CERCETARE - MODALITATI DE DEZVOLTARE A CREATIVITATII ELEVILOR DIN

ÎNVATAMÂNTUL PRIMAR

CERCETARE -
MODALITATI DE DEZVOLTARE A
CREATIVITATII
ELEVILOR DIN ÎNVATAMÂNTUL PRIMAR

MODUL DE ORGANIZARE SI METODOLOGIA CERCETARII

JUSTIFICAREA CERCETARII

Avand in vedere transformarile din societate si, implicit, pe cele din sistemul de invatamant,
se poate sustine ca metodele, modalitatile aduse in discutie in prezenta lucrare au venit in
intampinarea asteptarilor elevilor si cadrelor didactice deopotriva. Aceste metode pun accent pe
procesele cunoasterii (invatarii) si nu pe produsele cunoaster Ele sunt modalitati care ajuta elevul
sa caute, sa cerceteze, sa gaseasca singur cunostintele, informatiile pe care le va asimila pentru ca
ii sunt utile, pentru ca-l intereseaza, sa afle singur solutii la probleme, sa prelucreze cunostintele,
sa ajunga la reconstituiri si la resistematizari de cunostinte. Sunt, cu alte cuvinte, metode si
tehnici care il invata pe elev sa invete, sa lucreze independent, dar si in echipa in scopul realizarii
obiectivelor propuse, al elaborarii solutiilor.

Prezentul studiu s-a realizat tinind seama de aspectul formarii elevului ca viitor individ
integrat intr-o societate activa, in continua schimbare, globalizare, o societate care nu poate
progresa fara gasirea unor solutii eficiente pentru problemele tot mai multe si mai dificile. Ori,
tocmai pentru rezolvarea acestor situatii, este necesar ca elevii nostri sa fie bine pregatiti, sa aiba
capacitati si competente care sa-i ajute sa fie creativi, sa fie activi si competitivi, fiecare la locul
sau de munca sau in societate. Aceste competente, aceste calitati incep sa se formeze de
timpuriu, dezvoltandu-se permanent. Tinand cont de aceste aspecte, am incercat sa evidentiez
prin cercetarea efectuata, impactul pe care il au aceste metode, procedee, tehnici prezentate
asupra gandirii divergente a elevilor, a imaginatiei creatoare si a atitudinilor creatoare ale
elevilor, in general. Trebuie insa precizat ca efectele formativ-educative ale invatamantului sunt
in raport direct cu nivelul de angajare si participare individuala si colectiva a elevilor in cadrul
procesului de invatare si formare.

În educatie se vorbeste tot mai mult despre necesitatea realizarii acestor obiective majore,
dar in practica lucrurile se misca destul de anevoios in acest sens. Iata de ce am considerat ca un
studiu pe aceasta tema, avand in vedere si experienta mea indelungata la caredra, ar fi binevenit.
 Nu pot avea pretentia ca am adus o contributie majora in cercetarea propriu-zisa a
creativitatii elevilor si nici ca as fi epuizat prezentarea metodelor, procedeelor, tehnicilor care pot
contribui la dezvoltarea creativitatii elevilor din invatamantul primar; dar pot confirma ca orice
stradanie in acest domeniu inseamna un pas inainte in formarea elevilor pentru integrarea lor cu
succes in viata, in societate.

1. IPOTEZELE SI OBIECTIVELE CERCETARII

Avand in vedere caracterul constatativ – ameliorativ al cercetarii, IPOTEZELE calauzitoare

au fost:

1. Daca se utilizeaza im mod frecvent metode activ-participative in cadrul activitatilor cu elevii

din invatamantul primar se stimuleaza dezvoltarea capacitatilor creative ale acestora.

2. Daca se asigura un climat favorabil unei conlucrari fructuoase elevi – institutor, se realizeaza o
participare activa, constienta si creativa a elevilor la activitatile instructionale.

3. Daca elevii au cunostinte, priceperi si abilitati solide intr-un domeniu, pot indeplini in mod
creativ sarcini ce solicita utilizarea acestora intr-o viziune cu totul deosebita.

4. Daca in activitatile cu elevii se utilizeaza in mod curent metode de invatare prin colaborare, se
stimuleaza dorinta de a invata, curiozitatea si initiativa de actiune creand conditii propice pentru
dezvoltarea creativitatii acestora

În conformitate cu tema lucrarii si cu obiectivele calauzitoare, s-au stabilit

urmatoarele OBIECTIVE ALE CERCETARII:

identificarea unor strategii eficiente de stimulare a potentialului creativ al elevilor si de

invatare creativa;

surprinderea influentei climatului psiho-social favorabil manifestarii initiativei, prin

valorificarea adecvata a interactiunilor dintre participantii la activitatea de invatare;

cunoasterea influentei evaluarii si recompensarii atat a rezultatelor activitatii, cat si a

continutului, calitatii si a originalitatii procesului invatarii;

determinarea cresterii nivelului performantei scolare prin dezvoltarea si implicarea fortei

eului copilului in procesul de automotivare si autoafirmare a personalitatii sale, prin participare
activa si creativa la propria formare;

evidentierea rolului stimularii si valorificarii imaginatiei creatoare in cultivarea unui stil de

gandire divergent, creativ;

insusirea si exersarea unor roluri si statute sociale de catre elevi.

2. MODUL DE ORGANIZARE SI METODOLOGIA CERCETARII

PERIOADA DE DESFASURARE A CERCETARII

Cercetarea s-a efectuat pe parcursul a 7 luni (octombrie 2008 – aprilie 2009) si s-a derulat
in urmatoarele etape:

a) Etapa pregatitoare

A durat o luna, timp in care s-a stabilit tema, problema de cercetat, s-a realizat informarea
si documentarea bibliografica asupra temei de cercetat, studiul documentelor curriculare oficiale,
precum si fundamentarea teoretica.

S-a realizat design-ul cercetarii: formularea ipotezelor, stabilirea obiectivelor, elaborarea

unui proiect al cercetarii unitar si coerent, incluzand crearea de materiale demonstrative necesare
experimentului educational inclus in cercetare, exersarea noilor metodologii si comportamente si
buna cunoastere a subiectilor ce urmau sa fie implicati. S-au selectionat esantioanele, s-au
inregistrat datele cu privire la variabilele implicate in cercetare si s-a realizat o evaluare initiala a
performantelor elevilor din cele doua esantioane.

b) Etapa experimentarii noilor metodologii in vederea optimizarii procesului de predare –

invatare in directia dezvoltarii creativitatii elevilor

S-a desfasurat pe parcursul a 4 luni si s-au utilizat strategiile specifice dezvoltarii gandirii
critice, invatarii prin colaborare, o gama larga de tehnici si metode activ-participative de
stimulare a imaginatiei si a creativitatii, adaptate la populatia scolara implicata in experiment.

La sfarsitul acestei etape s-a facut o evaluare generala a rezultatelor obtinute si s-au
stabilit o serie de masuri pentru evitarea sau corectarea unor disfunctionalitati aparute pe
parcursul cercetar

c) Etapa aplicarii strategiilor corective si implicarii in cercetare si a altor categorii de cadre

didactice ramase in expectatie

d)Etapa finalizarii cercetarii, a evaluarii performantelor obtinute si a stabilirii concluziilor

finale cu privire la corectitudinea ipotezelor sustinute si a demersurilor educationale realizate
prin utilizarea modalitatilor de stimulare a potentialului creativ al elevilor.

LOCUL DESFASURARII EXPERIMENTULUI

Experimentul s-a desfasurat in 2 sali de clasa de la Colegiul National de Arta ,, I.Vidu”

Timisoara.

ESANTIONAREA

Avand in vedere obiectivele propuse s-a optat pentru urmatorul mod de esantionare: doua
esantioane, unul experimental si unul de control.
 Cercetarea s-a efectuat la nivelul claselor a III-a A si a III-a B de la Colegiul National de
Arta ,, I.Vidu” Timisoara, elevii din aceste clase constituind cele doua esantioane. Ele au cuprins
in total 42 elevi, din care 24 fete- 57,11% si 18 baieti – 42,89%.

