Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Motorul electric
Ganea Andra-Maria
Grupa 111IE
0
Cuprins
Introducere.........................................................................................................................2
Motorul de curent continuu..............................................................................................3
Motorul de curent alternativ............................................................................................5
Alegerea motoarelor electrice pentru diverse utilizari...................................................9
Proprietatile motoarelor elctrice de constructie obisnuita si domeniile principale de
folosire...............................................................................................................................10
Bibliografie........................................................................................................................11
1
Introducere
2
Motorul de curent continuu
Infasurarea rotorica parcursa de curent va avea una sau mai multe perechi de poli
magnetici echivalenti. Rotorul se deplaseaza in campul magnetic de excitatie pana cand
polii rotorici se aliniaza in dreptul polilor statorici opusi. In acelasi moment, colectorul
schimba sensul curentilor rotorici astfel incat polaritatea rotorului se inverseaza si rotorul
va continua deplasarea pana la urmatoarea aliniere a polilor magnetici.
3
Pentru actionari electrice de puteri mici si medii, sau pentru actionari ce nu necesita
camp magnetic de excitatie variabil, in locul infasurarilor statorice se folosesc magneti
permanenti.
Turatia motorului este proportionala cu tensiunea aplicata infasurarii rotorice si invers
proportionala cu campul magnetic de excitatie. Turatia se regleaza prin varierea tensiunii
aplicata motorului pana la valoarea nominala a tensiunii, iar turatii mai mari se obtin prin
slabirea campului de excitatie. Ambele metode vizeaza o tensiune variabila ce poate fi
obtinuta folosind un generator de curent continuu (grup Ward-Leonard), prin inserierea
unor rezistoare in circuit sau cu ajutorul electronicii de putere
(redresoare comandate, choppere).
Cuplul dezvoltat de motor este direct proportional cu curentul electric prin rotor si cu
campul magnetic de excitatie. Reglarea turatiei prin slabire de camp se face, asadar, cu
diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie acelasi curent strabate
infasurarea de excitatie si infasurarea rotorica. Din aceasta consideratie se pot deduce
doua caracteristici ale motoarelor serie: pentru incarcari reduse ale motorului, cuplul
acestuia depinde de patratul curentului electric absorbit; motorul nu trebuie lasat sa
functioneze in gol pentru ca in acest caz valoarea intensitatii curentului electric absorbit
este foarte redusa si implicit campul de excitatie este redus, ceea ce duce la ambalarea
masinii pana la autodistrugere. Motoarele de curent continuu cu excitatie serie se folosesc
in tractiunea electrica urbana si feroviara (tramvaie, locomotive).
Schimbarea sensului de rotatie se face fie prin schimbarea polaritatii tensiunii de
alimentare, fie prin schimbarea sensului campului magnetic de excitatie. La motorul
serie, prin schimbarea polaritatii tensiunii de alimentare se realizeaza schimbarea sensului
ambelor marimi si sensul de rotatie ramane neschimbat. Asadar, motorul serie poate fi
folosit si la tensiune alternativa, unde polaritatea tensiunii se inverseaza o data in decursul
unei perioade. Un astfel de motor se numeste motor universal si se foloseste in aplicatii
casnice de puteri mici si viteze mari de rotatie (aspirator, mixer).
Viteza cu care un motor cu curent continuu functioneaza, depinde de puterea
campului magnetic care actioneaza asupra rotorului, cat si de curentul rotorului. Cu cat
este mai puternic campul magnetic, cu atat este mai mica rata rotatiei necesare sa creeze
un curent secundar necesar pentru a contracara curentul aplicat. Din acest motiv viteza
motoarelor cu curent continuu poate fi controlata prin variatia campului curentului.
4
Motorul de curent alternativ
Motorul asincron trifazat este cel mai folosit motor electric in actionarile electrice
de puteri medii si mari. Statorul motorului de inductie este format din armatura
feromagnetica statorica pe care este plasata infasurarea trifazata statorica necesara
producerii campului magnetic invartitor. Rotorul este format din armatura feromagnetica
rotorica in care este plasata infasurarea rotorica. Dupa tipul infasurarii rotorice, rotoarele
pot fi de tipul:
5
rotor in colivie de veverita (in scurtcircuit) - infasurarea rotorica este realizata din
bare de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capete de doua inele
transversale.
rotor bobinat - capetele infasurarii trifazate plasate in rotor sunt conectate prin
interiorul axului la 3 inele. Accesul la inele dinspre cutia cu borne se face prin
intermediul a 3 perii.
, unde:
f este frecventa tensiunii de alimentare si
p este numarul de perechi de poli ai infasurarii statorice.
Turatia masinii, in functie de turatia campului magnetic invartitor si in functie de
alunecare este: .
6
Motorul asincron monofazat are caracteristici deosebite fata de cel
trifazat.Astlef,curentul de mers in gol al acestuia este de circa trei ori mai mare decat al
motorului trifazat ,iar factorul de putere mai scazut cu 10-12%.
