Sunteți pe pagina 1din 82

Traducere si adaptare: AMELIA GEORGETA FIRAN

1
INTRODUCERE

Sa fii parinte este una dintre muncile cele mai importante, insa cum invatam sa fim? Pentru alte
munci avem nevoie de un antrenament formal si calificari, dar in general ne asteptam sa stim ce sa facem
ca parinti. Majoritatea lucrurilor le invatam observandu-i pe ceilalti,- in particular asa cum parintii nostri
au facut-o.In mod normal, aceasta functioneaza fara probleme, dar cand ai un copil cu sindrom Asperger
(il voi numi aici copil SA), uneori poate sa fie dificil sa stii cum sa actionezi.Copiii SA reprezinta o
adevarata provocare si in plus multe indoieli. Noi, parintii copiilor SA, tindem sa ne intelegem intre noi
pentru ca experientele noastre sunt similare, dar este aproape imposibil ca altcineva sa te inteleaga cu
adevarat, iar aceasta inseamna ca la un moment dat te poti simti foarte singur.
Eu (autoarea, n.m.) am doi copii, un baiat si o fata. Fiica mea acum a crescut si este o persoana
agreabila, echilibrata si prietenoasa.Cand era mica, era usor de condus si se conforma intrutotul. Dar cu
fiul meu Kenneth totul a fost diferit de la inceput Cand era mic, mi se parea ca aveam doar probleme cu
el si nu intelegeam de ce. Multe din aceste probleme nu erau neobisnuite intr-o oarecare forma si de multe
ori incercam sa ma conving ca si celorlati copii li se intampla la fel. Dar in adancul sufletului stiam ca
este ceva diferit. Dificultatile lui Kenneth erau extreme si in plus, pareau sa creasca odata cu el. Vazut
din afara, parea un copil needucat, cu un comportament urat, nefericit, un copil pe care il uram.Uneori ma
invinovateam pe mine insami, alteori pe el. Cand in sfarsit, la cei 8 ani, i-au diagnosticat Sindromul
Asperger (sau autism de inalta performanta), mi s-au amestecat tot felul de sentimente: o parte din mine
era nervoasa si trista pentru viitorul sau, alta parte se simtea usurata pentru ca acum avea o explicatie. La
urma urmei credeam ca imi era de mare ajutor sa stiu diagnosticul, dar inca ma simteam foarte singura si
descurajata cu sarcina pe care o aveam de indeplinit. Nimeni din cei pe care ii cunosteam nu parea sa ma
inteleaga. Si cu atat mai rau, nimeni nu era capabil sa-mi dea vreun sfat care m-ar fi putut ajuta.
De obicei diagnosticul marcheaza finalul unei dificultati si ii face pe parinti sa puna lucrurile cap
la cap. Cand noi am inceput sa ne interesam despre SA, am putut sa intelegem multe lucruri, insa aflarea
diagnosticului nu face sa dispara problema. Inca aveam multa treaba de facut si de multe ori cele mai
bune strategii educative pentru copiii obisnuiti, cu el nu functionau. Era de parca, avand rabdarea unui
sfant si intelepciunea lui Solomon, nu era suficient! Gestionand necesitatile si provocarile unui copil SA
era o mare responsabilitate si o munca foarte grea. Nu exista solutii magice pentru a schimba asta.
Aceasta carte incearca sa dea niste idei si instrumente, mai mult decat sa inoculeze o dogma. Sper ca
citind-o, sa poti intalni idei care sa te ajute sa gestionezi problemele specifice, pe masura ce le intalnesti si
as vrea sa cred ca cel putin unele sugestii te pot ajuta sa ai o viata mai usoara, impreuna cu copilul SA si
restul familiei tale.

Aceasta carte este structurata astfel:

Capitolul 1: TRASAND BAZELE

Acest capitol sugereaza moduri in care putem ajuta copilul SA sa se simta iubit si acceptat si
exploreaza cateva din motivele pentru care acest lucru poate fi dificil de obtinut.Deasemenea include idei
pentru cresterea gradului de intelegere, construirea autostimei, reducerea anxietatii.

Capitolul 2: ACCENTUAND CEEA CE ARE MAI BUN COPILUL SA

2
Capitolul exploreaza cea mai buna modalitate de a ne apropia de copilul SA si de a-l indruma,
sugereaza modalitati de a-l ajuta sa invete abilitati sociale si emotionale, idei pentru intarirea motivarii,
pentru trecerea peste momentele dificile.

Capitolul 3: PROBLEME COMUNE DE LA A LA Z

Capitolul se concentreaza pe anumite probleme obisnuite, una cate una, explorandu-le in detaliu si
sugerand modalitati de gestionare.

Capitolul 4: REFLECTII PERSONALE

Aici am inclus cateva din gandurile mele despre experienta de a avea un copil SA, ccea ce am
invatat pe parcurs dar si un „Reportaj de pe Planeta Asperger”.
Cateva cuvinte despre fratii copiilor SA: este foarte usor ca alti copii din familie sa se simta ignorati cand
au un frate sau o sora SA, care necesita multa atentie. In final pot avea resentimente si li se poate parea ca
sunt pedepsiti pentru ca au un comportament mai bun si mai putine cereri. Aceasta se poate atenua,
incluzand pe toti copiiii (in masura posibilului) in ideile pe care le aplici copiilor SA. Multe dintre aceste
idei se pot aplica oricarui copil si unele sunt foarte distractive!
Nota pentru persoanele care au grija de copii SA, altele decat parintii: parintii de obicei sunt primii
care se ocupa de copii, dar alte persoane pot avea de asemenea un rol foarte important, de exemplu
bunicii, unchii sau matusile, alte rude, profesorii, ingrijitorii, prietenii etc. Aceste persoane de obicei
realizeaza o munca importanta, iubindu-i, ingrijindu-i pe copiii SA, asa ca, desi nu sunt parinti, cartea
aceasta le este adresata si lor.
Dintr-un oarecare motiv, sunt mult mai multi baieti decat fetite diagnosticati cu SA, de aceea in
cuprinsul cartii ma voi referi la copilul SA in general numindu-l ”el”, insa totul este perfect aplicabil atat
baietilor cat si fetitelor. Propriul meu fiu Kenneth prefera denumirea de „copil SA” , de aceea sper ca
nimeni nu se va simti ofensat pentru aceasta.

CAPITOLUL 1 – TRASAND BAZELE

Cea mai mare necesitate a oricarui copil este nevoia de iubire si sprijin neconditionat. Parintii o
fac in mod intuitiv si se stie ca iubirea este forta cea mai puternica de pe pamant. Cand un copil se simte
sigur, iubit si acceptat asa cum este, aceasta ii permite sa progreseze adecvat in orice aspect din viata sa.
De acord ca menirea noastra ca si parinti nu este doar de a-i iubi, insa sunt sigura ca in fond ei stiu ca sunt
iubiti.. Aceasta este baza pe care incercam sa construim intreaga noastra educatie. Cu un copil SA, acest
lucru poate fi foarte dificil, din mai multe motive. De exemplu, el tinde sa aibe o imagine despre sine
putin realista, sufera de anxietate, are multe probleme sociale, este greu de motivat si comportamentul sau
poate fi foarte greu de condus. Toate acestea ii creeaza probleme extreme in a relationa cu lumea, dar
aceasta inseamna, odata in plus, ca are nevoie sa auda de la parinti, clar si tare: „Niciodata nu vom
inceta sa te iubim!” .
Mai tarziu voi sugera moduri specifice de transmitere a acestui mesaj in asa fel incat copilul sa poata
trece prin viata simtindu-se sigur, iubit si acceptat.

Cand ai un copil SA, imediat descoperi ca el are nevoie de tine iar si iar, dar sunt multe motive
pentru care tu insuti, ca parinte, trebuie sa te ingrijesti inainte de orice altceva.Cand un copil are SA, acest
lucru are un impact puternic nu doar in viata lui ci si a celor care-l inconjoara, in special cea a parintilor.

3
Daca noi nu suntem bine, relatia noastra cu copilul se va construi progresiv cu stres, resentimente, furie,
lucru care va face rau ambelor parti. Daca aceasta se intampla pentru o perioada lunga de timp, ne vom
consuma in interior, vom atinge limitele si vom sfarsi imbolnavindu-ne fizic. Nemaiavand puterea de a
lupta si nimic spre a-i mai oferi, vom termina facandu-i rau. Deci, inainte de a incepe sa descoperim si sa
rezolvam necesitatile copilului SA, mai intai trebuie sa ne asiguram ca necesitatile noastre sunt acoperite.

[SFATUL 1]: Mentine-te „aprovizionat” ! (se mai numeste sfatul „frigider” :D)
Gandeste-te la tine ca si cand ai fi un frigider plin cu mancare! Cand te simti bine „aprovizionat”, ai
multe de oferit nu doar copiilor tai ci si altor persoane importante din viata ta, atunci cand ele au nevoie
de tine. Dar cu cat oferi mai mult, cu atat mai putin „aprovizionat” vei fi, si daca nu te realimentezi, de
fiecare data vei avea mai putin de oferit, iar intr-o buna zi nu vei mai putea da nimic. Asa ca, din cand in
cand, arunca o privire „frigiderului” tau interior, mentine-l mereu plin cu lucrurile de care ai nevoie si asa
vei fi in masura mereu sa-i oferi fiului tau tot ceea ce ii lipseste la un moment dat!
Propune-ti sa faci in mod regulat lucruri doar pentru tine: timp liber, sa faci sport, o baie relaxanta,
vizionarea unui film, o plimbare in natura, sa asculti muzica preferata etc, orice lucru care iti induce o
stare de bine. Si inceteaza sa te simti vinovat(a) pentru aceste mici placeri personale, repeta-ti ca aceasta
„aprovizionare” este pentru a putea oferi mai mult persoanelor pe care le iubesti!

[SFATUL 2]: Inconjoara-te de ajutoare!

E nevoie de forte pentru a realiza cea mai buna retea de ajutoare posibila, astfel incat in orice moment sa
poti apela la ea. Este foarte util sa contezi pe oameni in care poti avea incredere si sa le poti delega din
cand in cand o parte din sarcini, pentru a putea beneficia de un „respiro”. Accepta ofertele de ajutor ale
prietenilor si familiei! Nu vei reusi nimic pozitiv daca te transformi intr-un martir, luand toate greutatile si
sarcinile asupra ta.
Contacteaza serviciile medicale sau sociale din zona ta, pentru a vedea ce ajutoare poti obtine! Daca iti
poti permite sa platesti vreun tip de ajutor „extra”, ar fi un lucru bun pentru sanatatea ta fizica si mentala.
De obicei studentii sau voluntarii apreciaza oportunitatea de a ingriji un astfel de copil un numar de ore pe
saptamana, mai ales daca studiaza vreo disciplina relationata cu dificultatile copilului tau. Poti pune un
anunt la scoala sau in ziarul local, dar ai grija ca persoana pe care oa alegi sa fie adecvata cu ceea ce iti
doresti.

[SFATUL 3]: Nu lua lucrurile in mod personal!

Ca parinti, intotdeauna punem multa dragoste in tot ceea ce facem pentru copiii nostri, dar sunt momente
cand avem nevoie ca acest sentiment sa ne fie returnat, momente speciale de bucurie, de implinire, de
siguranta. E un lucru dificil pentru parintii copiilor SA, care nu intotdeauna simt ca trebuie sa „returneze”
aceasta dragoste. Aceasta poate rani atunci cand nu primesti ceea ce ai nevoie de la fiul tau: un suras
amabil, un cuvant frumos, sau, cu atat mai rau, atunci cand comportamentul sau pare ostil. Este foarte
important sa nu iei acest lucru ca pe ceva personal, pentru ca el nu o face pentru a te rani. Indiferent de
cum se comporta, trebuie sa stii ca el te iubeste si ca are nevoie de dragostea ta!

[SFATUL 4]: Nu uita celelalte aspecte din viata ta!

4
Dat fiind faptul ca un copil SA are nevoie sa-i dedici atata timp si energie, ingrijindu-l poti sfarsi
ocupandu-ti tot timpul, daca il lasi. Astfel este usor sa ajungi sa-ti abandonezi total celelalte interese,
distractii si preocupari! Incearca sa mentii un echilibru intre ingrijirea copilului tau SA, pastrarea relatiilor
si a preocuparilor proprii.

[SFATUL 5]: Fii realist(a) cand vorbesti despre probleme!

Uneori sunt atatea dificultati de depasit, incat par ca te depasesc. Este practic imposibil sa facem toate
lucrurile in acelasi timp, asa ca de unde vei incepe? Ia-o incet si infrunta situatia intr-o maniera realista!
Fa o lista cu problemele pe care le ai si realizeaza o scala de prioritati, in functie de cat de urgente sunt.
Aceasta clasificare depinde de cat de serioasa este dificultatea respectiva si cate probleme iti cauzeaza tie
si celorlalti. Poate fi util sa faci aceasta lista cu partenerul tau sau cu un prieten. Un mare avantaj in
infruntarea acestor probleme in acest mod este ca, odata ce ai ales sa te concentrezi pe problemele cele
mai urgente, iti poti permite un „respiro” si sa mai imparti din responsabilitati si celorlalti.

[SFATUL 6]: Fixeaza-ti scopurile SMART!

Nu astepta prea multe din partea ta si a fiului tau SA prea repede! Cand incerci sa obtii un progres intr-o
anumita directie, fa-o pas cu pas. Acorda-ti un timp pentru a-ti atinge scopurile SMART (inteligente).
Scala SMART inseamna:
 Mic (Small)
 Masurabil (Meadible)
 Care poate fi atins (Achievable)
 Realist (Realistic)
 Bazat pe timp (Time based)
De exemplu, un scop care nu este SMART ar putea fi pentru fiul tau SA „sa fie educat”. Scopul SMART
ar putea fi „sa se comporte foarte frumos cu trei persoane pe durata unei zile”.

[SFATUL 7]: Sa permiti ca strategiile sa fie cheia, nu scopul! Aminteste-ti ca sfaturile si strategiile
sunt facute pentru a-ti folosi, nu invers! In consecinta, fii flexibil(a)! Daca o idee functioneaza, utilizeaz-o
cat de des poti, dar daca un sfat nu da rezultate sau te face sa te simti rau, pur si simplu ignora-l! Ai
incredere in judecata ta, caci tu stii ce este mai bine pentru fiul tau! Trebuie sa stii insa ca timpul poate sa
aduca diferente: un lucru care nu functioneaza azi, poate functiona perfect peste sase luni si invers.
Incearca deci sa aplici aceste sfaturi de mai multe ori, sa observi care functioneaza cu fiul tau si sa-ti
urmezi intuitia.

[SFATUL 8]: Incearca sa nu-i strici caracterul!