Esantionul experimental a fost constituit din 21 de subiecti, elevi ai clasei a III-a B,

cu care s-a lucrat utilizand metode activ-participative si realizand activitati cu un inalt potential
creativ pe tot parcursul cercetar

Esantionul de control a fost format din 21 de subiecti, elevi ai clasei a III-a A de la aceeasi
scoala. La nivelul acestui grup s-au utilizat cu preponderenta alte metode decat cele activ-
participative, precum si lectii si activitati obisnuite, in conformitate cu programa scolara.

Esantioanele au fost independente.

Colaboratorii implicati in cercetare

Pentru pastrarea nivelului stiintific si asigurarea corectitudinii tuturor testarilor,

diagnosticarilor si actiunilor de cunoastere si implementare s-a apelat la ajutorul specializat al
psihologului scolar si al medicului generalist.

Conditii materiale

Pentru buna desfasurare a experimentului au fost puse la dispozitie 2 sali de clasa cu dotare
acceptabila, in conformitate cu cerintele programelor scolare si mobilier modular.

METODOLOGIA CERCETARII

Din dorinta de a surprinde cat mai multe din aspectele cheie ale procesului instructiv-
educativ, a atingerii obiectivelor propuse initial si a verificarii ipotezelor formulate, precum si in
scopul analizei si al evaluarii cantitative si calitative cat mai corecte a rezultatelor obtinute, am
utilizat urmatoarele metode si strategii si am aplicat urmatoarele probe:

METODE DE INVESTIGARE

1. Studiul materialelor bibliografice;

2. Observatia:

in cadrul lectiilor;

in cadrul activitatiloe extrascolare;

3. Convorbirea:

cu elevii;

cu invatatorii;
4. Testul:

Test de limbaj;

Test de atitudini creatoare;

Test de creativitate;

Test pentru gandire divergenta;

Test pentru originalitate;

Test pentru fluiditate;

Test pentru flexibilitate;

5. Experimentul pedagogic;

6. Chestionarul;

7. Metoda cercetarii produselor activitat

PREZENTAREA METODELOR SI A PROBELOR APLICATE

1. Studiul materialelor bibliografice

În vederea aprofundarii temei de cercetare si a delimitarii cadrului conceptual s-au utilizat

numeroase materiale documentare si demonstrative, s-a consultat un numar important de lucrari
si studii in domeniul creativitatii si in domenii colaterale.

2. Observatia

Prin intermediul observatiei am urmarit:

Integrarea socio-afectiva a copilului in colectivul clasei;

Relatia elev-invatator, elev- profesor de religie, engleza, bibliotecar;

Gradul de participare a elevilor la activitati: (cu interes, curiozitate, placere, bucurie,

cooperare, sinceritate, indiferenta, suspiciune, ostilitate);

Sensibilitatea fata de frumos, responsabilitatea, spontaneitatea;

Capacitatea de a comunica, de a coopera, de a ajuta;

Trasaturi de personalitate: temperament (exteriorizat, echilibrat, interiorizat); gradul de

emotivitate (foarte emotiv, emotiv, indraznet).

3. Convorbirea
S-a desfasurat pe doua planuri:

Convorbirea cu elevii

Sub forma unor discutii individuale, libere sau dirijate, permitand obtinerea unor informatii si
date subtile si spontane despre atitudinea fata de colegi, interesele, trebuintele, preferintele,
motivele unor conduite, opiniile si convingerile elevului, despre gradul de dificultate a sarcinii de
invatare, nivelul si calitatea performantei, gradul de satisfactie;

Focus-grup – in urma caruia s-au obtinut pareri, aprecieri ale grupului in legatura cu trairile,
satisfactiile, preferintele pentru anumite tipuri de activitati, proiecte de viitor, comparatii si critici
constructive in legatura cu activitatile vizate .

Convorbirea cu invatatorii a vizat obtinerea unor date cu privire la convingerile, atitudinea,

interesul pentru dezvoltarea creativitatii la elevii din invatamantul primar, la problemele cu care
se confrunta in aceasta activitate, dar si la opiniile lor in legatura cu elevii creativi, cu
comportamentul acestora.

4. Testul

Testul de limbaj a urmarit:

corectitudinea aspectului fonematic;

dezvoltarea vocabularului;

nivelul exprimarii orale;

usurinta de comunicare cu cei din jur;

intelegerea mesajului conversatiei si corectitudinea raspunsului;

formularea de intrebari corecte raportate la situatia concreta in discutie.

Pe langa exercitii de comunicare verbala, am utilizat fise care au permis fiecarui elev sa execute
o munca independenta adaptata posibilitatilor sale individuale, combinand moduri diferite de
formulare a cerintelor care au relevat: capacitatile, interesele si aptitudinile elevului, gradul de
originalitate, progresul inregistrat de la o etapa la alta a experimentului.

Test de atitudini creatoare

În cadrul acestui test elaborat de Anca Munteanu, s-au avut in vedere zece trasaturi
determinante in cadrul atitudinii creatoare. Acestea sunt urmatoarele:

receptivitate si interes pentru tot ce apare nou,chiar daca nu este un domeniu legat direct de
cerintele scolii;
 independenta si nonconformism in gandire si actiune;

preferinta pentru rezolvarea problemelor complexe;

capacitatea de a-si asuma riscul in sustinerea si promovarea ideilor originale ( proprii sau ale
altora);

perseverenta si rezistenta la eforturi prelungite si insuccese;

sensibilitate si profunzime in trairi;

capacitate de a recepta si cultiva umorul;

incredere in fortele proprii;

prestigiu in colectiv (bazat pe calitatile personale si nu neaparat pe rezultatele scolare);

valoarea atitudinala a personalitat

Aceste atitudini au fost cuantificate in zece intrebari cu raspuns scalat pentru a vedea intensitatea
respectivei trasaturi in personalitatea elevilor celor doua grupuri. Chestionarul realizat
este prezentat in Anexa 1.

Test de creativitate

Testul de creativitate elaborat de M. Garboveanu si A. Onofrei, este o proba generativ-

metaforica cu dimensiuni creativ-literare. S-au ales in acest scop 4 cuvinte ( apa, aer, foc, soare),
elevii avand sarcina sa elaboreze cat mai multe intrebari-problema care-i preocupa in legatura cu
cele 4 notiuni (cuvinte alese). Testul a fost aplicat individual, timpul fiind nelimitat, iar
cuantificarea a fost numerica. (Anexa 2.).

,,Ruleta afectelor” – a constat in crearea unei povestiri pe baza figurilor ,,Smile” prezentate
intr-o anumita ordine, cu trecerea dintr-o stare afectiva in urmatoarea, elevii trebuind sa gaseasca
succesiunea de fapte, intamplari care sa conduca la aceste trairi afective. (Anexa 3). Testul s-a
aplicat individual, timp nelimitat.

Test adaptat dupa J.W. Getzels si P.W. Jackson constand in compunerea unei probleme dupa
un exercitiu dat. (Anexa 4). Test aplicat individual, timp de lucru: 30 minute.

Test pentru gandire divergenta

Cunoscut fiind faptul ca gandirea divergenta poate fi studiata pe trei coordonate (originalitate,
fluiditate si flexibilitate) – rezultand un factor esential in ceea ce priveste creativitatea, am aplicat
trei teste pentru cele trei coordonate precizate anterior:
 Test pentru originalitate – S-a ales o adaptare dupa bateria Minnesota numit ,,testul
consecintelor” – test verbal- in care li se cerea elevilor sa-si imagineze ce s-ar intampla daca n-ar
mai fi apa. Testul s-a aplicat individual, timpul fiind nelimitat. (Anexa.5).

Test pentru fluiditate – S-a optat pentru o adaptare dupa bateria lui Guilford, ,,testul
utilizarilor neobisnuite”, sarcina elevilor fiind sa gaseasca cat mai multe utilizari pentru ,,o
floare”. Testul s-a aplicatindividual, timpul fiind limitat : 10 minute. (Anexa 6).

Test pentru flexibilitate – Pentru studiul flexibilitatii s-a ales tot o adaptare dupa Guilford -
,,testul enumerarilor de cuvinte”- un test verbal cu timp limitat, cerinta adresata elevilor fiind sa
enumere cat mai multe cuvinte care incep cu ,,s” si se termina cu ,,a”. (Anexa 7).

