SUBIECTE EXAMEN PRACTIC ANUL II

PRECAUTIILE UNIVERSALE SUNT :

o Utilizarea echipamentului de protecţie

o Dezinfectia si sterilizarea ;
o Igiena mâinilor
o Vaccinarea .
o Educarea personalului sanitar ;
o Controlul lanţului infecţiei. Depistarea suselor de infecţie.
o Anamneza medicală
o Controlul transmiterii infecţiei pe cale aeriană ;
o Controlul contaminării reţelei de apă a unit-ului dentar;
o Prevenirea transmiterii infecţiei prin expunere la leziuni provocate de obiecte
ascuţite

1. Spalarea simpla a mainilor .Indicatii,produse,tehnica

Indicatii :
- la inceputul zilei de lucru
- inainte de fiecare pacient
- dupa fiecare pacient
- inainte de aplicarea manusilor
- dupa ce intram in contact cu saliva sau
sange
Produse:
- sapun simplu sau antimicrobian
- alcooli
- clorhexidina, triclosan
- iod si iodofori
- compusi cuaternari de amoniu
Tehnica :
1. spalarea simpla : cu apa si sapun 15-30 sec
o se indeparteaza
accesoriile( ceas,bratari,inele)
o se umezesc mainile cu apa apoi se
aplica sapun
o se freaca mainile timp de 15-30 sec
o se clateste (apa trebuie sa curga spre cot)
o se repeta spalarea
o uscare mainilor si aplicarea manusilor

2. Pregatirea pacientului pentru tratamentul stomatologic

- se aseaza pacient in scaunul stomatologic

- se pun ochelarii de protectie
- se clateste gura cu substante dezinfectante (clorhexidina, triclosan)

1
- se aseaza scaunul in functie de manopera care trebuie realizata
- se aseaza sursa de lumina
- se aseaza aspiratorul de saliva ; pacientul trebuie instruit sa nu inchida
gura in jurul aspiratorului

3. Dezinfectia in cabinetul dentar. Definitie, nivele de

dezinfectie, indicatii.
Defintie : este manopera de eliminare sau distrugere a microorganismelor
patogene ( inafara de sporii bacterieni ) de pe mediile inerte , pana
la un nivel care nu pune sanatatea in pericol .

Nivele de desinfectie :
1. Nivel inalt : distruge toate microorganismele inafara de sporii bacterieni
2. Nivel intermediar : inactiveaza mycobacterium tuberculosis, bacterii vegetative ,virusi dar
nu si sporii bacterieni
3. Nivel scazut : distrug majoritatea bacteriilor, unii virusi si fungi ( nu distrug bacilii
tuberculosi sau sporii bacterieni )

Indicatii :
- pentru dezinfectarea suprafetelor sau instrumentarului
- inainte de inceperea zilei de lucru
- inainte de fiecare pacient (pentru zonele 1 si 2)
- dupa fiecare pacient
- la sfarsitul zilei de lucru

4. Echipamentul de protectie personala.

Manusile de protectie.
Circumstante :
- se folosesc la toate manoperele clinice
- sunt de unica folosinta, se schimba dupa fiecare pacient
- trebuie sa ne spalam pe maini inainte de aplicare
- indepartarea manusilor : se baga degetele mainii opuse in interiorul
manusii care trebuie sa fie intoarsa pe dos ( cu fata contaminata in
interior)
- spalarea mainilor dupa indepartarea manusilor
- manusile se schimba daca manopera este mai lunga
- punem manusi suplimentare dara vrem sa atingem alte suprafete au obiecte
- nu se dezinfecteaza manusile
- nu se foloseste alcool dupa scoaterea manusilor cu talc
Tipuri de manusi :
1. manusi de examinare :
- pentru examen clinic , tratamente nechirurgicale
- sunt sterile sau nesterile, de unica folosinta, se debaraseaza
la contaniner
- sunt din latex,nitril,polivinil,poliuretan
2. manusi chirurgicale :
- sunt sterile, de unica folosinta ,se debaraseaza dupa utilizare
- pentru interventii chirurgicale
- sunt din latex,nitril,polivinil,poliuretan, cloropren
3. manusi non-medicale :

2
 - pentru curatenie si dezinfectie
- pentru manipularea acelor sau substantelor chimice
- nu sunt sterile si nu se folosesc la pacienti
- sunt rezistente la intepare si substante chimice
- sunt din cauciuc, latex, cloropren, nitril, copolimer

5. Echipamentul de protectie personala.

Halatele de protectie.
- sunt din bumbac,sintetic sau amestec de sintetic+bumbac
- sa fie lungi sau trei sferturi sau este din doua piese ( bluza ,pantaloni sau
fusta)
- se folosesc numai in cabinet
- se schimba zilnic sau in caz de umezire, murdarire sau deteriorare
- se debaraseaza in saci sau containere speciale
- se spala cu detergent si apa fierbinte (70 grade) sau cu clor si apa rece ,
uscare prin aer fierbinte sau cu fierul de calcat

6. Manipularea deseurilor combinate in cabinetul

stomatologic.
- deseutile combinate sunt reprezentate de deseurile medicale (obiecte ascutite , sange,saliva,
reziduri patologice,dinti extrasi,echipament de protectie,obiecte de protectie a pacientului) si
generale (hartie, plastic, sticla, aluminiu)
- obiectele ascutite se depoziteaza in containere „obiecte ascutite” rezistente la intepare, etansen,
etalonate, etichetate care se gasesc in apropierea unitului dentar
- obiectele contaminate cu saliva,sange sunt depozitate in container de deseuri iar lichidele
contaminate sunt eliminate prin sistemul de canalizare
- reziduri patologice sau dinti extrasi : se depoziteaza in containere sau se autoclaveaza
- echipamentul de protectie se depoziteaza in containere
- deseurile generale sunt depozitatea in containere pentru produse fara risc de contaminare
La ora actuală nu există proceduri de tratare şi distrugere în deplină siguranţă a deşeurilor
infecţioase .Metodele utilizate sunt:
- incinerarea este practicată pe scară largă,
- autoclavarea,
- tratamentul chimic
- microundele
- îngroparea practicată în condiţii de siguranţă, fără a reprezenta un pericol de contaminare a
apei potabile.