Este o mare greseala sa-ti supraprotejezi copilul SA, lasandu-l sa faca prea mult doar ceea ce vrea si
dandu-i prea multe lucruri. Facand aceasta, ne facem defapt viata mai grea si vom sfarsi avand un copil
caruia ii place sa comande si greu de multumit. Este usor sa cadem in exemplu:

 Ne pare rau de el atunci cand intampina greutati si dorim sa ii facem o viata mai buna
 El intotdeauna cere si insista sa obtina ceea ce vrea si este mai usor sa-i facem pe plac
decat sa-i suportam insistenta

5
 Cu siguranta vrem sa fie fericit si ne simtimvinovati si responsabili atunci cand este
suparat (chiar si atunci cand supararea sa este total irationala).
Motivul fundamental pentru a fi indulgent(a) cu el este ca vrem sa fie fericit, numai ca trebuie sa ne
gandim ca, fiind excesiv de indulgenti cu el, niciodata nu va fi fericit pe termen lung. Acest lucru ii va
oferi un punct de vedere asupra vietii absolut nerealist si ii asigura un viitor trist si deceptionant.
Cateodata este dificil sa spui „Nu”, dar va fi modalitatea de a face lucrurile mai agreabile pentru tine si
fiul tau. O sugestie pentru atunci cand el iti cere ceva este propunandu-i sa accepte ca pe un premiu pentru
buna purtare. De exemplu, daca iti cere un joc video, spune-i: „mi-ar placea sa-ti dau jocul si cred ca ar
trebui sa ti-l dau ca premiu pentru atunci cand tu vei...”

[SFATUL 9]: Cauta pe cineva cu care sa vorbesti!


Asigura-te ca nu vei pastra toate sentimentele inauntrul tau, ai nevoie de cel putin o persoana in care sa ai
incredere si careia sa-i povestesti cum te simti in realitate. Poate fi cineva din familia ta, partenerul de
viata, un prieten... Cel mai importante este sa ai posibilitatea ca uneori sa te poti descarca in fata cuiva.
Vorbind intr-adevar ajuta!

[SFATUL 10]: Mamicilor, luati o pauza!

Mamele in particular au obiceiul de a se simti vinovate pentru ca fac totul pentru copilul lor. Avem nevoie
sa renuntam la acest obicei, pentru ca nimeni nu se va interesa de noi, daca nu o facem intai noi insene,
si nu este ceva usor de facut. Gandeste-te la sfatul pe care il dau companiile aeriene: „In caz de urgenta,
mai intai puneti-va dv masca de oxigen, inainte de a incerca sa-i ajutati pe ceilalti!”
Aminteste-ti: una dintre cele mai bune modalitati de a iubi un copil este aceea de a avea grija de mama
lui!

[SFATUL 11]: Nu-i da mai multa importanta decat are!

Pentru cei care nu cunosc dificultatile copilului tau, de obicei li se poate parea ca este nepoliticos,
arogant si neindemanatic. Atunci cand comportamentul sau provoaca priviri de dezaprobare, in mod
normal copilul nu-si da seama, insa noi, parintii, devenim constienti foarte usor de toate semnalele prin
care sunt judecati si dezaprobati. Data viitoare cand te vei simti rusinat de modul in care oamenii te
judeca pe tine si pe fiul tau, aminteste-ti asta: „ Pe cei care nu au aceasta problema, ii intereseaza, iar pe
cei care o au, ii lasa indiferenti!”

1.2. ACCEPTARE SI INTELEGERE

Poate fi foarte dificil pentru un copil SA sa fie acceptat in societate. Din punct de vedere social, el
intotdeauna „face lucrurile rau” si rupe reguli despre care nici macar nu stia ca exista, iar lumea trateaza
foarte aspru pe persoanele care rup regulile scrise. Aceasta implica pedepse crude, ca de exemplu
ridicolul, izolarea. Insa uneori deasemenea poate fi dificil sa gaseasca intelegere si acceptare in propria

6
casa! Un motiv pentru aceasta poate fi faptul ca purtarea lui necesita multa corectie si copilul s-ar putea
simti ca si cum tot ceea ce aude din partea celorlalti sunt doar critici. Un alt motiv poate fi ca parintii au o
atitudine negativa fata de diagnosticul de SA, ceea ce duce la un mesaj de respingere. Copilul SA are
nevoie si merita sa se simta acceptat si inteles ca o persoana unica si valida, din care doar o parte o
reprezinta SA.
In continuare expun cateva sugestii prin care parintii pot ajuta la atenuarea acestor dificultati:

[SFATUL 12]: Sa acceptam diagnosticul!

Sa fim onesti, foarte putini parinti primesc diagnosticul cu bratele deschise! Intotdeauna la inceput
spunem ca nu vrem sa-i punem o eticheta copilului si tindem sa negam si sa ne opunem, atat cat putem.
Dar intr-adevar trebuie sa avem mare grija cu mesajele pe care le poate percepe copilul! Am auzit
spunandu-se ca noi, parintii, trecem printr-o perioada de „duel”, de lupta, atunci cand primim
diagnosticul. Poate acesta este procesul natural, insa daca ne incrancenam prea mult, aceasta poate sa
dureze si sa fie foarte dur, ne poate conduce la alt final. Avem nevoie sa ne provocam pe noi insine cu
faptul ca purtam „duelul unei iluzii”, iluzia copilului pe care ne-am fi dorit sa-l avem... In momentul in
care incepem sa scapam de aceasta iluzie, suntem liberi sa acceptam sau sa respingem copilul minunat pe
care il avem! Copilul nostru SA are nevoie sa stie ca suntem mandri de el si ca il acceptam in mod
neconditionat, iar aceasta implica sa acceptam ca sufera de Sindromul Asperger. De aceea, negand SA,
inseamna ca ne respingem propriul copil, in acelasi mod in care acceptandu-i SA inseamna sa-l
acceptam si sa-l imbratisam..

[SFATUL 13]: Sa cautam sa aflam mai multe despre Sindromul Asperger!

Chiar daca fiecare copil SA este unic, putem descoperi cate lucruri au in comun. De obicei, cu cat mai
multe stim despre SA, cu atat mai mult ne intelegem copilul.Cunostintele inseamna putere si, la urma
urmei, se spune ca a intelege inseamna a ierta!
Prima carte pe care multi parinti americani au citit-o pentru a afla ce inseamna SA, este cartea scrisa de
Tony Attwood; este un bun inceput si cand am citit-o, imi amintesc ca am gandit: „Cum se poate ca acest
om sa-mi cunoasca atat de bine fiul?”.
Sunt multe alte carti disponibile si pagini web (vezi bibliografia de la sfarsit). Deasemenea poti intra intr-
un grup de sprijin local si toate aceste lucruri iti aduc multe informatii si te ajuta sa nu te simti singur.
Poate veni un moment in care insusi copilul in cauza sa manifeste interes pentru a afla despre SA. In acest
caz, vorbeste cu el intr-un mod deschis si calm! Nu permite ca aceasta denumire sa-l sperie! Asigura-te ca
intelege ca acest cuvant „Sindrom” poate fi inlocuit cu grupul „ca si, la fel cu..”, iar d-l Asperger a fost un
doctor austriac foarte interesat de copii „ca si” el. Lasa-l sa citeasca carti, daca vrea, si incita restul
familiei ca sa arate interes si sa se implice! Poate fi distractiv sa dezbateti impreuna caracteristicile SA si
sa incercati sa descoperiti cine din familie ar mai putea avea asa ceva! Cauta in internet persoane publice,
actori, cantareti care pot manifesta sau chiar isi recunosc caracteristicile SA! Poate fi un proces de
invatare pentru toti!

[SFATUL 14]: Nu-i poti tine piept?

7
De obicei este dificil sa spui ce este capabil sa faca un copil SA si ceea ce este mai bine sa NU asteptam
de la el. Pe masura ce incepi sa intelegi mai multe despre SA, asta te poate ajuta cel putin sa vezi ceea ce
el NU POATE FACE.
Aminteste-ti ca un copil SA are dificultati cu lucruri pe care copiii normali le fac in mod natural. In multe
cazuri el necesita ajutor si sa-l ghidezi in situatii la care nu te asteptai. Nu trebuie sa ne asumam in mod
automat ca un copil SA intelege lucruri si stie ceea ce se asteapta de la el, doar pentru ca ceilalti copii o
fac in mod normal si evident!

[SFATUL 15]: Sa-i intelegem intransigenta, rigiditatea! („trenuri versus masini”).

Una dintre „cheile” intelegerii copilului SA, in vederea diminuarii rigiditatii, este faptul ca nu ii plac
schimbarile si are nevoie de multa rutina. Tinde sa aibe idei fixe si poate fi obsesiv si incapatanat.
Rigiditatea ne ajuta sa explicam multe din caracteristicile cele mai iritante si de neinteles ale SA. De ce
copiii SA insista sa fie atat de rigizi? Stim ca se simt mai siguri atunci cand viata lor este predictibila si
precisa. Poate ca fiind rigizi, le da acea senzatie ca fac ordine intr-o lume pe care ei o gasesc haotica, si
asta ii ajuta mult.
Analogia „trenuri versus masini” ne da o idee despre cum este rigiditatea in SA. Este comparata
mintea copilului SA cu un tren care merge pe o linie ferata, iar opusul este o minte neurotipica, ce
seamana mai mult cu o masina pe o sosea. Diferenta principala intre tren si masina este drumul pe care
fiecare circula: linia ferata este rigida, iar atunci cand trenul porneste de la un capat, parcusul traseului se
face in mod previzibil, pana la ultima statie. Masinile in schimb nu sunt previzibile: soferul are mult mai
multe posibilitati de a conduce, poate schimba traseul, poate intoarce unde vrea, opri sau schimba directia.
Aceasta analogie m-a ajutat sa inteleg multe lucruri despre fiul meu, care erau ca un mare „puzzle” pentru
mine. Deasemenea m-a ajutat sa inteleg ca el nu era rigid si incapatanat dinadins. Sa fie flexibili este o
mare dificultate pentru copiii SA!

[SFATUL 16]: Sa investigam motivele comportamentului sau „sarac”! Mai sus am prezentat unele
idei pentru abordarea comportamentului specific SA, dar intotdeauna este mai bine intai sa intelegem ce
sta la baza acestui comportament, inainte de a-l aborda. Sunt multe posibilitati de luat in calcul:

1.Cateodata, atunci cand copilul se poarta rau, el nu face decat sa-ti probeze limitele, toti copiii o
fac din cand in cand, iar cei cu SA nu sunt o exceptie.In aceste momente trebuie sa ne aratam agreabili
dar fermi (vezi sfatul 55). El are nevoie sa stie ca exista norme clare si concrete si ca trebuie sa le
indeplineasca.La inceput s-ar putea sa nu-i placa, dar asta il va ajuta sa se simta mai in siguranta.

2.Este suparat sau frustrat. Bineinteles ca nu intotdeauna iti pune la proba limitele, insa
problemele de comportament pentru un copil SA de obicei vin din modul cum isi exprima supararea.
Poate ca el comunica prin propriul limbaj, propriul „cod”, ca este frustrat.

3. Are o suparare reala. Atunci cand se intampla asta, este mai bine sa stim despre ce este vorba,
astfel ii putem arata pasii pentru a-l redirectiona. De exemplu:
 Se afla sub un stres excesiv la scoala sau din alt motiv
 Il deranjeaza foarte tare ceva

8
 Alte persoane (de ex alti copii) il supara in mod deliberat sau il provoaca intr-un anumit mod

4. Are ceea ce se cheama „necaz Asperger”: uneori descoperi ca ceva este foarte important pentru
copil, dar vazut din afara, acel lucru pare stupid, irational sau de mica importanta. Comportamentul sau
este disproportional cu situatia. Un exemplu extrem: copilul arunca obiectele colegului si il insulta pentru
ca s-a luat de echipa lui favorita!.El respinge acceptarea oricarei responsabilitati

[SFATUL 17]:Fa-ti prieteni inainte de a „strange puncte” !

Pentru fiecare copil, obiectivul este „iubeste-l dar controleaza-i mereu comportamentul!”. Acest lucru nu
este deloc usor cand comportamentul sau este total irational, din cauza „necazului Asperger” (concept
definit anterior). In aceste momente trebuie facut apel la logica, pentru a-i demonstra ca se insala sau ca
este irational, desi este posibil sa nu functioneze. Trebuie sa acceptam ca pentru moment, aceasta este
realitatea lui. In acest punct el este in totalitate si sincer convins ca purtarea lui este naturala, autentica, iar
comportamentul lui este pe deplin justificat.
Dupa o vreme, putem incerca sa-l ajutam din nou, provocandu-l gradat sa gandeasca, dar temporizarea
trebuie sa fie cea corecta. El are nevoie sa fie calm, increzator, fericit, pentru a putea fi receptiv. Atat timp
cat este suparat, nu va servi de nimic sa ne certam cu el, fiindca va fi mai rigid decat de obicei si probabil
ca se va supara si mai mult. Arata-te solidar cu supararea lui, in loc sa-l judeci sau sa-i ierti
comportamentul! Daca el simte ca poate avea incredere in tine si ca vei fi de partea lui, va fi mai deschis
si mai receptiv la ceea ce va trebui sa-i spui mai tarziu.

[SFATUL 18]: Sa-i fii alaturi!

Fa tot posibilul pentru ca fiul tau SA sa fie convins ca esti de partea lui! Sa fii langa el include caldura si
acceptare, inseamna sa ne interesam de tot ceea ce este important pentru el si sa-l ascultam fara sa-l
judecam (vezi si sfaturile 52 si 107). Aceasta bineinteles ca nu inseamna sa-i acceptam un comportament
inadmisibil, dar cand il corectam, trebuie sa facem tot ce putem ca sa separam copilul de comportamentul
sau. Este de maxima importanta ca el sa primeasca mesajul ca este comportamentul sau cel care nu ne
place, si nu el. Spune-i ca esti de partea lui si impreuna cu toata familia sunteti de aceeasi parte a
baricadei! Nu trebuie sa ne gandim ca el stie deja asta si ca nu este nevoie sa i-o spunem!. El are mereu
nevoie sa i-o spui si sa-i demonstrezi ca ai grija de el, ca pretuiesti compania lui, ca iti place, ca simtul
umorului sau te distreaza si ca suferi cand are dificultati.

1.3 CONSTRUIND AUTOSTIMA

O autostima sanatoasa este vitala pentru copilul SA si il ajuta in toate aspectele vietii sale.O autostima
saraca se poate manifesta in multe moduri, incluzand izolarea si furia, putand sa duca la depresie.
Cand un copil SA are o autostima scazuta, nu este usor de recunoscut acest lucru, pentru ca nu
intotdeauna este evident. De exemplu, daca este arogant, rezervat sau incapatanat, este greu sa ne

9
imaginam ca aceasta atitudine poate veni dintr-o autostima scazuta. Insa daca luam in calcul asta, un copil
fericit si sigur pe el insusi nu are nevoie sa se comporte asa.
Unul dintre motivele care genereaza o autostima scazuta la un copil SA este acela ca el tinde sa aibe o
imagine despre sine putin realista.De obicei sunt perfectionisti si nu-si dau seama de punctele lor forte si
de slabiciuni in mod clar. Oscileaza intre idei grandioase, datorita capacitatilor sale si suparari la fel de
mari atunci cand esueaza (vezi si sfaturile 54 si 148). Tinand cont de dificultatile tipice SA, acesti copii
se pot simti fara speranta, stiind ca trec prin viata confuzi si neintelesi de restul lumii..