5. Experimentul pedagogic

Metoda de baza in prezenta cercetare a constituit-o experimentul pedagogic, care

presupune declansarea, provocarea intrarii in functiune a fenomenului cercetat, respectiv,
stimularea creativitatii elevilor prin strategii diverse. Are un grad de precizie mult mai mare
decat observatia, deoarece implica varierea conditiilor de desfasurare a fenomenelor investigate
si controlul unor variabile.

Experimentul efectuat este natural pentru ca s-a desfasurat in cadrul obisnuit de viata scolara;
este constatativ, inregistrand, consemnand situatia existenta la un moment dat (la inceputul
experimentului, pe parcurs si la finalul cercetarii); formativ- introduce ,,factori de progres”-
( Zlate M., 2005, pag.9-10) -strategii didactice, metode activ-participative si urmareste efectele
produse asupra subiectilor cercetati: stimularea imaginatiei creatoare, a gandirii divergente, a
creativitatii elevilor.

Variabilele:

independente – metode activ-participative, strategii didactice, modalitati aplicate in scopul

dezvoltarii creativitatii elevilor;

dependente – reactiile, comportamentele subiectilor, efectele privind manifestarile

creative care sunt dependente de variabilele independente.

6. Chestionarul

S-au aplicat chestionare cu raspunsuri mixte, atat elevilor, cat si invatatorilor, in scopul
completarii datelor culese prin intermediul convorbirii si a observatiei in legatura cu tema aflata
in cercetare. Toate etapele in derularea aplicarii chestionarului s-au desfasurat conform
metodologiei cunoscute si cu respectarea conditiilor standard. Aceste chestionare sunt prezentate
in Anexele 8 si 9.

7. Metoda cercetarii produselor activitatii

Prin cercetarea produselor realizate de elevi ( compuneri, poezii, desene, teste la diferite
discipline, probleme compuse de elevi si rezolvari inedite de probleme, portofolii, lucrari
colective, obiecte obtinute in cadrul activitatilor practice si la abilitati practice etc.) am putut
constata nivelul cunostintelor, priceperilor, abilitatilor si competentelor elevilor din cele doua
esantioane. S-a putut observa gradul de originalitate, bogatia de idei, imaginatia creatoare in
utilizarea materialelor si realizarea produselor precum si date despre lumea lor interioara
.Exemple de astfel de produse realizate de elevi sunt prezentate in Anexele 10, 11, 12.

METODE DE CUANTIFICARE, MASURARE SI PRELUCRARE A DATELOR

Metoda ordonarii;

Metoda compararii perechilor;

Metoda grupelor echivalente;

Analiza;

Sinteza;

Deductia;

Analogia;

Clasificarea;

Metode matematico-statistice (rapoarte, procente, media aritmetica)

METODE DE PREZENTARE A REZULTATELOR OBTINUTE

Tabele;

Grafice;

Diagrame;

Histograme.

Datorita faptului ca aceste metode sunt arhicunoscute, ca si toate formulele, am considerat ca nu

este necesara prezentarea lor.

Ele vor aparea pe parcursul lucrarii la momentul potrivit.

3. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

 Avand in vedere caracteristicile psiho-fizice al elevului din invatamantul
primar, prezentate in cap. I.4., redam in continuare tabelul si graficul ce prezinta repartizarea pe
varste a elevilor din cele doua grupuri: grupul experimental si grupul de control.

Tabelul nr. 1. Repartitia pe varste a elevilor claselor a III-a

Clasa Nr. elevi 8 ani 9 ani 10 ani

a III-a A 21 6 12 3

a III-a B 21 7 13 1

Total 42 13 25 4

Diagrama nr. 1.

La inceputul lunii octombrie 2008 am selectat, construit si aplicat probe celor 42 elevi din
clasele a III-a A si B in vederea evaluarii potentialului lor creativ, atat la Limba si literatura
romana, cat si la Matematica.

Testul la Limba si literatura romana a continut tipuri de exercitii pentru pregatirea

activitatii de compunere:

elemente de constructie a comunicarii (tipuri de propozitii, semne de punctuatie);

copiere selectiva si creatoare;

completare de texte lacunare;

 dictare;

autodictare selectiva;

transcriere creatoare;

alcatuire de texte scurte (logice, inchegate, cu cuvinte de sprijin, urmata de alegerea unui titlu
potrivit).

Testul la Matematica a continut exercitii de aflare a numerelor necunoscute ce constituiau

termeni pentru exercitiile urmatoare, exercitii cu rezultate surpriza, precum si rezolvarea (pe
doua cai, prin metode euristice) a unei probleme, completarea intrebarii urmata de rezolvare,
schimbarea datelor in functie de cerinte etc.

Tabelele centralizatoare cu rezultatele obtinute la testele de evaluare initiala sunt prezentate

in continuare:

Tabelul nr. 2. Rezultatele obtinute la evaluarea initiala la Limba romana

Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient

a III-a A 21 15 3 3

a III-a B 21 14 5 2

Diagrama nr. 2.
 Diagrama nr.3.

Tabelul nr. 3. Rezultatele obtinute la evaluarea initiala la Matematica

Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient

a III-a A 21 11 4 6

a III-a B 21 13 5 3

Diagrama nr. 4.
 Diagrama nr. 5.

Pe baza acestor rezultate, am conceput un model de activitati instructiv-educative centrat pe

dezvoltarea gandirii divergente, a imaginatiei creatoare, utilizand strategii cu sporite valente
creative.

În cele ce urmeaza voi prezenta selectiv aceste strategii utilizate la clasa a III-a B,
respectiv, grupul experimental.

În primul rand este vorba de relatia dintre cunoastere si actiune, de faptul ca orice progres
in cadrul cunoasterii contine in el elemente de creatie, care, chiar daca nu sunt vizibile,
masurabile, se concretizeaza in cultivarea unor capacitati. Ca urmare, am cautat sa creez o
atmosfera propice invatarii prin descoperire, prin colaborare si am organizat in asa fel activitatile
didactice, incat sa asigur participarea activa a elevilor la actul de invatare. În acest scop am
introdus o gama larga de jocuri didactice, dramatizari, joc de rol, concursuri pe diverse teme,
mini-procese literare – in cadrul carora elevii au putut sa-si sustina punctele de vedere, sa
argumenteze sau sa contraargumenteze, sa compare, sa interpreteze date, sa improvizeze –
apeland la imaginatie, gandire, perspicacitate; aceste tipuri de activitati i-au mobilizat, trezindu-
le dorinta de a se pregati, informa mult mai bine pentru urmatoarele activitati.

Relatia invatator – elevi in conditiile prezentate anterior, a devenit una de colaborare,

invatatorul incurajandu-i pe copii, intervenind atunci cand erau in impas sau cand cereau ajutor,
dirijand din umbra demersurile, organizand impreuna cu copiii, democratic, activitatile. Treptat,
elevii au inceput sa colaboreze tot mai eficient si in cadrul echipelor, sa-si distribuie sarcini si
roluri in functie de preferinte, abilitati – toate acestea in favoarea succesului grupului din care
faceau parte. Mai mult decat atat, au inceput sa-si ajute colegii care intampinau greutati la
matematica, exersand impreuna in pauze, ajutandu-i – dupa modelul oferit de invatator – sa
creeze probleme simple dupa exercitii date, activitate cu un inalt nivel creativ, dar care are la
baza un algoritm bazat pe analiza si sinteza a exercitiului dat.

În cadrul lectiilor de Stiinte ale naturii i-am incurajat sa adreseze intrebari, sa fie activi atat
in actiunea de completare a coltului viu al clasei, cat si in ingrijirea acestuia si sa se informeze
din diverse surse bibliografice, indicate sau nu, inclusiv de pe internet, demers ce a antrenat si
unii parinti- ceea ce a sporit interesul copiilor – apoi sa completeze cunostintele din cadrul
lectiilor prezentand cele aflate prin efort propriu (efortul fiindu-le rasplatit cu un calificativ F.B.).
Efectuand diverse experimente, interesul si dorinta de participare a elevilor la construirea
propriilor cunostinte, competente a sporit, deseori venind unii dintre ei cu propuneri de noi
experimente si cu materialele necesare, ca impreuna cu colegii sa ,,descopere” noi elemente
interesante despre lumea inconjuratoare. Mai mult decat atat, pentru a avea posibilitatea sa
raspund dorintelor si intereselor manifestate de copii, am propus ca disciplina optionala
,,Curiozitati din lumea inconjuratoare”, dupa ce in anii precedenti am optat impreuna cu copiii si
parintii pentru disciplina optionala ,,Teatru pentru copii”.