3
 7. Echipamentul de protectie personala.
Ochelarii de protectie.
Indicatii : protecţia împotriva agresiunilor fizice (particule de ţesuturi sau materiale ) , radiaţiilor
luminoase (în cursul tehnicilor fotoactive), chimice (materiale, substanţe) şi microbiene (ex. virusul
HBV).
- pot fi din sticlă simplă sau plastic, transparenti sau colorati pentru UV.
- Manevrarea ochelarilor de protecţie trebuie -începând de la tâmplă, după îndepărtarea
mănuşilor contaminate şi spălarea mâinilor.
Tehnica decontaminării ochelarilor :
- plasare pe un şervet de hărtie,
- pulverizarea cu spray dezinfectant „water – based” ( 5 minute) ,
- clătire cu apă ,
- reaplicarea dezinfectantului sau imersie în soluţie dezinfectantă ( de ex.:1: 50-1:100
hipoclorit de sodiu 5%),
- clătire cu apă
- uscare.
- unii ochelari de protecţie permit sterilizarea prin autoclavare.
- „Viziera” sau „scutul facial” asigură o protecţie totală a feţei oferind , totodată,un aspect estetic
superior.(Fig.nr. 11 )

„Viziera” sau „scutul facial”

8. Organizarea circuitului de activitate clinica in

cabinetul stomatologic.Zone operatorii.
- zone de activitate:
- zone de activitate a medicului : ore 8-11
- zone de activitate a asistentei : orele 2-5
- zona statica :orele 5-8
- zona de transfer : orele 11-2
- zone operatorii :
-zona 1: cea mai contaminata zona; are o raza de 1 m in care se gaseste
gura pacientului in centru si instrumente care vin in contact cu
mucoasa sau fluidele orale
-zona 2: instrumente sau aparate rar utilizate (seringa ,diga, detartraj)
-zona 3: zona de lucru,pentru pregatirea materialelor
-zona 4: birou,calculator,usi,chiuvete,plafon,lampa de iluminare cabinet

9. Sterilizarea prin vapori chimici nesaturati sub

presiune(chemiclavarea). Indicatii,tehnica,avantaje.

Indicatii : instrumentar, freze,ace,material moale

Tehnica : solutie incalzita de alcool si formaldehida 0,23% sub presiune , la

4
 132 grade ,20 min
Avantaje : timp scurt de sterilizare, nu corodeaza instrumentarul , se face
uscarea instrumentarului dupa fiecare sterilizare.

10.Curatarea instrumentarului stomatologic.

Curatarea instrumentarului se face prin :
1. tehnica manuala :
- se introduce instrumentarul in solutia 1(predezinfectie) cu detergent
sau dezinfectanti 15 min
- se curata instrumentarul cu peria moale din plastic sau cu masini de
spalat automate
- se clateste cu apa
2. tehnica ultrasonica :
- este mai eficienta de 1-9 ori mai mult
- in special cu instrumentar ascutit,freze
- se pune apa calduta si detergent in aparat se lasa sa mearga 5 min
pentru a scoate aerul
- se pun instrumentele pe un suport sau raft in aparat si se lasa sa
functioneze 16 min
- se clatesc instrumentele si apoi se usuca

11.Metode de sterilizare utilizate in stomatologie:

sterilizarea cu oxid de etilen.Radiatii.
Sterilizarea cu oxid de etilen:
Indicatii : instrumente complexe( instrumentar rotativ) si materiale delicate
Tehnica : dispozitivele de sterilizare functioneaza cu temperaturi inalte
( sub 100 grade) cateva ore sau la temperatura camerei 12 ore.
Sterilizarea cu radiatii :
- radiatii ionizante : radiatii gama,pentru materialul moale si obiecte din plastic; are penetrare buna
- radiatii neionizante : UV; au penetrare redusa, eficienta redusa asupra HIV, sporilor ; este folosit
pendtru decontaminarea aerului din cabinet ;este eficient impotriva bacilului tuberculozei

12.Monitorizarea sterilizarii.
Eficienţa sterilizării instrumentarului este asigurată de monitorizarea de rutină.
Metode :
-Tehnici mecanice care realizează evaluarea timpului, temperaturii şi presiunii (aparatură
de măsurare)
-Indicatori chimici care utilizează substanţe chimice (coloranţi termosensibili) pentru
evaluarea unuia sau mai multor parametrilor fizici (timp, temperatură) Aceştia se pot plasa în
exterior, pe cutia sau punga de impachetare a instrumentelor sau în interiorul pachetelor sau
cutiilor cu instrumente. Indicatorii interni multi-parametri sunt disponibili doar pentru autoclave.
- Indicatori biologici – metoda cea mai exactă de monitorizare care utilizează spori în stare
uscată plasaţi pe benzi de hârtie absorbantă condiţionaţi a fi distruşi atunci cînd toţi parametrii
procesului de sterilizare sunt atinşi şi menţinuţi un timp corespunzător.

5
 Documentaţie : In registrul de evidenţă sunt notate monitorizările zilnice şi săptămânale
Pachetele şi sacii pentru sterilizarea instrumentarului dataţi zilnic oferă evidenţa finală a
programului de sterilizare.

13.Metode de control al riscului de contaminare prin

leziuni provocate de instrumente ascutite in cabinetul
dentar.
Activităţile prin care ne putem intepa sunt:
- manipularea acelor (inclusiv colectarea şi debarasarea acelor folosite),
- administrarea injecţiilor ,
- recoltarea de sănge,
- reacoperirea acelor : Tehnica bimanuală de reacoperire constituie o manevră de
risc deosebit datorită posibilităţii ca acul să treacă pe lângă capac, să penetreze
capacul sau să nu se fixeze datorită alunecării.
-
Masuri de protectie impotriva inteparii

