--

.....
 Ifl
~...
,
=c I
z
'"'0 C>
J Z
f"() <C

--
o
,
''t-

~ c:n
r:

.
<C
w
0::::
C>
w
Z

U
I
m
.5 - \ I
~,-.-
 Bujiile au un rol important pen~ru buna funcfionare a
instalafiei de aprindere a motorului de outomobi./. Bujiile co-
respunzatoare. alese potrivit condifiUor de eJCIploatare. reg/ate CUPRINSUL
~i montate corect. asigura funcfionarea normala a moto,rului ~i
au un rol ins'emnat in rea.lizarea de economii de carburanfi.
lucrarea grupeaZa sintetic notiuni/e strict necesare pentru
utilizarea cu rezultate optime a buji,ilor in exp/oata're ~i pentru
rezolvarea tuturor probleme/or care se ivesc, de 10 alegerea
unui anumit tip de bujie, in funcfie de condifiile de funcfionore.
pina 10 remedierea unor defecfiuni ce se pot ivi in timpul func-
tionarii automobilelor af/a'te in ci~ulafie in tara 'noastra.
lucrareacuprinde: ro/ul ~i un scu,rt i'storie al evolutiei bu- 1. Generalitati 5
jiilor, construCfia. valoarea termica, funcfionarea, expfoatarea.
intretinerea
si modul de ~i, ,in finaJ, defecte/e bujiHor, cu ca'uzele respective
remediere. 1.1. Rolul bujiei in func~ionarea motoarelor
de automobile cu aprindere prin scin-
. Lucrarea prezinta n.umeroase tabele ~i ilustrafii. referi,toare.
in special, fa tipurile de bujii de fabricatie romoneasca, dar
teie . . . 5
~i la echivalentele cubujiHe de fabri-catie stra.ina. In ceea ce 1.2. Defini~ie ~i clasificari 6
prive~te modu/ de utilizare. intrefinere ~i remediere a bujiilor. 1.3. Scurt istoric al evolu~iei bujiilor 6
lucrarea are caracterul unui indrumar practic. ara,tind operafiNe
~i mijloacele cu care se exec'uta anumite operafii. atit de catre 2. Constructia bujiei 9
conducatorul auto, cit ~i in ateHere/e de intrefinere.
lucrarea. conceputa in a~a fef indt so prezinte interes ~i 2.1. Tipuri constructive . 9
so poata fi i'nfe/easa u~or de un cere ilarg de cititori. este 2.2. Descriere. Elemente componente 10
adresata conducatorilor auto profesioni~ti, mecanicilor din ate.
lierele de in~refinere ~i reparafii auto, mai~trilor ~i tehnicienilor 2.3. Construc~ii speciale de bujii 23
auto ~i tuturor conducatorilor ,cuto amatori. 2.4. Dimensiunile bujiilor . . 26
2.5. Materiale pentru. construc~ia bujiilor 27
2.6. Amplasarea bujiilor 31
Control ~tiin!ific: ing. $OIMAN MIHAIL
2.7. Valoarea termica a bujiei 32
Reda.ctor: ing. IONESCU MARIA-ANTOINETTE
Tehnoredactor: MORARESCU VALERIU 3. Functionarea bujiei 42
3.1. No~iuni genera Ie privind aprinderea la
Bun de tipar: 10.02.1976. Coli de motoarele cu aprindere prin scinteie 42
tipar: 3,5. Tiraj: 27000+70 exem- 3.2. Producerea scinteii . . . 52
plare brO$ate. C.Z.: 621.43.04. ",r
I 3.3. Regimul de func~ionare a bujiilor 55
rioarul executat
la' Intreprinderea
sub comanda
poligl'aficA
nr. 50S,
..Cri~ana"
II 3.4. Bujia ~i consumul de carburanti 59
Oradea. str. Moscovei nr. 5.
Republica SociaUstA Romania
I
I 4. Exploatarea ,i intretinerea bujii'lor 66
t
, 4.1. Alegerea bujiilor in func~ie de condi~iile
de exploatare 66
3
 -
4.2. Montarea ~i demontarea bujiilor .. 79
4.3. Controlul ~i intre~inerea bujiilor in ex-
ploatare . . . . . . . . . . .
4.4. Durata de exploatare a bujiilor . .
84
92
1. GENERALITATI
4.5 Scule ~i dispozitive pentru montarea.
controlul ~i reglarea bujiilor . . . . 93
5. Defectiuni,cauze ,i remedieri . . . . . . 95
6.Incercarea
bujiilor. . . . . . . . . . 106 1.1. ROlUL BUJIEI TN FUNqlONAREA MOTOARELORDE
AUTOMOBILE au APRINDERE PRIN SCINTEIE
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . 109
Deplasarea automobilelor se realizeaza utilizind
puterea motorului, care se obtine prin arderea com-
bustibilului in cilindri, energia chimica a combustibi-
lului transformindu-se in energie mecanica.
La automobilele alimentate cu benzina, pentru ar-
derea combustibilului, motoarele sint prevazute cu
echipamente de aprindere care, utilizind curentul elec-
tric furnizat de bateria de acumulatoare, produc, prin
intermediul bujiilor, scintei potrivit cic1ului de func-
tionare.
Aprinderea prin bujii este generalizata la automo-
bilele care folosesc benzina. Exceptii rare se intilnesc
la unele automobile de sport, la care aprinderea se
face cu ajutorul unui generator electric de inalta ten-
siune de curent alternativ, denumit magnetou (realizat
de Gramme Zenoble in anul 1896).
La motoarele de. automobile care functioneaza cu
motorina (diesel), aprinderea se realizeaza datorita
temperaturii ridicate care se obtine la comprimarea
puternica a amestecului carburant, fara a fi necesare
bujii. Exista totu~i ~i unele motoare diesel care utili-
zeaza 18 pornire un tip special de bujii incandescente.
In lucrarea de fata se trateaza numai bujiile mo-
toarelor care functioneaza cu benzina (cu sistemul de
5
 r

duse intr-un izolator de portelan. Cureptul electric de

aprindere prin scinteie) 1?icare echipeaza marea majo- inaIta tensiune era primit de la 0 bobina de inductie
ritate a automobilelor ce circula in prezent pe glob. Ruhinkorff alimentata de 0 baterie de acumulatoare
Rolul bujiei in functionarea motoarelor de automo- (construita de Plante Gaston in anul 1859).
bile cu aprindere prin scinteie este deosebit de impor- Principiul de function are al bujiei Lenoir este uti-
tant, deoarece scinteia declan~eaza arderea amestecu- lizat 1?iin zilele noastre, cu anumite imbunatatiri con-
lui carburant, proces care determina cre~terea pre- structive.
siunii gazelor in camera de ardere, producind depla- S-au experimentat insa 1?ipus la punct 1?iaIte echi-
sarea pistonului. pamente de aprindere. In anul 1883, Gottlieb, Daimler
1?iMeybach au in'trodus aprinderea prin tub incandes-
1.2. D6FINITIE $1 GLASIFICARI cent. In anul 1900 s-a utiIizat sistemul de aprindere
Bujiile se clasifica astfel: prin magnetou, iar in anul 1908 Henry Ford a utiLizat
aprinderea prin magneti 1?ibobine, tara a fi nevoie de
- dupa modul de montare al izolatorului ceramic: acumulatoare. In anul 1915 s-au creat echipamente de
cu izolator fixat in corpul metalic sau cu izolator de- aprindere cu baterie - bobina (Deleo - Remy), care
montabil; se aplica ~i in zilele noastre, cu perfectionari continue.
- dupa modul de realizare a eledrodului central:
cu electrod central continuu 'Sau cu electrod central Dintre solutiile eficiente de echipamente de aprin-
dere se mentioneaza:
intrerupt;
- dupa materialul din care sint confectionati izo- - solutia clasica, cu un singur distribuitor, un ro-
latorii: portelan, ceramica, sticla, mica, st~atita, argila, tor ~i 0 bobina de inductie;
urolit, corindon cu bor, corindon cristaloid, pira- - echipamente de aprindere cu:
mit etc.; - doua bobine de inductie, un distribuitor,
- dupa numarul electrozilor laterali: cu unul, dai doua ruptoare 1?i doua rotoare, utilizate in
sau mai multi electrozi; generalla motoarele V 8 1?iV 12;
- dupa valoarea termica: foarte calde, calde, mij- doua bobine de inductie, un distribuitor 1?i
locii, reci, foarte reci, cu valori termice multiple; doua ruptoare, insa fara rotor ~i capacul dis-
- dupa lungimea partii filetate de in~urubare in tribuitorului, utilizate la motoarele cu patru
chiulasa: cu filet lung, normal (egal cu grosimea chiu- cilindri ;
lasei) sau scurt. trei bobine de inductie, fiecare ciIindru avind
propriul sau ruptor dispus la 1200 (Wart-
1.3. SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEIBUJIIWR burg) ;
- echipamente cu sisteme electronice. de aprin-
Prima bujie a fost construita de Jean Lenoir in anul dere (din anul 1966), care pot fi: inductive (cu tran-
1860. Bujia Lenoir producea scinteia de aprindere a zistor 1?i intreruptor mccanic sau cu tranzistor ~i in-
amestecului carburant prin doua fire de platina intro-
7
6
 ~
I
I