Acest optional i-a ajutat sa-si dezvolte creativitatea, alaturi de alte discipline, prin
interpretarea unor roluri, prin recitari expresive, prin vizionari de spectacole – consolidand
priceperile si deprinderile formate prin lectiile de Limba si literatura romana. Toate acestea au
fost remarcate in cadrul unor serbari, spectacole si chiar in cadrul unor ,,Auditii muzicale
instrumentale” – tinand cont de specificul scolii noastre, stimulandu-i in acest sens, astfel incat
pregatirea individuala sustinuta sa duca la participarea cu succes si in numar mare la Concursuri,
Festivaluri muzicale si Olimpiade (10 elevi din totalul de 21 au obtinut premii si mentiuni la
astfel de manifestari in acest an scolar). Au participat in numar mare si la Concursul International
de Matematica Aplicata ,,Cangurul”, obtinand de asemenea rezultate bune si foarte bune, aceasta
fiind o dovada in plus ca perseverenta, perspicacitatea, gandirea divergenta – necesare in
rezolvarea tipurilor de exercitii si probleme propuse in cadrul concursului amintit –
caracterizeaza pe majoritatea elevilor clasei aflate in studiu, cu atat mai mult cu cat pregatirea s-a
facut prin munca independenta, invatatorul dand indicatii doar in situatiile in care a fost solicitat.

În orele de Educatie plastica si Abilitati practice, dupa mai multe etape de formare a unor
priceperi si deprinderi, de prezentare a unor tehnici de lucru si a unor obiecte, lucrari realizate,
dar si de discutii privind gama larga de materiale ce pot fi utilizate, elevii au realizat lucrari
individuale sau colective deosebite, manifestandu-si priceperea, dar si imaginatia creatoare si
originalitatea, prin care au reusit - utilizand diverse materiale din natura sau reciclabile- sa
obtina obiecte cu valoare estetica ce infrumuseteaza sala de clasa, sau care au constituit decorul
in cadrul serbarilor scolare. Chiar si teme din cadrul disciplinei Limba si literatura romana au
fost realizate ca adevarate ,,opere de arta”: Afisul, Felicitarea, Invitatia – fiind tot atatea ocazii de
a-si pune in valoare priceperea, imaginatia, talentul, inspiratia- lucrand individual sau in echipa.
Astfel de creatii plastice sunt prezentate in Anexa 11.

În cadrul Curriculum-ului National, literatura, gramatica si compunerea nu mai sunt

considerate ,,discipline separate de studiu”, ci se studiaza integrat in cadrul orelor de Limba si
literatura romana. Astfel, in ceea ce priveste compunerea apar doar lectii speciale pentru
formarea si dezvoltarea deprinderilor, capacitatilor si competentelor de scriere si exprimare
corecta, care apartin domeniului complex numit comunicare. Cu toate acestea, orele de
compunere continua sa prezinte acelasi mare interes pentru cadrele didactice datorita importantei
majore pe care acestea le au in realizarea obiectivelor cadru si de referinta stabilite de noua
programa.

Valoarea lectiilor de compunere consta, in primul rand, in faptul ca ofera conditii optime
pentru punerea elevilor in situatia de a exersa in mod sistematic actul exprimar Activitatea
elevilor la aceste lectii angajeaza in mod evident capacitatea lor intelectuala si de creatie. În acest
sens, Miclea M. (1999) preciza:

,,În timp ce aptitudinile intelectuale, aptitudinile speciale si strategiile gandirii (cu

deosebire cele euristice) reprezinta instrumentul creativitatii, factorii motivationali si atitudinali
constituie factori dinamizatori, iar insusirile temperamentale reprezinta componente esentiale ale
stilului creativ.”

Ca urmare, in luna marie 2009, s-a mai efectuat o testare a celor doua esantioane (clasele a
III-a A si a III-a B – adica 42 elevi). Testul a constat in realizarea unei compuneri cu titlul ,, O zi
de neuitat”.

S-a urmarit:

ordinea logica a continutului;

selectarea adecvata a faptelor, intamplarilor;

finetea observatiilor;

lungimea textului;

expresivitatea limbajului;

insotirea compunerii cu desene ilustrative;

originalitatea comunicarii prin cuvant si desen.

Redam o compunere a subiectului M.I. apartinand grupului experimental:

,,Era dimineata. Soarele rosu si luminos rasarise deja. La scoala se auzeau chiote de
bucurie. Toti eram nerabdatori sa pornim. În sfarsit in autocar si la drum! Deoarece drumul a fost
lung, ne-am amuzat cantand cantece despre vacanta.

La Resita am facut un popas scurt, dupa care am vizitat Muzeul de locomotive vechi.
Apoi am plecat mai departe spre munte.

În timp ce ne pregateam sa ne apropiem de baraj, doamna ne-a spus ca este periculos sa

mergem asa aproape. Noi am ascultat povata ei. Am privit cum totul se oglindea in apa cristalina.
 Am reluat drumul spre varf. Din autocar se vedea covorul verde al ierbii, dar si padurile
ce goneau parca, intrecandu-se cu autocarul.

Cand am ajuns, am coborat si nu stiam ce sa facem mai intai: sa mancam bunatatile

pregatite de mamele noastre, sau sa ne rostogolim prin iarba, sa alergam pe saturate, sa urmarim
veveritele sau sa observam melcii si broscutele Parea o lume de basm.

Am facut scurte drumetii la biserica din varful muntelui, apoi pe varful Gozna.

La un moment dat a aparut un iepuras. S-a oprit o clipa din goana, parca intrebandu-ne:

- De ce tulburati linistea padurii ?

Vazand ca nu primeste nici un raspuns, nu a mai stat pe loc. Avea alte treburi urgente de
rezolvat.

Noua ne-a placut foarte mult excursia. De aceea am hotarat ca in fiecare an sa facem cate
o mica excursie, in care sa vizitam multe locuri necunoscute, dar interesante! A fost cu adevarat
o zi de neuitat!”

Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

Tabelul nr. 4. Rezultatele obtinute la testul de compunere

Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient

a III-a A 21 12 6 3

a III-a B 21 16 4 1

Diagrama nr. 6.
 Diagrama nr. 7.

S-a constatat:

dezvoltarea campului imaginatiei creatoare;

intelegerea, realizarea si utilizarea creatoare a imaginilor artistice;

sporirea gradului de motivatie intrinseca si a dorintei de autoafirmare.

De remarcat ca subiectele alese de elevi pentru alcatuirea compunerilor se incadreaza intr-

un camp larg ce merge de la intamplari petrecute intr-un cadru natural deosebit de pitoresc,
autohton sau exotic, pana la intamplari ce tin de S.F., de genul unor ,,treceri in lumea virtuala din
interiorul calculatorului”, ori a intalnirii cu extraterestr Nu lipsesc nici ,,salamandrele vorbitoare”
ori dragonii, dar, ceea ce caracterizeaza toate compunerile este finalul fericit, in care rezolvarea
,,conflictului” consta tocmai in triumful binelui asupra raului, de orice natura ar fi acesta, exact
ca in basmele cu Fat-Frumos.

Preferinta unor elevi pentru crearea versurilor, asa cum a reiesit si din chestionarele
completate de ei, s-au materializat in poezii precum cele ce vor fi redate in continuare, poezii ce
pot marca inceputul unei vocatii poetice, sau pot fi doar simple exercitii de gasire a unor rime:

,, Toamna ceru-i innorat,

Pasarelele-au plecat,

Iar copaci cu crengi pustii

Plang cu frunze aur..” (G.M.)

,,Vrabiuta mica, mica

Sta frumos pe ramurica.