- Echipament de protecţie personală – mănuşi de cauciuc, ochelari, mască, halat

- Manipularea în condiţii de siguranţă a seringilor şi acelor de seringă contaminate:
- Tehnica unimanuală de reacoperire a acului de seringă :plasarea capacului pe o
suprafaţă netedă retragerea mâinii, introducerea acului seringii manevrată cu o singură mană în
capac, fixarea acului pătruns în capac cu ajutorul celeilalte mâini. Manevrarea capacului se face de
la bază.
- Debarasarea în condiţii de siguranţă a seringilor şi acelor de seringă contaminate
in containere special, bioetalonate, care trebuie să fie rezistente la înţepare, etanşe, etalonate sau
codificate prin culoare(galbena), plasat în poziţia optimă, la distanţa convenabilă în imediata
apropiere a fotoliului dentar.
- igiena măinilor, decontaminarea suprafeţelor cabinetului dentar , sterilizarea
instrumentarului, strategii funcţionale (aplicarea conceptului „Stomatologiei la patru măini”).
- dispozitivelor „de siguranţă” care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:să
constituie o barieră între mâini şi acul contaminat, să permită plasarea permanentă a mâinilor în
spatele acului, să facă parte integrantă din dispozitivul de manipulare, să fie eficient înainte şi după
dezasamblare, să fie simplu de manevrat, să nu afecteze calitatea actului medical.
Tipuri de dispozitive:
1.Dispozitive pasive (eficiente înainte, după şi în timpul utilizării). Aceste dispozitive nu
necesită activarea de către personalul medical;
2.Dispozitive active – necesită activare de către personalul medical deci anumite abilitaţi
de manevrare, existînd riscul de neglijare a protecţiei;
3. Dispozitive cu design integrat care fac parte din dispozitivul de manevrare;
4. Dispozitive de siguranţă ca accesorii externe.
Astfel de dispozitive sunt :
Seringa cu teacă de protecţie (autoacoperire) - permite scoaterea şi reaplicarea
capacului cu o singură mânâ, de mai multe ori la acelaşi pacient .

6
 Dispozitivul cu ac rectractibil - permite retragerea acului în interiorul seringii după
efectuarea injecţiei, eliminând riscul de înţepare .
Seringa cu dispozitiv de imunizare a vârfului ascuţit al acului după efectuarea intervenţiei
prin activarea unui miez cu vârf bont.

Seringa ac bont

Seringa cu dispozitiv retractibil Seringa cu dispozitiv extern de protecţie

Fig. nr.- Seringi cu dispozitive cu de siguranţă
Alte dispozitive şi tehnici de control al expunerilor la leziuni provocate de ace de
seringă contaminate :
Ace din material plastic . .
Dispozitive de reacoperire a acului permit susţinerea capacului pe un suport fix eliminând
riscul de înţepare prin manevrarea manuală a acestuia. (Fig. nr. )

Fig. nr. - Dispozitiv de reacoperire a acului

Needleguard - dispozitiv cu design „de siguranţă” autoclavabil, sub forma unui disc
octogonal ,care permite manevrarea capacului acului protejând mâinile personalului medical. (Fig.
nr. )

Fig. nr. - Needleguard

Percuguard - dispozitiv special de protecţie a mâinilor imaginat de un medic stomatolog

din Houston şi lansat în SUA în iunie 2003 care constă dintr-un degetar din material plastic cu
rezistenţă la înţepare de 20 de ori mai mare decăt mănuşile din latex.
Dispozitive de adaptare a seringii la fiolele cu soluţii injectabile care permit umplerea
acesteia fără a necesita utilizarea unui ac.
.
Dispozitive de anestezie locală fără ac (Fig. )- se bazează pe aplicarea sub presiune a
unui jet de anestezic pe piele sau mucoase care pătrunde printr-un orificiu calibrat în ţesut pănă la
câţiva milimetri adâncime, difuziunea substanţei făcîndu-se pe o distanţă de 1-1,5 cm.

Fig. nr. - Dispozitiv de anestezie fără ac

Dispozitive de distrugere a acelor de seringă au fost imaginate în

scopul eliminării riscului reprezentat de manevrele de debarasare a
acestora după utilizare în cursul procedurilor clinice prin sisteme de
dezintegrare la temperaturi foarte ridicate (curent electric) (Fig. nr. 30).

7
 Fig. nr.– Dispozitiv de distrugere a acelor de
seringă

14.Controlul contaminarii apei din reteaua unitului

dentar.

Pentru a reduce riscul de transmitere a infectiei prin apa trebuie sa realizam :

- circularea apei prin dispozitivele de eliminare cîteva minute înainte şi în timpul activităţii
clinice (între şedinţele de tratament)
 dispozitive antiretracţie : valve de control, dispozitive de testare a retracţiei, dispozitive de
întrerupere a spray-ului de apă,
 filtre microbiene
 sisteme de apă independente
 tratarea intermitentă sau continuă a apei cu soluţii biocide (iodofori, hipoclorit de sodiu,
glutaraldehida, isopropanol).
 testare periodică a calităţii apei
 educarea personalului în vedere complianţei faţă de măsurile de control a calităţii apei

15.Sterilizarea prin caldura umeda in stomatologie.

Indicatii, tehnica, avantaje.

Sterilizarea prin căldură umedă–autoclav gravitaţional sau sterilizatoare pre-vacuum

(clasaB)
Indicaţii: material moale, sticlă, porţelan, cauciuc, apă distilată, piese de mănă, instrumente.
Avantaje : eficiente ca timp, bună penetrare, permite împachetarea instrumentelor, procesarea unui
număr mare de instrumente şi materiale.
Etapele sterilizării prin căldură umedă:
1. Curăţarea, decontaminarea şi uscarea instrumentelor
2. Dezasamblarea instrumentarului. Instrumentele se plasează la distanţă
3. Pregătirea : împachetare, plasare în tăviţe sau cutii metalice cu orificii deschise.
4. Introducere în autoclav. Aranjare la distanţă pentru a permite circularea vaporilor.
5. Sterilizare – timp , presiune şi temperatura indicate de producător
6. autoclave gravitationale : 15-30 min. la 121 grade C
7. autoclave pre-vacuum : 3,5 – 10 min la 132 grade C
a. Măsurarea timpului începe din momentul atingerii temperaturii.
8. Deschiderea autoclavului după scăderea presiunii. Instrumentele rămân în interior până la uscare
(aprox. 30 minute)
9. Scoaterea instrumentelor . Plasare pe suprafeţe sterile până la răcire.
10. Depozitare

16.Reciclarea instrumentarului stomatologic.

Principii.Etape.