In continuare vin o serie de sfaturi care pot ajuta la construirea unei puternice autostime a copiilor nostri
SA. Este o munca dura si lenta, dar cu multe satisfactii:

[SFATUL 19]: „Agata-l” facand ceva bun!

De obicei parintii uita prea adesea de puterea lingusirii. In loc sa cautam motive ca sa-i felicitam sau
premiem, asteptam sa faca ceva rau si incepem sa-i criticam. Lauda este un puternic motivant!
Construieste-i autostima copilului facandu-l sa stie ca FACE CEVA BINE. Copilul SA are nevoie de
acest „feed-back” mai mult ca oricine. Antreneaza-te sa cauti oportunitati pentru a i le prezenta, ofera-i
caldura, incurajeaza-l sa aibe acest comportament, consolidand ceea ce face si progresele pe care le
obtine!
Cand laudam un copil SA, trebuie sa o facem bine, pentru ca el este foarte inteligent si poate
ajunge sa urasca un premiu oferit prea entuziast sau cu caracteristici prea generale. In mod normal el se
simte mai comod cu laude care i se par adevarate si nu exagerate. O strategie care functioneaza bine si ii
da forta este formula „vezi – simti – numesti”:

*Vezi: spune-i ce vezi! Ex: „Vad ca o lasi pe sora ta sa se joace cu consola”

*Simti: descrie ceea ce simti! Ex:”sunt mandra/multumita sa vad ca va jucati amandoi”

*Numesti: pune-i un nume comportamentului pe care i-l lauzi! Ex: „Asta numesc eu sa fii un frate
dragut”

[SFATUL 20]: Sa premiezi e mai bine decat sa pedepsesti!


Incearca sa-ti bazezi actiunile pe conceptul „Imbunatateste si premiaza” si gandeste-te la pedeapsa ca la o
ultima solutie. Aminteste-ti ca premiile nu trebuie sa fie materiale sau scumpe, un premiu poate fi un
„Foarte bine!”, mancarea favorita, o imbratisare, o iesire in natura sau dedicandu-i timp doar lui,
ascultandu-l si vorbind putin cu el.

[SFATUL 21]: Sa aveti „sesiuni pozitive”!


Acestea sunt momente distractive in familie, in care se vorbeste doar de lucruri pozitive. Regulile sunt:
 De fiecare data voerbeste doar cate o persoana.
 Toata lumea asculta
 Se poate vorbi despre orice, atat timp cat transmite un mesaj pozitiv

10
Ca sa se sparga gheata, s-ar putea spune de exemplu:

 Imi place mult inghetata pe care am mancat-o dupa cina


 M-am simtit foarte multumita cand ti-ai ordonat jucariile
 Cand am fost la cinema, m-am simtit foarte bine

[SFATUL 22]: Ajuta-l sa treaca peste umiliri!


Toti copiii din lume urasc sa fie umiliti si vor face tot ceea ce le sta in putinta pentru ca aceasta sa nu li se
intample. Copilul SA poate sa sufere mai mult decat ceilalti si se poate simti foarte nefericit. Iata cateva
moduri de a-l ajuta sa evite umilirile din partea celorlalti:
 Permite-i sa aibe succes, oferindu-i situatii in care poate sa „castige”. Cu alte cuvinte, cateodata
este mai bine sa evitam uneole lucruri care stim ca sunt prea dure pentru el.
 Nu da prea multa atentie greselilor sale
 Cand face o greseala, arata-i cum poate sa faca acel lucru bine si incurajeaza-l sa gandeasca: „cum
pot sa o fac in mod diferit data viitoare?”
 Cand exista un conflict, sa nu lasi copilul sa se izoleze! Incearca sa-i oferi un loc sigur unde sa
mearga!

[SFATUL 23]: Invata-l sa-si planuiasca modul de a se comporta! Cand o situatie duce la un
comportament posac, este mai bine sa impui o solutie sau un ultimatum, incearca sa-i prezinti problema
ca pe ceva la care puteti lucra impreuna. De exemplu, ii poti spune: „Cand matusa ta ne-a vizitat,
atitudinea ta a fost foarte aspra. Stiu ca nu voiai sa fii asa, dar nu a fost deloc placut cand ea a zis:”Buna”
Ce faci?”, iar tu ai privit-o si ai plecat in camera ta. Mi-ar placea sa vorbim despre alte moduri dce a te
purta, pentru ca data viitoare sa nu mai fii atat de posac”. Dupa aceea, lasa sa treaca putin timp, pentru ca
el sa se poata gandi, sau analizeaza situatia impreuna cu el, cautand „raaspunsuri agreabile”. Aceasta
poate functiona, pentru ca il ajuta sa se simta respectat si sa stie ca ii apreciezi opiniile si ideile.

1.4. SA-I REDUCEM ANXIETATEA!


Relatia intre SA si anxietate: pentru ca un copil SA sa aibe o baza solida, nu doar trebuie sa fim convinsi
ca se simte in siguranta, iubit si acceptat, deasemenea trebuie sa invatam si pasii pentru reducerea
nivelului de anxietate. Expertii spun ca persoanele cu SA au o predispozitie speciala pentru anxietate.
Toti suferim de anxietate sau de stres in anumite momente, asa ca stim cum ne poate afecta: cand suntem
ingrijorati sau stresati, nu putem sa ne traim viata normal, este posibil sa nu putem dormi sau nu ne mai
putem concentra prea usor, tindem sa fim iritabili si putin rezonabili. Putem avea dificultati la mancare,
uneori mancam prea mult sau poate prea putin, devenim obsesivi, ne suparam pentru lucruri neimportante
sau avem reactii disproportionate. Daca ne gandim bine, putem observa multe din aceste simptome exact
la copilul nostru SA si ne putem face o idee despre nivelul de anxietate pe care il inregistreaza el in viata
zilnica.
Cea mai mare parte din anxietatea de care un om normal sufera depinde direct de personalitatea sa si de
factorii exteriori. Unii oameni pur si simplu sunt mai inclinati ca altii de a avea anxietate. Toti cunoastem
persoane care par sa treaca prin viata manevrand fara dificultate orice situatie, fara ca acest lucru sa-i
afecteze. Deasemenea avem de partea opusa oameni care se simt anxiosi pentru orice lucru care li se

11
intampla. In cazurile extreme, o persoana poate deveni anxioasain urma unei mici dileme, de ex.: pe care
din aceste doua jachete sa-mi pun?”. Dat fiind ca aceasta anxietate vine dinauntrul persoanei, ea se
relationeaza cu factori externi. In aceasta parte a spectrului intalnim copiii SA.

ANXIETATEA ASPERGER

Ce cauzeaza anxietatea la copiii SA? Cateodata exista un motiv extern clar, de exemplu copilul poate
suferi o agresiune (bullying) la scoala sau in oricare alt loc. Alteori motivul nu este atat de clar si este
dificil de descoperit din afara. Cred ca acesta este cazul de „anxietate Asperger”, pe care trebuie sa o
acceptam.
Imi amintesc ca odata eram intr-un magazin cu fiul meu, care avea 9 ani. L-am dus acolo ca sa-i
cumpar creioane colorate, pentru inceputul anului scolar. El examina toate culorile, dedicand acestei
activitati mult timp, intr-un mod intens si obsesiv. In timp ce continua sa aleaga, ne-am intalnit cu o
prietena. Dupa ce am vorbit putin, ea a incercat sa aibe o conversatie amabila cu Kenneth, intrebandu-l ce
creioane ii plac mai mult, cand incepe scoala... Nu a primit raspuns, doar tacere. Ea a incercat in repatate
randuri sa obtina un raspuns, dar in zadar, pana cand el i-a spus foarte suparat: „ Taci imediat! Nu vezi ca
incerc sa ma concentrez?”
Acum acestei amintiri ii pot vedea si latura distractiva, dar sunt sigura ca si tie ti s-au intamplat situatii
stanjenitoare similare. Totul a fost ca un puzzle. De ce a trebuit sa fie atat de posac si dezagreabil? Incerca
sa ofenseze in mod deliberat? Nu si-a dat seama ca prietena noastra incerca sa fie amabila? Nu si-a dat
seama ca ne-am facut de rusine? Evident raspunsul este „NU”. El literalmente nu-si dadea seama de
aceste lucruri datorita „orbirii Asperger”. Dar alt factor de extrema importanta care a cauzat acest
comportament este anxietatea. De ce era anxios? In parte pentru aspectul social al situatiei: eram intr-un
magazin si am intalnit o persoana pe care el nu se astepta s-o intalnim. Ceva mai tarziu am inteles ca in
afara de aceasta, il facea nervos si activitatea de a alege creioanele colorate. Daca nu s-ar fi intamplat asta,
poate nu mi-as fi dat seama ca, dandu-i prea multe optiuni unui copil SA, aceasta ii poate produce multa
anxietate.
Este interesant de intrebat de ce se intampla aceasta. In mod sigur il preocupa sa nu faca o alegere proasta
sau sa ia o decizie gresita. Niciodata nu vom sti cu siguranta.
Iata cateva strategii care ne pot ajuta sa controlam nivelul de anxietate al copilului SA:
-Sa intelegem si sa facem concesii
-Sa oferim ordine, structurare si predictibilitate

A.Sa intelegem si sa facem concesii!

[SFATUL 24]: Fii constient de „anxietatea mascata”!


Cateodata ne referim la sindromul Asperger ca la o „discapacitate invizibila”, din cauza faptului ca
dificultatile nu sunt evidente. Deasemenea trebuie sa fim constienti de „anxietatea ascunsa”, pentru ca din
afara multe caracteristici ale SA pot parea orice, mai putin anxietate. Pot parea exact contrariul, uneori
chiar si parintilor. In plus, unele caracteristici devin evidente, chiar extreme, atunci cand copilul este
anxios.

12
Haideti sa ne gandim putin cum apare sindromul Asperger pentru lumea exterioara! Am intalnit un
rezumat interesant despre SA, atunci cand Kenneth a fost diagnosticat. Este o scrisoare scurta, pentru
cineva care nu stie absolut nimic despre SA si care spune asa:

Ce este Sindromul Asperger? Este o discapacitate care in unele aspecte este asemanatoare cu
autismul. Persoanele cu SA par normali, dar au dificultati in zonele de intelegere si comunicare
sociala. Ele pot parea posace, arogante, neindemanatice, iar comportamentul lor poate sa para
ciudat, excentric si imprevizibil.
Sindromul Asperger poate afecta persoane din toate clasele sociale si cu grade diferite de
inteligenta, de la cele ce au dificultati de invatare moderate, la acelea cu o capacitate-limita. Te rog,
fii rabdator, ei nu vor sa te ofenseze!
Nu este intelept sa gandim ca fiul nostru trece prin viata intr-un mod atat de antipatic! „Posac,
arogant si neindemanatic” nu este imaginea pe care oamenii o au despre anxietate. Noi, parintii,
stim ca fii nostri SA in fond, in ciuda aparentelor, sufera de multa anxietate, chiar daca nu arata,
chiar daca este ascunsa. Problema este ca lumea nu va face concesii dificultatilor ascunse pe care le
au, de aceea este important ca aceste concesii sa le faca parintii copiilor SA.

[SFATUL 25]: Sa investigam motivele anxietatii!


Ce produce aceasta anxietate? Este important sa incercam sa intelegem, chiar daca nu vom putea sa-l
ajutam in toate situatiile. Nu putem uita ca una dintre cele mai mari dificultati ale copiilor SA este sa
gestioneze lucrurile care nu le sunt familiare si previzibile. Le putem pune urmatoarele intrebari:
 Ce i s-a intamplat recent?
 Au intervenit schimbari la scoala?
 S-a schimbat vreo rutina?
 Este bolnav, obosit in mod special?
 Exista persoane noi in viata lui?
 Se poate intampla in mod constant ceva de care nu esti constient(a), ca de exemplu
agresiuni la scoala, dificultati senzoriale?
 Se repeta la el vreun tip de comportament?
 Exista ceva care i se pare dificil in mod special?
Cateodata cauza este specifica, altadata nu este evidenta in mod absolut si trebuie sa acceptam ca este pur
si simplu „anxietate Asperger”. Lumea poate sa fie foarte confuza, ostila si imprevizibila pentru un copil
SA. Chiar daca nu-l putem intelege, il putem ajuta sa fie sigur ca vom ramane mereu langa el.

[SFATUL 26]: Sa aspiram la un nivel optim de anxietate!


Ca parinti, nu suportam sa ne vedem copiii anxiosi, suparati, simtindu-se rau si intelegem ca sunt mai
vulnerabili decat par. Normal ca vrem sa-i ajutam, insa in acelasi timp stim ca nu e o idee buna sa-i
supraprotejam. Este greu sa gasim un echilibru.
E bine sa ne amintim ca, la urma urmei, anxietatea este parte din viata. Chiar daca multa anxietate
poate fi paralizanta, putina poate fi utila atunci cand ne stimuleaza sa facem lucruri pe care in alt mod nu
le-am incerca. In punctul optim al anxietatii, un copil se poate simti suficient de comod ca sa incerce ceva

13
nou si in procesul de invatamant, se poate descurca in situatii deficile. Scopul este sa se descurce cu
anxietatea, nu sa o elimine. In realitate va fi un proces lung si progresiv.
Putem sa facem multe lucruri pentru a ajuta copilul nostru SA sa devina constient de lumea
inconjuratoare si sa i-o facem mai previzibila. Dar ei de asemenea au nevoie sa invete ca viata nu
intotdeauna se poate controla sau se poate prezice; cateodata lucrrile nu ies cum am planuit, si asta poate
deasemenea sa fie un lucru bun.

B. Sa-i oferim ordine, structurare si predictibilitate!

[SFATUL 27]: Sa planuim fiecare schimbare cu multa grija! Aminteste-ti ca fiecare schimbare, oricat
de mica ar fi, de obicei nelinisteste mult un copil SA. Incearca sa introduci orice schimbare intr-un
moment in care amandoi sa fiti relaxati si, daca poti, anticipeaza-i tot ceea ce se va intampla.

[SFATUL 28]: Utilizeaza un „panou de anunturi”!


Daca nu ai o bucata de pluta sau o tabla pentru a face un panou de anunturi in casa, gandeste-te sa obtii
asa ceva. Il poti utiliza ca pe un punct de referinta pentru copil, ca sa poata observa acea informatie ce il
va ajuta sa vada lumea intr-un mod mai previzibil, de ex. reguli de joc, rutina de fiecare zi, „contracte”...
Asigura-te ca acest panou este situat intr-un loc accesibil, cum ar fi bucataria, locul de luat masa sau
camera sa. Astfel el il poate lua ca referinta de cate ori va avea nevoie.