Ar fugi, insa i-e frica

Sa n-o vada o pisica!

S-a gandit ca

Daca are aripioare

Ar putea zbura!

Si-a zburat spre zarea mare” (V.R.)

Dupa o saptamana s-a efectuat o testare la matematica. Aceasta a constat in compunerea unei
probleme pe baza unui exercitiu dat – cuprinzand ordinea efectuarii operatiilor si paranteze- un
exercitiu mai complex, care solicita efort intens de gandire logica si capacitati de analiza, sinteza,
comparare, ca apoi sa realizeze sarcina de lucru. Acest test e prezentat in Anexa 13.

Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul si diagramele ce urmeaza:

Tabelul nr. 5. Rezultatele obtinute la testul de matematica

Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient Insuficient

a III-a A 21 0 2 13 6

a III-a B 21 8 5 6 2

Diagrama nr. 8.
 Diagrama nr. 9.

Din convorbirea cu invatatorul clasei a III-a A, ai carei elevi au constituit esantionul de

control, a reiesit ca, din diverse motive, nu s-a exersat compunerea de probleme pe baza unor
exercitii cu mai mult de una-doua operatii de ordinul I. Ca urmare, elevii nu au avut cunostintele
necesare si capacitatea sa analizeze suficient de bine exercitiul dat, ceea ce a dus la incapacitatea
de a compune corect problema.

La finalul etapei de experimentare a aplicarii strategiilor de dezvoltare a creativitatii, in

cadrul evaluarii rezultatelor obtinute, s-au aplicat teste de creativitate adaptate nivelului elevilor
din clasele a III-a.

Test de atitudini creatoare

Rezultate grup experimental Media Rezultate

aritmetica grup de Media aritmetica
grup control grup
experimental de control

5 5

4 3

4 2

5 2

3 4

4 3

5 4,19 2 3,04

5 1

4 4

3 5

4 4

5 3

5 3
 5 2

5 2

3 1

4 4

2 2

4 3

4 5

5 4

88 64

S-a calculat media aritmetica a fiecarui grup ( grup experimental si grup de control), obtinandu-
se urmatoarele rezultate:

Media aritmetica:

88

o grup experimental: m.a.= —

= 4,19

o
21

o
64

o grup de control: m.a.= —

= 3,04

o
21
 Histograma nr. 1.

Grupul de control a obtinut media 3,04 (m.a. =64 : 21 = 3,04)

Grupul experimental a obtinut media 4,19 ( m.a.=88 : 21= 4,19).

S-a constatat, comparand cele doua rezultate, ca exista o diferenta semnificativa intre cele
doua medii aritmetice obtinute, ceea ce conduce la concluzia ca aceasta diferenta nu e
intamplatoare, ci se datoreaza utilizarii cu precadere a strategiilor activ-participative in scopul
dezvoltarii creativitatii esantionului experimental.

Test de creativitate – in urma evaluarii rezultatelor s-a obtinut urmatorul rezultat: media
aritmetica a grupului experimental a fost 20,9 (m.a.=438,9 : 21= 20,9), iar media aritmetica
obtinuta de grupul de control a fost 15,3(m.a.= 321,3 : 21 = 15,3).

Avand in vedere ca elevii din esantionul experimental au formulat mult mai multe ,,intrebari-
problema” in legatura cu notiunile (cuvintele) date, iar diferenta dintre cele doua medii este
semnificativa, se poate concluziona ca diferenta nu este intamplatoare.

Test de gandire divergenta

Cunoscut fiind faptul ca cele trei coordonate ale gandirii divergente sunt originalitatea,
fluiditatea si flexibilitatea, au fost concludente rezultatele celor trei teste pentru gandire
divergenta aplicate. Astfel, analiza statistica a rezultatelor a dovedit ca cele trei ipoteze
referitoare la originalitate, fluiditate si flexibilitate, la gandirea divergenta intr-o expresie, au
fost semnificative, asadar diferentele dintre mediile aritmetice ale celor doua grupe nu s-au
datorat intamplarii in nici una din cele trei situat

Elevii clasei a III-a B (grup experimental) comparativ cu cei ai clasei a III-a A (grup de control)
au dovedit in plus originalitate (au gasit mai multe efecte ale situatiei in care n-ar mai fi apa), au
dovedit in plus fluiditate (gasind mai multe intrebuintari pentru floare) si au dat dovada
de flexibilitate in gandire (au enumerat mai multe cuvinte ce incep cu „s' si se termina cu „a').
Aceste trei coordonate ale gandirii divergente s-au accentuat si datorita utilizarii cu
preponderenta a strategiilor cu un pronuntat caracter stimulativ al creativitatii la nivelul
grupului experimental in decursul anului. Solicitandu-i pe elevi in procesul instructiv-educativ
mai mult, invatandu-i sa invete cu ajutorul tehnicilor amintite, acestia au castigat prin
dezvoltarea gandirii lor divergente a carei importanta se va concretiza in multe din actiunile pe
care le vor desfasura.

Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

Originalitate:

Media aritmetica a grupului experimental: m.a.=144,9 : 21 = 6,9;

Media aritmetica a grupului de control : m.a. = 94,5 : 21 = 4,5.

Fluiditate:

Media aritmetica a grupuli experimental: m.a. = 123,9 : 21 = 5,9;

Media aritmetica a grupului de control: m.a. = 79,8 : 21 = 3,8.

Flexibilitate:

Media aritmetica a grupului experimental: m.a. = 77,7 : 21 = 3,7;

Media aritmetica a grupului de control: m.a. = 50,4 : 21 = 2,4.

,,Ruleta afectelor”

În urma evaluarii povestirilor create s-au constatat urmatoarele: elevii din esantionul
experimental au realizat texte bogate in idei, in concordanta cu starile afective indicate de
figurile Smile, avand o exprimare clara, corecta si expresiva, dar si presarata cu interjectii si
onomatopee si vadind un accentuat simt al umorului, caracteristic copiilor ce actioneaza liber,
fara inhibitii si prejudecati. Dialogurile dintre personaje demonstrau o buna capacitate de
comunicare, de intelegere a realitatii si de raportare la situatii concrete. N-au lipsit nici teme
inspirate dintr-o lume ireala, a personajelor supranaturale sau a celor nonconformiste.

Paleta trairilor afective manifestate fata de personajele aflate in diferite situatii s-a dovedit a fi
una bogata, mergand de la empatie, intelegere, la ironie si critica.

Calificativele obtinute de cele doua esantioane sunt prezentate in tabelul si diagramele

urmatoare:

Tabel nr. 6. Rezultatele evaluarii povestirilor create

Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient

a III-a A 21 13 7 1

a III-a B 21 18 2 1

Diagrama nr. 10.

Diagrama nr. 11.

Chestionarele completate de invatatori

Numarul chestionarelor completate: 16.

Raspunsurile au scos in evidenta urmatoarele aspecte:

Cele mai eficiente lectii:

Lectii clasice, bazate pe explicatie, demonstratie si exercitiu - 4 (25%)

Lectii moderne in care predomina metode activ-participative- 8 (50%)

Lectii in cadrul carora elevii pot propune teme, pot adresa intrebari- 2 (12,5%)

Alte tipuri (combinate) - 2 (12,5%)

Caracterizarea elevilor care manifesta un grad sporit de imaginatie si creativitate:

Foarte activi - 10 (62,5%)

Nonconformisti - 6 (37,5%)

Preocuparea pentru stimularea creativitatii elevilor:

În mare masura- 10 (62,5%)

În foarte mare masura, considerand aceasta ca pe un obiectiv major in cadrul lectiilor –

6 (37,5%)

Proiectarea lectiilor si a activitatilor cu grad sporit de creativitate se bazeaza pe:

Propria gandire, imaginatie (creativitate), experienta - 14

Material bibliografic - 8

Cunostinte, abilitati acumulate in cadrul cursurilor de perfectionare ori al schimburilor de

experienta - 8

(Nota: Majoritatea invatatorilor au ales cel putin doua surse.)