8
 Instrumentele care ating mucoasa şi penetrează ţesuturile trebuie curăţate şi sterilizate
înainte de refolosire. Aceasta presupune adoptarea unor proceduri de reciclare cu respectarea strictă
a măsurilor de control al infecţiei în toate etapele de manipulare. (Fig. nr )
Procesarea instrumentarului se realizează într-o zonă specială care asigură controlul
calităţii procedurilor şi măsurile eficiente de protecţie a personalului medical. Zonele de procesare
necesită o delimitare spaţială adecvată în vederea controlului fluenţei traficului şi prezenţei
agenţilor contaminanţi .Spaţiul afectat trebuie apreciat în funcţie de dimensiunile, dotarea
cabinetului şi volumul de lucru anticipat.
Acest Centru de Procesare a Instrumentarului (CPI) trebuie divizat în zone de lucru
pentru :
1. Recepţionare, curăţare şi decontaminare
2. Pregătire şi împachetare
3. Sterilizare
4. Depozitare

1. Zona de recepţionare, curăţare şi decontaminare

Recepţionarea instrumentelor transportate în casete metalice perforate introduce în cutii
metalice acoperite care conţin o soluţie de detergent/dezinfectant, necorozivă.
Curăţarea şi decontaminarea implică îndepărtarea resturilor şi a contaminanţilor organici
de pe instrument sau dispozitiv şi precede toate metodele de dezinfecţie şi sterilizare. Aceasta se
poate efectua prin : metoda manuala sau ultrasonica(vezi la subiectul de mai sus )

2. Pregătire şi împachetare
Instrumentele sunt controlate, sortate pe seturi , infăşurate, împachetate sau plasate direct
în sisteme container în vederea sterilizării. Pentru împachetare se pot utiliza : pungi textile, folii de
naylon sau pungi de hârtie sau plastic din comerţ, cutii şi casete disponibile în diferite modele şi
dimensiuni. Ele trebuie să permită penetrarea agentului de sterilizare şi să fie compatibile cu
metoda recomandată.
3. Sterilizare prin :
I. Sterilizare prin caldura :
a.Sterilizarea prin căldură uscată -pupinel
b.Sterilizarea prin căldură umedă–autoclav
c.Vapori chimici nesaturaţi sub presiune (chemiclavarea)
Sterilizarea “flash”
II. Sterilizarea chimică (“la rece”) cu dezinfectanti de nivel inalt sau sterilizarea cu oxid de
etilen
III. Alte metode de sterilizare : Radiaţii ionizante sau neionizante

4 .Depozitarea instumentelor sterile in spatii uscate ,decontaminate

Ordinea utilizarii instrumentarului sterilizat :

- primul intrat – primul iesit
- “event-related” care susţine că un produs rămâne steril până în momentul când intervine un
“eveniment” care determină contaminarea acestuia. In cazul deteriorării pachetului steril,
instrumentele trebuie reîmpachetate şi resterilizate.

9
 ACHIZIŢIONARE
cumpărare
închiriere

CURĂŢARE
CURAŢARE
TRANSPORT
UTILIZ
TRANPORT
DEZINFECŢIE
DEZINFECŢIE
DEZNFECTIE

ÎN TOATE
UTILIZARE STADIILE

amplasare
facilitîţi
echipament VERIFICARE
management
proceduri

DEPOZITARE
DEPOZITARE
DEPOZITARE

ÎMPACHETARE
TRANSPORT
TRANSPORT
STERILIZARE MANIPULARE
refolosire
debarasare

17.Controlul contaminarii pe cale aeriana in cabinetul

stomatologic.
. Agenţi contaminanţi ai aerului:
In funcţie de dimensiune contaminanţii aerieni pot exista sub mai multe forme :
-Aerosoli – particule invizibile cu dimensiuni între 5 şi 50 milimicroni,
-“Ceaţa” – particule de peste 50 milimicroni
- Picături – cu dimensiuni mai mari de 50 milimicroni,
Nucleii uscaţi provenind din particulele umede eliminate în aer conţin microorganisme
potenţial viabile şi urme de secreţii în stare uscată; ele pot rămâne suspendate în aer un timp
nedefinit şi pot fi transportate pe distanţe mari.

a. Adoptarea Precauţiilor Universale – utilizarea echipamentului de protecţie (mască,

ochelari, mănuşi, halat)
b. Clătiri orale pre-procedurale cu soluţii antiseptice (gluconat de clorhexidină , povidone-
iodina, uleiuri esenţiale,)
c. Izolarea perfectă a câmpului operator : diga
d. Măsuri de circulaţie a aerului : ventilaţie .
e. Dispozitive de purificare a aerului

10
 18.Controlul contaminarii pieselor de mana.

Piesele de mână vin în contact cu mucoasele ele pot deveni contaminate cu sânge sau alte
fluide contaminate cu sânge constituind o importantă sursă de infecţie .

Piesele de mana (instrumentarul rotativ) pot fi sterilizate prin :

1. autoclavare : este rapida si se face dupa instructiunile producatorului;pentru piese din

metal se face curatare , dezinfectie ,se usuca si se lubrefiaza apoi se impacheteaza
2. Sterilizarea prin vapori chimici sub presiune pentru anumite tipuri de piese cu
componentă ceramică.
3. sterilizarea cu oxid de etilen (ETOX) este o metodă blanda de sterilizare a pieselor de
mână prin penetrarea gazului în interiorul acestora; piesele se curata bine, se indeparteaza
uleiul din interior ; dureaza cateva ore si necesita aparate speciale .

