,vene,nervi(fibroblaste + fibre de colagen)

Periferic:zona odontogena

Alte celule pulpare:cel. Schwann,celule endoteliale,celule nediferentiate,macrofage, limfocite

62.Periferia pulpei dentare: formata de zona odontogena:

-odontoblaste

Zona acelulara, zona bogat celulara si strat nervos parietal

63. Plexul subodontogenic

• In zona acelulara
• Contine plexul nervos Raschkow si plexul vascular
Plexul nervos Raschkow
•Reprezinta ramurile periferice ale nervului care intra prin foramenul apical
•Prezent numai la nivel coronar
•Fibrele nervoase mielinizate & nemielinizate
•Fibre senzitive ale n.V si ramuri simpatice ale ganglionului cervical superior
Fibrele nervoase in plex:
1. fibrele A delta - mielinizate, cu conducere rapida, diametru mare; asociate cu durerea
acuta
2. fibrele C - nemielinizate, conducere lenta, diametru mic; asociate cu durerea difuza,
cronica
> Pe masura ce se apropie de pulpa coronara, nervii mielinizati pierd tecile de mielina
• Unii ajung la tubulii dentinari si joaca rol in sensibilitate
• Nu fac sinapse

64.Durerea si complexul pulpa-dentina

Teoria inervatiei directe(filete nervoase se extind spre jonctiunea amelo-dentina)

Teoria transductiei (spre periferia pulpei)

Teoria hidrodinamica (contractarea terminatiilor nervoase)

65.Cementogeneza

cementul primar= primul tip de cement care se formeaza(acelular)-se dezvolta relativ incet pe
masura ce dintele erupe(acopera cele 2 treimi coronare ale radacinii)

cement secundar=dupa ce dintele a intrat in ocluzie,proces continuu (ingrosara cementului

odata cu varsta)

66.Formarea aparatului de suport al radacinii

Ligamentul periodontal(se formeaza din sacul dentar),remodelare si redirectionare dupa eruptie

Osul alveolar(de-a lungul peretelui criptei osoase)

67.Cauzele eruptiei dentare

cresterea radacinii

presiunea pulpara

proliferarea celulara

factori vasculari

formarea de os in jurul dintelui

influente endocrine

68.Dezvoltarea dintilor-faza eruptiva prefunctionala

a)formarea radacinii

b)miscarea dintelui in eruptie

c)penetrarea varfului coroanei prin epiteliile fuzionate(EAE+EAI)-smaltul ajunge in cav.orala

d)miscarea intraorala a dintelui pana la contactul cu dintele antagonist

69.Dezvoltarea dintilor-faza eruptiva functionala

-fundul alveolei se ajusteaza pt formarea apexului

-canalul radicular se ingusteaza-fibrele parodontala isi schimba pozitia

-vase sanguine printre fasc.fibroase periodontale

-dintele in eruptie trece de la o zona de presiune crescuta la o zona de presiune scazuta(cav

bucala)

70.Anomalii de numar si sediu in dezvoltarea dintilor

-de numar:hiperdontia-muguri supranumerari , anodontia(lipsa mugurelui dentar - M3,PM2I,ILS)

-de sediu:Transpozitia (CS/PM1S,CS/ILS),Ectopia,Heterotopia(in palat,in ovar)

71.Anomalii de forma si volum in dezv.dintilor:

-macrodentitia si microdentitia,dinti in forma de surubelnita,IS-forma literei V sau T,fuziunea a

doi dinti normali

72.Anomalii de culoare datorate mediului:

-extrinseci:bacterii,fier,tutun,alimente si bauturi,materiale restauratorii,medicamente

-intrinseci:porfirie eritropoietica,hiperbilirubinemie, traume, medicamente

73.Factori locali si sistemici asociati cu defecte ale smaltului

-locali:trauma,infectie locala,iradiere

-sistemici:infectii,medicamente,maladii congenitale,tulburari de metabolism,malnutritie,traume

legate de nastere

74.Amelogeneza imperfecta si dentinogeneza imperfecta

Amelogeneza imperfecta-afectata dentitia temporara+permanenta,defecte localizate mai ales in

smalt(rara,factor genetic)

Dentinogeneza imperfecta-afecteaza ambele dentitii,modificari la nivelul dentinei, culoare

maron-gri albastrui,defecte jonctiune smalt-dentina- smaltul se detaseaza

75.Reincluzia dentara-oprirea eruptiei dupa aparitia de urgenta a unei fuziuni anatomice a

cementului (sau a dentinei) cu osul alveolar ; poate apare la orice varsta , molarii primari sunt cei
mai afectati dinti ; modificari radiologice;apreciere terapeutica.

