ACADEMIA NAVALA MIRCEA CEL BATRAN

TEMA PROIECT: ANALIZA STATISTICĂ A

FLOTEI MONDIALE

NUME: ASANACHE RAZVAN-GEORGIAN

GRUPA: 4111 C
 ANALIZA STATISTICĂ A FLOTEI MONDIALE

Este indiscutabil faptul că flota maritimă mondială îşi aduce o contribuţie

importantă la desfăşurarea comerţului mondial. Obiectivul fundamental al
transportului şi comerţului maritim este asigurarea circuitului normal de mărfuri pe
plan naţional şi internaţional, în siguranţă, la timp, cu eficienţă economică şi în
conformitate cu convenţiile, legile şi clauzele contractuale în vigoare.
Problema eficienţei economice în transporturile maritime devine aşadar în
contextul acţiunilor privind îndeplinirea obiectivelor fundamentale prezentate mai
înainte, una fundamentală. Din perspectiva eficienţei economice în transporturi, am
analizat în cadrul acestei lucrări, pe baza datelor furnizate de UNCTAD o serie de
aspecte privind productivitatea operaţională a flotei maritime mondiale şi cererea şi
oferta de tonaj în principalele sectoare ale pieţei de navigaţie ca variabile ce
influenţează creşterea acesteia.

Productivitatea operaţională a flotei de nave este măsurată în tone –mile pe

tdw şi este dependentă de patru factori principali: viteza medie, timpul de
staţionare în port, utilizarea capacităţii brute şi zilele pe mare cu încărcătură.
Principalii indicatori ai productivităţii operaţionale pentru flota mondială în
tone şi tone-mile pe tdw sunt prezentate în tabelul nr.1

An Flota mondiala Cantitatea de Total mile Tone Mii de tone

(milioane dwt) marfa totala realizate transportoare mile realizate
(milioane (sute de mii pe unitate dwt pe unitate dwt
dwt) de mile tone)
2007 658.4 4008 17121 6.1 26.0
2008 734.9 4651 20188 6.3 27.5
2009 808.4 5871 23016 7.3 28.5
2010 825.7 5840 23241 7.1 28.0
2011 844.2 5888 23251 7.0 27.5
 Surse: Flota mondiala : Registrul Lloyd’s- Fairplay ( date la jumătatea anului
2007, date la finalul anului pentru toţi ceilalţi ani prezentaţi; cantitatea de marfa
totala transportatoare: secretariat UNCTAD; tone-mile: Fearley’s, revizuita, pe
diferite teme. Date compilate de secretariat UNCTAD.

Comparând evoluţia cantităţii de marfă transportată (tone - mile executate pe

tdw) cu tonajul flotei mondiale, se constată o relaţie negativă. Acest fapt ne
sugerează existenţa unei rezerve de capacitate de transport asupra căreia voi reveni
pe parcursul lucrării.

Acest fapt se traduce printr-o ofertă excedentară, care poate genera pe

diferite segmente ale pieţei maritime, scăderea navlurilor principalul element de
rentabilizare şi creştere economică. În mod firesc, armatorul doreşte să estimeze
profiturile pe termen lung. Din acest motiv analiza productivităţii operaţionale nu
trebuie făcută numai la nivel global ci şi structural pe tipuri de nave.

Graficul următor redă productivităţile operaţionale în termenii de marfă

transportată pe tdw pe tipuri de nave:

tancuri t/tdw vrachiere t/tdw flota reziduala t/tdw

12
10

10
8.60

9.5
8.40

9.1

7.30

7.30
8.3

10
6.80
6.00
6.3

8
4.80

4.70
4.60

4.60

6
3.30
2.90

4
2
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
 Pe baza acestuia, ne putem permite acum, să analizăm evoluţiile

productivităţii operaţionale pentru tancurile petroliere, vrachiere şi nave

reziduale (cargouri generale, containere şi alte nave)

Se constată că productivitatea în termeni de tone transportate pe tdw a cunoscut

următoarele evoluţii:

 Pentru tancurile petroliere se constată o scădere a productivităţii

operaţionale de la 8,6 t/tdw la 4,8 t/tdw; o explicaţie a acestei situaţii ar
putea fi conflictele militare din zona marilor zăcăminte petroliere şi
politica OPEC-ului vis-à-vis de preţul petrolului;
 Pentru vrachiere se constată următoarele evoluţii: de la 8,4 t/tdw urmează
o cădere la 2,9 t/tdw, urmată de o revenire treptată până sub valoarea de
referinţă până la 4,6 t/tdw; în anii 80 în Africa au avut loc o serie de
conflicte militare care au redus exporturile din această zonă a lumii;
 Pentru flota reziduală se constată o un trend relativ, ascendent al
productivităţii operaţionale de la 6,3 t/tdw la 10 t/tdw.