Pentru ca in invatamantul primar sa se puna un accent sporit pe dezvoltarea creativitatii elevilor

este necesar:

Cursuri de perfectionare - 4

Publicatii, culegeri care sa vina in sprijinul invatatorilor - 8

Revizuirea programelor scolare si a manualelor - 10

(Nota: Majoritatea invatatorilor au optat pentru cel putin doua raspunsuri.)

În cadrul convorbirii cu invatatorii s-au conturat urmatoarele opinii in ceea ce

priveste imaginea elevului ideal vazuta de educator. Aceasta presupune ca elevul sa-si manifeste
interesul si curiozitatea, sa aiba pasiuni, sa participe activ la propria formare, sa se angajeze
permanent intr-un dialog - chiar polemic, dovedind ca gandeste personal, sa-si demonstreze
inventivitatea, spiritul creativ in diverse situatii, sa stie ce vrea, sa fie independent, sa aiba
curajul propriei opinii si fermitatea optiunii, sa se stapaneasca, sa respecte opiniile altora, sa aiba
un ideal de viata care sa nu se confunde cu o tinta concreta de realizare materiala (cariera,
masina), sa-si iubeasca din convingere familia, scoala, locul natal.

Chestionarele completate de elevi au evidentiat urmatoarele aspecte:

Numarul chestionarelor completate : 42 (21+21)

Esantionul experimental:

Tipul de lectie preferat:

Învatatorul explica totul,iar elevul memoreaza si reproduce cunostinte- 4 (19,4%)

Elevul participa cu pareri, idei, actiuni proprii - 3 (14,2%)

Descoperirea noului prin experimente si lucrari practice - 11 (52,2%)

Deschise intrebarilor, propunerilor elevilor, prezentarii unor materiale-3 (14,2%).

Preferinta pentru modul de lucru:

Individual - 4 (19,5%)

În echipa cate doi - 3 (14,2%)

În grup (4 – 5 elevi)- 14 (66,3%)

Obiectul de invatamant preferat:

Parerile cuprind aproximativ in procente egale toate disciplinele studiate in clasa a III-a.

Preferinta pentru tipuri de rezolvare a problemelor :

Metode cunoscute, invatate - 7 (33,3%)

Metode euristice - 6 (28,4%)

Compunere de probleme pe baza ex. date- 6 (28,4%)

Completarea intrebarii si rezolvare - 2 (9,5%)

Alte preferinte:

Desen din imaginatie- 56%, comparativ cu cei ce prefera colorarea unor desene schitate;

Ascultarea unor povesti noi – 67% , ceilalti preferand sa schimbe finalul cunoscut deja ;

Alcatuirea unor texte interesante, cu expresii frumoase– 52,2 % (11 elevi)

Compunerea versurilor – utilizand cuvintele de sprijin in acest scop- 23,8% (5 elevi)

Alcatuirea de propozitii cat mai simple – 23,8% (5 elevi).

Esantionul de control:

Tipul de lectie preferat:

 Învatatorul explica totul,iar elevul memoreaza si reproduce cunostinte- 8 (37,8%)

Elevul participa cu pareri, idei, actiuni proprii - 6 (28,4%)

Descoperirea noului prin experimente si lucrari practice - 7 (33,3%)

Deschise intrebarilor, propunerilor elevilor, prezentarii unor materiale- 0

(0 %).

Preferinta pentru modul de lucru:

Individual - 11 (52,2%)

În echipa cate doi - 6 (28,4%)

În grup (4 – 5 elevi)- 4 (19,5%)

Obiectul de invatamant preferat:

Parerile cuprind aproximativ in procente egale toate disciplinele studiate in clasa a III-a.

Preferinta pentru tipuri de rezolvare a problemelor :

Metode cunoscute, invatate - 16 (75,6%)

Metode euristice - 2 ( 9,2%)

Compunere de probleme pe baza ex. date- 3 (14,2%).

Completarea intrebarii si rezolvare - 0 (0%).

Alte preferinte:

Desen din imaginatie- comparativ cu cei ce prefera colorarea unor desene schitate-7 (33,3%);

Ascultarea unor povesti noi, ceilalti preferand sa schimbe finalul cunoscut deja- 14-
(66,6%)

Alcatuirea unor texte interesante, cu expresii frumoase– 12 (56%)

Compunerea versurilor – utilizand cuvintele de sprijin in acest scop -2 (9,2%)

Alcatuirea de propozitii cat mai simple – 7. (33,3%).

Convorbirea

În cadrul convorbirii cu invatatorii s-au conturat urmatoarele opinii in ceea ce

priveste imaginea elevului ideal vazuta de educator. Aceasta presupune ca elevul sa-si manifeste
interesul si curiozitatea, sa aiba pasiuni, sa participe activ la propria formare, sa se angajeze
permanent intr-un dialog - chiar polemic, dovedind ca gandeste personal, sa-si demonstreze
inventivitatea, spiritul creativ in diverse situatii, sa stie ce vrea, sa fie independent, sa aiba
curajul propriei opinii si fermitatea optiunii, sa se stapaneasca, sa respecte opiniile altora, sa aiba
un ideal de viata care sa nu se confunde cu o tinta concreta de realizare materiala (cariera,
masina), sa-si iubeasca din convingere familia, scoala, locul natal.

Referindu-se la greutatile pe care le intampina in activitatea de formare a elevilor, de

dezvoltare a creativitatii, s-au conturat urmatoarele opinii: programa prea incarcata, posibilitati
limitate de informare si pregatire pentru proiectarea unor activitati eficiente in directia enuntata,
dificultatea schimbarii de atitudine si mentalitate, de la nivelul ministerului, pana la cel al
educatorilor si al parintilor, precum si o scadere a interesului si respectului pentru tot ce
inseamna educatie – indusa in societate per ansamblu.

Ancheta realizata in randul elevilor privind calitatile profesorului a reliefat urmatoarele: unui
educator ideal i se cere, in afara de inteligenta si spirit, sa fie sensibil si delicat, uman, vesel, sa
evite deformarea profesionala; atitudinea sa ingaduitoare sa nu insemne indiferenta, sa se
,,coboare” la nivelul elevilor, dar sa nu se confunde cu ei, sa stie sa creeze o atmosfera destinsa
chiar in orele cele mai aride, sa stie sa-i faca pe elevi sa-1 urmareasca cu placere si interes pentru
ca a invata zambind e mai eficient decat a invata cu teama sau cu lacrimi.

Calitatile unui bun elev – precizate de elevi – au vizat constiinciozitatea, interesul pentru
invatatura, sarguinta, seriozitatea, disciplina, respectul fata de colegi si profesori, punctualitatea,
perseverenta, dorinta de a se informa si de a participa activ la lectii si la alte actiuni, colegialitate,
inventivitate, sinceritate etc.

Desigur, toate aceste rezultate, preluate si prelucrate, pot oferi o imagine a starii de fapt in
ceea ce priveste activitatea de formare a elevilor din invatamantul primar pe directia dezvoltarii
creativitat

Cercetarea nu a surprins in amanunt toate aspectele actului creativ de predare-invatare,

fiecare din ele putand constitui subiectul unor investigatii sau chiar cercetari.

CONCLUZII
 Dezvoltarea creativitatii elevilor in contextul actual este o problema majora ce a depasit
limitele scolii, devenind un obiectiv de prim rang pe toate meridianele si la toate nivelurile. Cu
atat mai mult preocupa in prezent pe majoritatea psihologilor, pedagogilor si cadrelor didactice,
fiind determinata de particularitatile epocii contemporane, de problemele ce apar in toate
domeniile, punand omenirea in dificultate.

În acest context , elevii de azi, generatia activa de maine, va trebui sa fie pregatita sa faca
fata tuturor solicitarilor, sa gaseasca solutii pentru toate problemele de care depinde bunastarea,
siguranta, progresul omenir Toate acestea solicita creativitate din partea tuturor.

În procesul de invatamant nu este vorba atat de a forma creatori in intelesul restrans al

acestui concept, ale caror produse sa fie originale, absolut noi, cu valoare pentru societate. În
acest domeniu e vorba, mai ales, de formarea si cultivarea unor capacitati de cunoastere
(intelectuale si practice), care devin fundamente ale procesului creator real, nu neaparat imediat,
ci atunci cand tinerii vor intra in fluxul activitatii productive, ca fauritori de bunuri materiale si
spirituale.