treruptor electromagnetic) sau capacitive (cu conden-

satoare).
Cu timpul au fost perfectionate 1?idispozitivele pen-
tru corectia avansului 1a aprindere, realizinJClu-se dife-
2. CONSTRUCTIA BUJIEI
rite tipuri constructive: manua1e, cu avans fix, cu se-
lector octanic, cu buton actionat de 1a tab10ul .de bord,
cu regulator centrifugal, prin depresiune, automate etc.
Tipurile de bujii s-au diversificat, astazi existind 2.1. TIPURI CONSTRUCTIVE
bujii cu valori termice diferite, antiparazitate, capsu-
late, demontabile, incandescente, cu ec1ator, cu scaun
conic, fara garnitura termoplastica, de stida, cu inter- Din punet de vedere constructiv, principale1e tipuri
stitiu superficial. de bujii sint cele demontabile 1?i cele nedemontabile.
Elementele de baza componente ale ambelor tipuri sint
acelea1?i.
Bujiile demontabile sint numite astfel deoarece
ofera posibilitatea scoaterii izolatorului din corpul bu-
jiei in vederea curatirii. Dupa scoaterea izolatorului,
intreaga suprafata a acestuia poate Ii verificata 1?i
curatata, iar restul bujiei 1?iin special electrozii, fiind
degajati de izolator, pot fi curatata in conditii mai
bune. Bujiile demontabile necesita ins a un timp mare
pentru efeetuarea lucrarilor de intretinere ~i 0 mare
atentie 18 montarea izolatorului, care trebuie fixat in
pozitia cea mai corecta, pentru a se asigura etan~eita-
tea; de asemenea, trebuie utilizate scule speciale pen-
tru strlngerea cu 0 forta bine limitata a izolatorului.
Datorita dezavantajelor pe care Ie prezinta, bujiile
demontabile au 0 raspindire din ce in ce mai restnnsa.
Bujiile nedemontabile sint geneJ:'1alizate la majori-
tatea automobilelor care circula in prezent. La acest tip
de bujii izolatorul este fixat de corpu1 bujiei prin
bordurare la cald sau la rece.
Unele bujii nedemontabile, denumite capsulate, sint
imbracate intr-un inveli~ de cauciuc sau ebonita ~i
sint destinate pentru automobilele speciale, care in
9
 insa pozitii diferite fata de acesta (fig. 4). Unele bujii
expioatare pot trece prin apil, in scopu1 de a asigura au electrodul lateral in forma de inel.
functionarea normala a motorului in astfel de situa~ii. Electrozii bujiilor din fig. 4 sint reglabili, cu excep-
Bujiile cu incandescentii se utilizeaza la unele mo-
toare diesel pentru pornirea la rece, avind in locul tia celor din fig. 4, e !?i f.
electrodului central 0 rezistenta electrica spiralata, care
- la trecerea unui curent electric de 30-40 A se -
incalze~te pina la incandescenta.
2.2. DESCRIERE.ELEMENTE COMPONENTE

Partile principale ale unei bujii demontabile sint

aratate in fig. 1, iar ale unei bujii nedemontabile in
fig. 2.
Electrodul centml are forma unei tije. Se confec- /2 9
tioneaza din aliaje speciale care con tin: wolfram, fier, B
magneziu, mangan, cupru, argint, bariu, iridiu, crom, 7
platina, siliciu, fosfor, poloniu etc.
Electrodul central poate fi continuu sau intrerupt.
In fig. 3, a se arata un electrod central intrerupt, la
care legatura intre corpul electrodului !?i virf se face 5
printr-un fir subtire de nichel, crom-nichel sau cupru.
Bujia aratata in fig. 3, b nu are nici 0 legatura intre
corpul !?i virful electrodului central, in acest caz con-
Fig. 1. Bujie eu izolator Fig. 2. Piirtile eomponente ale
structia electrodului central indeplinind rolul unui demontabil: unei bujii nedemontabile:
eclator*, impiedidnd in mare masura scurgerea curen- 1 - electrod central; 2 - 1 - electrod central (corpul elec-
tului electric, daca bujiile sint ancrasate. electrod lateral; 3 - partea trodului) ; 2 -
electrodului central;
virful
3 - (Ciocul)
electrod
filetatli de in~urubare in chiu-
Electrozii Zaterali, denumiti !?i electrozi de masa, pot lasa motorului; 4 - parte lateral; 4 - corp metalic; 5 -
hexagonalli pentru stringere partea filetatli a corpului metalic;
fi in numar de 1 pina la 4. Majoritatea bujiilor sint sau d~urubare; 5 - contra- 6 - garniturli de etan~are exte-
insa prevazute cu un singur electrod lateral. Electrozii piulitli; 6 - corpul izolatoru- rioarli; 7 ~i 8 - garnituri de
laterali sint, in general, confectionati dintr-'un fir me- lui; 7 - piulitli de fixare a etan~are interioare; 9 garniturli -
talk, din acela!?i material ca !?ielectrodul central, avind
fi~ei; 8 -material de legli-
tUrli; 9 - garniturli; 10- corp
de etan~are
10 -izolator;
din caolin
11 - presat;
~alba electro-
dului central; 12 - hexagon de
metalic; 11 - inEil de etan- -
· Ec1ator-dispozitiv cu doi electrozi
tric, astfel incH atunci dnd tensiunea
plasati intr-un
electddi
dielec-
trece de 0 anu-
~are; 12 - piciorul (ciocul)
izolatorulul.
stringere
material
central
sau de~urubare;
de lipire
(termociment);
liFt de fixare a fi~ei.
13
a electrodului
14 - piu-

mita valoarc, se produce 0 sdnteie intre acefitia.

11
10
 Pozitia electrozilor din fig. 4, a este cea uzuaUi in citat !?i are 0 fiabilitate mai scazuHi. Solutiile din
prezent in constructia bujiilor ~i are avantajul uzurii fig. 4, e !?i f of era un contact bun al scinteii cu ames-
minime a muchiilor electrodului central. In schimb, tecul carburant, creind motorului posibilitati foarte
prezinta dezavantajul ca ingreuneaza accelerarea mo- bune la ralanti !?i accelerare !?i in acela!?i timp bujiile

QW.
2

..w
It

d' e f

a b
Fig. 3. Bujii cu electrodul central_ h
intrerupt: 9
a - cu legiltura prin fir metallc intre cor-
pul l;Ii virful electrodului central; b _
fArii
Fig. 4. Pozitia electrozilor laterali fata
legilturil intre corpul l;Ii virfu! electrodului;
I - corpul electrodului central; Z -fir de de electrodul central:
legAturil; 3 - virful electrodului;
eclator. 4 _ a - suprafetele virfului electrodului central
l;Ii ale electrodului lateral sint plane l;Ii pa-
ralele, iar suprafata de descilrcare a elec-
trodului central este in intregime acoperitil
torului, avind 0 suprafata redusa de contact a scin- de electrodul lateral; b- electrodul lateral
teii de aprindere cu amestecul carburant. Acest dez- acoperil
c, d l;Ii e
partial
- virful electrodului
electrodul lateral
central;
are extremi-
avantaj este eliminat partialla bujiile din fig. 4, b-d. tatea de 0 parte a virfului electrodului
Totodata, ele~trodul central din fig. 4, d este mai soli- .
central; t, g, h, i - electrozi laterali
tipli.
mul-

12 13
 sint supuse unoI' solicWiri termice mai reduse. La bu-
jiile din fig. 4, g-i, sdnteia are un drum libel', cu
ca1Witi de acce1erare exceptionale.
Bujiile cu doi electrozi 1aterali asigura 0 functio-
nare corecta 1a ralan ti 1?i0 accelerare foarte buna. La
aceste bujii fenomenul de preaprindere este redus, re-
glare a distantei dintre electrozi se face la intervale
mari, iar uzura in exploatare este mica. Au dezavanta-
jul ca mic1?oreaza suprafata de intrare a gazelor in cor-
pul bujiei, condudnd astfel la ancrasarea ciocului izo-
latorului ceramic, care este greu de curatat. Atunci
dnd electrozii 1aterali sint amplasati in interior.ul cor-
pului metalic al bujiei, ace1?tia sint supu1?i UnoI' solici-
tari term ice mai reduse, marindu-se asHel durata de
functionare.
In cazul utilizarii electrozilor laterali muItipli, bu-
jia nu i~i intrerupe functionarea daca unul din elec-
trozii laterali s-a aI's.
Electrozii sint supu!?i impreuna cu intreaga bujie in
timpul functionarii motorului la importante solicitari
mecanice, termice, chimice !?i electrice.
Solicitari mecanice se produc la montare !?i demon-
tare, la variatiile mari de presiune din camera de ar-
dere (0,2-60 kgf/cm2), la depozitare 1?itransport (prin
a!?ezarea incorecta a bujiilor intre aIte piese ~i scule
in lad a cu scule), pre cum !?i la curatarea bujiilor.
Solicitari termice se produc datorita caldurii dega-
jate la arderea amestecului carburant, care se acumu-
leaza in piesele componente ale bujiei, provodnd dila-
Hiri ale electrozilor. Temperaturile de lucru pot sa
depa!?easca in cazul'ile in care nu se respecta pre-
scriptiile de utilizare, peste 1 OOO°C,dudnd la topirea
electrozilor.
14
SoHcitari chlmice se produc datoritii produselor de
ardere (ozon, oxid de azot, acid azotic), care ataca su.-
prafetele e1ectrozilor.
Solicitari electrice se produc datorita faptului ca
e1ectrozii sint strabatuti in mod obi!?nuit de 0 ten-
siune inaIta de 8-15 kV la motoarele obi!?nuite, ajun-
gind 1a 12-20 kV la motoarele automobilelor de curse,
iar defectiunile care pot aparea in instalatia de aprin-
dere conduc la tensiuni !?i mai marL
Electrozii trebuie sa fie rezistenti 1a uzura !?i buni
conducatori de electricitate.
Izolatorul bujiei are 0 dubla functiune:
- sa canalizeze curen'tul electric 1a electrodul cen-
tral al bujiei, astfel incH sa ajunga fara pierderi la
extremitatea acestui electrod, unde sa produca sdnteia
electrica;
- sa disipeze ca1dura produsa in urma aprinderii
combustibilului, care, in cantitate prea mare ar. duce
la distrugerea eleotrozilor; in aceSit scop, izolatorul tre-
buie sa fie bun conducator de caldura.
Materialul izolatorului este supus la solicitari me-
canice, termice, electrice !?i chimioe, trebuind sa in-
deplineasca conditiile urmatoare: sa reziste la pres area
puternica prod usa atunci dnd se monteaza corpu1 me-
talic la confectionarea bujiei; sa reziste cind se dilata
electrodul central; sa reziste la solicitarile mecanice
de la montare !?idemontare !?i la variatiile de presiune
din camera de ardere (0,2-60 kgf/cm2); sa aiM con-
ductibilitate termica mare ~i sa reziste la variatiile
de temperatura din timpul ciclului motor (50-2 500°C)
de 2000-4000 ori pe minut; sa suporte tensiuni
electrice de circa 30000 V la temperaturi de circa
800°C; sa reziste dt mai bine la actiunile chimice ale
produselor de ardere la teI11peraturi inalte.
11>
 I