Analiza acestor evoluţii ne permite să formulăm concluzia că transportul maritim

de tip clasic, cedează în faţa unor noi modalităţi de transport cum sunt navele
container.

Pe ansamblu comerţul maritim clasic, este încetinit, ceea ce ar putea să ne conducă

la ideea că s-au găsit noi forme de transport (feroviar, rutier etc.). Se constată că
sub presiunea ecologiştilor sau datorită infrastructurii limitate a transportului
feroviar şi rutier, centrul de interes se îndreaptă tot spre transportul maritim care se
dovedeşte din nou a fi greu substituibil. Terminalele de containere, şi putem
exemplifica pentru zona noastră Constanţa, Odesa, Batumi, Pireu şi navele tip sea-
line sunt exemple de modalităţi de tip nou de transport maritim.
 Cererea şi oferta de nave de transport maritim

Referitor la această problemă, vom face o serie de comentarii pe baza datelor

furnizate de UNCTAD şi care sunt prezentate în tabelul nr. 2:

Tabelul nr. 2

Tonaj surplus existent in flota mondiala, 2006 si 2007-2011

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Flota mondială de mărfuri 658.4 788.7 799.0 808.4 825.6 844.2

Tonaj surplus (a) 63.7 24.7 23.7 18.4 21.5 21.7

Flota activa (b) 594.7 764.0 775.3 790.0 804.1 822.5

Analiza surplusului de tonaj poate fi de asemenea făcută pe tipuri de nave (vezi

tabelul nr.3):

Tabelul nr. 3

Analiza surplusului de tonaj pe tipuri de vase , 2005-2011

(cifrele anuale figurează in milioane pe unitate dwt)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Flota de tancuri 285,1 290,6 291,0 281,8 279,4 280,2 267,7

Surplus 28,8 17,0 17,3 14,0 13,5 17,9 19,1

Flota de vrac uscat 257,2 260,9 257,1 245,7 247,7 255,3 258,8

Surplus 17,2 10,3 5,8 7,9 3,8 2,9 2,2

Flota mărfuri conv 62,7 62,0 60,5 59,9 59,3 57,8 57,3

Surplus 1,4 1,7 1,6 1,8 1,1 0,7 0,4

 În zona petrolierelor, surplusul de tonaj, s-a redus cu circa 17,4 milioane
tone/tdw. Navele noi construite au redus surplusul de tonaj de la 10,1% la
7,1%.Această perioadă se poate delimita în două subperioade:

- 2005-2009 unde surplusul cunoaşte o reducere accentuată de la 10,1%

(2005) la 4,8% (2009).

- 2009- 2011 unde surplusul cunoaşte o perioadă de creştere de la 4,8%

(2009) la 7,1% (2011).

Oferta de nave pentru transportul mărfii în vrac, a crescut în această perioadă

de la 257,2 milioane tone/tdw (2005) la 258,8 milioane tdw (2011). În cifre
relative, surplusul de tonaj se reduce de la 6,7% (6,7%) la 0,9% (2011).

Oferta de tonaj pentru navele transportatoare de mărfuri convenţionale s-a

redus cu circa 5,4 milioane tone/tdw. Se constată că deşi există o reducere a
cantităţii de marfă de acest tip pe unitatea de capacitate, surplusul de tonaj
cunoaşte o reducere de la 2,2% (2005) la 0,7% (2011). Şi această perioadă
trebuie împărţită în alte două perioade:

- 2005-2009 unde surplusul cunoaşte o creştere de la 2,2% (2005) la

3,00% (2009);

- 2009- 2011 unde surplusul cunoaşte o reducere de la 2,2% (2009) la

0,7% (2011)

Se constată că vârfurile de surplus de tonaj pentru petroliere coincid cu problemele

generate de conflictele militate din Golf şi de politicile OPEC.

Creşterea constantă în transporturi a mărfurilor uscate au condus la reducerea

continuă a surplusului în acest domeniu.

Transportul de mărfuri generale convenţionale, a cunoscut o reducere în deceniul

90 ceea ce a condus la creşterea surplusului de tonaj mai ales în sectorul de marfă
pachetizată. În perioada 2009-2011 se constată o reducere a surplusului deoarece
capătă o amploare mai mare navele specializate de tip portcontainer.