Prin urmare, in procesul de invatamant nu intereseaza atat produsul elevilor ca valoare

sociala, ci in plan psihologic, supletea, eleganta, nota de originalitate in solutiile (metodele)
folosite pentru rezolvarea problemelor, a sarcinilor de invatare.

De asemenea, intereseaza masura in care solutiile gasite in rezolvarea acestor probleme

produc elevilor trairi afective, satisfactii, o stare de surpriza placuta, care reanima dorinta,
curiozitatea de a descoperi si alte solutii mai ,,elevate', mai ,,elegante', toate acestea fiind atribute
ale spiritului creator.

Asemenea performante solicita interventii in insasi metodologia activitatii de invatare, crearea

unei atmosfere propice participarii afective a elevilor la procesul invatarii, care sa elibereze
copiii de o anumita stare tensionala, de teama, de lipsa increderii IN fortele proprii, de refuz si
chiar, in unele cazuri, de un anume mutism.

Toate consideratiile teoretice redate in capitolul al II-lea al lucrarii nu reprezinta un scop in sine,
ele au fost reamintite din dorinta de a anticipa, inca de pe parcursul prezentarii lor, marile resurse
pe care le au disciplinele ce se studiaza in invatamantul primar.

În prezenta lucrare am pornit de la ideea care m-a preocupat de mai mult timp – devenita
necesitate in conditiile de azi - ca stimularea potentialului creativ al elevilor in invatamantul
primar este posibila si realizabila.

Dupa o temeinica documentare stiintifica, eforturile s-au centrat pe activitatea de cunoastere a

particularitatilor biopsihice ale elevilor si pe cea de adaptare si proiectare a metodologiei si
strategiilor demersurilor didactice pe care le-am intreprins pe parcursul celor 6 luni. În acest sens
am construit strategii care au functie euristica si care stimuleaza abilitati generale cu efect asupra
potentialului creativ.

Antrenarea gandirii divergente si a imaginatiei creatoare a constituit o coordonata permanenta a

desfasurarii procesului instructiv-educativ la toate disciplinele de invatamant.

Prima parte a lucrarii are un caracter compozitional; ea reda, descriptiv, sarcini si activitati de
invatare, jocuri de creatie, exercitii de compunere si, ca urmare a analizei produselor activitatii
elevilor, prezinta si date asupra capacitatii imaginativ-creative a copiilor in elaborarea
continutului tematic, cat si asupra originalitatii formei de exprimare a acestui continut prin
,,incarcatura' expresiva a textului.

Procedeele si strategiile prezentate mai sus au urmarit antrenarea si dezvoltarea potentialitatii

creative a elevilor, pregatind activitatea de compunere precum si a celorlalte creat

În a doua parte a lucrarii am realizat o cercetare care a relevat justetea ipotezelor de la care s-a
plecat si am incercat gasirea unor modalitati de optimizare si dezvoltare a actului creativ in
cadrul activitatii scolare.

Începand de la asigurarea si respectarea conditiilor materiale si pana la selectarea celor mai

eficiente modalitati de utilizare si adaptare a metodelor de dezvoltare a gandirii critice, scrierii
procesuale si invatarii prin colaborare la procesul complex de transmitere, receptare, decodare si
prelucrare a datelor, informatiilor pe fondul unei relatii profesor-elev democratice, cercetarea a
cautat sa demonstreze oportunitatea solutiilor gasite pentru munca cu elevii in vederea
dezvoltarii potentialului creativ.

Factorii care au favorizat realizarea unui comportament creativ au fost:

Mediul ambiant si baza materiala a procesului instructiv-educativ;

Relatia invatator-elevi, ca relatie democratica, de cooperare si colaborare;

Consonanta afectiva dintre invatator si elevi (tact, empatie, devotament);

Generalizarea comportamentului activ-participativ, interogativ;

Adecvarea metodelor si procedeelor la nivelul dezvoltarii individuale si in conformitate

cu scopurile si obiectivele propuse;

Cunoasterea elevilor si evitarea subaprecierii sau supraaprecierii potentelor intelectuale;

Cercetarea nu a surprins in amanunt toate aspectele actului creativ de predare-invatare, fiecare

din ele putand constitui subiectul unor investigatii sau chiar cercetari.

Cu toate acestea au fost remarcate schimbari, transformari evidente ale comportamentelor si

atitudinilor elevilor din esantionul experimental , comparativ cu cei din esantionul de control :
 Înclinarea vizibila a ponderii in initierea discutiilor, relatiilor, actiunilor, sarcinilor- catre elevi
-care s-au eliberat de temerile inadecvarii, de rusine, de timiditate, de inertie;

Învatarea si consolidarea tehnicilor si metodelor moderne de instruire, acestea vizand

stimularea creativitatii si a gandirii critice;

Dezvoltarea proceselor gandirii, dar mai ales a libertatii si independentei in gandire (din 42
elevi ai claselor a III-a, un procent de 95%, pana la finele anului scolar, si-au insusit toate
cerintele curriculum-ului national);

Exersarea tehnicilor de comunicare verbala si scrisa ;

Aprofundarea rolurilor si statutelor sociale, a relatiilor interpersonale etc.

Din cei 21 de elevi, o proportie de 90% au reliefat evolutia pozitiva in comportamentul

creativ;

Modificarile constatate in personalitatea si in rezultatele elevilor:

La nivel cognitiv:

Perceperea rapida, corecta si integrala a informatiilor datorita exersarii capacitatilor de

ascultare activa, empatica si a ritmurilor de comunicare;

Învatarea in stil personal pe baza tehnicilor specifice structurilor temperamentale;

Capacitatea de argumentare si vehiculare a notiunilor, judecatilor, rationamentelor adaptate

nivelului lor de intelegere, dar cu respectarea legitatilor universale.

La nivel afectiv:

Deschiderea spre relationare si comunicare;

Exprimarea libera a trairilor pozitive si negative:

de siguranta;

atasament;

respect si valorizare;

colaborare;

bucurie, speranta, satisfactie;

nevoia de afirmare si recunoastere sau confirmare a unui potential;

de acceptare;
 bucuria si forta de a se darui prin comunicare;

multumirea declansata de intelegere, securitate si siguranta in interrelationare;

satisfactia dialogului real in care elevul este pionul principal;

Exprimarea afectivitatii relationarii cu ajutorul comunicarii nonverbale si paraverbale.

La nivel comportamental:

Reactivitate crescuta;

Comportamente de competitie si colaborare care i-au facut sa se simta talentati si capabili de

a crea;

Raportare corecta la realitate si acceptarea adevarului (si in privinta propriei persoane);

Corectitudine fata de ei si fata de ceilalti;

Exersarea comportamentului tolerant, a rabdarii, a disciplinei de grup si a rolurilor si

statutelor impuse de activitatea didactica;

Exersarea comportamentului de decizie si de asumare a responsabilitatii;

Exersarea comportamentului de initiere creativa si actionala .

Toate acestea sustin valabilitatea ipotezelor puse in discutie.

Punand in relatie rezultatele obtinute in cadrul experimentului cu continutul fiecareia dintre

ipotezele sustinute ca punct de plecare in cercetare putem concluziona ca acestea s-au confirmat:

Ip.1 -Daca se utilizeaza metode activ-participative in cadrul activitatilor cu elevii din

invatamantul primar, se contribuie la dezvoltarea creativitatii lor.

Din datele obtinute in urma testelor s-a constatat ca elevii din grupul experimental carora li
s-au aplicat strategii didactice bazate pe metode activ-participative in cadrul activitatilor scolare,
au obtinut rezultate mai bune decat cei din grupul de control in directia creativitatii, a gandirii
divergente si a imaginatiei (cu aproximativ 15-30%).

Ip.- Daca se asigura un climat favorabil unei conlucrari fructuoase elevi- invatator se
realizeaza o participare activa si creativa a elevilor la propria formare.