19.Tehnici de dezinfectie a suprafetelor in cabinetul

stomatologic.
Dezinfecatia suprafetelor se face cu dezinfectanti de diferite nivele in functie de zonele ce trebuie
decontaminate .Dezinfectantii sunt de nivel inalt,intermediar si scazut.
Suprafetele pot fi :
- critice : ajung in contact cu mucoasa lezata pacientului -> sterilizare
- semicritice : ajung in contact cu mucoasa sanatoasa -> sterilizare
- non-critice : intra in contact cu suprafata externa a fetei sau cu mucoasa
( amprente, proteze ) -> dezinfectie de nivel inalt
Tehnicile de dezinfectie a suprafetelor sunt :
1. Tehnica spray/stergere/spray
- pulverizare spray pe suprafata
- stergere cu servetele de hartie
- pulverizare spray
2. Tehnica stergere/debarasare/stergere/debarasare
- stergerepentru curatare cu servetele cu dezinfectant
- debarasarea servetelului
- stergere pentru dezinfectie
- debarasarea servetelului

11
 20.Igienizarea mainilor.Indicatii,metode.Circumstante de
igienizare.
Indicatii :
- la inceputul zilei de lucru
- inainte de fiecare pacient
- dupa fiecare pacient
- inainte de aplicarea manusilor
- dupa ce intram in contact cu saliva sau sange
Produse: sapun simplu sau antimicrobian,alcooli,clorhexidina, triclosan,iod si iodofori,compusi
cuaternari de amoniu
Tehnica :
1. spalarea simpla : cu apa si sapun 15-30 sec
2. spalarea cu sapun antimicrobian 15-30 sec
o se indeparteaza accesoriile( ceas,bratari,inele)
o se umezesc mainile cu apa apoi se aplica sapun
o se freaca mainile timp de 15-30 sec
o se clateste (apa trebuie sa curga spre cot)
o se repeta spalarea
o uscare mainilor si aplicarea manusilor

3. Frecarea mainilor cu produse pe baza de acooli : se pune in palma lichid dezinfectant apoi
se freaca mainile pana la evaporarea acoolului
4. Spalarea chirurgicala
- se scot accesoriile ( ceas,bratari,inele)
- se spala mainile cu apa si sapun antimicrobian si perie moale sau burete 2-6 min
- clatirea cu apa in jet ,apa sa curga spre cot
- se repeta spalarea
- se aplica lichid dezinfectant si se freaca mainile pana la uscare
- se pun manusile

21.Echipamentul de protectie personala.

Mastile de protectie.
Măştile asigură protecţia personalului medical în cursul manoperelor clinice care pot
genera aerosoli, picături sau stropi de sânge sau alte fluide ale organismului .
- au o eficienţă maximă prin reţinerea a 95% din particulele de 3,0-3,2 microni în primele 30 de
minute de utilizare, înainte de umezire.
- pot fi confecţionate din hârtie sau pânză (bumbac sau sintetic) şi se pot ataşa retroauricular, la
ceafă, sau la halat.
- Măştile de formă rectangulară asigură protecţia impotriva aerosolilor, iar cele conice sunt mai
eficiente în protecţia contra picăturilor de sânge sau alte fluide contaminate cu
sânge care pot transmite agenţi patogeni precum virusurile
HBV şi HIV
Reguli generale de utilizare a măştilor de protecţie:
- schimbarea măştilor la fiecare pacient sau
în caz de deteriorare sau umezire.
- acoperirea obligatorie a gurii şi nasului
- evitarea contactului măştilor cu buzele sau tegumentele

12
- evitarea purtării în zona gâtului, bărbiei sau cefei pentru
prevenirea contaminarii acestor zone

In situaţiile în care se impune protecţia specială a pesonalului medical împotriva expunerii

la microorganisme sau nuclei cu dimensiuni sub 5 milimicroni (de exemplu bacilul tuberculozei)
sau faţă de virusul gripei aviare se recomandă utilizarea măştilor cu filtre

22.Pregatirea cabinetului stomatologic.Pregatirea zonei

operatorii pentru fiecare pacient.

- operarea sistemului de apa 30 sec si detartraj 3 min

- acoperirea cu folii protectoare a unitului dentar si a aparaturii utilizate
- acoperirea suprafetelor orizontale cu bariere fizice (hartie,folii de aluminiu ,folii
transparente ) sau dezinfectia cu un dezinfectant de nivel inalt
- se ataseaza aspiratorul de saliva ,piesele de mana sterile si seringa apa/aer
-aplicarea sacului menajer in container
- se aplica folie,servetel sau tavita pe masa de lucru
- plasarea truselor de instrumente pregatite pre-procedural dupa verificarea martorilor de
sterilizare ; pregatirea materialelor
- inchiderea usilor cabinetului si dulapurilor
- depozitarea separata a obiectelor personalului sanitar si pacientilor

23.Criterii de selectare a echipamentelor medicale

privind controlul infectiei in cabinetul stomatologic.

- daca in cabinet lucram dupa metoda “Stomatologiei la patru mâini” trebuie sa alegem un
echipament corespunzător.
* Scaunul medicului trebuie să asigure poziţia “sit -down” dar şi postura convenabilă de
balans ;trebuie capitonat pentru a asigura confortul şi a preveni presiunile asupra coloanei
vertebrale, putând fi adaptat ca înălţime şi poziţie a spătarului în sens vertical şi orizontal.
* Scaunul asistentei , capitonat,are o bază mobilă stabilă asigurată de cel puţin 5 braţe,
fiind prevăzut cu un cerc metalic pentru sprijinirea picioarelor datorită poziţiei mai înalte a
asistentei. Spătarul nu trebuie să interfereze cu transferul de instrumenteşi nu trebuie folosit ca
sprijin pentru braţul asistentei.
* Fotoliul pacientului ,
- sa aiba o bază solidă şi stabilă,
- sa permita vizibilitate şi accesibilitate pentru echipa stomatologică
- Spătarul şi braţele subţiri şi scurte facilitează poziţionarea medicului în imediata apropiere a
pacientului, fără a fi nevoie de o aplecare sau înclinare obositoare .
- Scaunul trebuie să permită poziţia culcată fără a compromite accesul operatorului iar baza
fotoliului cu sistem rotativ oferă flexibilitatea poziţionării pacientului.
-sa fie acoperit cu vinil pentru aplicarea soluţiilor dezinfectante
* Unit-ul dentar
Echipamentul principal din dotarea cabinetului stomatologic, unit-ul dentar, trebuie plasat
în zona de transfer în aşa fel încât să permită accesul membrilor echipei stomatologice la toate
instrumentele ataşate prin sistem de tuburi fără a interfera cu transferul de instrumente.
Există 5 concepte de manevrare operatorie a sistemelor unit
1-.sistemul “peste pacient”

13
2-.sistemul de manevrare laterală
3-.sistemul de manevrare separată
4-.sistemul de manevrare posterioară
5.-sistemul de manevrare transtoracică