[SFATUL 29]: Utilizeaza un cronometru sau un temporizator! Temporizatoarele de bucatarie se pot


obtine usor si sunt ieftine. Cronometrele se pot cumpara in magazinele sportive. Aceste lucruri sunt utile
pentru copilul SA si pot fi de mare ajutor in structurarea si predictibilitatea de care are nevoie. S-ar putea
ca pe el sa-l linisteasca sunetul temporizatorului, anuntandu-l ca s-a terminat timpul. In plus, i se va parea
distractiv sa se joace ca si cum ar fi intr-un concurs!

Temporizatorul poate fi util in situatiile urmatoare:


 „Trebuie sa mergi si sa te calmezi in camera ta timp de 2 minute!”
 „Am nevoie sa ma odihnesc 20 de minute fara sa ma intrerupi si atunci voi juca cu tine
orice joc vrei”. (daca intrerupe, se incepe din nou cu cele 20 de minute).
 „Dupa ce iti vei face temele timp de 15 minute, vei putea privi la televizor”
 „Poti citi in pat timp de 10 min, iar dupa ce trece acest timp, trebuie sa stingi lumina”.
 „Hai sa vedem daca poti bate mingea fara oprire timp de 3 minute !”.

[SFATUL 30]: Sa utilizam ajutoare vizuale!


Daca putem ajuta un copil SA sa stie si sa-si aminteasca ce se asteapta de la el, va fi mai usor sa-si reduca
anxietatea si sa devina constient de lumea inconjuratoare.
Cea mai mare parte dintre persoanele cu SA sunt „ganditori vizuali”, deci are sens sa le oferim
ajutoare de natura vizuala: ceva scris, care sa-i ajute sa-si aminteasca, sau ceva mai complicat, cu desene
colorate.

14
Fiecare copil este complet diferit in rapot cu ajutorul vizual care il poate ajuta: poate fi un „contract scris
de comportament”, lucruri din rutina de fiecare zi, meniul zilnic sau orice altceva. Dar baza pur si simplu
consta in: COPILUL SA IN MOD NORMAL ISI AMINTESTE MAI BINE SI INVATA CEEA CE
VEDE, DECAT CEEA CE AUDE.
Exista foarte multe moduri in care aceasta baza poate fi folosita, este distractiv sa iti folosesti imaginatia
ca sa vezi ce poti face. De exemplu, construind aceste ajutoare vizuale este o buna ocazie de a-si arata
interesul, decorandu-le cu desenele lui favorite.

[SFATUL 31]: Plastifica ajutoarele vizuale!

Sunt plastificatoare mici, nu foarte scumpe, care se pot cumpara in magazinele cu materiale pentru
birou.Chiar daca plastificarea poate parea un lux, in realitate ajuta mult, pentru ca ajutoarele au un aspect
mai distractiv si dureaza mai mult. Daca se scrie textul cu o carioca, ajutorul vizual se poate utiliza mult
timp.

Alte sugestii care pot diminua anxietatea:

[SFATUL 32]: Exercitiul fizic


Acesta poate fi o buna metoda antistres. Uneori, cand copilul SA este anxios, il poate calma o plimbare in
aer liber sau un exercitiu fizic mai viguros, ca de exemplu sa alerge sau sa inoate.

[SFATUL 33]: Distragerea atentiei


Putem distrage atentia unui copil anxios cu ceva care il poate absorbi sau interesa, ceva cu care el este
obisnuit si cu care se simte comod. De exemplu sa-i dai o carte noua de colorat sau o carte cu un subiect
care stii ca il intereseaza.

[SFATUL 33]: „Zile in pijama”

Din cand in cand e distractiv sa organizati „ziua in pijama”, in care el sa isi permita sa stea intreaga zi in
pijama si sa faca ceea ce vrea (intotdeauna cu o tema!). Cand observi ca devine extrem de anxios mai
mult timp, organizeaza-i o „zi in pijama” , pentru a putea sa se relaxeze.

CAPITOLUL 2 – SA ACCENTUAM CEEA CE ARE MAI BUN COPILUL SA!

2.1 SA INTINDEM UN POD PESTE GOLUL SOCIAL SI EMOTIONAL!


Aceasta presupune sa invatam abilitatile sociale si emotionale care au o profunda influenta in viata
oriocarui copil SA. Aceste dificultati afecteaza abilitatea de a se comporta si a relationa cu succes in
societate.

15
Cei care nu cunosc sindromul Asperger, de obicei iau ca pe o ofensa comportamentele tipice acestei
tulburari, chiar daca nu stiu exact cauzele, eii considera copilul posac si needucat.
Daca suntem binecuvantati cu bune abilitati sociale si emotionale, relatiile noastre cu lumea sunt placute:
stim cum sa ii tratam pe ceilalti si sa-i facem sa se simta comozi, tinem cont de sentimentele celorlalti.
Insa evident ca pentru aceasta, mai intai trebuie sa ne putem imagina aceste sentimente, sa devenim
constienti de ele, fapt ce pune copiii SA intr-un dezavantaj clar.
Una dintre cele mai mari dificultati ale copiilor Sa este ceea ce se cheama „ORBIRE
MENTALA”, care practic inseamna ca pentru ei este foarte dificil de imaginat perspectiva altei persoane
(altfel spus, nu se pot pune in locul altuia). Aceasta face ca relatiile lor sa fie incredibil de complicate.
Este foarte dificil pentru ei sa se joace cu succes cu alti copii egali ca varsta, cand nu au o „antena
sociala” cum au ceilalti! Copiii SA nu pot sa-si dea seama cine le este realmente un bun prieten, iar
ceilalti pot sa se poarte jignitor cu ei. Noi, parintii, ne preocupam teribil cand vedem aceste lucruri, stim
ca fiii nostri sunt foarte vulnerabili si incercam sa-i ajutam. Stim ca pe termen lung, daca o persoana face
ca ceilalti sa se simta incomozi, in final poate ajunge impopular, respins, intrainat, iar asta poate sa-i
ruineze chiar cariera.
Cand avem copii, vrem sa-i invatam multe lucruri: cum sa se imbrace, cum sa treaca strada intr-o
maniera sigura, cum sa-si lege sireturile la pantofi... Dar in mod normal nu ne asteptam sa trebuiasca sa-i
invatam abilitati sociale si emotionale si cu atat mai mult, un copil SA nu numai ca ar trebui sa invete
aceste abilitati cruciale, EL ARE NEVOIE SA FIE INVATAT, pentru ca nu o poate face instinctiv!
Scopul nostru este sa-l ajutam sa-si dezvolte constiinta si intelegerea sociala si emotionala. Pentru
a face aceasta, trebuie sa incercam sa intelegem perspectiva sa si sa-i descoperim „unghiurile moarte”.

2.1.1 CONFLICTUL INTRE ABILITATILE SOCIALE SI ONESTITATE


Unul dintre motivele pentru care copiii intalnesc dificultati atat cu conceptele cat si cu modalitatile este
faptul de a nu fi foarte corecti.Exista un conflict intre a spune adevarul celorlalti si a le face pe plac. Cand
se intampla asta, persoanele normale de obicei opteaza pentru a spune o minciuna nevinovata, pentru a
nu-i ofensa pe ceilalti. Cea mai mare parte dintre noi acceptam aceasta minciuna ca pe un mod de operare
pe care il are societatea noastra.
Faptul ca utilizam un termen ca „minciuna nevinovata”, arata ce ne gandim ca este ceva care nu face rau.
Cateodata preferam sa sacrificam putin din onestitatea noastra, pentru ca lucrurile sa fie mai usoare. In
mod normal nu ne gandim prea mult la asta, pur si simplu se intampla. In consecinta, spunem lucruri care
nu sunt in totalitate adevarate, pentru ca ceilalti sa se simta mai comozi, nu spunem ceea ce gandim cu
adevarat. Stim exact cand este momentul sa spunem ceea ce gandim. Intram in mici minciuni cand nu ne
intereseaza prea mult ceea ce se intampla.
Persoanele cu SA nu se comporta in acest mod, in sensul ca uneori actioneaza intr-un „mod nepotrivit”.
Ele sunt inocente in sensul ca pentru ele cel mai important este sa fie oneste in toate circumstantele, nu
apreciaza concepte subtile ca „ minciunile nevinovate”. Acest lucru poate fi considerat sfidator de catre
ceilalti, iar pentru copiii SA ar fi absolut antinatural sa se comporte in alt mod.

[SFATUL 35]: Apreciaza-i onestitatea ca pe o mare calitate!

16
De obicei, firea posaca al copilului SA este doar o caracteristica realmente onesta. Sa fie onesti si directi
reprezinta o parte din caracteristicile SA si, daca am putea, nu le-am cere sa inceteze sa fie ceea ce sunt!
Priveste asta ca pe ceva pozitiv, este ceva ciudat dar intr-adevar inviorator sa te intalnesti cu lipsa de
ipocrizie si pretentii, care sunt tipice SA! Este intr-adevar o provocare, indiferent cum ai privi lucrurile!
Cu un copil SA, cel putin stii intotdeauna in ce punct te gasesti, nu vei intalni niciodata praf sub covor! :D
Fara indoiala este mai usor sa convietuim cu persoane complezente, care ne spun doar ceea ce vrem sa
auzim, dar pe de alta partea avem multe de invatat din onestitatea copiilor SA.

[SFATUL 36]: Sa identificam „unghiurile moarte”!


Mai intai trebuie sa incercam sa identificam ce intelege copilul SA intr-adevar si ce nu.Chiar merita sa
dedicam un timp pentru a detecta golurile din constiinta si intelegerea sa.
Studii recente indica faptul ca mai mult de 90% din interactiunea sociala consta in comunicare
nonverbala, fapt care ne permite sa vedem pana la ce punct este importanta aceasta abilitate. Trebuie sa ne
asumam ca aceasta zona a comunicarii este un punct slab al constintei si intelegerii, tipic copiilor SA.
Multi dintre noi suntem buni in mod intuitiv in comunicarea nonverbala. Incepem sa invatam asta din
instinct, cand suntem mici, dar este un proces de invatare important, care nu este innascut pentru copilul
SA. Dificultatea sa in comunicarea nonverbala afecteaza multe zone din viata sa, cum ar fi:
 Abilitatea pentru a „citi” limbajul corporal
 Constinta normelor sociale nescrise
 Alte abilitati subtile

A. LIMBAJUL CORPORAL

Sa poti citi limbajul corporal este o abilitate fascinanta! Avem abilitatea intuitiva de a „citi” umorul si
intentiile celorlalti, fara a fi nevoie sa ne-o spuna prin cuvinte. Modul in care o facem este interpretand tot
felul de piste subtile nonverbale pe care ei ni le dau. Este inca si mai fascinant nivelul de complexitate al
comunicarii care ne vine din subconstient.
Pentru copiii SA, situatia este complet opusa. De exemplu, pentru majoritatea dintre noi este usor sa
„spunem” daca cineva „ni se pare plictisitor”. Cum o facem? „Citind” piste cum ar fi expresia fetei,
privirea, pozitia, atitudinea, gesturile sau poate tonul vocii. Pentru acest exemplu simplu, este nevoie de
abilitati complexe nonverbale, pe care copiii SA nu le au in mod natural. Pentru ei, comunicarea
nonverbala este ca o limba straina.

B.NORMELE SOCIALE
Sunt multe norme nescrise si complexe in societate pe care majoritatea dintre noi ni le asumam si ne ajuta
sa comunicam fluent, clar si efectiv. De exemplu, obisnuim sa cerem sfatul sau parerea cuiva care se
gaseste intr-o pozitie de autoritate. Alteori invatam asta de mici si fara un invatamant formal, insa copiii
SA sunt foarte putin constienti de asta.

C.ALTE ABILITATI SUBTILE:

 CONSTINTA CONTEXTUALA: copiii SA pot aprecia in mod foarte redus diferenta


dintre contexte si modul cum aceasta afecteaza comunicarea. Aceasta inseamna ca ei

17
vor vorbi tuturor in acelasi mod si la fel de directi, fapt care de obicei se percepe ca
neadecvat. Ei nu stapanesc modul de a vorbi cu tact si spun clar ceea ce gandesc, daca
asa se simt in acel moment, negasind in mintea lor motivul pentru care n-ar trebui s-o
faca.
 INTERPRETAREA LITERALA: copiii SA tind sa interpreteze lucrurile in mod literal
si nu figurat, iar asta poate creea cateodata situatii distractive, dar in acelasi timp le
poate cauza probleme de confuzie si neintelegere.

2.1.2 TEHNICI PENTRU DEZVOLTAREA CONSTINTEI:

[SFATUL 37]: Sa evidentiem si sa dezbatem!


A. Sa evidentiem!: copilul SA tinde sa actioneze fara sa tina seama de emotiile sale ci doar sa si
le exprime, el are doar cunostinta de propriul stadiu emotional. Antrenandu-i si evidentiindu-i
emotiile, il poate ajuta sa-si dezvolte constinta. La inceput poate fi un pic ciudat, dar, la urma
urmei, nu trebuie sa-l „inveti” pe copil sa simta emotiile, lucrul acesta devine mai usor pe
masura ce se face.. Iata cum il putem ajuta sa-si evidentieze emotiile:
 Accentuaza-ti limbajul corporal pentru a-i arata cum te simti.
 Explica-i normele prin cuvinte, de exemplu: „Cand un adult se urca cu noi in masina, s-
ar putea sa ii pari posac daca nu-i dai voie sa se aseze in fata!”.
 Vorbeste-i intr-un mod deschis si calm despre emotiile sale, pune-le in evidenta prin
cuvinte de care el are nevoie, ca sa-si exprime propria sa realitate. Spune-i, de exemplu:
„cand asta s-a intamplat, cred ca te-ai simtit foarte suparat (trist, multumit etc).” Poti
sa-i pui intrebari directe, daca este necesar.
B.Sa dezbatem!: un mesaj important pe care orice copil SA trebuie sa-l auda si sa-l inteleaga, este
urmatorul: TOATE PERSOANELE, INCLUSIV TU, VOR SA FIE TRATATE BINE, ASTA
INSEAMNA CA TREBUIE SA TE PORTI CU CEILALTI LA FEL CUM AI VREA CA EI SA SE
POARTE CU TINE!

Vorbeste direct despre cum ar vrea oamenii sa fie tratati.Iata cateva intrebari si teme despre care poti
discuta cu fiul tau SA:
 Cum ai vrea sa se poarte ceilalti cu tine?
 Cum nu-ti place deloc sa fii tratat?
 Poti sa-mi dai un exemplu de cum ti-ar placea sa fii tratat? Dar cum nu ti-ar placea?
Incurajeaza familia sa vorbeasca despre anumite concepte subtile care nu le sunt usor de inteles, ca de
exemplu:
 Sa faci rau in mod intentionat si neintentionat, cu exemple.
 Sa-ti bati joc sau sa razi cu cineva – exemple
 Agresiune fizica la scoala (bullying)

[SFATUL 38]: Sa folosim mecanismul de feedback pentru a-l ajuta sa umple golul de empatie!