Atitudinea elevilor din grupul experimental, curajul, increderea in fortele proprii, dorinta de
a realiza activitati, de a se implica in organizarea lor vin sa confirme ipoteza enuntata.
Rezultatele vizibil mai bune obtinute la evaluari dovedesc cele afirmate. Chiar si elevii care au
obtinut rezultate mai slabe ( intre 5% si 10%), au dovedit totusi o ameliorare a situatiei scolare, o
crestere a dorintei de participare la lectii si activitati, ceea ce ar putea conduce la obtinerea unor
rezultate mai bune in viitor.

Ip.I- Daca elevii au cunostinte, priceperi si abilitati intr-un domeniu, pot indeplini in mod
creativ sarcini ce solicita utilizarea acestora intr-un mod inovator.

Amintind doar proba de compunere a problemei pe baza unui exercitiu (complex) dat,
putem afirma ca si aceasta ipoteza s-a confirmat, 61% dintre elevii din lotul experimental
reusind sa compuna problema ( 40% obtinand calificativul F.B.), avand cunostintele, priceperile
si deprinderile necesare, in timp ce, prin comparatie, doar 9,2% dintre elevii din lotul de control
au reusit partial sa indeplineasca aceasta sarcina scolara.

Ip. IV.- Daca elevii sunt indrumati sa participe activ si creator la constructia propriilor
cunostinte, se stimuleaza dorinta de a invata, de a avea initiativa si de a realiza unele activitati
in scoala si in afara scolii, sporind increderea in fortele propr

Asa cum s-a putut constata din prezentarea cercetarii, elevii din grupul experimental au
manifestat o puternica dorinta de a invata activ, in acest sens informandu-se, propunand subiecte
si activitati, invingand teama, neincrederea si adaugand deseori umor in ceea ce au intreprins,
chiar o doza de nonconformism, fara a depasi limitele unui comportament rezonabil. Toate
acestea vin sa confirme justetea ipotezei in discutie. În plus, participarea cu entuziasm la diverse
activitati, bucuria de a veni la scoala, zambetul de pe chipul lor, ca si manifestarea preferintei de
a lucra in echipa, de a colabora in realizarea unor lucrari, proiecte, portofolii, de a imparti
bucuria lor cu alti copii, din scoala sau din alte scoli, cu care s-au realizat parteneriate, dovedesc
valabilitatea ipotezei in cauza.

Cresterea valorica a rezultatelor este mult mai importanta pentru ca ea evidentiaza, la un

moment dat, nivelul de functionare, de acceptare a noii metodologii, oferind solutii de
perfectionare a actului de predare-invatare si a celui creativ.

Tehnicile utilizate nu au inlocuit in totalitate metodologia clasica de predare, dar au

completat-o.

Important este ca elevii au devenit mai comunicativi, mai deschisi, au inteles ca pot fi
independenti in gandire si in actiune.

Fiecare a invatat, elev sau invatator, ca este responsabil pentru munca si faptele sale, care
deseori ii influenteaza si pe cei din jur, iar rolurile avute in grup le-au permis sa fie pe rand:
verificati sau verificatori, cititori sau scriitori, interogatori sau rezumatori, incurajatori, creativi si
creatori.

Rezultatele, observatiile si concluziile indreptatesc continuarea activitatii in aceeasi

maniera, dar tinand cont de urmatoarele recomandari:
 Evitarea stereotipurilor, a mentalitatilor si a ideilor preconcepute ce stabilesc limite apriorice;

Descongestionarea programelor scolare este absolut necesara pentru a deplasa accentul de pe

informatie spre formativ, creativ;

Instruirea corecta si completa a cadrelor didactice care utilizeaza metode de stimulare a

creativitatii, pentru evitarea improvizatiilor ineficiente sau chiar cu efect negativ;

Pastrarea unui standard calitativ ridicat al activitatilor scolare;

Adaptarea tehnicilor, metodelor si strategiilor de dezvoltare a creativitatii la situatia concreta

din clasa;

Aplicarea continua a modalitatilor de dezvoltare a creativitatii elevilor, fara ostentatie, dar si

fara a minimaliza continuturile stiintifice si educatia moral-civica si comportamentala;

Învatarea tehnicilor parteneriale pentru ca respectul reciproc, amiabilitatea, toleranta,

cooperarea, colaborarea sa se manifeste benefic si creativ si la nivelul relatiilor sociale.

Creativitatea ar putea fi sansa pentru progres si bunastare.

BIBLIOGRAFIE

1. Allport,Gordon, G.W.(1937)apud. Anca Munteanu,1994;

2. Amabile,T.M.(1997)- Creativitatea ca mod de viata, Editura Stiintificasi Tehnica,

Bucuresti;

3. Anastasi,A.(1969)-Psichological testing, New York, MacMillan;

4. Anucuta, L.,Anucuta, P.(1997)-Jocurile de creativitate, Ed. Excelsior, Timisoara;

5. Anucuta, L., Anucuta, P.(2005), Cunoasterea si educarea creativitatii la elevi,

Ed. Excelsior Art, Timisoara;

6. Beaudot,A.(1973) apud Roco, M.,(1981)-Creativitate individuala si de grup, Ed.

Academiei, Bucuresti;

7. Cajal, R.J. (1967)- p.316,Drumul spre stiinta, Ed. Politica, Bucuresti;

8. Cucos, C. (2006)-Pedagogie, Ed.Polirom, Iasi;

 9. Csikszentmihalyi ,M.(1997)-În Robert J,Sternberg (2005)- coord., Manual de

creativitate, Ed. Polirom,Iasi;

10. M.E.C.- Curriculum National – 2002;

11. Danciu, E. L. (2004)-Învatarea prin colaborare,Aspecte metodologice, Editura

Orizonturi Universitare,Timisoara;

12. Danciu, E.L.,(2005)-Strategii de dezvoltare a gandirii critice, Ed. Orizonturi

Universitare, Timisoara;

13. Dimitriu, G. (1973)- apud Anucuta, L.,(2005)

14. Dumitru, I.(2005)-Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade

Didactice- Curs elaborat in tehnologia invatamantului la distanta, Ed.Polirom,

Iasi;

15. Figel, J.(2008),Propunere de Decizie a Parlamentului European si a Consiliului

privind Anul european al creativitatii si inovarii(2009), Bruxelles;

16. Gardner, H.(1991)-The Unschooled Mind: How Children Thing and How Schools
Shoud Teach, NewYork, Basic Books;

17. Landau, E. (1979)- apud Munteanu Anca(1994)

18. Miclea, M. (1994)- Psihologie cognitiva, Casa de ed. Gloria S.R.L.,Cluj- Napoca;

17. Moraru, I. (1998)- Psihologia creativitatii, Editura Victor, Bucuresti;

18. Munteanu, A. (1994)- Incursiuni in creatologie, Ed. Augusta Timisoara;

19. Nicolescu, V. (1979)- Dictionar de pedagogie, E.D.P., Bucuresti;

20. Popescu-Neveanu, P. (1980), apud Roco, M., )2001);

21. Popescu, P., Roman, I.C. (1980)- Lectii in spiritul metodelor active {cercetari
experimentale), E.D.P., Bucuresti;

22. Roco, M. (2004) -Creativitate si inteligenta emotionala, Editura Polirom,

Iasi;

23. Rosca, M.(1981), Creativitatea generala si specifica- apud. Munteanu A.,

(1994);

24. Sternberg, Robert J.(2005) -Manual de creativitate, Editura Polirom, Iasi;

25. Stoica, D., Stoica, M, (1982)- Psihopedagogia scolara, Ed. Scrisul romanesc, Craiova;

26. Stoica, A. (1983)-Creativitatea elevilor, E.D.P., Bucuresti, apud.Munteanu, A.

27. Sweig, St.(1988)-Lumea de ieri, Ed. Univers,Bucuresti, p. 10-11;

28. Schiopu, U., Verza, E. (1995)-Psihologia varstelor (ciclurile vietii),E.D.P.,

Bucuresti;

29. Tomsa, G. (2000): Învatamant prin descoperire; in Învatamantul primar, nr. 3-4/2000;

30. Ciuntu, V.(2009), Dezvoltarea creativitatii literar-artistice in cadrul lectiilor de Limba

romana,http://www.didactic.ro/files/19/3creativitatea.doc,31.05.2009;

31. www.didactic.ro

32. www.edu.ro