Flxarea izolatorului in corpui bujiei se face prin NNNNNNNNNN

bordurare la rece sau la oald. MOOONOOO

CorpuZ metalic are rolul de a proteja elementele

bujiei de degradari datorite solicitarilor mecanice, de MOOONOOO
a face legatura electrica intre masa motorului ~i elec-
trozii laterali, de a servi la in~urubarea bujiei in chiu- .~
lasa motorului prin filetul pe care il are practicat 1a ...
<.> OOOMOOO
'"
partea exterioara ~i de a u~ura stringerea cu ajutorul .S
cheii de bujii, prin fatetele uzinate in acest scop. M=OOO.NM=OOO
Dimensiunile corpului bujiei au 0 mare importanta
pentru asigurarea etan~arii in chiulasa I?i pentru func-
»»»»>
tionarea corecta a bujiei. Pe corpul bujiei se imprima ONO
marca fabricii, . tipul (simbolul ~i valoare termicii), !
luna ~i anul de fabricatie sau codul prescurtat al da-
teL In tabelul 1 se arata codul datelor calendarislice =ON

care se inscriu pe bujiile de fabricatie romaneasdi.

In afara de aceste date, pe corpul bujiei se mai c
ONO

inscriu ~i altele, care variaza de la un producator la

altul. Astfel bujiile fabricate in tara noastra, au mar- wwwwwwww
ONMO
cat pe corpul metalic litera M, care reprezinta simbolul
filetului metalie, urmata de numerele 14 sau 18, care
QQQQQQQQ
reprezinta diametrul filetului, ~ide 0 serie de litere MOOONM=OOO
cu urmatoarele semnificatii: L - bujie eu filet lung;
F - bujie eu corpul scurt; C - bujie eu etan~are QUQQQQQQ
MOOOMOOO
prin scaun conic; X - bujie cu electrodul lateral in-
gropat in corpul bujiei ~i perpendicular pe electrodul
central; A - bujie eu electrodul lateral perpendicular MOOOOOO
pe extremitatea electrodului central; P - bujie cu
ciocul izolatorului proeminen t. MOOCMOOO
zzzzzzzzzz

Bujiile fabricate in alte tari au notatii care difera

de la un producator la altul I?i se modifica chiar la _! MOOONMOOO
oooooooooooooooooooo
acelal?i producator la perioade scurte de timp (un an .

m
sau de doua ori pe an).
16 17
 I
I
In tabelul 8 'se indica !?i aIte notatii ale bujiilor
Mai jos se dau exemple de notatH pentru uncle
marci de bujii utilizaie mai frecvent. In tabeIeIe 7 !?i 8
Champion, care se ana pe piata, dar aU fost scoase din
sint mention ate !?i aite marci. fabricatie.
Bujiile Lenhartz $i Kadek, fabricate in U.R.S.8.,
Se precizeaza, de asemenea, di echivalenta valo- sint simbolizate prin literele: A, pentru bujii cu
rilor term ice ale bujiilor este data in mod diferit de
diametrul filetului de 14 mm; M, pentru bujii cu
diverse fabrici constructoare de automobile. De aceea, diametrul filetului de 18 mm; H,pentru bujii nede-
este indicat ca la alegerea bujiilor sau la echivalarea
montabile; G, materialul izolatorului din argila; U,
acestora sa se con suIte cartile tehnice sau instructiu-
nile deexploatare ale producatorului automobilului materialul izolatorului din urolit; B, materialul izola-
respectiv. Unele din aceste moduri diferite de simbo-
torului din corindon cu bor; K, materialul izolatorului
din corindon cristaloid.
lizare J1ezuIta !?i din exemplele ce se dau.
Bujiile Champion, fabricate in S.U.A. !?i Anglia Exemple:
sint simbolizate prin urmatoarele litere: H, L !?i N - la bujiile HA-11/10 K, litera H inseamna bujie
pentru bujiile cu diametrul filetului de 14 MM; UK nedemontabila, litera A indica diametrul filetului, in
pentru bujiile cu diametrul filetului de 18 mm; Y mm (14 mm), numarul 11 - lungimea filetului in mm,
pentru bujiile cu filetullung; Com ,pentru bujiile calde, numarul 10 - lungimea ciocului izolatorului in mm,
foarte calde, !?i mijlocii cu diametrul filetului de iar litera K - materialul izolatorului (corindon cris-
18 mm. taloid);
- la bujiile HA-12/10 B, litera H inseamna bujie
Exemple:
nedemontabila, litera A indica diametrul filetului
- la bujiile H-8 sau H-I0, litera H indica dia- (14 mm), numarul 12 - lungimea filetului, numarul
metrul filetului (14 mm), iar cifrele 8 sau 10 valoarea 10 - lungimea ciocului izolatorului, iar litera B -
termica (195 sau 175 dupa scala Bosch); materialul izolatorului (corindon cu bor);
- la bujiile H-11, litera H indica diametrul file- - la bujiile A-7, 5 U, litera A indica diametrul
filetului (14 mm), cifra 7,5 - lungime ciocului izola-
tului (14 mm), iar cifra 11 valoarea termica (145); torului iar litera U - materialul izolatorului (urolit);
- la bujiile L-87 Y, litera L indica diametrul file- - la bujiile M-12/8 G, litera M indica diametrul
tului (14 mm), numarul 87 valoarea termica (225), iar filetului (18 mm), numarul 12 - lungimea filetului,
litera Y filetullung; cifra 8 - lungimea ciocului izolatorului iar litera G-
- la bujiile UK-11, literele UK indica diametrul materialul izolatorului (argila);
filetului (18 mm), iar numarul 11 valoarea termica - la bujiile M-12 U, litera M indica diametrul
(145); filetului (18 mm), numarul 12 - lungimea ciocului
- la bujiile L-7, litera L indica diametrul filetu- izolatorului, iar litera U - materialul izo~atOl:u~U\
(urolit) ;
lui (18 mm) iar cifra 7 valoarea termica (225).
19
18
 - 1a bujiile HM-12/15, litera H inseamna bujie eonstruiese bujii eu 0 gama variata de diametre ale
nedemontabila, litera M diametrul filetului (18 mm), filetelor, intre 9 !?i 20 mm. In tara noastra sint stan-
numarul 12 - lungimea filetului, numarul 15 - lun- dardizate diametrele orificiilor din ehiulase pentru bu-
gimea ciocului izolatorului. jiile de 14 !?i 18 mm (tabelul 2).
Bujiile fabricate de firma Bosch din R. F. Germa- Lungimea partii filetate a corpului metalie (fig. 5)
nia au inscriptionate simboluri pentru: poate fi: egala, mai mare sau mai mica dedt grosimea
- materialul din care este confectionat izolatorul:
A sau doua inele verzi pe partea
exterioara a izola-
torului pentru pyramit; G - mica; T - material spe-
cial pentru motoarele cu solicitari mari;
- diametrul filetului: W indica diametrul filetu-
lui de 14 mm !?iM de 18 mm;
- valorile termice-prin aiumerele corespunzatoare; ... o b C
- 0 cifra inscrisa imediat dupa litera care simbo- .
lizeaza materialul !?i care reprezinta numarul electro- Fig. 5. Partea filetata a corpului bujiilor:
zilor laterali: 1 pentru bujii cu un singur electrod la- a - cu lungimea egalfl eu grosimea chlulasei; b - mai
teral; 2, bujii cu doi electrozi laterali; 3, bujii eu trei mare dec!t grosimea chiulasel;
grosimea
-c
chiulasel.
mai mica decit

electrozi laterali; 4, bujii cu patru electrozi laterali;

bujiile notate cu T 11 sint destinate motoarelor in ehiulasei. Bujiile eu partea filetaUi mai lunga sint
doi timpi; supuse anerasarii, iar cele eu partea filetata mai scurta
- felul construetiei: D - bujie demontabila; se supraincalzesc rapid. Bujiile care au parLea filetata
- aIte notatii prevazute in notitele tehnice.
egala cu grosimea ehiulasei asigura functionarea nor-
De exemplu: mala a motoarelor, in conditii obi~nuite de expl.oa-
tare.
- la bujia W 225 T2, litera W indica filetul de
14 mm, numarul 225 - valoarea termica, litera T Garniturile de etan$are au rolul de a asigura etan-
materialul special al izolatorului, iar cifra 2 - nu- !?eitatea eamerei de ardere, permitind bUna functionare
marul de eleetrozi la terali; a motorului !?i evitind arderea bujiei prin scapari de
- la bujia M 175 Tl, litera M indica filetul de gaze fierbinti din camera de ardere.
18 milimetri, numarul 175 - valoarea termica, litera T Etan!?eitatea intre eorpul bujiei !?i chiulasa moto-
- materialul special al izolatorului, iar cifra 1 arata rului se asigura printr-o garnitura exterioara, iar intre
di bujia are un singur electrod lateral. acesta !?i izolator, prin garnituri interioare.
Diametrul filetului corpului metalic trebuie sa eo- Ca garnituri interioare se pot utiliza inele din ote!
respunda diametrului de in!?urubare in chiulasa. Se sau alama, precum !?i materiale 'Sub forma praf de
20 21
 -
I °..
.;::
...0:
e
'"
:i
,...,
co
,...,
ci
,...,