18
Aminteste-ti ca pentru el este foarte greu, daca nu chiar imposibil, sa se puna in locul altuia, asa ca
trebuie sa cauti zilnic oportunitati pentru a-i spune prin cuvinte cum te simti, calm, cu voce suava.
Deasemenea spune-i cum s-ar putea simti ceilalti, pentru ca el nu o poate intui.
Explica-i cum ceea ce el face sau spune, ii poate afecta pe ceilalti.De exemplu, daca el iti da o
imbratisare, spune-i clar in acel moment: „asta ma face sa ma simt foarte bine! O imbratisare de-a ta ma
face sa ma simt genial!”.
Daca purtarea lui este neadecvata, nu te astepta ca el sa-si dea seama repede ca nu ti-a placut! Spune clar,
de exemplu: „cand arunci toate jucariile prin camera, devin foarte nervoasa si nu-mi place!”.
Cateva activitati si jocuri pentru a-i dezvolta constinta:

[SFATUL 39]: „Cartea de emotii”


Fa o carte speciala, pentru a-l ajuta sa-si exploreze emotiile. Pune-i, de exemplu, pagini fericite, triste,
suparate, speriate... Lipiti sau desenati in aceste pagini imaginile corespunzatoare, cuvinte sau mici
povestiri!
Faceti liste cu lucrurile care va fac fericiti (puteti include aici o tableta de ciocolata, jocurile pe calculator
etc), care va supara sau va sperie!
Intrebati-va prietenii sau rudele ce lucruri ii fac fericiti sau tristi! Asta ii poate ajuta sa inteleaga ce lucruri
ii fac pe oameni fericiti (vezi Anexa 5, de unde puteti lua cateva idei pentru a o face).

[SFATUL 40]: Un proiect de figuri lingvistice


Faceti o colectie de figuri lingvistice si puneti-o intr-un carnet.Incercati ca oamenii sa va dea exemple si
aratati-le si restului familiei:
 Clasificati-le in functie de cat sunt de distractive!
 Vorbiti despre ce inseamna in prezent si cum se pot traduce!
 Desenati lucruri distractive despre figurile lingvistice (de exemplu: „mi-a soptit o
pasarea”)

[SFATUL 41]: Jocul cu rolele


Daca ii place sa alerge cu rolele, asta il poate ajuta sa inteleaga perspectiva altei persoane intr-un mod
sigur si distractiv. Se pot reprezenta situatii care s-au intamplat nu demult si putem explora diferite forme
de a le rezolva. Se pot face reprezentari distractive despre apelurile telefonice, alte situatii sociale.

[SFATUL 42]: Jocuri de detectivi


 Coboara la minim sonorul televizorului in timpul unui program sau serial si incercati sa
aflati ce se intampla si cum se simt personajele, folosind comunicarea nonverbala:
expresii faciale, gesturi etc
 Decupeaza cateva fotografii din reviste si incercati sa aflati tot ce puteti despre
respectiva persoana: varsta, meseria, ce crezi ca face si cum se simte in acel moment,
din ce cauza etc

19
[SFATUL 43]: Arata-i diferitele grade ale emotiilor!
Copiii SA de obicei isi dau seama doar de emotiile extreme si tind sa-si formeze opinii simpliste despre
celelalte persoane. De exemplu, ei pot sa vada ca ceilalti sunt „fericiti” sau „tristi”, dar cu greu pot
distinge stari intermediare cum ar fi „agreabili”, „descurajati” etc.
Incurajeaza-i sa detecteze diferitele grade intermediare, folosind un tip de cod vizual simplu! De exemplu,
daca spune ca celalalt este multumit, tu intreaba-l: „In ce masura este multumit?”.Pentru a indica „putin
multumit”, codul poate fi sa-si tina mainile pe langa corp, iar daca este „foarte multumit”, sa-si
indeparteze mainile la maxim de corp. Astfel il poti invata ca exista diferite grade de emotii.

[SFATUL 44]: Dezvolta-i vocabularul emotional!


Explorati impreuna cuvinte noi si interesante pentru a exprima emotiile: incantat, terorizat, receptiv,
fandosit, neincrezator, destept, receptiv, deceptionat, furios, consternat. Dati cateva exemple din lista de
la Anexa 7 (Vocabularul emotional) si vorbiti despre situatiile care ne-ar putea face sa ne simtim asa.

JOCURI SI ABILITATI SOCIALE: cateva idei de incercat

[SFATUL 45]: Gaseste-ti un complice!


Daca poti, gaseste cel putin un adult din viata copilului SA care sa aibe un interes pentru el, sa se joace cu
el si sa te ajute sa-l inveti abilitatile de care are nevoie. El poate fi o ruda, un prieten sau un student care
poate ajuta odata pe saptamana, pentru o mica suma de bani.

[SFATUL 46]: Intalniri pentru joaca


Planuieste intalniri pentru joaca, supervizate, care sa fii sigur ca au succes, de exemplu intr-un loc unde
stii sigur ca alti copii iti accepta fiul SA. Pregateste aceste intalniri asa incat sa fie structurate si
previzibile in mod rezonabil, astfel copilul SA va sti in detaliu ce se asteapta de la el, cand va incepe,
cand se va termina, cine va fi acolo si ce este probabil sa se intample.

[SFATUL 47]: Da-i voie sa-si aduca un marker!


Daca are dificultati in practicarea jocurilor de echipa, s-ar putea sa-i placa sa-si aduca un marker sau o
cutie cu suc, ca sa-si faca de lucru, in timp ce observa jocul si invata regulile (se poate sa fie nevoie sa
comentezi cu el ceea ce a observat, pentru a evita sa fie prea rigid sau sa ia lucrurile prea in serios).

[SFATUL 48]: Jucati „Urmeaza liderul!”!


Toata lumea trebuie sa observe ce face liderul si sa-l copieze exact la fel (de exemplu sa aplaude, sa sara,
sa se aseze, sa inconjoare un cerc etc). Copilul SA se simte increzator sa participe la joc, pentru ca
regulile sunt foarte simple si clare.

20
[SFATUL 49]: Sa-l invatam sa faca cu schimbul si sa-si astepte randul!
Se poate sa fie nevoie sa-l invatam conceptul schimburilor, intr-un mod clar si cu rabdare. El are nevoie
sa inteleaga nu numai cum functioneaza, ci si faptul ca este just ca tuturor sa ne vina randul. Cand el a
inteles acest nivel intelectual, poate ca inca va mai avea nevoie sa practice si sa fie incurajat sa o faca.
Cauta sa-i dai exemple distractive: „Acum este randul tau sa fii lider 5 minute, dupa care urmatoarele 5
minute va fi randul fratelui tau”.

[SFATUL 50]: Conexiuni in Internet


Copilului SA i-ar putea placea sa aibe contacte prin internet cu alte persoane, chiar copii cu SA, ca si el,
sa-si trimita mesaje si sa vorbeasca despre lucruri de interes comun.

2.2 CEA MAI BUNA APROPIERE


Aceasta sectiune contine sfaturi generale despre cel mai bun mod de a ne apropia de copilul nostru SA, cu
scopul de a scoate la suprafata ceea ce are el mai bun.

[SFATUL 51]: Sa fii calm(a) si relaxat(a)!


Orice copil, mai ales unul cu SA, raspunde mai bine la calm, la o apropiere relaxata, insa evident ca este
dificil, ca adult, sa-ti schimbi temperamentul, asta daca nu esti deja o persoana calma. Oricum, e posibil
sa faci mici schimbari, care te pot ajuta: sa citesti o carte despre relaxare, sa faci yoga, sa asculti ceva
relaxant, sa mergi la un masaj, sa faci o baie cu saruri...sau pur si simplu sa faci orice lucru care stii ca te
relaxeaza.

[SFATUL 52] Sa-i fii aliat(a)!


Chiar atunci cand apar probleme de comportament sau disciplina, cea mai mare parte dintre copii stiu ca
in fond, parintii sunt de partea lor. Insa nu trebuie sa ne imaginam ca un copil SA deasemenea o stie! S-ar
putea ca el sa creada in mod sincer ca ii suntem impotriva doar pentru ca, de exemplu, nu-i dam ceea ce
vrea sau incercam sa-i imbunatatim comportamentul!
Cauta modalitati pentru ca el sa stie sigur ca parintii lui ii sunt aliati, fara conditii! Se poate ca el sa aibe
nevoie sa i se spuna lucruri pe care altor copii nu trebuie sa le spunem: ca esti aliatul si prietenul lui, ca
este obligatia ta, ca si parinte, sa incerci sa-i imbunatatesti comportamentul, ca motivul pentru care nu
vrei sa-i dai ceea ce el iti cere este acela ca il iubesti mult si nu vrei sa faci lucruri care vor fi negative
pentru el in viitor (vezi si sfatul 18).

[SFATUL 53]: Comunica clar!


Aminteste-ti ca nu este rezonabil sa te astepti ca un copil SA sa inteleaga subtilitatile! Ajuta-l sa inteleaga
ca incerci sa comunici cu el in modul in care el comunica: fara ambiguitati, onest si clar. Nu pleca de

21
langa el daca exista vreo urma de indoiala! De exemplu, daca vezi ca nu-si pune geaca, nu-i spune „ nu-ti
este frig?” sau „ vrei sa-ti pui geaca?”. Spune-i clar: „te rog sa-ti pui geaca, pentru ca este frig”.

Spune-i in mod specific si calm, care este comportamentul ce se asteapta de la el si ce consecinte poate
avea comportamentul sau. Nu trebuie sa te gandesti ca el stie, doar daca nu i-ai explicat mai inainte. Fii
cat poti de consistent si permite-i sa stie cand intrece limitele.

[SFATUL 54]: Cauta disciplina in mod pozitiv!


Regulile de baza sunt:
 Surprinde-l facand ceva bine (vezi sfatul 19)
 In general ignora, atat cat poti, purtarile proaste si centreaza-te pe comportamentul bun
 Utilizeaza pedepsele doar ca un ultim recurs
Chiar daca un copil SA are nevoie de norme clare si de o structurare pentru a-i dirija disciplina, ai grija sa
nu intreci limita! Este important sa te si distrezi in acelasi timp cu copilul tau. Gandeste asa: „NORMELE
FARA O RELATIE INTRE NOI INSEAMNA REVOLTA” (vezi si sfatul 23).

[SFATUL 55]: Fii ferm, dar amabil!


Cand un copil SA stie ca sunt niste limite clare si ferme, asta il ajuta sa se simta mai in siguranta. Cu alte
cuvinte, „te ajuta sa gasesti un sens lumii” si „exista niste limite peste care nu trebuie sa treci si voi apara
aceste limite”.

MESAJUL AMABILITATII

Amabilitatea il ajuta la nivel foarte profund: „Te accept asa cum esti” si „Niciodata nu voi inceta sa te
iubesc”. Dupa ce ati avut o problema, fa-l sa inteleaga ca il ierti, ca toti facem greseli si intr-un anumit
moment facem lucruri pe care nu ar trebui sa le facem.O parte importanta din ceea ce inseamna familia
este sa poti face greseli dar sa nu o ai contra ta. Invata-l ca membrii familiei se sustin unii pe altii. Sa ai ca
obiectiv modul de a spune NU intr-o maniera calda si agreabila! Asta il va ajuta sa inteleaga ca esti de
partea lui, chiar daca esti ferma.

[SFATUL 56]: Da-i feedback!


Trebuie sa raspunzi prin feedback continuu comportamentului sau, permite-i sa stie cat de bine face
lucrurile. Incearca sa-i dai un feedback mai mult pozitiv decat negativ!

[SFATUL 57]: Fii flexibil(a)!


Simte-te liber(a) sa probezi idei noi sau strategii care crezi ca functioneaza, sau orice alt recurs! Daca o
idee functioneaza, atat timp cat se intampla acest lucru, foloseste-te de ea si aplic-o! Accepta, respinge,

22
modifica si adapteaza ideile care iti servesc pentru o situatie unica! Si nu uita ca uneori o idee nu
functioneaza azi, dar poate functiona cu succes 6 luni mai tarziu si viceversa!

[SFATUL 58] Anticipeaza!


Urmareste situatiile in care se intalneste fiul tau SA fara sa devii paranoic! Trebuie sa fii atent(a) la
„capcanele” potentiale, adica acele situatii care ii pot cauza copilului mari probleme sau anxietate. Decide
ce situatii sa eviti sau fa-ti un plan de actiune pentru a le gestiona! Aminteste-ti: SA PREVII ESTE
MAI USOR DECAT SA VINDECI! Asta te va ajuta sa previi problemele, inainte sa se intample.

[SFATUL 59]: Sa mergem toti in aceeasi directie!


Acest lucru poate fi greu de obtinut, incercat ca adultii importante in viata copilului SA sa se puna de
acord in temele de baza, cum ar fi normele si mesajele care se dau pentru rezolvarea problemelor. Daca
va puteti presenta ca un tot unitar, veti permite copilului sa stie unde se gaseste si veti preveni ca adultii sa
se puna unii contra celorlati.

[SFATUL 60]: Alege ce “batalii” sa infrunti!


Este imposibil sa abordezi fiecare mic incident ce apare si, chiar daca ar fi posibil, n-ar fi o idee buna.
Daca ne petrecem toata ziua corectandu-ne si criticandu-ne copilul, el se poate simti coplesit si nu ne va
mai asculta. Aceasta inseamna ca nu ne va lua in serios daca nu ii vom spune dinainte despre ce vom
vorbi cu el. In plus, ‘’bataliile’’ continue ne obosesc foarte mult.

In mod normal este mai bines a evitam confruntarile, decat sa ne implicam intr-o lupta pe care o vom
pierde. Este difícil sa decidem pe moment daca este o idee buna sa infruntam incidentul. Intreaba-te doua
lucruri: primul „pana la ce punct este important ceea ce s-a intamplat?” si al doilea „ este o batalie ceea
ce voi pierde?” (de exemplu nu poti forta copilul sa ceara iertare dar ii poti refuza cumpararea unei
ciocolate).
Aminteste-ti, alege cu grija ce „batalie” sa infrunti!

[SFATUL 61]: Alege-ti timpul!


In unele momente in care comportamentul fiului tau este foarte dificil, poate fi o adevarata provocare sa-l
ajuti sa se schimbe. Infrunta-l doar cand simti ca ai suficienta forta si ca si cum ar fi lucrul cel mai
important! Trebuie sa ai in vedere ca atunci cand este vorba despre un comportament adanc inradacinat,
de obicei se inrautateste inainte de a se imbunatati, asa ca trebuie sa perseverezi.

[SFATUL 62]: Sa aveti simtul umorului!


Evident, este bines a ne luam in serios rolul de parinti, dar uneori este bine sa si glumim! De multe ori,
actiunile copiilor nostri SA pot fi foarte distractive, mai ales in acele momente in care sunt onesti si ne

23
prefacem ca nu vrem sa observam acest lucru :D. Aminteste-ti ca este bine sa razi si nu intotdeauna
trebuie sa iei lucrurile prea in serios! Copiii SA trebuie sa invete deasemenea sa rada si sa se distreze!

