Sunteți pe pagina 1din 2

1.

Introducere

 Vata de sticlă este folosită ca material izolant fonic și termic realizat din fibre de sticlă aranjate
într-o textura similară cu vata cu ajutorul unui liant. Se obține prin suflarea cu vapori a unei
mase de sticlă topită.
Procesul blochează multe buzunare mici de aer între sticlă, iar acestea au ca rezultat proprietăți
de izolare termică ridicată. Principiu de functionare

 Gazele, spre deosebire de lichide si solide nu au proprietăţi bune de conductivitate termică, deci
fac un material izolator foarte bun.

7.

 Dozarea: Vata de sticlă este făcută în general din calcar, alumină, nisip şi sodă. Acestea sunt
stocate în silozuri, cântărite, amestecate şi apoi transportate spre cuptor.
 Topirea: Amestecul este apoi topit la temperaturi mai mari de 1400 ° C într-un cuptor electric
sau cu gaz.
 Fasonarea: Constă în fibrarea sticlei prin centrifugare.
 Formarea: Apoi pătura trece printr-un cuptor de întărire. În timpul acestui proces, pătura poate
fi comprimată pentru a atinge grosimea finală.
 Finisarea: Reprezintă tăierea vatei în fâşii mai uşor de transportat
 Ambalarea:Produsul final este ambalat
 Paletizarea: Vata de sticlă poate fi comprimată până la o zecime din volumul său. Un total de 36
de role de sticlă pot încăpea pe un singur palet.
8. Dozarea se face prin intermediul unui cântar automat dispus pe un cărucior sau vagonet, care trece şi
colectează conform reţetei, cantitîţile necesare din fiecare siloz

9. Omogenizarea constă în amestecarea materiilor prime. Aceasta se face cu ajutor unui vas cu
secţiunea circulară, prevăzut cu un agitator cu palete, numit omogenizator.

10.Topirea. Este operaţia de ardere a materiilor prime la temperature de peste 1400° C.

Arderea se efectuează într-un cuptor tip bazin care funcţionează cu ajutorul electricităţii. Are ca scop
formarea topiturii si producerea sintezei compuşilor.

11. Fasonarea reprezintă procesul de fibrare a sticlei topite cu ajutorul unei centrifuge care conţine
foarte multe găuri de dimensiuni mici prin care topitura trece cu ajutorul forţei centrifuge şi a
curenţilor de aer, formând fibre.

12. Formarea constă în presarea fibrelor de sticlă care sunt transportate apoi într-un cuptor încălzit
la 300° C. Această temperatură este optimă pentru a întări liantul şi a conferi compactitatea vatei de
sticlă.

13 Finisarea.Această operaţie constă în tăierea păturii de vată în fâşii mai mici, uşor de transportat
şi instalat.

14. Ambalarea este procesul prin care fâşiile de vată sunt rulate şi apoi ambalate.

15.Paletizarea. Vata de sticlă este apoi compactizată din nou cu ajutorul unei prese hidraulice şi apoi
trimisă pentru transport.

S-ar putea să vă placă și