Fig. nr. - Manevrare transtoracică a sistemului unit

Sistemul de manevrare cel mai eficient şi confortabil a unit-ului este considerat cel
transtoracic care, presupune poziţionarea instrumentarului în linie directă spre cavitatea orală şi
eliminarea completă a mişcărilor de întoarcere, răsucire, aplecare, repoziţionare a privirii şi pierderii
concentrării asupra câmpului operator.
* Modulele mobile
- modulelor mobile destinate sunt dulapuri deplasabile in care se gasesc materiale ;
- avea o eficienţă deosebită în activitatea asistentei medicale prin asigurarea
flexibilităţii în poziţionarea echipamentului în zona operatorie.
- In părţile laterale ale modulelor sunt plasate : un container pentru reziduurile
clinice şi un suport pentru braţul opus al medicului.
Reguli generale de selectare a echipamentelor :
o Zona operatorie şi echipamentele înconjurătoare care să permită aplicarea procedurilor de
control al infecţiei
o Zonele supuse contaminării – uşor accesibile pentru curăţare, dezinfecţie şi, eventual,
sterilizare
o Suprafeţe netede uşor de dezinfectat, rezistente la agenţi chimici
o Întrerupătoare de control automate , manevrate la picior (uşor de acoperit sau dezinfectat),
activate vocal sau programate în funcţie de procedură.
o Fotoliu dentar, tetiera, scaunul personalului medical acoperite cu materiale non-absorbante,
rezistente la substanţe chimice
o Separarea suprafeţelor de lucru „curate” de cele „contaminate”
o Suprafeţe de lucru cu îmbinări curbe
o Echipamentul inutil în cursul unei proceduri plasat înafara zonei de lucru
o Reducerea numărului de suprafeţelor care necesită acoperire sau dezinfectare între pacienţi

24.Aplicarea Protocolului Post -expunere accidentala la

infectia in cabinetul dentar.

Producerea accidentală a unei expuneri ocupaţionale prin leziuni produse de obiecte ascuţite
impune aplicarea strict cât mai rapid posibil a unui protocol post- expunere (PPE) .
PPE implică 2 categorii de măsuri :
1. Tratamentul local al leziunii poartă de intrare
- Spălarea leziunii cu apă şi săpun. Utilizarea unui antiseptic nu este absolut necesară. Nu se
recomandă agenţi caustici (cloruraţi)
- Spălarea cu apă a picăturilor de sânge de pe mucoasa orală , nazală şi de pe pielea intactă.
- Irigarea ochilor cu apă curată , salină sau soluţii sterile
- Raportarea incidentului
2. Evaluarea expunerii şi tratamentul pe cale generală

14
 Factorii de evaluare a expunerii constau din : tipul de agent patogen implicat în expunere,
tipul de expunere cantitatea de sânge implicată în expunere, cantitatea de virus din sângele
pacientului la momentul producerii expunerii
Daca ne-am intepat sau taiat si nu stim daca persoana este infectata, trebuie sa anuntam
persoana de accident apoi se realizeaza testarile si tratamentul profilactic.
- Profilaxia post expunere accidentală la sânge infectat cu virusul hepatitei virale B:
 Personalul cu risc de expunere la sânge trebuie obligatoriu vaccinat contra HBV
(serie completă ) şi reevaluat la 1-2 luni după ultima doză.
 Profilaxia post-expunere trebuie facuta in primele 24 de ore, nu mai târziu de 7 zile
în funcţie de depistarea sursei pozitivă pentru antigen HBs, vaccinarea şi starea de
imunizare a personalului medical.
 Se va urmări, totuşi, apariţia simptomelor sugestive pentru infecţia hepatică .
- Profilaxie post expunere accidentală la sânge infectat cu HCV (virusul hepatitei virale C)
 Se face testarea sângelui persoanei expuse imediat după expunere şi la 4-6 luni
după incident.
 Se poate efectua testarea pentru virus la 4-6 săptâmâni după expunere .
 Se urmăresc simptomele caracteristice infecţiei hepatice (greaţă, vomă, oboseală
accentuată, icter, artralgii, febră).
- Profilaxie post expunere accidentală la sânge infectat cu HIV (virusul Imunodeficienţei
umane dobăndite)
 Se face testarea de bază pentru anticorpi anti-HIV cât mai curând posibil după expunere
şi periodic timp de 6 luni (6 săptămâni, 12 săptămâni şi 6 luni).
 Tratamentul profilactic post-expunere (PEP) 4 săptămâni cu substanţe antivirale curând
posibil (ore) de la producerea expunerii dar, în cazuri extreme, se poate efectua şi la
intervale mai lungi de timp.

In cazul expunerii la virusul HIV se recomandă : evitarea donării de sânge, spermă sau organe,
evitarea contactelor sexuale în condiţii nesigure, evitarea alăptării copiilor de către mamele expuse
pentru a preveni transmiterea prin lapte a virusului.

25.Dezinfectanti utilizati in cabietul stomatologic in

functie de nivelul de dezinfectie.

Calitatile unui dezinfectant ideal: sa aiba spectru larg antimicrobian, sa actioneze in prezenta
sangelui si salivei, activitate reziduala antimicrobiana, hipoalergenic,actiune rapida, inodor, sa nu
fie toxic,compatibil cu orice suprafata, usor de lucrat cu el, economic.
Tipuri de dezinfectanti :
1. Dezinfectanti de nivel inalt : indeparteaza toate microorganismele inafara de spori
- exemple: glutaraldehida, foraldehida, oxid de etilen, peroxid de hidrogen,acid peracetic
2. Dezinfectanti de nivel intermediar : indeparteaza bacterii vegetative(Mycobacterium
tuberculosis),virusi,fungi(fara spori).
-exemple : halogeni – hipoclorit de sodiu
Iodofori
Fenoli
Compusi cuaternari de amoniu
3. Dezinfectanti de nivel scazut : bacterii vegetative, virusi,fungi;
a. Compusi cuaternari de amoniu

15
 26.Pregatirea cabinetului stomatologic dupa sedinta de
tratament.
-indepartarea manusilor in containere pentru deseuri medicale
-Spalarea mainilor 15-30 sec
-Completarea documentatiei pacientului
-Aplicarea manusilor rezistente de cauciuc
-Se pun instrumentele din zona 1 si 2 in contaninere etichetate cu risc biologic si se transporta in
zona de curatare si dezinfectie
- depozitarea seringilor si obiectelor ascutite in containere speciale cu „risc biologic”
- produsele de unica folosinta in containere pentru reziduuri infectioase
- piesele de mana sunt actionate 30 sec
- se curata piesele de mana de sange si materiale si se pun in cutii apoi duse in zona de sterilizare
- se scot foliile de protectie si se pun in saci apoi in containere speciale
- dezinfectia suprafetelor fara folii de protectie din zona 1 si 2
-se pun instrumentele in casete si se transporta in zona de prelucrare
- se scot manusile
- se spala mainile
-se scot ochelarii de protectie si dezinfectia acestora
-se scoate masca si capelina
-se scoate halatul de protectie fara sa atinge suprafata exterioara
- se ridica fotoliul in pozitia cea mai inalta pentru curatarea podelei de langa unitul dentar

27.Sterilizarea prin caldura uscata in stomatologie.