2.3. SA INCURAJAM CONFORMAREA SI MOTIVAREA!

2.3.1. MOTIVAREA ABSENTA


Putem deveni furiosi cand copilul pare sa nu aiba nicio motivare sau interes in a acepta sa faca ceea ce
noi am vrea, dar din pacate este o problema comuna copiilor SA. Multi copii sunt motivati in mod natural
sa concureze cu egalii lor sau sa faca pe plac persoanelor cu autoritate. Copiii SA nu sunt interesati sa
faca pe plac celorlalti si conceptul de „competitie” este difícil de inteles pentru ei (vezi sfaturile 54 si
148). Aceasta motivare normala este absenta pentru mult timp la copiii SA, iar parintii trebuie sa gasesca
alte modalitati creeative pentru a le influenta comportamentul.

2.3.2. SFATURI PENTRU A LE INCURAJA CONFORMAREA

[SFATUL 63]: Asigura-te ca fiul tau SA stie ce se asteapta de la el!


Cand ii dai instructiuni, fa-o cat mai clar posibil! Da-i obiectivele SMART (vezi sfatul 6), aminteste-ti ca
el poate avea nevoie de mai multe sfaturi decat crezi tu .Fa tot ce poti ca sa te asiguri ca el stie exact ce se
asteapta de la el, scrie-i, daca vezi ca are nevoie, verifica daca a inteles, punandu-l sa repete!

[SFATUL64]: Concepe niste norme de baza!


Fa-le simple, caler, usor de inteles!Scrie-le si agata-le in panoul de anunturi (vezi anexa 4)!

[SFATUL 65]:Comunica-i clar consecintele!


Fii foarte clar(a) si consistent(a) cu copilul in ceea ce priveste consecintele alegerilor sale, fie ele bune
sau rele! Gandeste-te la sanctiuni sau „consecinte dezagreabile” realiste si proportionale. Spune-i
consecintele cu calm si du-le la capat cu perseverenta si constanta, asa el va sti ca indeplinesti ceea ce
spui! Din nou, nu lasa nicio urma de indoiala despre ceea ce se va intampla. De exemplu, spune ceva
foarte clar: „Daca nu-ti faci temele, nu vei putea manca inghetata dupa masa!”. Nu uita sa-i spui de
asemenea consecintele placute, de exemplu: „Daca iti termini temele, te voi lasa putin sa vezi filmul
preferat sau sa mananci ciocolata!”.

[SFATUL 66]: Ofera-i optiuni!


Daca vezi ca se apropie o confruntare pentru ca el nu vrea sa faca ceva ce trebuie sa faca, incearca sa
eviti, oferindu-i alta optiune, decat sa insisti cu un ordin. De exemplu, ai putea spune: „Preferi sa vii acum
sa-ti faci temele, sau vrei sa vii peste 5 minute?”. Evident, el poate sa-ti raspunda: „Nu vreau sa-mi fac
temele!”. Daca se intampla asta, cu calm, fa-i clara situatia, spunandu-i: „Trebuie sa-ti faci temele! Nu
poti sa alegi daca ti le faci sau nu, dar poti sa alegi cand sa le faci!”.

24
Nu este o idee rea, daca apare situatia, negociaza! In acest mod il faci sa vada ca tii cont de dorintele lui.
Ai putea sa-i dai 10 minute si sa-l incurajezi sa promita: „Bine, deci in 10 minute te astept aici ca sa faci
temele, sper sa-ti amintesti sa vii. Sunt sigur(a) ca vei face tot posibilul ca sa-ti respecti cuvantul!”. Poate
fi util sa-i dai un temporizator sau un cronometru de bucatarie ca sa-si masoare timpul.
Aici pun alte doua exemple de cereri prezentate ca optiuni:
 „Preferi sa-ti pui jacheta albastra sau cea rosie?” (mai bine dacta sa spui „pune-ti jacheta!”)
 „Preferi un bol de cereale mare sau mic?” (mai bine decat „trebuie sa mananci cerelele”)

2.3.3. SFATURI PENTRU CRESTEREA MOTIVARII

[SFATUL 67]: Provocari


Prezinta-i ce are de facut intr.-un mod interesant, ca si provocari pe care stii ca el le poate infrunta! De
exemplu: „Ma intreb cat timp poti rabda bine asezat la masa in timpul cinei… Stiu ca este cam difícil
pentru tine sa-ti amintesti cum trebuie san e asezam..” Nu te supara daca esueaza in aceasta provocare,
dar felicita-l daca reuseste, chiar daca este doar un mic succes! Ai putea spune: “Foarte bine, ai stat asezat
5 minute!”.
Seara urmatoare ai putea sa-i prezinti o provocare putin mai dificila: “Aminteste-ti ca aseara ai stat 5
minute bine asezat la masa. Crezi ca ai putea s-o faci 2 zile la rand?”, sau: „Presupun ca va fi dificil
pentru tine sa rabzi putin mai mult azi, nu?”

[SFATUL 68]: Grafice


Un grafic obisnuit, ca cele care se folosesc pentru copiii mici, poate fi deasemenea util pentru un copil SA
ceva mai mare. Fiind un instrument vizual, graficul il poate incuraja, este usor de facut sau de cumparat
si distractiv.

[SFATUL 69]: Fete vesele () si fete triste ()


Sa ai pregatite cartonase sau desene cu fete vesele () si fete triste() in panoul de anunturi si sa i le dai
in functie de comportamentul sau in timpul zilei.Aceasta ii da un feedback vizual pentru ceea ce face. La
final fa totalul obtinut si foloseste-l ca un premiu sau ca rezultatul unei negocieri. Asigura-te ca stie foarte
bine ce tip de comportament ii poate aduce o fata vesela sau o fata trista. Poti sa-i propui sa faceti
impreuna o lista de ‘’comportament de fete fericite’’ si alta lista de ‘’comportament de fete triste’’ (vezi
Anexa 8).

[SFATUL 70]: Economia de puncte


Aceasta este o idee cu succes sigur, care provine direct din principiile de Analiza Aplicata de
Comportament (ABA in engleza). Este o munca dificila in spatele acesteia, dar are avantajul de a motiva
copilul SA si de a-i schimba comportamentul. Poate fi foarte utila, daca are o problema importante cu

25
conformarea si motivarea. In mod sigur vei intalni vreun motiv ca sa o folosesti cu toti copiii (vezi Anexa
2).

2.4. GESTIONAREA MOMENTELOR DIFICILE


Aceasta sectiune ofera anumite sugestii pentru gestionarea situatiilor dificile, cum ar fi momentele
rusinoase sau certurile (mai vezi si sfaturile 78, 87).

[SFATUL 71]: Foloseste un ‘’cod’’ sau un semn!


Aceasta idee poate fi utila cand esti insotit(a) de alte persoane si vrei sa-i spui fiului tau, fara sa-l faci de
ras sau sa te simti tu rusinat: „Ai grija cum te comporti, vezi ca intreci masura!”.
Folositi un „cod special” ca un mod de comunicare in ceea ce priveste comportamentul lui! De exemplu:
sa-ti atingi urechea, sa lovesti intr-un anumit fel in masa sau in usa, o fraza speciala sau o lovitura usoara
pe umar, sau mai pot fi cartonase colorate, rosii si galbene pentru cei care iubesc fotbalul.. Poate fi
distractiv sa alegeti impreuna „codurile secrete”, insa trebuie s-o faceti in momentele adecvate si ele
trebuie sa fie bine stabilite, inainte sa apara acel comportament.

[SFATUL 72]: Fa un joc simplu!


Cand a avut loc o cearta intre tine si fiul tau si anticipezi o „explozie”, uneori cu un joc simple poti
imbunatati situatia.Sunt multe posoibilitati si vei sti instinctiv care va functiona cu fiul tau.
Aici explic ceva ce a functionat cu fiul meu Kenneth: Mai intai m-am asigurat ca am toata atentia lui.
Atunci am zis altei persoane care era cu noi in camera: „Kenneth nu se poarta bine si refuza sa stranga
toate jucariile imprastiate prin camera… Ma intreb ce se va intampla daca inchid ochii timp de 30 de
secunde… Voi incerca, sa vad ce se intampla..”
Imi amintesc ca el era foarte intrigat cu acest joc si a uitat de furia lui in timp ce strangea toate jucariile
cand eu aveam ochii inchisi (eram de-a dreptul stupefiata de cat de bine a facut-o in timp ce eu tineam
ochii inchisi!!). Acest tip de fapte ii poate oferi copilului un moment distractiv si poate evita o „explozie”.

[SFATUL 73]: Nu inghiti momeala!


Trebuie sa fii linistit(a). Cateodata e ca si cum copilul incearca sa provoace o confruntare in mod
intentionat. Pare ca ar avea nevoie sa simta superioritate sau siguranta castigand o infruntare. Fa-ti viata
mai usoara, urmand normele! Mai intai, evita intotdeauna confruntarea, atunci cand poti! In al doilea
rand, intra in conflict cu el doar atunci cand stii sigur ca poti castiga!

[SFATUL 74]: Evita sa ameninti cand esti suparat(a)!


Uneori cand esti pe punctul sa pierzi fraurile, este tentant sa ameninti dur. Sunt sigura ca toti am facut-o la
un moment dat. Spunem prostii cum ar fi: „Bine! Daca mai faci asta, niciodata nu vei mai putea merge la
piscina!”. Multi copii stiu ca nu vrei sa spui exact asta si ca vorbeste furia pe care o simtim, nu noi! Copiii

26
SA insa o iau literalmente, exact asa cum aud! Daca asta se intampla, el poate sa inteleaga ca intr-adevar
nu-l vei mai duce niciodata la piscina, ca-l urasti in secret sau ca nu se poate avea incredere in tine (pentru
ca evident va mai merge si alta data la piscina)!

[SFATUL 75]: Formula “Cand… atunci...”


Cand intrece masura, ridica putin vocea si si foloseste formula „Cand… atunci”. De exemplu: „Cand vei
inceta sa tipi, atunci iti voi raspunde”. Este important sa spui ”CAND” in loc de „DACA”!
Repeta-i ca si cum ai fi un disc stricat, daca este necesar, si nu-i permite sa te bage intr-o cearta!

[SFATUL 76]: Foloseste tehnica COP (Cerere-Ordin-Pedeapsa)!

Este o tactica utila, atunci cand intalnesti comportamente deliberate, neascultatoare si provocatoare:
 Mai intai fa CEREREA! De exemplu: „Poti sa tragi draperiile, te rog?”
 Daca nu te asculta, spune-i-o ca un ORDIN: „Ti-am cerut-o amabil, acum iti ordon!” sau
„Aceasta nu este o rugaminte, este un ordin!”
 In final, foloseste o PEDEAPSA adecvata

[SFATUL 77]: Ultimul cuvant?


Cand se da o lupta, cateodata copilul SA incearca sa lungeasca discutia cat mai mult, doar pentru a avea
ultimul cuvant. Incearca sa nu te bagi intr-o cearta care va dura foarte mult, dar daca este un subiect care
va intereseaza, mentine-te ferm(a) pe pozitie!
De exemplu, copilul insista ca tu trebuie sa faci patul, iar tu insisti ca el trebuie sa si-l faca. Accepta ca nu
ai puterea sa-l fortezi sa-l faca si ca sigur va termina ziua cu patul nefacut.
Dar ai puterea sa-i iei un privilegiu, ca de exemplu sa petreaca un timp la calculator.Sa nu cazi intr-o
infruntare lunga si inutila! Explica-i calm si clar asteptarile si consecintele si fii ferma in a le mentine!

CAPITOLUL 3 – PROBLEME COMUNE DE LA A LA Z

3.1 AGRESIUNE SI SUPARARE

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:


Crizele de furie ale unui copil SA pot sa para extreme, imature, imprevizibile, irationale, afara de control.
Drept rezultat, parintii si profesorii le vad difícil de manevrat, ajungand sa fie frustrati si obositi.

EXTREME „ASPERGER”

27
Copiii SA au dificultati zilnic cu multe lucruri pe care alti copii le manevreaza in mod natural si uneori le
poate cauza o extrema anxietate. Este inevitabil ca aceste sentimente sa-i depaseasca si cateodata se
exprima ca agresiune sau furie. Expertii sunt de acord ca un copil SA poate merge spre oricare din aceste
extreme, poate sa fie predispus la suparare sau sa fie extrem de docil. Un copil SA suparat oscileaza intre
furie si ceea ce poate parea provocare. In cealalta extrema, un copil SA docil poate parea lipsit de furie,
fara niciun tip de provocare. Uneori, la acelasi copil putem intalni cele doua extreme in zile diferite si in
diferite situatii.

STRATEGII PE TERMEN SCURT SAU LUNG

Copilul SA are nevoie sa invete cum sa recunoasca si sa inteleaga supararea la el insusi si la ceilalti, asa
cum trebuie sa invete sa o controleze. Ultimul lucru pe care-l vrem este sa vada agresiunea ca un mod de
rezolvare a problemelor, la asa ceva nu putem inchide ochii! Violenta fizica este un lucru foarte serios si
poate fi foarte periculoasa.
Pentru a aborda problemele de agresiune sau suparare scapate de sub control, este nevoie de doua
strategii: in primul rand, o strategie pe termen scurt, pentru situatiile explozive in momentul in care apar,
iar in al doilea rand o strategie pe termen lung, care sa te ajute sa-l antrenezi gradat, astfel incat, in timp,
aceste situatii sa nu mai apara. Sfaturile din aceasta sectiune sunt destinate rezolvarii situatiilor explozive
in momentul cand apar sau, si mai bine, pentru a le preveni, atat cat se poate.

[SFATUL 78]: Incepe sa actionezi cand copilul este inca mic!


Sunt multe motive pentru a incepe abordarea problemelor ce implica suparare si agresiuni decand copiii
sunt mici:
 Este mai usor de abordat cand copilul este mic
 Cu cat apare mai mult timp acest comportament, cu atat mai multe tipare se stabilesc si va fi mai
difícil sa le distrugem
 Copilul poate vedea agresiunea ca pe o modalitate de a se exprima sau de a obtine ceea ce vrea
 Ar putea sa-i placa senzatia de control pe care o obtine cu acest comportament, avand in vedere ca
o poate lua ca pe un inlocuitor al sigurantei si acceptarii de care are nevoie
 Daca isi capata o faima proasta, acest lucru ii poate aduce probleme oriunde. Oamenii poate nu ii
vor cauta compnia si, drept urmare, se va simti izolat si instrainat. Daca acest lucru continua la
varsta adulta, se poate transforma intr-o mare problema, atat pentru el cat si pentru cei din jurul
lui.

[SFATUL 79]: Invata-l moduri sigure de a-si exprima si manevra furia!


Cauta momentul oportun, cand este calm si vorbeste cu el despre furie. Linisteste-l, spunandu-i ca toata
lumea uneori se supara si ca aceasta este bine. Aminteste-i ca problema nu sunt sentimentele de furie ci
comportamentul rezultat din suparare. Poti dezbate cu el cateva moduri alternative de a-si exprima furia,
care nu sunt destructive si faceti o lista de „Lucruri permise si nepermise in caz de furie” (vezi Anexa 6).
In momentul in care apar semnale de alarma, i le poti reaminti!