El are cuplul de pornire nul si se poate roti in orice sens(dupa impulsul care i se
da initial).Randamentul sau este cu 2-4% mai mic decat al motorului trifazat.
Pentru ca motorul asincron monofazat sa poata porni totusi singur,i se mai
prevede o infasurare auxiliara,decalata cu 90° electrice fata de infasurarea principala,care
se alimenteaza cu un current decalat fata de cel principal.Acest lucru se realizeaza cu
ajutorul unei reactante sau resistor,creandu-se astfel in motor un camp de invartire
bifazat,deci un cuplu de pornire.In afara de acest mod de pornire exista si alte
posibilitati,cum ar fi folosirea de condensatoare de pornire,care,de obicei,se deconecteaza
cand viteza motorului a atins circa 80% din cea normala.
7
succesiunea fazelor masinii sa fie egala cu cea a retelei;
in momentul cuplarii sa fie opozitie de faza intre tensiunea retelei sic ea a masinii
(generatoare).
Motorul sincron prezinta avantajul,fata de motorul asincron,ca avand un factor de
putere foarte bun,imbunatateste factorul de putere general al instalatiilor electrice la care
este racordat.El prezinta insa dezavantaje ca nu are posibilitatea de variatie si ca necesita
o instalatie de excitatie si pornire.
Pornirea motorului sincron se face fie cu motor asincron,fie cu ajutorul unui alt motor
de lansare.In primul caz si cel mai folosit,motorul sincron se alimenteaza cu o tensiune
redusa (0,3-0,5U), produsa de un autotransformator special de pornire sau de un
transformator cu prize,si el se va roti ca si indusul in scurtcircuit al unui motor
asincron.De la pornire si pana la ajungere la viteza de sincronism , bobinajul excitatiei
motorului trebuie scurtcircuitat sau inchis printr-o rezistenta mare, pentru a nu se produce
in el tensiuni periculoase.
Motorul sincron se foloseste acolo unde nu este nevoie de variatie a vitezei de
rotatie,si anume la: convertizoare de mare viteza,compresoare,ventilatoare,etc.
Daca este necesar ca un motor sincron sa produca energie reactiva,el trebuie sa
functioneze supraexcitat.
In cazul in care un motor sincron functioneaza fara sarcina si supraexcitat , el
debiteaza energie reactiva in reteaua la care este racordat, luand denumirea de
compensator de faza.
Motorul sincron monofazat este realizat uzual ca motor sincron reactiv cu sau fara
magneti permanenti pe rotor. Asemanator motoarelor de inductie monofazate, motoarele
sincrone monofazate necesita un camp magnetic invartitor ce poate fi obtinut fie folosind
o faza auxiliara si condensator fie folosind spira in scurtcircuit pe polii statorici. Se
folosesc in general in actionari electrice de puteri mici precum sistemele de inregistrare si
redare a sunetului si imaginii.
Motorul pas cu pas este un tip de motor sincron cu poli aparenti pe ambele
armaturi. La aparitia unui semnal de comanda pe unul din polii statorici rotorul se va
deplasa pana cand polii sai se vor alinia in dreptul polilor opusi statorici. Rotirea acestui
tip de rotor se va face practic din pol in pol, de unde si denumirea sa de motor pas cu pas.
Comanda motorului se face electronic si se pot obtine deplasari ale motorului bine
cunoscute in functie de programul de comanda. Motoarele pas cu pas se folosesc acolo
unde este necesara precizie ridicata (hard disc, copiatoare).
8
Alegerea motoarelor electrice pentru diverse utilizari
9
Proprietatile motoarelor elctrice de constructie obisnuita si
domeniile principale de folosire
10
Concluzie
In aceasta lucrare a fost tratat subiectul motorul electric.Astfel,am aflat ca
electromotoarele sunt de doua feluri: de curent continuu si de curent alternativ,acestea la
randul lor impartindu-se in mai multe categorii.Pentru a putea intelege mai bine subiectul
am parcurs fiecare dintre aceste categorii,precum si principiul de functionare,diversele
utilizari si proprietatile electromotoarelor.
Fiind construite intr-o gama extinsa de puteri, motoarele electrice sunt folosite la
foarte multe aplicatii: de la motoare pentru componente electronice (hard
disc,imprimanta ) pana la actionari electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive,
macarale).
11
Bibliografie
[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor-electric
[2] http://www.componenteindustriale.ro/ro/articole/Motoare-electrice-
Informatii.Cultura-Generala-5.html
[3] http://electronics.howstuffworks.com/motor.html
[4] Constantin Ghita - Masini electrice, Ed Matrix Rom, Bucuresti, 2005, ISBN 973-685-
919-3
[5] Ion Mihai - inginer, Dorin Merisca - inginer, Eugen Manzarescu - inginer -Manual
pentru autorizarea electricienilor instalatori Centrul de Informare si Documentare pentru
Energetica, Bucuresti 1998
12