"1
r--
co
ci
,...,

C'I
I.t:)
...,.
co
.Q
,...,

C'I
co
r--
C')
<Ji
,...,

CO
talc sau caolina, introduse intre izolator !?i corpul bu-
jiei, realizindu-se garnituri elastice.
Unele bujii nu sint prevazute cu garnituri de etan-
!?are exterioar,e, ermetizarea asigurindu-se prin doua
E 0 ,..., '" r--
'x '" 0 CO suprafete conice intre corpul metalic al bujiei !?i chiu-
.s ,,1 ci <Ji. <Ji lasa.
... ,..., ,..., ,..., ,...,
$aiba electrodului central are rolul de a constitui
e C') co '" CO suportul pe care se a!?aza piesa terminala a conducto-
'" co ,..., C'I
E :5 '" ,..., co 0 rului de aprindere.
E :; ,,1 M <Ji ,-:-
" ,..., ,..., ,..., ,...,
'3 ;;'"
In functie de diferitele tipuri constructive de bujii
] :::J
se utilizeaza urmatoarele materiale de legatura intre
I.t:) co r-- CO
;:: E
'>;
"1
,...,.
CO
'"
I.t:)
'"
,...,
C'I izolator !?ielectrodul central:
'3
!:
'"
.s
...,
C')
,...,
M
,...,
<Ji
,...,
,-:-
,..., - ciment special, rezistent la temperatura de re-
e.. gim de 550-800°C, utilizat la bujiile demontabile !?i
E
]
'"
I.t:)
C'I
r--
M
,...,
0
0
0
..;
,...,
r--
'"
CO
,-:
,...,
0
0
0
00
,...,
_
nedemontabile care aU electrodul central neintrerupt;
praf de sticla cu adaosuri de praf de cupru
!?i nichelina avind punctul de topire la 700-900°C,
utilizat la bujiile cu eclator;
°..
.;::
'"
.... I
- praf de sticla de joasa fuziune la bujiile anti-
I
>< r-- ....
'" C') ....
'" parazitate, cu electrodul central intrerupt;
E M C')
.X
..
'"
M
"C
.....
'"
,-:-
"C - praf de caolina sau talc, in cazuri mai rare.
:o! ,..., ,..., "'",..... Piulita de fixare a fi$ei are rolul de a prinde piesa
(l). .
Z"C Z"C
terminala a conductorului de aprindere la partea exte-
rioara a corpului electrodului central, care iese in afara
",-
...."
",,,
izolatorului, formind borna electrica a bujiei.
"'.... .", .",
VJ VJ
'" S.3 '"5 '" '"5 '"
-g.:!:;
=
Q,
..... '"5 Q,
..... '"5 2.3. CONSTRUqll SPECIALE DE BUJII
O.
C) . :a O.
C). :a
gC:
0.0
::1
C)
(l) ::1
C)
Progresele tehnicii au permis rcalizarea unor bujii
8;.0 ..... p...o c:::
..... cu perfonnante tehnice deosebite.
Bujiile antiparazitate au electrodul central intre-
; CO
rupt, avind montat in corpul izolatorului un mic con-
.- "
E-<.c
..... .....
densator ~i 0 rezistenta de circa 10000 Q, in scopul
de a absorbi parazitii, care pOittulbura functionarea apa-
23
 I
I ratelor de radio sau de televiziune ale automobilului.
I
Fig. 7. Bujie de stieHi:
1 - electrod lateral; 2 -
Fo1osirea acestor bujii impune 0 reg1are specia1a a electrod central; 3 - gar- 1;1
avan~5U1ui 1a aprindere, incarcarea perfecta a bateriei nlturll de etan~are Infe-
rloarll; 4 - tub de stlclll;
de acumu1atoare, punerea in perfecta stare de func- 5 - garnlturll de etan~are
tionare a echipamentu1ui de aprindere, iar bobina de superloarll ; 6 - corpul
8 electrodulul 7 -
metal1ccentral;
inductie sa poata produce 20 000 V 1a pornire.
Bujiile cu termocuplu (fig. 6), prin conectare 1a un 7
corpul
8 - cap
racordul
al
de legllturll;
de flxare.
bujlel;
9 -
milivoItmetru, indica temperatura din camera de ar- 6
vpre mJ/lvollmelru
dere in timpu1 functionarii moto-
rului, oferind posibilitatea de a se 5
determina astfe1 modu1 de 1ucru a1
cilindrilor unui motor, care poate
fi diferit datorita aIimentarii, ra-
cirii sau compresiei inegale.
Bujiile de sticlii (fig. 7) permit sa
se determine daca amestecu1 carbu-
rant este normal, siirac sau bogat,
dupa 'culoarea flacarii care patrunde Fig. 8. Bujie eu
.u. in izo1atorul de sticla al bujiei, care interstitiu superfi-
cial.
poate fi vazuta prin golurile practi-
cate in corpul metalic al bujiei.
.
Bujiile cu interstitiu superficial
(fig. 8) se utilizeaza pentru obtine-
rea scinteilor care asigura pornirea
motoru1ui la temperaturi scazute.
Aceste bujii au un spatiu liber intre
izolator 1?ielectrodul central, nemai-
\
fiind utilizat un material de lega-
Fig. 6. Bujie eu tura. \~
termoeuplu. Bujiile cu valoqre termicii maritii a b
(fig. 9) nU ating temperatura de Fig. 9. Bujii eu valoare termieii
autoaprinde,:,e la sarcini term ice mari, iar la sarcini ter- miiritii:
mice mici s~ incalzesc intr-o masura care permite a -
cu gaze
rllclrea
reel;
clocului
b -
izolatorulul
suprafa\a
se
de contact
face

arderea depunerilor de calamina. cu gazeie flerblnti este manta.

24
 ~
2.4. DIMENSIUNILE BUJIILOR
'l'abelul 3. Simbolurile ~i dimensiunile bujiiIor de fabricatie
I romAneascA
Dimensiuni1e bujiilor sint standardizate, in scopul I
I
utilizarii la un numar cit mai mare de tipuri de auto- Dimen.luni (v. fig. 10), mm
mobile. Principalel~ dimensiuni standardizate sint: dia- Simboluri
constructive
metrul filetului, lungimea filetului corpului metalic, A C y
deschiderea pentru cheia de stringere a bujiei, lungi- I mx.1 I I mx.
mea partii cilindrice a corpului metalic, inaltimea bu- M14 21 10 68
jiei. 12,7:1::0,2 11,7:1::0,3
M 14-A 12,7:1::0,2 21 10 11,7 :1::0,3 68
Dimensiunile standardizate ale bujiilor care se fa- M 14-P 12,7:1::0,2 21 10 11,7::1:0,3 68
brica in tara noastra sint aratate in fig. 10 !';i ta- M 14-X 12,7::1:0,2 21 10 11,7::1:0,3 68
belul 3. M 14-F 12,7::1:0,2 21 6 11,7:1::0,3 68
M 14-L 19 :1::0,2 27 10 18,0::1:0,3 68
M 14-LA 19 ::1:0,2 27 10 18,0:1::0,3 68
M 14-LP 19 ::1:0,2 27 10 18,0::1:0,3 68
M 14-LX 19 ::1:0,2 27 10 18,0::1:0,3 68
M 18 12,7::1:0,3 21 10 11,2::1:0,3 68
M 18-C 10,9::1:0,3 20 min 13.5 9,9:1:0,3 68

Deschiderea pentru cheia de stringere a hex ago-

nului de pe corpul metalic al bujiei este de 20,8 mm
la bujiile M 14 ~i 20,8 sau 26 mm la bujiile M 18.
2.5. MATERIALE PENTRU CONSTRUqlA BUJIlLOR
Pentru a rezista in bune conditii la solicitarile mari
la care sint supuse este necesar ca bujiile sa fie con-
fectionate cu ingrijire, din materiale adecvate lucrului
la temperaturi ridicate, subactiunea prcsiunilor inalte,
a produselor corosive ~i a tensiunilor electrice foarte
marL

a
Fig. 10. Dimensiunile
mm19
b
I

principale
<c:!