Indicatii,tehnica, avantaje.
Sterilizarea prin căldură uscată -pupinel cu aer static sau aer “forţat”
Indicaţii : instrumentarul metalic, endodontic, sticlă, porţelan, pulberi, uleiuri.
Avantaje : necorozivă, un afectează instrumentele ascuţite,cost redus.
Etapele sterilizării prin căldură uscată:
1. Curăţarea, decontaminarea şi uscarea instrumentelor
2. Pregătire : împachetare, plasare în tăviţe sau cutii metalice. Nu necesită dezasamblare.
3. Plasarea instrumentelor în cuptor. Încălzire până la temperatura necesară (control –
termometru). Timpul se marchează din momentul atingerii temperaturii.
 170 grade - 1 oră - aer static : 160 grade C (320 F) - 60-120 min
 160 grade - 2 ore - aer „forţat” : 190 grade C (375 F) – 12 min.
 150 grade -2,5 ore
 140 grade - 3 ore
Pentru instrumentele ascuţite şi ace nu se vor depăşi 160 grade (pericol de degradare).
4. Răcirea instrumentelor în interiorul cuptorului. Scoaterea din cuptor.
5. Depozitare : instrumentele împachetate rămân sterile cât timp pachetul este intact şi uscat
Instrumentele neîmpachetate se utilizează imediat sau se păstrează în containere sterile pănă la
o săptămână.

16
 28.Manipularea seringilor si acelor de seringa
contaminate.

- Echipament de protecţie personală – mănuşi de cauciuc, ochelari, mască, halat

- Manipularea în condiţii de siguranţă a seringilor şi acelor de seringă contaminate:
- Tehnica unimanuală de reacoperire a acului de seringă :plasarea capacului pe o
suprafaţă netedă retragerea mâinii, introducerea acului seringii manevrată cu o singură mană în
capac, fixarea acului pătruns în capac cu ajutorul celeilalte mâini. Manevrarea capacului se face de
la bază.
- Debarasarea în condiţii de siguranţă a seringilor şi acelor de seringă contaminate
in containere special, bioetalonate, care trebuie să fie rezistente la înţepare, etanşe, etalonate sau
codificate prin culoare(galbena), plasat în poziţia optimă, la distanţa convenabilă în imediata
apropiere a fotoliului dentar.
- igiena măinilor, decontaminarea suprafeţelor cabinetului dentar , sterilizarea
instrumentarului, strategii funcţionale (aplicarea conceptului „Stomatologiei la patru măini”).
- dispozitivelor „de siguranţă” care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:să
constituie o barieră între mâini şi acul contaminat, să permită plasarea permanentă a mâinilor în
spatele acului, să facă parte integrantă din dispozitivul de manipulare, să fie eficient înainte şi după
dezasamblare, să fie simplu de manevrat, să nu afecteze calitatea actului medical.

29.Sterilizarea chimica ("la rece") in

stomatologie.Indicatii ,tehnica ,caracteristici.
Sterilizarea chimică (“la rece”) se face prin scufundarea instrumentelor în substanţe germicida :
glutaraldehida, glutaraldehida cu fenol, peroxid de hidrogen, peroxid de hidrogen cu acid peracetic,
acid peracetic.
Diferenţa dintre sterilizarea chimică şi dezinfecţia de nivel înalt constă în timpul de contact a
instrumentarului cu sterilizanţii lichizi.
Indicatii : limitată doar în cazul instrumentelor termo-sensibile în lipsa celor de unică folosinţă.
- este mai puţin indicată în practica stomatologică deoarece nu poate fi monitorizată
biologic, instrumentele astfel procesate vor necesita manipulare aseptică, clătire şi uscare prin
mijloace sterile greu de realizat, efectul
- timpul de contact necesar este de 6 – 10 ore .
Etapele sterilizării chimice:
1. Curăţarea, decontaminarea şi uscarea instrumentarului (apa diluează soluţia de sterilizare);
2. Prepararea soluţiei de glutaraldehidă (sau altă soluţie) conform indicaţiilor producătorului. Păstrare
în recipient etichetat.
3. Dezasamblarea instrumentelor. Introducerea în soluţie trebuie să acopere complet instrumentele;
4. Sterilizare. Timpul necesar – în funcţie de instrucţiuni. Glutaraldehida – 10-12 ore. Scoaterea
instrumentelor cu ajutorul unui cleşte steril.
5. Clătire abundentă cu apă sterilă . (Apa fiartă nu este sterilă).
6. Depozitare pe raft steril sau în container steril care permit uscarea la curent de aer. Se utilizează
imediat sau se păstrează acoperite în container uscat steril şi se pot utiliza timp de o săptămână.