76.Dezvoltarea limbii- in spatiul dintre extremitatile anterioare ale arcurilor I se gasesc

proeminentele linguale: pe linie mediana- mugurele lingual median;iar lateral de acesta muguri
linguali laterali.

-mugurii laterali linguali vor fuziona intre ei apoi cu mugurele lingual median pe care il acopera
(2/3 anterioare ale limbii-corpul limbii)

-copula acoperita de o proeminenta a eminentei hipobranhiale - rezulta radacina limbii

-in S6 limba creste accelerat in toate sensurile , pe fata ei anterioara se delimiteaza un sant care
o separa de arcul mandibular si de planseul bucal

-diferentierea musculaturii linguale- in S7 din materialul ultimelor 3-4 somite occipitale

77.Dezvoltarea glandei hipofize - din ectodermul tavanului stomodeumului si neuroectodermul

diencefalului

-celulele peretelui anterior al pungii Rathke - lobul anterior hipofizar

-celulele peretelui posterior al pungii Rathke - lobul intermediar

-infundibul - lobul posterior hipofizar(patrund fibre nervoase din hipotalamus)

78.Dezvoltarea glandei tiroide - este prima glanda endocrina care se dezvolta intrauterin

-in S4 , loc de origine-foramen caecum

-diverticul bilobat , coboara in mezenchim , trece anterior de faringe,de osul hioid,cartilajele

laringelui si ajunge la marginea inferioara a cartilajului cricoid.

-in S7 gl tiroida ajunge in pozitia finala iar in L3 incepe sa functioneze

79.Anomalii in dezvoltarea limbii:

Aglosia(atrezia mugurilor linguali)

Macroglosia(exces de dezvoltare a limbii)

Microglosia(dezvoltare deficitara a limbii)

Limba bifida, trifida,Ankyloglosia,Chisturi si fistule congenitale

80.Anomalii in dezvoltarea glandei tiroide

a)persistenta unor resturi ale ductului tireoglos

b)tiroide accesorii lasa insule de tesut tiroidian pe traiectul ductului tireoglos

c)hipoplazia si aplazia glandei tiroide(dezvoltarea insuficienta)

81.Neurocraniul membranos
- La nivelul calvariei
- In timpul vietii f etale oasele calvariei sunt separate prin membrane de tesut conjunctiv dens
care formeaza suturile
a La locul de intalnire a suturilor se formeaza fontanelele
b Datorita consistentei oaselor si a legaturilor laxe la nivelul suturilor, calvaria sufera modificari
de forma in timpul nasterii
! Cresterea calvariei corespunde dezvoltarii
cerebrale

82.Neurocraniul cartilaginos(condrocraniu)
osificarea endocondrala formeaza oasele bazei craniului:cartilajulparacorAal, in jurul capatului
cranial al notocordului, contribuie la formarea partii bazilare a occipitalului cartilajulhipofizar -
contribuie la formarea
corpului osului sfenoid
- capsulele nazale contribuie la formarea osului
etmoid
- capsulele otice - formeaza stanca osului
temporal si procesul mastoidian

83.Osificarea maxilarului si mandibulei

Osificarea maxilarului
- Punctele de osificare sunt cate doua pentru fiecare os maxilar.
- Primul punct = anterior = premaxilar sau incisiv, situat inferior de orificiul nazal.
- Al doilea punct = posterior = postmaxilar, situat sub orbita, in afara capsulei nazale.
- Lama osoasa maxilara se formeaza in suprafata (osif icarea externa a osului maxilar) si se
ingroasa si evolueaza in profunzime (osificarea profunda a maxilarului) prin trabecule ce iradiaza,
incadrand si apoi ihconjurand foliculii
dentari.
Osificarea mandibulei
- Cea mai mare parte a mandibulei provine dintr-un centru de osificare principal (centrul mental,
nucleul central), format corespunzator segmentului anterior al cartilajului lui Meckel
-Din punctul initial de osificare pornesc si se ramifica trabecule longitudinale osoase, cu directie
an terioara, posterioara si superioara
Acestea vor forma, respectiv, portiunea simf izara, corpul mandibulei si procesul coronoid
Osificare juxtaparacondrala.