"" _
~
"'.:!;
>:::"

ale bujiilor:
.
mm2J_
c
Constructia eleclrozilor ~i a izolalorului impun con-
ditii severe compozitici
care sint confectionate.
raclerislicile
~i puritatii materialelor
In tabelul 4 sint aratate ca-
unor materiale din care sint confectionati
electrozii, iar in tahelul 5 ale materialelor
din

utilizatc in
a - bUjia M 14; b - bujia M 18; C - bujia M 18-c. mod obi~nuit penlru confectionarea izolatorilor bu-
jiei.
26
2.7
 --
r

Tabelul 4. Caracteristicile fj.zice ale principalelo materiale utilizate fa constructla efectrozitor bujiilor

Caracteristica Bariu Cobalt Fier Nichel

Crom Cupru
I I I I Iridin .1 Magneziu I Mangan I I Platina I Wolfram
I I

mtatea specifica, in I
gf/dm3 7,5 8,9 7,19 8,916 7,866 22,121 1,74 7,43 8,9 21,45 19,3
nperatura de top ire,
1 °C 704 1495 1890 1083 1539 2454 650 1245 1455 1773 3410
nperatura de fier-
ere la 760 mm Hg,
1°C 1640 2900 2500 2600 2740 5300 1110 2150 2730 4410 5930
lductivitatea electri-
la 20°C,
l m/D. .mm2 - 16,1 6,7 60 10,3 18,9 22,2 0,54 14,6 10,2 18,2
dura specifica, in
ltervalul de tempe-
ltura, in cal/g. grd - 0,105 0,105 0,093 0,111 - 0,247 0,121 0,109 - 0,034
(0 -100) (0-100) ( 18-100) (0-100) (17-100) (20-100). (18-100) (20-100)
dura de topire, in
ll/g - 64 70 51 64,4 - 72 63,2 73 27 45,8
ductivitatea termi-
t, in cal/cm. s. grd - 0,170 0,165 0,938 0,18 - 0,411 0,12 0,22 0,9 0,35
ficientul de dilata-
liniara, in 106/loC - 13 8,4 . 17 10 - 26,1 22,8 13 - 29
(25- 350) (0-100) (50) (1-100) (0 -100) (0-100) (50)
lulul de elasticitate,
. kgf/mm2 1980 20 800 19 oca 13 000 21 070 53 850 4100 20 160 20 500 17 320 37 000
lstenta de rupere la
actiune, in kgf/mm2 - 26 - 11 22 - 20 - 40 20 110
ita de curgere, in
:f/mm2 - - - 6-8 12,5 - 2,6 - 12 - 75
A 19irea relativa la
lpere, in 0/0 - - - 50 50 - 10 - 45 - -
D itatea Brinell, in
:f/mm2 - 105 70 35 60 - 25 - 80 - 250
C [ura de vaporizare,
kcal/kg 320 1550 1470 1100 1520 930 1350 1000 1480 600 1150

28 29
r 'ffu
-.!Bo
La marea majoritate
din materiale
a bujiilor izolatorii se fabridi
oeramice, care contin: aluminosilicati,
tiJ u "" 0 "" .., "1
<r) 00 r.:- OO co
oxid de aluminiu, caolina, steatita, oxid de zirconiu,
,I:: '" I
.2S ... oxid de magneziu, oxid de calciu, marmura, dolo-
....
8;a.! miUi etc., cu elemente de adaos ca: oxizi de crom,
mangan sau cobalt, corundit, sintercorundit, pyra-
....; '" mit etc.
!;;! !;, 0 0 C> C> C>
"'. .!!
"i ... ... ... Se mai utilizeaza pentru izolatori mase de mulit
;a" <:5 0 <:5 <:5 <:5
u8-.. 0;
" din diferiti aluminosilicati, care prin ardere formeaza
o structura cristalina de 'mulit (3A1203, 2Si02) ~i con-
or fera izolatorilor caracteristici mecanice ~i termice su-
So.. a a
&:I....... 0
0
0
0
0
0
0 0
perioare. Masele de mulit cu zirconiu au 0 rezistenta
.B "
&! ;;:;- 0 0 0
0
c
0
0 mecanidi !?i termica cu 25-30010 mai mare dedt restul
.!!!j; '" .. .... .e:> co .... c
!j..S .0: ... N bujiilor.
="'8
.!
2.6. AMPLASAREA BUJIlLOR
s.g
co."
.8 8.::;.
"s
" 0
N
0
0
0
0
0
0
0 Motoarele moderne de automobile trebuie sa reali-
;;:;- .... "" 0
....,..
j; f! .. <0 .... co zeze perform ante superioare, printre care !?i obtinerea
.0: ... ...
="'.! unei puteri litrice dt mai mari, cu un consum specific
de combustibil dt mai redus. Realizarea aces tor per-
.......- formante este rezultatul perfectionarilor continue aduse
.." s"
s;;: ... <0 C') 1f) <0 constructiei motorului (raport de compresiune, forma
,,' ci ci ...; ...; ...; camerei de ardere etc.), carburatorului ~i echipamen-
fg 'Q
ceo tului de aprindere, precum ~i maririi intensitatii sdn-
teilor produse de bujii. Puterea litrica este intre altele
,tci'
'"
(mic~orarea raportului cursa - alezaj, marirea coefi-
.; ro cientului de umplere, randamentului mecanic ~i in-
:; 0
0; t:: dicat, turatia) influentata ~i de modul de amplasare
'C 'ro-
'"
., t.) ro 's a bujiilor fata de camera de ardere.
ioS '2
..c::
'ro
.....
0
t::
'co
::s
ca
s...
In camerele de ardere, amestecul carburant mai
<lJ co' <lJ o
.... 'S
::s 0 c. U') bogat se afla deasupra supapei de admisie, insa in
t:: co ::s Q)
'§ 'ro 6 '" aceasta zona amestecul are temperaturi mai coborlte.
-0ro
;:: .... <U
.. Qj 0
Q
s... ro >ro
'"
<lJ ro
'ro
'"
ro
..
.....
.ro
'" d'..
Amestecul carburant are temperatura mai ridicata in
.... apropicrea supapei de cvacuare, dar in aceasta zona
I rn
31
 amestecul este mai sarac. Tinind seama de aceasta
situatie, la majoritatea motoarelor de automobile bu-
jiile se amplaseaza in chiulasa motorului, intre supapa
de admisie !?icea de evacuare.
La motoarele in patru timpi, bujia se amplaseaza
deasupra supapei de admisie, insa deplasata spre su-
papa de evacuare. Prin aceasta amplasare, in jurul
electrozilor intre care se produc scinteile exista in mo-
mentul aprinderii un amestec carburant bogat, care
are 0 temperatura mai ridicata decit a amestecului de
la intrarea in camera de ardere !?i asHel se asigura
conditii bune pentru aprindere.
La motoarele in doi timpi, bujia este amplasata
in general in centrul camerei de aprindere, realizind
un timp minim de la producerea scinteii pina la aprin-
derea totala a amestecului carburant comprimat.
2.7. VALOAREATERMICA A BUJIEI
pede. Acest deziderat nu poate fi indeplinit de orice
motor, deoarece locul de a!?ezare a bujiei fata de po-
zitia supapelor !?i ale camerelor de baleiaj ale moto-
rului, unghiul des(:hiderii supapelor la sfir!?itul eva-
cuarii gazelor sau inceperea admisiei sint diferite de
la un tip de motor la altul. Pe de alta parte, chiar
constructia bujiei poate determina un drum scurt sau
mai lung.
In fig. 11 se arata drumul parcurs de fluxul de
caldura la diferite tipuri de bujii.
La bujia din fig. 11, a drumul parcurs este mult
mai lung decit cel de la bujia din fig. 11 e, din care
cauza eliminarea caldurii se face mai greu, avind ca

In timpul functionarii motorului, bujia, !?i in spe-

cial partea sa interioara, este supusa unei incalziri pu-
ternice, datorita temperaturii !?i presiunii gazelor re-
zultate din aprinderea amestecului carburant. Caldura
primita de bujie de la gazele fierbinti este evacuata
prin corpul metalic spre chiulasa, respectiv spre apa
de racire !?i intr-o masura mai mica, prin radiatie in
mediul inconjurator.
La cea mai mare parte a motoarelor racite cu apa,
cantitatea de calduraevacuata in aer este de 18-20010,
iar cea care trece in apa de racire prin chiulasa de Fig. 11. Evacuarea caldurii la diferite tipuri de bujii.
55-57010. Drumul prin care se evacueaza caldura din
elementele bujiei spre chiulasa poate fi mai lung sau efect, in conditii similare de functionare, incalzirea
mai scurt, in functie de modul de constructie 9i de mai puternica a electrodului central !?i a ciocului izola-
modul de amplasare a bujiei. Cu cit acest drum este torului.
mai scurt, cu aUt cvacuarea caldurii se face P1ai rc- Bujiile cu suprafata mare !?iciocul izolatorului lung,
subtire, avind sectiune mica, la care eHminarea ciUdurii
32
2 - Bujii 33
 Bujiile cu valoarca termica medie (145, 175, 195)
sint mijlocii din acest punet de vedere; au suprafata
primita de izolator de la gazele calde se face mai de contact cu gazele mai mica dedt bujiile calde, iar
greu ~i, in consecinta, in conditii similare de functio- ciocul izolatorului are dimensiuni intermediare intre
nare, virful electrodului central ~i ciocul izolatorului bujiile calde ~i cele reci.
sufera 0 incalzire rnai puternica, se numesc bujii calde. Bujiile cu valori term ice mari (200, 225, 240, 270,
Bujiile cu 0 suprafata mica ~i ciocul izolatorului 340. ..) sint reci; au suprafata de contact cu gazele
scurt, avind sectiune mica in raport Cll lungimea sa, foarte mica, ciocul izolatorului este scurt, iar sectiunea
eliminarea caldurii se face mai repede, iar virful elec- este mare in raport cu lungimea; diferenta de tem-
trodului central ~i ciocul izolatorului se incalzesc mai peratura dintre ciocul izolatorului ~i zona de etan~are
pulin, se numesc bujii red. .
este mica.
Incalzirea electrozilor centrali, care sint in perma- Pentru automobilele supuse un or solicitari mari,
nenta in contact cu corpul metalic; este aceeai'li la cum sint cele de curse, se fabrica bujii cu valori ter-
ambele tipuri de bujii, deoarece corpul metalic este
in contact permanent cu chiulasa, a carei temperatura mice pina la 450; aceste bujii sint denumite foarte
reci.
nu depa~e~te lOOoe.
Pentru a deosebi bujiile calde de cele reci s-a Unele fabrici de bujii, putin numeroase, stabHesc
introdus notiunea de valoare termicii (coeficient de valo~rea termica in functie de lungimea ciocului izo-
temperatura), fiind una din carttcteristicile importante latorului. De exemplu:
ale bujiilor. - virf lung, de 15-16 mm, bujii calde;
Valoarea termica este timpul dupa care 0 bujie - virf scurt, de 10-12 mm, bujii reci.
montata pe un motor experimental, anume destinat Bujiile de fabricatie romfmeasca se executii cu va-
masurarii valorii termice a bujiilor, da prima aprin- lorile term ice date in tabelul 6.
dere prin incandescenta. Masurarea timpului se face Data fiind importantavalorii termice a bujiei,
in secunde dupa majoritatea reglementarilor ~i uneori aceasta se inscrie pe corpul metalic alaturi de cele-
in sutimi de minut. Valoarea termica determina sar-
lalte marcaje. La bujiile de fabricatie romfmeasca va-
cina calorica caracteristica a bujiei, fiind din aceasta
cauza 0 marime care caracterizeaza capacitatea de loarea termica este indicata de ultimul grup de cifre
transmitere a caldurii de la bujie catre mediul ex- din simbolul bujiei (de exemplu, la M 14-P 225, nu-
terior. marul 225 reprezinta valoarea termica).
Bujiile cu valori termice mici (20, 25, 35, 45, 75, La bujiile de fabricatie straina se utilizeaza mai
95, 125 - scala Bosch) sjnt bujii calde; acestea au multe sisteme de marcare a valorii termice:
suprafata mare de contact cu gazele, ciocul izolatoru- - printr--un grup de dfre, la bujiile Bosch; de
lui este lung ~i subtire, iar sectiunea este mica; di- exemplu, la bujia Bosch marcata DM 145 A, literele au
ferenta de temperatura dintre ciocul izolatorului ~i
2;ona de etam;are este mare. 2' 35