28
[SFATUL 80]: Utilizeaza pasi pentru a evita o criza!
Aminteste-ti: a preveni este mai bine decat a vindeca! Nu intotdeauna este posibil sa evitam o criza, dar
sunt cativa pasi pe care ii poti urma pentru ca lucrurile sa nu scape de sub control (multi dintre ei s-au
comentat la alte sectiuni):
 Utilizeaza un „cod” sau semn (vezi sfatul 7)
 Ofera optiuni (vezi sfatul 66)
 „Taie” situatiile explozive de la radacina (vezi sfatul 84)
 Utilizeaza un temporizator (vezi sfatul 29)
 Fa un joc simplu (vezi sfatul 72)

[SFATUL 81]: Premiaza-l ca sa mentii calmul!


Fa din „Sa mentinem calmul” o metoda specifica! Cand vezi ca mentine calmul intr-o situatie care pentru
el este dificila, fa-l sa inteleaga si premiaza-l pentru asta, chiar daca ar fi cu ceva fara valoare! De
exemplu, spune ceva de genul: „Am vazut ca ai ramas calm cand fratele tau ti-a aruncat jocul de Lego.
Cred ca asta te-a suparat mult, dar ai facut foarte bine. Sunt foarte mandra(u) de tine, asta inseamna mult
autocontrol, foarte bine ai facut!”.

[SFATUL 82]: „Insulte ticnite”


Cand copilul foloseste cuvinte neadecvate, permite-i sa apeleze la inlocuitoare ale acelor cuvinte, acest
lucru nu este atat de suparator. Exemplu: cand persoanele folosesc cuvantul „branza” in loc de alt cuvant
care incepe cu „ca…”. Cu cat mai aiurita e insulta, cu atat mai bine! Incearca un cuvant inexistent, cum ar
fi „brancacolar”, poate fi distractiv sa gasesti „insulte aiurite” si te poate scoate din multe probleme! :))

[SFATUL 83]: Sa ai un plan de criza!


Poate fi foarte difícil sa gestionezi o criza in momentul in care se intampla. Cum faci sa-ti controlezi
copilul in momentul unui atac de furie? Fa pasi si cauta strategii pentru a manevra situatiile de criza
incepand de acum! Te poate ajuta sa le scrii, pune problema intr-un mod realist! Sunt ceva idei noi pe
care le poti proba? Ce a functionat alta data? Tu, ca parinte, esti persoana care are cele mai multe idei cu
privire la ceea ce poate functiona. Din aceste idei fa-ti un plan de criza, asta va va ajuta pe amandoi sa
stiti dinainte ce se va intampla si ce pasi trebuie sa urmati daca apare o „explozie”. Probeaza planul de
criza si evalueaza cum functioneaza. Daca este necesar, adapteaza-l si probeaza lucruri noi.

[SFATUL 84]: „Taie” situatiile explozive de la radacina!


Cand vezi ca incepe o situatie care poate termina intr-o explozie, nu lasa sa se dezvolte, termin-o!

[SFATUL 85]: Pastreaza calmul!


Cand lucrurile devin tensionate, nu arunca mai multe paie pe foc! Foloseste un ton calm si fara emotii!
Incearca sa nu ameninti atunci cand esti suparat(a)!

29
[SFATUL 86]: Sa nu te lasi intimidat(a)!
Incearca sa nu te lasi cand el devine agresiv sau vrea sa te intimideze! Da-i de inteles ca prin acest
comportament al lui are putine sanse sa obtina ceea ce doreste. De exemplu, spune-i: „Stiu ca vrei
dulciurile si le vrei acum, dar nu ti le voi da acum , pentru modul cum te comporti si nu vreau sa ne
contrazicem! Cand vei fi calm, atunci vom hotari daca ti le voi da mai tarziu!” (Nota: foloseste formula
„cand … atunci..”).

[SFATUL 87]: Lasa-l sa se joace intr-o camera goala!


Cand copilul devine violent, ia in calcul posibilitatea de a pleca si a-l lasa singur! Cateodata tensiunea
poate scadea daca persoanele din jur pleaca.

3.2 PROBLEME SCOLARE

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:


Problemele tipice includ experiente de nefericire si esec, care implica:
 Comportamentul social, in particular relatiile cu alti copii, de exemplu in recreatie.
 Comportamentul asteptat din partea copiilor de la scoala, de exemplu in sala de clasa sau pe
coridoare.
 Agresiunile la scoala (bullying)

Ce se poate intampla:
 Profesorii il considera derutant si greu de manevrat
 Nivelele de anxietate cresc
 Copilul devine de fiecare data mai nefericit
 El dezvolta o atitudine negativa fata de scoala si procesul de invatamant.
 Comportamentul se deterioreaza si pot aparea probleme.
 Apare refuzul de a merge la scoala.
Pentru multi copii SA, zilele la scoala nu sunt „cele mai bune zile din viata lor”, contrar a ceea ce se poate
crede. Daca fiul tau este fericit la scoala, este foarte bine, dar din nefericire el apartine unei minoritati.
Trista realitate este ca majoritatea copiilor SA petrec un timp foarte dificil si neplacut la scoala!

3.2.1. PUNCTUL DE VEDERE AL PROFESORILOR

Din punctul de vedere al profesorilor, copiii SA se prezinta ca o provocare. Ei nu se adapteaza usor


rutinei si disciplinei de la scoala. Comportamentul lor poate fi derutant si exasperant! Din punctul de
vedere al parintilor, poate sa li se rupa inima vazand cum copiii lor lupta pentru a face fata la scoala. De

30
obicei ei, in ciuda ingeniozitatii, termina preocupati si frustrati. Dar ce se intampla din punctul de vedere
al copiilor?

3.2.2. PUNCTUL DE VEDERE AL COPILULUI SA -CONFUZIE SI HAOS

Pentru copilul SA, lumea involburata a scolii poate fi confuza si haotica. Multe din dificultatile lui isi au
orginea in problema bazica de a se adapta sau de a manevra imprevizibilul. De obicei el chiar nu intelege
ce asteapta si ce se asteapta de la el.

3.2.3. DIFICULTATI SENZORIALE

Pe masura ce el lupta sa-l intelegem, nivelul de anxietate creste. Asta il face mai sensibil decat normal la
stimuli senzoriali, ca de exemplu zgomotul. Este un cerc vicios care se dezvolta: atunci cand dificultaile
sezoriale se agraveaza, el devine si mai anxios.

3.2.4.. DIFICULTATI SOCIALE

Majoritatea copiilor adora timpul de joaca libera. La scoala, aceasta se intampla la ora mesei sau in
recreatie. Pentru copilul SA, acestea sunt momentele cele mai dificile dintre toate. El nu stie cum sa
relationeze cu ceilalti intr-un mod nestructurat, sa se joace liber, fara un supervizor. El intelege foarte
putin multe jocuri si concepte sociale pe care majoritatea copiilor le invata usor, mai ales acelea ce
implica echipe, grupuri, perechi. Dificultati ca acestea deschid portile agresiunilor (bullying) si a
batjocurii.

Alti factori aditionali:


In clasa poate avea dificultati cu:
 Scrierea
 Atentia, concentrarea si organizarea
 Efectuarea temelor

3.2.5. AGRESIUNEA (BULLYING)

Chiar daca agresiunile din pacate nu se limiteaza doar la scoala, acesta este locul in care copilul SA este
mai vulnerabil. Bullying este o problema grava pentru orice copil, dar pentru unul SA situatia este mult
mai dificila si complexa.

COPILUL SA CA VICTIMA A BULLYING-ULUI

Tony Attwood (1998) descrie scoala ca pe un „camp de mine social” pentru copiii SA. Ei tind sa nu vada
nici instinctul maternal si nici „pradatorul! in ceilalti. Unii copii simt urgenta de a proteja pe ceilalti si de
a avea grija de ei, dar din pacate ii considera o „prada”, ii trateaza ca si cand ar fi asa ceva si intr-un mod

31
foarte neplacut. Copilul SA este foarte putin echipat pentru a recunoaste „pradatorii” si este fara aparare
in fata lor. El nu poate „citi in mintea celorlalti! usor si deci intentiile altor persoane, de aceea il este greu
sa stie cine ii este cu adevarat prieten si cine nu. Aceasta il supune la doua probleme foarte imporatnte:
 Vulnerabilitatea sa ii pune in avantaj pe „pradatori” si in mod sigur va fi „prada! lor si
va primi un tratament injust. In aceasta situatie el este o victima a bullying-ului.
 El interpreteaza rau intentiile celor care nu vor sa-l raneasca, de exemplu glume
inocente sau distractive. In acest caz el se percepe pe sine insusi ca victima a unei
agresiuni sau maltratari. Aceste doua probleme sunt la fel de reale si neplacute.

COPILUL SA CA AUTOR DE BULLYING

Copilul SA nu obisnuieste sa intre intr-o campanie de bullying subtil, dar, pe de alta parte, el poate lovi ca
oricare alt copil. Aceasta se poate intampla in mod spontan mai mult decat in mod premeditat, de exemplu
atunci cand isi scoate la iveala supararile si frustrarile.
In general copilul SA are mai multe posibilitati de a fi victima decat autor de bullying si in momentul in
care duce la capat o intimidare, este foarte probabil sa fie prins si sa intre in probleme. Defapt, el este o
prada usoara pentru a provoca deliberat sau a se supara pentru ceea ce s-a intamplat.
Fara sa conteze circumstantele, bullying poate fi o probleme serioasa pentru un copil SA si ii poate face
viata foarte grea si neplacuta! Aceasta se poate manifesta in:
 Scaderea autostimei si increderii
 Se izoleaza si mai mult si devine deprimat
 Devine ostil si irascibil
 Nivelele de anxietate si tensiune cresc
 Scade motivarea

3.2.6. ATITUDINEA LA SCOALA

Aparent, in mintea majoritatii copiilor, scoala reprezinta mai mult de 85% socializare cu prietenii, iar alte
lucruri cum ar fi lectiile reprezinta doar 15% din ceea ce este important pentru copii. Pericolul este ca in
mintea unui copil SA scoala reprezinta in proportie de 85% rele experiente: esec, respingere, umilire, sa
fie neinteles, tratat injust sau incoltit. Este foarte usor ca motivarea lui sa fie afectata si poate dezvolta o
atitudine negativa fata de scoala si procesul de invatamant, avand impresia ca nu merita sa faca eforturi.
Este important sa creada ca, desi scoala este importanta, nu dureaza pentru totdeauna iar viata dupa
scoala, pentru o persoana cu SA poate fi mult mai usoara. Gradul de adaptare care se asteapta de la el in
perioada scolara se apropie de sfarsit, iar cand este major, va putea sa-si aranjeze viata cu mai multa
libertate si intr-un mod mai usor pentru el. Isi va putea urma interesele, va evita grupurile zgomotoase, isi
va putea alege contextul social in care sa se simta cel mai bine si sa-si structureze munca intr-un mod in
acord cu personalitatea lui.

CUM ABORDAM PROBLEMELE DE LA SCOALA?

32
Odata ce ne-am lasat copilul la scoala, avem incredere ca autoritatile il vor ingriji si vor fi responsabile
pentru el. Ca parinti, influenta noastra asupra ceea ce face copilul la scoala este limitata, dar sunt anumite
modalitati de a-l ajuta:

[SFATUL 88]: Alege scoala cea mai potrivita!


Prima si cea mai importanta decizie pe care trebuie s-o iei este „care scoala este cea mai potrivita pentru
fiul tau”. Scoala adecvata pentru un copil SA poate fi dificil de gasit. Scoala ideala ar trebui sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
 Sa aibe o atmosfera linistita si ordonata
 Sa fie pregatita pentru a fi deschisa si flexibila
 Sa fie solidara cu necesitatile copilului SA
 Sa aibe notiuni despre SA sau cel putin sa fie pregatita sa le accepte
 Sa aibe o buna experienta anterioara cu copii SA
 Sa aiba o buna proportie intre personal si elevi
Daca poti vorbi cu parintii altor copii SA care merg la aceeasi scoala, poate fi de mare ajutor, ei iti pot
impartasi experienta lor.Anumite scoli iti pot stabili o intalnire cu ei daca o ceri, o recomandare personala
poate fi un bun inceput.

[SFATUL 89]: Pregateste-l si echipeaza-l!

Pregatirea normala pentru scoala: cand un copil SA incepe scoala, el trebuie sa stie ce se asteapta de la el
intr-o zi normala. Urmeaza cativa pasi pentru a-l pregati intr-un mod pozitiv, realist si distractiv! Vorbeste
cu el despre scoala si pregateste activitati si jocuri despre scoala: cititi carti, urmariti video, desenati, du-l
sa cunoasca scoala si profesoara.

Copilul SA are dificultati in plus, mai ales in ceea ce priveste abilitatile sociale, asa ca trebuie pregatit
mai mult, pentru a-l ajuta sa le depaseasca. Tot ceea ce poti face pentru a-i imbunatati abilitatil si
constinta sociala ii va aduce un mare beneficiu la scoala (vezi sfaturile 35 si 50).E usor sa crezi ca ei
inteleg mai multe lucruri decat in realitate. Ajuta-l sa inteleaga unele concepte subtile care il pot ajuta sa
manevreze situatiile in „campul de mine social” de la scoala:
 Cand te ranesc, nu intotdeauna este intentionat (vezi Anexa 11)
 Glume si batjocura (vezi Anexa 12)

[SFATUL 90]: Fii atent! Observa pana la ce punct este fericit sau trist la scoala!
Daca el vrea sa-ti povesteasca ceva despre o problema, incearca sa-l asculti cu rabdare. Totusi, pentru el
poate fi dificil sa vorbeasca despre asta, asa ca poti utiliza cateva piste:

 Cum este cand merge la scoala? Se arata nervos si putin dispus sa mearga sau sau este
relaxat si vrea sa mearga?
 Cum il vezi interactionand cu ceilalti? Vorbeste despre asta si cu profesoara!
 Cum este la sfarsit de saptamana sau in vacante? Este mai relaxat in momentele aceste
momente?

33
 Exista semne care pot indica o agresiune fizica, ca de exemplu taieturi, vanatai, vine cu
hainele sfasiate sau „pierde” pachetul cu mancare des?
Daca nu se simte bine la scoala, acest lucru se poate manifesta prin:
º Insomnie
º Anxietate
º Agresiune
º Proasta dispozitie sau comportament neadecvat
º Mai tacut si izolat ca de obicei
º Refuz la apropiere

[SFATUL 91]: Fa din casa ta un loc sigur!