PRINCIPII ERGONOMICE ÎN MEDICINA DENTARĂ

17
 Poziţia de postură a medicului dentist
Standardul internaţional ISO (International Organization for Standardization)11226
”'Ergonomics — Evaluation of static working postures.” 2005.stabileşte principiile de bază ale
poziţiei de postură sănătoase cu următoarele caracteristici :
o Aplecare înainte din articulaţia şoldului maximum 10 – 20 grd. cu evitarea rotaţiilor
şi aplecărilor laterale
o Capul (greutate medie de 4,5 Kg) poate fi aplecat înainte cu max. 25 grd.. Mişcările
şi poziţiile extreme ale mâinilor şi braţelor, inclusiv ridicarea umerilor, trebuie
evitate
o Sternul este împins înainte şi în sus iar muşchii abdominali sunt uşor contractaţi
o Porţiunea superioară a braţelor ridicată faţă de porţiunea superioară a corpului în
unghi de 10°, maximum 15° astfel încât umerii să nu fie împinşi în sus
în poziţie forţată iar braţele să menţină un contact corespunzător
cu porţiunea superioară a corpului ° Ridicarea antebraţelor în
unghi de peste 25° determină plasarea câmpului vizual prea
aproape de torace determinând aplecarea înainte a acestuia.
Braţele pierd contactul cu porţiunea superioară a corpului, umerii
sunt ridicaţi prin ridicarea braţelor cu creşterea considerabilă a
contracţiei musculare statice în cadrul lanţului kinetic.Un unghi de 90 între
braţ şi antebraţ este optim în cadrul lanţului kinetic determinând o aplecare redusă a
capului .
o Distanţa dintre câmpul de lucru şi ochi,cu sau fără ochelari sau sisteme de mărire
(magnificaţie,) trebuie să fie între 35 şi 40 cm.Această distanţă determină înălţimea
de lucru bazată pe o coordonare optimă a elementelor lanţului kinetic. Dacă această
distanţă devine prea mare este necesară corecţia cu ochelari.
o Porţiunea superioară a corpului aplecată cu maximum 10° din
articulaţia şoldului; Trebuie evitată aplecarea în faţă care creşte
încărcarea statică a coloanei vertebrale şi reduce agilitatea
corpului. Postura statică aplecată şi , mai ales, ridicarea sau poziţia
de protracţie a umerilor, produce o îngustare a canalului costo-
clavicular cu apariţia presiunii asupra nervilor şi vaselor de sânge
şi diminuarea fluxului sanguin .

18
 o Unghiul dintre coapsă şi porţiunea inferioară a piciorului să fie de 110° pentru a
obţine balansarea pelvisului ca în cazul posturii°în picioare a
corpului uman
o Coapsele îndepărtate cu maximum 45°

Antebraţele trebuie sprijinite pe degetul 4 şi 5 în sau înafara cavităţii orale, preferabil

la oarecare distanţă unul de celălalt pentru stabilitate suportând greutatea antebraţului . Pumnul
se va sprijini pe suportul osos al capului.
Se recomandă un mod dinamic de lucru cu alternarea perioadelor de activitate cu cele
de repaus pentru relaxarea muşchilor şi coloanei vertebrale precum şi asigurarea unui corset
muscular ferm prin sport înafara orelor de activitate
Obţinerea unei poziţii de postură optime
Poziţionarea medicului
Poziţionarea corectă a medicului trebuie să se realizeze în etape succesive prin :
1. Plasarea tălpilor picioarelor în întregime pe podea.Gamba piciorului va avea o poziţie
perpendiculară pe podea
2. Depărtare uşoară a picioarele (unghi max. 45 grd.)
3. Ridicarea scaunului medicului astfel încât unghiul dintre coapsă şi gambă să fie > 110
grd.
4. Adoptarea unei poziţii drepte, cu bustul împins înainte şi umerii coborâţi Ajustarea
înălţimea spătarului astfel încât suportul lombar să se adapteze la curbura naturală a
coloanei vertebrale. Aşezare cât mai în spate în scaun cu respectarea unei distanţe de 3
degete între zona posterioară a genunchilor şi marginea anterioară a scaunului (ajustaţi
adâncimea scaunului prin manevrarea spătarului).
5. Adaptarea înălţimii scaunului pentru a asigura confortul şi a evita presiunea asupra coloanei
vertebrale sau porţiunii superioare a coapsei . Butoanele de ajustare a scaunului trebuie
protejate cu folii din plastic pentru a putea efectua modificări de poziţie în cursul
procedurilor clinice.Tipul de încălţăminte (cu sau fără toc ) poate influienţa ajustarea
scaunului.
6. Ridicarea antebraţelor cu maximum 25 grd.
7. Impingerea antebraţelor înainte cu maximum 10-20 grd.
8. Aplecarea capului în faţă cu maximum 20 grd.

19
 9. Conştientizarea de către medic prin relaxare şi concentrare a plasării corpului său în scaun
şi anticiparea poziţiei sale în cursul procedurii clinice care urmează a fi executată (Fig.31)

Fig. 31 - Etape de poziţionare a medicului

Poziţionarea asistentei
1.Poziţionare prin aşezare fermă pe scaun cu greutatea corpului uniform distribuită
2. Ajustarea înălţimii scaunului cu 10-20 cm peste medic pentru a asigura vederea peste mâinile
acestuia în cavitatea orală a pacientului , anticiparea necesităţilor în cursul procedurilor clinice,
eficienţă

20
3. Coapsele îndreptate către capul pacientului pentru evitarea răsucirii torsului.Şoldurile vor fi
plasate la nivelul umerilor pacientului prin adaptarea suportului pentru picioare
4. Poziţionare cu spatele drept, cât mai apropiată de pacient.
5. Plasarea suportul torsului asistentei la nivelul primei coaste în poziţie neutrală.Suportul nu se
utilizează pentru sprijin frontal al corpului
6. Plasarea zonei de lucru deasupra coapselor asistentei, cât mai aproape de aceasta, în vederea
obţinerii eficienţei maxime . (Fig, 32)

Poziţionarea pacientului
Regula de aur care trebuie respectată în poziţionarea echipei medicale este de a NU adapta
poziţia medicului la cea a pacientului ci poziţia pacientului la cea a medicului .
1. Plasarea pacientului cât mai în spate pe fotoliu
2.Adaptarea tetierei în funcţie de arcada de lucru pentru a asigura accesul vizual optim asupra
cavităţii orale
3. Adaptarea poziţiei pacientului după poziţia medicului, cât mai aproape de acesta
Pentru maxilar este preferabil ca pacientul să fie poziţionat în poziţie culcat. Prin ridicarea
fotoliului antebraţele pacientului vor fi paralele cu podeaua. Pentru arcada mandibulară poziţia
pacientului va fi semiculcat. Scaunul medicului plasat cât mai aproape de tetieră.
Utilizarea de către medic a echipamentului de protecţie cu pantaloni îmbunătăţeşte accesul la
pacient.

Fig. 32. Poziţionare corectă a echipei medicale

21
22