34
 S! X ><
semnificatiile aratate mai inainte, iar numarul 145 re-
...
I prezinta valoarea termica; de asemenea la bujiile Ma-
0
0 X X
relli (Italia) :;;iKLG (R. F. Germania) marcarea se face
...
prin litere urmate de trei cifre, care reprezinta ya-
0 loarea termica;
to X X
CO
_ printr-un numar care reprezinta lungiI11ea,in
0
... X
milimetri, a ciocului izolatorului la bujiile sovic-tice !-Ii
X
CO Champion; de exemplu, la bujiile sovietice HA 11/14 A
sau HM 12/12 B, literele au semnificatiile aratate an-
X X
CO terior, primele doua cifre indica lungimea, in mili-
: 0 metri, a partii filetate a corpului, iar ultimele doua
.S' a:>
'" X X X X
.0 lungimea ciocului izolatorului ceramic;
CO
>CO
" 0 X
_ printr-un numar format din doua cifre, prece-
CO
'" X x XX dat de litere, la care numarul trebuie completat cu
Os
..
<II
+>
CO 0
un zero pentru a cunoa:;;te valoarea termica; astfel,
".. ... X X X XXX
..0
'" ]a bujiile savietice VKS 44, literele VKS semnifica
"d
'"
bujie rece, iar 44 inseamna valoarea termica 440
;.. '" X XXX X XXXX
'" Bujiile se pot echivala pe baza valorilor termice.'
'" In tabelul 7 se da echivalenta bujiilor de fabricatie
X X XXX X XX
romfmeasca cu cele de fabricatie straina, in functie de
L
X X XX X XX valoarea termica, pentru diferite marci de automobile.
- Notatiile sub forma de fractie la bujiile Champion
'" X X XX XX din acest tabel indica hujiile fabricate pina in anul
::!:
- 1969 la numarator, :;;i pe cele fabricate dupa aceasta
'"
.. X X X data la numitor.
Bujia este corespunzatoare din punctul de vedere
'"
... X X al valorii termice daca in timpul functionarii motoru-
lui virful electrodului central lucreaza intre 500°C,
_.!:o Il.X care este limita minima de autocuratare, :;;iBOO°C,tem-
.= 'S.2
0::1"-
Il.X...:I...:I...:I...:I U peratura de la care incep aprinderi premature, prin
.0..=
13+>.0
I I I I I I I I
iij§"d
coco
"""'''''''1'''''''''1 'f""'"I...................'f""'"I......
1""""'11"""'4 ajungerea in stare de incandescenta a electrodului cen-
" tral.
::;.O::O::g
37
 --
Tabelul 7. Echivalenta bujiilor de fabricatie romaneasdi cu

A.C. diferite bujii strAine, pentru di'ferite mArci de automobile

Marca aulomobilului I Sint.erem I Bosch I (American
Canada)
Marchal Sovielice (Lenharz
I I I Champion MarelIi Pal-Super i Kadek)
Aro 240, 241, 243, 244 :;;1 I I

Dacia 1100 M 14-P-225 W 175-T 35 42FS

Dacia 1100 S, 1300 M 14-225 W 175-T 35 43FS 'Y CW 225 A CK36 14-7 A-7,5 U
I.MB. 58 A M 18-175 M 175-T 1 C8-4-H 'Y CW 225 A CK36 14-7 A-7,5 U
l.M.S. 59 A M 18-175 J\1175-T 1 C8-4-H .10 175 A CR35 T 18-7 M-12/15B
M- 461 M 18-175 M 175-Tl CB-4-H .10 175 A T 18-7
CR35 M-12/15B
Ceaika M 14-195 W 175-Tl 44 F .10 175 A CR35 T 18-7 HM 12/15
Citroen DS 19 M 14-225 W 200-T 35 44I.<' -
; L-I0 CR35 14-5 A-7,5 U
Faat 600 D, .1.100D M 14-225 W175-Tl 42 FS 'Y 14-7 Y
CW 225 A CK36 A-7,5 U
Fiat 1300, 1500, 'Y
124 Special M 14-L-240 W 200-T 1 CW 225 N CK36 14-7 A-7,5 U
42 XLS
Fiat 124 Coupe M 14-L-240 VV230- T 30 41 2 XLS -
Y CW 240 N CR33 14-L-8
Fiat 124 Spider M 14-LP-240 W 230-T 30 41 2 XLS Y -"
CW 240 L CR33 14-L-9 Y
Fiat 125, 125 Polonia M 14-LP-240 W 200-T 30 41 2 XLS Y CW 240 L CR33 14-L-9 Y
Fiat 850 Familiar M 14-L-225 W 200-T 30 4'3 XL Y CW 240 N CR33 14-L-9 Y -
Fiat 850 Super M 14-L-240 W 200-T 30 43 XL Y CW 225 A CK 36 14-7 A-7,5 U
Fiat 850 Coupe, Spidel M 14-L 240 W 215-T 30 4>2XL Y CW 240 L
Mercedes 160, 190, 2'20 M 14-175 W 175-T 1 44F -
Y CW 240 L CR33 14- L-8
Mercedes 190 SL M 14-240 W 200-T 30 43 XL 0 CW 175 A CR35 14-5 HA-12/10 KB
MeT'cedes 219, 220 S M 14-225 W 175-T 35
Moskivici 401, 402 M 14-145 W 145-T 3
43 FS
-
I >/L-7 CW 24.0 A CR33 14-7 A-7,5 U
I rY CW 225 A CK36 14-7 HA-12/10 EB
Moskv;jcj 403, 407, M 14-175 W 175-T 1 I
44 F 1 CW 125 B CR35 14/145 HA-11/10 K
Moskvici 408 M 14-195 W 175-T 1 44F 0 CW 175 A CR35 14-5 HA-12/10 B
- CR35 14-5
Moskvici 412, 426, 433 I M 14-P-225 IW 225- T 2 I 412 XL I
)
HA-12/10 B
I
Y CW 225 A CK 36 14-7 A-7,5 U
38 N-4
39
 3. FUNCTIONAREA BUJIEI puse in legatura cu instalatia ,electrica a automobilu-
luL Curentul furnizat de baterie trece prin amperme-
trul 2, care servef?te la masurarea f?i indicarea inten-
sitatii curentului ~i ajunge la intrerupatorul 7, care
are rolul de a intrerupe sau a stabili contactul electric
cu conductorul prin care curentul electric ajunge la
3.1. NOTIUNI GENERALEPRIVIND APRINDER-EA
LA
MOTOARELECU APRINDEREPRIN SCINTEIE infa~urarea primara a bobinei de inductie.
I
10
Instalatia de aprindere clasica. Aprinderea ameste-I
cului carburant in cilindrii motol'ului, la moio3relel
cu ardere interna care Junctioneaza cu benzina, se.
face de la scinteile electrice produse de bujii, alimen-
tate cu curent electric de bateria de acumulatoare.
I
Curentul electric de joasa tensiune (6 sau 12 V),
produs de bateria de acumulatoare, este transformat
in curent de inalta tensiune (15000-20000 V) de
catre bobina de inductie f?i distribuit la bujii prin in-
termcdiul distribuitorului. I

Echipamentul de aprindere (fig. 12) la motoarelel

cu baterie de acumulatoare f?i bobina de inductie cu-
prinde doua drcuite: circuitul primal', de joasa ten."
siune f?i circuitul secundar, de inalta tensiune.
Circuitul de joasa tensiune este format din bateria r
de acumulatoare 1, ampermetrul 2, intrerupatorul 7,
infaf?urarea primara a bobinei de inductie 8 f?i rup-'
torul 5. Circuitul de inalta tensiune este format din
infaf?urarea secundara a bobinei de inductie 9, distri-
buitorul 4 f?i bujiile 6. Ambele circuite se inchid prin
masa.
Bateria de acumulatoare 1 produce curentul electric Fig. 12. ~ehipamentul de aprindere la motoarele eu baterie:
printr-un ansamblu de fenomene electrotehnice, care 1 ~baterie de acumuJatoare; 2
4 _ distrlbuitor de curent; 5 -
-
ampermetru; 3 - bobini!. de induC\ie;
ruptor; 6 -
bujii; 7 - intrerupi!.tor de
au loc pe electrozi ~i in electrolit. Bornele bateriei sint aprindere; 8 _ Infi!.~urarea primara a bobinei de inductie; 9 - infa~u-
rarea secundara a bobinei de inductie; 10 - rezistenta; 11 - Qutonu\
reJeuJui de pornire; 12 - condensator.
42
43
 I