84.Cresterea postnatala a craniului si a mandibulei

CRESTEREA POSTNATALA A CRANIULUI
- Cresterea calvariei este maxima in timpul primilor 2 ani de viata; dupa ~ 16 ani cresterea este
nesemnificativa pentru inca 3-4 ani (datorita cresterii in grosime a oaselor)
- La nastere fata este inca mica in comparatie cu craniul neural datorita faptului ca rnandibula si
maxila sunt subdezvoltate, dintii nu au erupt, fosele nazale sunt mici, iar sinusurile
paranazalesunt abia schitate; odata cu eruptia dintilor apare o crestere accelerata la acest nivel
CRESTEREA SI REMODELAREA POSTNATALA A MANDIBULEI
- Pe masura ce structurile moi faciale se largesc,deplasarea mandibulei are loc in directie
anterioara si inferioara
- Relocarea ramurii mandibulare se face in directie posterioara; datorita faptului ca depunerea
osoasa pe suprafetele posterioare depaseste resorbtiile care au loc la nivelul supraf etelor
anterioare, ramura se largeste simultan cu deplasarea posterioara in decursul anilor.

85.Dezvoltarea glandei parotide

Dezvoltarea glandelor parotide(tip seros)
- primele care apar, la inceputul S6
- din muguri care iau nastere din ectodermul oral
- elongarea ductului parotidian, glanda ramanand aproape de locul de origine a cordoane care se
lumenizeaza in SIO; capetele rotunjite devin acini; secretia salivara in SI 8
-capsula si tesutul conjunctiv se dezvolta din mezenchimul inconjurator

86.Dezvoltarea glandei submandibulare

Dezvoltarea glandelor submandibulare (tip mixt)
- apar la sf arsitul S6
- din muguri endodermali ai planseului bucal
- cordoane celulare solide cresc posterior si lateral de limba in dezvoltare
- Ulterior se ramifica si se diferentiaza
- Acinii glandular! seformeaza in SI 2, iar activitatea secretorie incepe in S16

87.Dezvoltarea glandei sublinguale

Dezvoltarea glandelor sublinguale (tip mucos)
\- inS8
- din muguri endodermali in santul paralingual
- mugurii se ramifica si se lumenizeaza, forrnand 10-12 ducte care se deschid independent in
planseul bucal

88.Zonele anterioara,medie si posterioara ale discului articulatiei temporo-mandibulare(ATM)

-zona anterioara(formata din fibre de colagen si putine fibre elastice,contine capilare si

nervi,suprafata sup si inf in contact cu lichidul sinovial

-zona medie(corespunde regiunii cele mai subtiri ale discului articular,contine fibre de
colagen+elastice , capacitate slaba de reparatie)

-zona posterioara(raport cu cavitatea glenoida a osului temporal,contine capilare + lipsesc nervii,

din tesut conjunctiv lax)

89.Zona bilaminara a discului articulatiei temporo-mandibulare

este compusa din 2 fascucule:unul superior si unul inferior.

-fasciculul superior contine fibre elastice,limiteaza meniscul in deplasarea anterioara,

vasculariatie bogata)

-fasciculul inferior:lipsa fibrelor elastice , se insera in regiunea posterioara a condilului.

(tes.conjunctiv lax bogat vascularizat si inervat)
90.Zonele cartilajului condilian in etapa imatura de dezvoltare a condilului mandibular

-in cartilajul condilian se stabilesc urmatoarele zone: superficiala

ariculara,proliferativa,hipertrofica,de eroziune,de formare de os subcondral

91.Agenti infectiosi cu potential teratogen

-infectii virale(lichid amniotic in urma infectiilor vaginale/transplacentar/contact direct la

nastere)

Rubeola(cataracta,greutate scazuta la nastere),

Citomegalovirus(surditate nervoasa,retard mental,probleme cardiace)

Herpes Simplex Virus(leziuni ale ochiului,pielii,cav bucale,convulsii ,coma)

Varicella zoster(convulsii,cataracta,hipoplazie)

HIV

Infectii non-virale:Toxoplasma gondii(parazit),Treponema pallidum-cauzeaza sifilis

92.Medicamente cu contraindicatie absoluta in timpul sarcinii

Talidomida-defecte cardiace,malformatii ochi/nas

Busulfan,clorambucil,ciclofosfamide(defecte oculare,retard in crestere)

Warfarin,Triazolam,contraceptive orale ..alcoolul si nicotina

93.Medicamente cu evidenta definita de risc fetal:Tetraciclina,doxiciclina,streptomicina,

fenobarbital(sedative),diazepam,Xanax,Litiu,Acid valproic

94.Agenti chimici cu potential teratogen: ingestia de mercur(paralizie

cerebrala,orbire,surditate), consum de plumb(retard de crestere), iodura de potasiu(cretinism) ,
insecticid,fungicid(tulburari endocrine)