Bobina de inductie 3 transforma curentul de joasa La fiecare intrerupere a contactelor ruptorului, 1'0-
tensiune in curent de inalta tensiune, prin fenomenul torul ajunge in dreptul uneia dintre bornele late-
de inductie electromagnetica. rale 3 (in exemplul din fig. 12 ~i 13 distribuitorul are
In momentul in care curentul de joasa tensiune ~ase borne laterale, corespunzatoare celor ~ase cilin-
este intrerupt de ruptorul 5, se produce, prin induc- drii ai motorului). In momentul in care lama metalicJ
tie, curent de inalta tensiune in infa~urarea secundara a rotorului trece prin dreptul uneia dintre bornele
a bobinei de inductie 9. Curentul de inalta tensiune laterale se produce 0 scinteie care strapunge stratul
produs de bobina, la fiecare desfacere a contactelor de aer ce separa aceste piese, inchizind circuitul de
ruptorului, trebuie .sa ajunga la bujiile de la cilindrii inalta tensiune, curentul de inalta tensiune ajungind la
motorului la un anumit moment ~i intr-o anumita 01'- electrodul central al bujiei.
dine. Aceasta operatie se realizeaza prin distribuito- Datorita faptului di platinele ruptorului sint in-
rul 4. Ruptorul, distribuitorul ~i condensatorul se tens solicitate de curentul relativ mare pe care il
monteaza impreuna ~i formeaza un singur ansamblu intrerup se uzeaza rapid, constituind sursa celor mai
clenumit ruptor-distribuitor. .
frecvente defectiuni.
Ruptorul serve~te la intreruperea curentului primal' Condensatorul 12, conectat in paralel cu contactele
de la bobina de inductie. ruptorului, are rolul de a reduce scinteile care se
Distribuitorul 4 (fig. 13) este un comutator care procluc la ruptor in momentul deschiderii contactelor
prime~te curentul de inalta tensiune de la bobina prin ~i demagnetizeaza rapid miezul bobinei de inductie,
lama metalica 1 a rotorului 2 (denumit ~i lulea). Con- asigurind obtinerea unei tensiuni mari in infa!?urarea
tactul intre conductorul 6 care vine de la bobina ~i secundara.
lama 1 a rotorului se face prin peria de ciirbune 4, Condensatorul reprezinta de asemenea 0 sursa de
apasa'ta de arcul 5, care este fixat la borna centrala 6. defectiuni, deoarece - prin strapungere - conduce
Ruptorul ~i distribuitorul la punerea permanenta sub tensiune a infa~urarii pri-
sint montate pe ace1al?i ax, mare, care astfel se distruge.
J rotit printr-un angrenaj de La motoarele de turatie mica, instalatia de aprin-
catre arborele cu came al dere cu ruptor ~i bobina de inductie permite obtinerca
motorului. Distrihuitorul este unoI' scintei suficient de puternice. La motoarele cu
montat deasupra ruptonilui. ~ase, opt ~i mai multi cilindri ~i turatii de peste
Bornele laterale 3 ~i borna 4 000 rot/min, ruptorul lucreaza in conditif grele, deoa-
centrala 6 sint montate in- rece la turatie mare se produc trepidatii ale ciocane-
tr-un capac de ebonita de- lului, care nu pot fi evitate decit folosind 0 panta
Fig. 13..Distribuitor: montabil. In bornele latera- foarte mica.
1 - lamA metalicA; 2 - rotor Ie se introduc conduetoarele Totodata, frecventa mare a ruperilor face ca inter-
(lulea); 3 - bornA laterala;
4 - perie de cArbune; 5 _ care fac legatura ~u bornele valul de timp in care contactele stau deschi.se sa fie
arc; 6 - bornA centralA. bujiilor. mai mic decit constanta de timp a circuitului, iar inchi-
- 45
 tn fig. 15 este r~prezentatc1 comparativ tcnsiunea
in infai1urarea secundara in functie de turatie la insta-
derea contactelor sa se faca peste Un curent rezidual al
latia clasica de aprindere, 1, !?i la instalatia cu tranzis-
condensatorului, care este indreptat in sens contrar tori, 2, rezultind ca in cazul instalatiei cu tranzistori,
curentului prin bobina. Ca urmare, bobina incepe sa tensiuneaeste practic independenta de turatie.
dezvol te 0 scin teie din ce in ce mai slaba, pe masura
ce turatia crei1te. 30
Instalatiile de aprindere cu tranzistori. Pentru im-
bunatatirea aprinderii la frecvente mari de rupere, in
ultimul timp s-au realizat 0 seri~ de scheme bazate =J h~ T~
pe folosirea semiconductoarelor, cu sau fara elimi-
narca ruptorului, sau pe ridicarea tensiunii, cu ajutorul
10
J_~
j I
.
[.--J
l
condensatorului. Intre acestea, 0 solutie de viitor 0 1000 2000 3000 I,t/OO 5000
constituie instalatia de aprindere cu contacte $i tran- Turo(1(}, rol/mm
zistori, care ofera avantajele simpHtatii !?i a unui pret
de cost redus. Principiul de function are a acestei insta- Fig. 15. Variatia tensiunii in infii~.;urarea
seeundarii :
latii este aratat in fig. 14. 1 - in instalatia de aprindere clasica; 2 - in
Tranzistorul functioneaza ca un releu, fiind coman- instalatia de aprindere cu tranzistori.
dat de ruptor. Ruptorul este conectat in circuitul emi-
tel' al bazei !?i intrerupe un curent de valoare mica A vantajele instalatiilor de aprindere cu tranzistori
sint:
--
8A
O/drlbUltor
- instalatia functioneaza corespunzator la motoare
de turatie mare, eu un numar mare de cilindri !?i un
! grad de compresiune ridicat;
- consumul de combustibil scade cu 5-100/0, da-
torita preciziei momentului aprinderii !?i mentinerii
1 reglajului;
- pornirile cu motorul rece sint mult mai u!?oare;
- scinteia se poate produce chiar !?i la bujiile an-
Fig. 14. Principiul funetioniirii instalatiei de crasate;
aprindere eu tranzistori.
- cre!?terea duratei de functionare a contactelor la
peste 100000 km;
(circa 0,25 A), in timp ce prin circuitul emiter-colec-
tortrece un curent mare (circa 8 A). Condensatorul
- functionarea corecta a bujiilor la parcursuri
lungi;
instalat in paralel cu contactele ruptorului nu mai este - tranzistorii functioneaza far a uzuri.
necesar, deoarece circuitul ruptorului nu mai contine
inductanta apreciabila. 47
46
 InstalatlHe tranz1storizate au tnsa. $1 uneie dezavan- 3 este deschis, baza tranzistorului 2 nu este conet-
taje, intre care eel mai important este 'costul ridicat; tata in circuit, iar tranzistorul este blocat. In momen-
necesita utilaje speciale pentru verificare $i intreti- tul in care contactele intrerupatorului 3 se inchid,
nere. De$i tranzistorii nu se uzeaza, pot fi totu$i sco~i curentul de comanda treee de la bateria de acumu-
din functiune dadi conectarea instalatiei sau a bate- latoare $i prin circuitul emiter-baza al tranzistoru-
riei se face cu pola- lui 3. Curentul principal are circuitul: bateria de acu-
2 ritatea inversata. mulatoare 1, circuitul emiter-colector al tranzistoru-
I nstalatiile de lui la primarul bobinei de inductie 5. In perioada in
aprindere tranzisto- care contactele ruptorului se deschid se intrerupe cu-
6 rizate, cu piistrarea rentul de comanda $i concomitent se intrerupe $i cir-
ruptorului, au fast cuitul principal. In comparatie cu sistemul de aprin-
realizaie in mai mul- dere dasic, nu mai este neeesar condensatorul din
te variante. circuitul primar. Prin utilizarea acestui sistem se im-
bunatave$te aprinderea in timpul pornirii, tensiunea
In fig. 16 este
de aprindere fiind mai mare, ceea ce este foarte im-
prezen tata 0 schema
portant la temperaturi scazute. Curentul care circula
de instalatie de
aprindere cu tran- prin intrerupator este foarte mic ~i astfel contactele
aU 0 uzura nein~emnata, iar reglarea nu mai este ne-
zistor $i intrerupator cesara.
4 mecanic. Bobina de
inductie are infa$u- Instalatia este simpla, ieHina $i aplicata genera-
lizat.
Fig. 16. Instalatie de aprindere eu
rarea primara cu in-
ductanta redusa, ast- Instalatia de aprindere cu tranzistor $i l.ntrerupiitor
tranzistor 1?i intrerupiitor meeanie:
1 - baterie de acumulatoare; 2 - tran- fel incit tensiunea electromagnetic (fig. 17) este prevazuta cu generatorul
zlstor; 3 - intrerupator mecanlc; 4 - indusa sa fie mica, de impulsuri magnetic, format din infa$urarea 5 din
rezisten\a; 5 - bobina de inductie; 6 - circuibul bazei tranzistorului 3, care este excitata de
dlstrlbultor. iar raportul de trans-
form are sa fie mare. impulsurile electrice de la polii rotitori ai magnetului
Curentul primar al bobinei de inductie este curent permanent 4. Curentul eoleetorului tranzistorului trece
de colectare al tranzistorului 2, iar curentul de intre- prin cireuitul primar al bobinei de inductie 2. Siste-
rupere este curentul de baza, care are 0 valoare foarte mul mai cuprinde bateria de aeumulatoare 1 !?i dis-
mica. In tre electrozii tranzistorului 2 se fonneaza doua tribuitorul 6. Principiul de functionare este acela!?i ca
circuite: un circuit de comanda $i un circuit principal. la instalatia de aprindere eu tranzistor !?i intrerupator
Prin circuitul de comanda emiter-baza trece un cu- mecanic, eu deosebirea ea intrerupatorul mecanie este
rent de 0,25-0,5 A, iar prin circuitul principal trece inlocuit cu un generator de impulsuri, care po ate fi
un curent de 5-12 A. Daca intrerupatorul mecanic o celula fotoelectrica sau un sistem electromagnetic.
48 49
 lnstalatia de aprindere cu condensator cu desdir-
care direcUi (fig. 18) functioneaza astfel: oscilatorul 2
incarcil, prin intermediul diodei 3, condensatorul de lizeaza apl"inderea prin magnetou. Deosebirea intre
echipamentul de aprindere de la baterie !?i apl'inderea
cu magnetou €lSte ca magnetoul produce el insu!?i cu-
rentul primal", ffml a 5
mai fi nevoie de bate-
ria de acumulatoare.
Magnetoul (fig. 20)
functioneaza astfel;
Fig. 17. Instalatia de aprin- magnetul permanent
Fig. 18. Echipament de aprin- 1 se rote!?te in mJ~-
dere cu tranzistori 1?iintre.. dere cu condensator cu des-
rupiitor electromagnetic: ciircare directii: zul 3, producind un
1
2 -- baterie de acumulatoare;
circuitul primal' al bobi-
nei de inductie; 3 - tranzis-
1 - condensator; 2 - oscilator;
3 - dioda; 4 - distribuitor.
flux magnetic varia-
bil, care induce in in-
tori; 4 - magnet cu poll 1'0- fa~urarea primara 4
titori; 5 - infa~urarea din
circuitul bazei tranzistorului; un curent de joasa
6 - dj,stribuitor. tensiune. Curentul de 6
joasa tensiune este
inalta tensiune 1. Condensatorul este descarcat prin intrerupt de rupto-
intermediul distribuitorului 4. In cazul in care ten-
rul 2, realizindu-se, '1\'
siunea de incarcare a condensatorului este midi !?i in- prin inductie in infa-
suficienta pentru aprinderea amestecului carburant, !?urarea secundara 6
desdircarea se face printr-o bobina de inalta tensiune un curent de inalta
!?iprin ruptor.
tensiune de 12000-
Instalatia de aprindere cu condensator $i bobina de 15 000 V, care este
inalta tensiune (fig. 19) este compusa din blocul de
comanda 1 (format din tranzistorul 2, condensatorul 3, dirijat prin conduc,.. Fig. 19. Echipament de aprindere cu
torii 8 la bujiile 9, condensator 1?ibobinii de inaltii ten-
tiratronul 4, transformatorul 5, bobina de inductie 7,
intrerupatorul 6, distribuitorul 9, rezistenta 8. Ten- prin distribuitorul 7. siune:
Da c a se scurtcircui _ 3~ - bloc de comanda;
condensator; 4 - 2tIratron;
.- tranzistor;
5 -
siunea medie a condensatorului (300 V) este ampli-
ficata de bobina de inalta tensiune care conlucreaza teaza
. ruptorul
. 2 ~ cu transformator;
bobina
6 -
de inductie; -
intrerupator;
8
7-
rezisten~a;
cu intrerupatorul. a]utorul Intrerupato- 9 - distribuitor.
Instalatia de aprindere cu magnetou. La automobi- rului 5, in infa!?ura-
lele de curse !?i la unele tipuri de motociclete se uti- rea secundara 6 nu se mai produce curent de inalta
tensiune, iar motorul se opre~te.
50 Se utilizeaza diferite tipUI"i de magnetouri: cu acce~
51

leratoare de pornire, cu magnet permanent rotativ !?i
bobina de inductie fixa, cu cama, ruptor mobil, conden-
sator, circuit primal' !?i secundaI'.
9 tron, care ramine libel', iar restul moleculei ramine cu
8 electrozi se aplica 0 diferenta de potential din ce in
6 pozitiv 00 viteza foarte mare. iar ionii pozitivi sint
J de puternica,
Fig. 20. Magnetou:
1 - magnet permanent bipolar; 2 - rup-
tor; 3 - mlez; 4 - infA~urarea primarA;
5 -
intrerupiHor; -
6
darA; 7 - distribuitor;
infA~urarea secun-
8 - conductori;
9 - bujli; 10 - condensator.
3.2. PRODUCEREA SCINTEII
Spatiul dintre electrozii bujiei este ocupat cu aer,
care din punct de vedere electric este izolant. In timpul
functionarii motorului, intre electrozi piHrunde ames-
tecul carburant care posed a foarte bune calitati de izo-
lare electric a ce cresc odata cu cre!?tQrea presiunii. Tn-
tr-un strat izolant, oricit de subtire ar fi, nu poate cir-
52
cula curent electric, deoarece nu contine electroni liberi,
conditie esentiala a circulatiei curentului.
Atunci cind curentul de InaWi tensiune de la un
distribuitor ajunge la electrozii bujiei, intre spatiul
dintre electrozi moleculele de aer pierd cite un elec-
sarcina electrica pozitiva (ioni pozitivi). Daca intre
ce mai mare, electronii liberi pornesc spre electrodul
atra!?i de electrodul negativ. Deplasindu-se, ionii 10-
vesc alte molecule, ionizindu-le. Cind diferenta de po-
tential devine foarte mare, avalan!?a de electroni, de
ciocniri !?i de ionizari de noi molecule deaer este aUt
incit se produce 0 descarcare electrica,
sub forma unei scintei. Se poate deci defini scinteia
produsa de bujii ca 0 descarcare electrica produsa
intre electrozi.
Scinteia dureaza circa 0,001 secunde, avind doua
faze distincte (fig. 21):
_ descarcarea initiala, cu durata mica (0 milio-
nime de secunda), intensitate mare (50-100 A) !?i ten-
siune oscilanta;
_ descarcarea ulterioara, cu durata de 0 mie de
ori mai mare decit durata descarcarii initiale !?i in ten-
sitatea de circa 0 mie de ori mai mica, avind 0 ten-
siune uniforma, de 20-30 ori mai slaba.
Tn conditii optime de functionare a motorului,
aprinderea amestecului carburant incepe in perioada
descarcarii initiale, insa la pornirea la rece aprinde-
rea este intirziata cu citeva milionimi de secunda dupa
aparitia descarcarii initiale. .
Pentru a putea aprinde amestecul carburant, atunci
cind motorul este cald, in timpul descarcarii electrice
trebuie sa se degajeze 0 caldura de 0,2-0,7 calorii.
53
 Cind distanta din tre electrozi este mare, electronii
liberi au de parcurs un drum mai lung, se ciocnesc
Pentru asigurarea pornirii motoarelor la rece !?i cu mai multe molecule, i!?i pierd viteza ~i se pot com-
pentru pornirile motoarelor uzate, in orice conditii, bina cu ionii pozitivi, refikind moleculele neutre de
scinteile trebuie sa produca 0 cantitate de caldura de
gaz. Pentru a parcurge drumul dintre electrozi, elec-
10-20 ori mai mare decit in conditii obi!?nuite, ceea tronii trebuie sa aiba 0 viteza mare, care se obtine
ce conduce la necesitatea ca scinteia sa fie puternica. prin marirea te"nsiunii. Ded, cu cit distanta dintre
electrozi este mai mare, cu atit tensiunea necesara
formarii sdnteii trebuie sa fie mai mare.
Tensiunea care genereaza scin teia depinde de for-
ma ~i dimensiunile electrozilor, distanta dintre acc~tia,
starea bujiei, temperatura amestecului carburant din
5 cilindru ~i rezistenta electrica a amestecului carbu-
rant.
La cre~terea presiunii amestecului carburant, mo-
leculele sint mai apropiate unele de altele, iar elec-
UrCll JOO V 0["0fl/-fJ,05A tronii, de!?i aU de parcurs un drum mai scurt, se pot
- 5000 .- ciocni cu un numar mai mare de molecule ~i pentru
a se obtine scinteia electrica este necesar de asemenea
. '01~- ca tensiunea intre electrozi sa fie marita.
-10000 Cu cit amestecul carburant este mai cald, cu atit
0,0(111001J'1 JO.I()(JA
scinteia se produce mai u!?or. De exemplu, la 0 pre-
Tirnpuilio ,miridi!enle) siune de 7 at in cilindri, dadi motorul este rece, for-
Fig. 21. Variatia tensiunii in timpul producerii marea scinteii necesita 0 tensiune de circa 12000 V,
scin teii : iar daca este cald de numai 7 000 V.
1 - momentul
amorsarea
ruperii; 2 - cre~terea tensiunii; 3
scinteii; 4 - descarcarea initiala; 5 - descar-
-
carea ulterioara; 6 - variatia tensiunii in gOI (fara 3.3. R.EGIMUL DE FUNqlONARE A BUJIILOR
scinteie) .
La motoarele in patru timpi, bujia trebuie sa pro-
Amorsarea scinteii nu se face imediat dupa apli- duca 2000-3000 scintei pe minut, iar la motoarele
carea tensiunii intre electrozi, din cauza depunerii in doi timpi 5000-6000 scintei pe minut.
un or impuritati, a corodarii suprafetelor electrozilor La un motor cu ~ase cilindri in patru timpi cu tu-
sau a evaporarii metalului, care conduc la mari!1ea
distantei dintre electrozi. Pentru evitarea intiraierii la ratia de 4000 rot/min, la care rotatia axului de distri-
amorsare este necesar a se elimina cauzele care pro- butie este de 2 000 rot/min, ruptorul executa 6.2 000 =
duc oxidari puternice, supraincalziri sa~ rC,Iam de = 12000 ruperi/minut sau 200 deschideri pe secunda.
functionare necorespunzator a bujiilor. ~ 55