Dat fiind faptul ca scoala poate fi un loc foarte dificil pentru copilul SA, el are nevoie sa simta casa lui ca
pe un loc sigur. Este vital sa aibe macar un loc unde sa se poata relaxa, in care sa simta ca are pe cineva
aproape (un mod de a-l face sa se simta ajutat este pur si simplu sa-l asculti). El de obicei simte ca este
tratat incorect la scoala si atunci este si mai important ca acasa sa simta nu numai ca este tratat in mod
just, dar sa si inteleaga ca este tratat astfel.
Trebuie sa-i supervizezi actiunile, pentru a preveni tensiunile intre copii (daca sunt mai multi), odata ce a
ajuns acasa de la scoala.

[SFATUL 92]: Mentine liniile de comunicare deschise!


Fa tot ce poti ca sa mentii deschise liniile de comincare cu scoala! Mentine contactul cu profesoara si
intreab-o daca observa vreo problema sau dificultate! Daca apare vreo problema acasa, avizeaz-o cu un
bilet. Este mai usor daca la scoala se stie ce se intampla acasa si invers.
Cand apare vreo problema la scoala, poate fi dificil sa ajungi la fondul chestiunii si sa afli ce s-a intamplat
in realitate. In mod normal, copilul si scoala cad de acord ca lucrurile nu au mers bine, insa s-ar putea ca
fiecare sa aibe un punct de vedere diferit cu privire la cele intamplate si la ceea ce a fost rau in
comportamentul lui. Incearca sa asculti ambele variante atat de obiectiv pe cat poti! Daca tu crezi ca fiul
tau a depasit masura, aminteste-ti ca obiectivul este „ACCEPTA COPILUL DAR CONDAMNA-I
COMPORTAMENTUL!” . Fa-l sa inteleaga ca, chiar daca tu nu accepti acest comportament, pe el inca il
iubesti si vrei sa il ajuti sa se poarte altfel, mult mai bine, data viitoare!
Daca crezi ca scoala nu a facut bine sau a fost injusta, acest lucru poate fi dificil de manevrat. Incearca sa
vorbesti cu ei deschis si in mod onest! Spune-le cum te simti: ca esti foarte preocupat, ca stii ca fiul tau
poate fi dificil, ca nu incerci sa judeci ceea ce s-a intamplat si ca voiai sa cunosti si punctul de vedere al
scolii. Aminteste-ti ca o atitudine de confruntare in mod normal mai mult face rau decat ajuta! De obicei
la scoala iti vor povesti lucruri si te vor asigura ca fac ceea ce este mai bine pentru fiul tau, exact cum faci
tu. Daca sunt deschisi la sugestii, pot sa fie foarte recunoscatori pentru orice idee care i-ar putea ajuta sa
manevreze o situatie tensiunata in mod diferit data viitoare.

[SFATUL 93]: Ia legatura cu profesionisti!


Chiar daca are sau nu un diagnostic pus la inceperea scolii, nu va trece mult timp pana cand la scoala ti se
va spune ca fiul tau are nevoie de atentie speciala. Eventual s-ar putea ca el sa aibe nevoie de sfaturi si

34
ajutor profesional. De obicei, copiii SA au dificultati diferite, ceea ce inseamna ca ar putea avea nevoie de
comunicarea cu o mare varietate de profesionisti. Sa manevrezi toate acestea, inclusiv sa-ti manevrezi
fiul, poate parea foarte descurajator, dar gandeste-te la tine ca o parte dintr-o echipa de experti. Tu esti un
expert in ceea ce-l priveste pe propriul copil si il cunosti ca nimeni altcineva! Copilul va fi mai bine tratat
daca tu dezvolti o buna comunicare cu toti specialistii, aminteste-ti ca sunteti toti in aceeasi echipa si tu
esti o parte importanta din aceasta!

[SFATUL 94]: Capacitatea si evaluarile reusitelor


La scoala, copilul SA va trebui sa treaca mai multe teste, ca parte din procesul de evaluare. Poate fi
interesant sa vedem ce ne reveleaza aceste teste deoarece, chiar daca ne cunoastem bine copilul, ele ne
permit sa-l vedem din alte unghiuri. Evaluarile ar trebui sa ne arate punctele tari specifice si slabiciunile
copilului, sa ne dea tabloul sau complet, astfel incat sa-l putem ajuta.
E important sa avem si o a doua opinie, daca simti ca se poate obtine o imagine mai apropiata de realitate.
Pe de alta parte, nu trebuie sa-ti pui copilul in fata unor cereri pera stresante. O evaluare prea lunga poate
stresa copilul, ii poate produce anxietate. Cateodata, un test se poate extinde pe durata a doua zile si daca
crezi ca ii produce pera mult stres, poti vorbi cu el despre asta.

[SFATUL 95]: Cum sa gestionam problema bullying-ului


Daca simti ca fiul tau este victima unei agresiuni sau exista riscul ca ea sa se produca, iata pasii pe care
poti sa-i urmezi:
• Asigura-te ca el stie ce este bullying-ul si ce are de facut in acest caz (vezi Anexa 13 si Anexa 14)
• Incearca sa-l mentii la distanta de pericol sau de persoanele pe care le suspectezi, daca poti! Identifica
punctele conflictive, cum ar fi autobuzul scolar, drumul in sine spre scoala, si cauta un mod de a evita
aceste locuri, cel putin pana cand problema se cerceteaza si se rezolva.
• Daca el se plange ca este maltratat sau agresat, asculta-l cu calm si nu-i minimaliza preocuparea! Spune-
i care este modul corect de a vorbi despre asta si fa-l sa inteleaga ca esti de partea lui si il crezi! E foarte
important pentru el sa stie ca ai grija de el si iei in serios problema agresiunii.
• Incearca sa afli adevarul despre ceea ce se intampla! S-ar putea ca situatia sa-ti impuna sa vorbesti si cu
alte persoane. Daca copilul admite vreun detaliu care nu este in favoarea lui ( de exemplu ca el a provocat
incidentul), aminteste-ti sa-i premiezi onestitatea!
• Nu te grabi sa tragi concluzii! Copiii SA obisnuiesc sa interpreteze rau interactiunile, de aceea situatia
poate fi mult mai putin grava decat pare. Incearca sa stabilesti intr-o maniera calma daca este vorba
despre hipersensibilitate sau despre un caz real de bullying. Daca crezi ca este vorba despre
hipersensibilitate, ia-o ca pe un indiciu ca autostima lui este la un nivel scazut, iar in cazul acesta el are
nevoie mai mult ca oricand sa stie ca esti de partea lui, chiar daca agresiunea nu este perceputa in mod
realist.
• Daca suspectezi ca este agresat, dar el nu-si da seama, trebuie sa investighezi ce se intampla, vorbind cu
profesoara, sau il poti intreba pe copil:
a.Cum a fost la scoala azi?
b. Care a fost cel mai bun/rau lucru care ti s-a intamplat?
c. Cu cine te-ai jucat?
d. Ce jocuri ai jucat? Ti-a placut?

35
e. Cu cine te intelegi cel mai bine/rau la scoala? De ce?
f. Vrei sa mergi maine la scoala?
• Fa un jurnal cu ceea ce se intampla si cu ceea ce povesteste copilul, daca situatia cere sa actionezi
• Daca este necesar, du copilul la un medic, pentru a evalua situatia si a face un raport oficial despre
nelinistea copilului.
• Anunta scoala si autoritatile despre cele intamplate!

[SFATUL 96]: Apropie-te de scoala pentru problema bullying-ului!


Contacteaza scoala sau alta persoana cu autoritate, daca esti preocupat pentru problema bullying-ului!
Daca crezi ca problema este urgenta, spune-o si incearca sa stabilesti o intalnire cat mai curand posibil!
Pentru aceasta, te poti pregati astfel:
• Fa o lista cu lucrurile pe care vrei sa le discuti
• Ar fi bine sa te insoteasca partenerul tau sau un prieten, pentru a te sustine si ajuta sa-ti amintesti ceea ce
vrei sa discuti
• Fii calm, dar educat! Sa intri intr-o polemica nu te va ajuta
• Nu ridica tonul, nu exagera si nu trage concluzii pripite!
• Intreaba-i daca stiau ceva si ce actiuni sugereaza
• Fa propriile sugestii!
• Daca este alt copil implicat, sugereaza o intalnire cu el
• Asigura-te ca intelegi care este actiunea pe care o va intreprinde scoala
• Stabileste o alta intalnire mai tarziu, pentru a urmari situatia

[SFATUL 97]: Da-i un “time-out”!


Daca fiul tau pare prea anxios pentru orice motiv, gandeste-te sa-i oferi ceea ce Tony Attwood (1998)
numeste “odihna pentru sanatatea mentala”, cu alte cuvinte, un timp in afara scolii, in care sa faca
anumite lucruri in casa. Incearca sa negociezi asta cu scoala si mentine-i informati!

“Time-out” permanent – scolarizare acasa


Acest lucru poate fi o idee buna, de la caz la caz, insa, daca nu ai suficient ajutor, poate fi o experienta
care izoleaza mult. Avantajul important al scolarizarii acasa este reducerea anxietatii copilului SA in
cazuri extreme, dar trebuie sa tii seama de multi alti factori:
• Tensiunile pe care ti le va crea tie si intregii familii
• Riscul de a ramane izolat si obsedat de copilul tau
• Este mult mai difícil sa ai o viata proprie
• Poate fi difícil sa intalnesti oportunitati pentru ca el sa practice abilitatile sociale
• Poate fi extrem de dificil sa-l motivezi, sa-l inveti, sa-l faci sa fie interesat de ceva
• Este prea mult pentru o singura persoana, mai ales cand nu esti antrenat, nu ai experienta si esti foarte
obosit
• Este foarte dificil sa combini rolurile de parinte si de profesor
• Poate fi foarte greu sa-l tii departe de anumite tentatii in casa: televizor, calculator etc

3.3 PROBLEME SENZORIALE

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:


Copilul SA poate avea o sensibilitate neobisnuita la anumiti stimuli senzoriali, cum ar fi sunetele sau
simtul tactil. De exemplu, poate tolera greu anumite sunete, starea de agitatie, texturi (anumite tipuri de

36
imbracaminte), diferite niveluri de durere sau senzatii de temperatura. Acestea ii pot produce o crestere a
anxietatii si o deteriorare de comportament, mai ales daca nu-l credem pe copil si nu-i permitem anumite
lucruri.

PUNCTUL DE VEDERE AL COPILULUI SA:


Experientele senzoriale marite sau distorsionate sunt foarte des intalnite la persoanele cu SA. Anumite
lucruri din biografia lor ne ajuta sa intelegem mai bine ce inseamna pentru ele. Chiar daca dificultatile
senzoriale sunt comune, nu sunt usor de depistat. Unul din motive este ca nu intotdeauna copilul spune ca
experimenteaza ceva neobisnuit, el nu stie ca ceea simte el este diferit de ceea ce simt alte persoane. Din
cauza ca aceste dificultati nu intotdeauna sunt evidente, este foarte important sa-l observam cu atentie,
pentru ca pot fi cauza unui comportament inadecvat, pe care nu-l putem explica.

CATEVA SENSIBILITATI COMUNE

1. SUNETE – exemple de sunete care ii pot altera starea:


• sunete bruste, inexplicabile si foarte intense
• Sunete de fond cum ar fi agitatia multimii
• Sunetul aplauzelor
• Sunete specifice cum ar fi plansul unui copil sau cel al aspiratorului etc

2. SIMTUL TACTIL: sensibilitatea se poate evidentia prin respingerea imbratisarilor sau a persoanelor,
de exemplu la scoala cand il ating pentru a-l aseza in rand cu ceilalti copii, sau poate fi intolerant la
anumite haine, cand ii ating pielea. La cealalta extrema si in diferite momente isi poate dori sa i se
produca o apasare puternica, sa-l “striveasca”, iar ca sa-si satisfaca aceasta necesitate, poate initia un
contact fizic necorespunzator si nedorit de cealalta persoana. S-ar putea sa-i placa jocurile si atingerile
fizice sau s-ar putea sa le urasca.

3. TEMPERATURA: s-ar putea sa nu aibe o sensibilitate mare la temperatura, iar asta poate sa insemne
ca este greu de convins ce haine sa-si puna atunci cand este frig sau calda afara.

4. DURERE: poate percepe durerea mai mult sau mai putin intens ca ceilalti. In cazul in care este dificil
sa perceapa durerea, lucru mai putin evident, inseamna ca ar putea sa fie bolnav sau sa aibe o leziune fara
sa-si dea semana de acest lucru.

5. GUSTUL MANCARII: s-ar putea sa respinga anumite mancaruri al caror gust nu-i place si este greu
sa-l convingi ca trebuie sa aibe o alimentatie echilibrata – vezi si capitolul 3.4

6. ALTE DIFICULTATI SENZORIALE: ii pot placea sau nu senzatiile produce de trenurile-tobogan,


tiribombe, sa se se roteasca rapid etc.
Trebuie sa intelegem ca nu toata lumea traieste experientele senzoriale in acelasi fel. Sunt multe lucruri
asupra carora toti cadem de acord (de exemplu majoritatii oamenilor le place ciocolata), dar alte senzatii
sunt individuale. Gandeste-te la sunetul produs de unghii atunci cand zgarie o tabla: pe multi intr-adevar ii
deranjeaza si gasesc acest sunet foarte dezagreabil, unii isi acopera urechile cand il aud. Daca el persista,
cu siguranta ar fugi din incapere pentru a-l evita! Pentru persoane ca mine, este un sunet ca oricare altul,
eu nu vad vreun motiv ca sa deranjeze pe cineva. Acest lucru este ceva similar cu ceea ce oamenii normal
pot simti in comparatie cu persoanele SA. Nu intelegem de ce anumite lucruri ii deranjeaza si ar trebui
pur si simplu sa acceptam!

[SFATUL 98]: Sa-i reducem anxietatea cauzata de dificultatile senzoriale!

37
Exista o legatura intre nivelele de anxietate ale copilului si toleranta sa la anumiti stimuli: cand el este mai
putin nervos, pare sa aibe mai putine dificultati si invers. Daca este asa, atunci putem sa-i intelegem
sensibilitatea ca pe un barometru al nivelelor de anxietate in anumite momente. Poti utiliza pasii pentru a-
i reduce anxietatea, mai ales in momentele in care copilul este foarte sensibil (vezi sfaturile 24 si 34).

[SFATUL 99]: Permite-i sa faca anumite exceptii!


Cauta anumite experiente senzoriale pe care copilul le gaseste dificil de tolerat, invata-l cum sa le
depaseasca si fii pregatit tu insati ca sa-i permiti sa evite situatiile care ii produc o stare incomoda!

[SFATUL 100]: Desensibilizarea


In anumite momente, cand el este mai putin nervos, cauta modalitati ca sa-i maresti toleranta! Solutia este
sa-l desensibilizezi gradat fata de acei stimuli care sunt pentru el greu de tolerat. De exemplu, daca, la fel
ca fiul meu, nu suporta sunetul aspiratorului, utilizeaza-l intr-un moment cand el este calm si multumit si
lasa-l sa-l asculte o perioada scurta de timp si de la distanta. Felicita-l si premiaza-l pentru ca l-a ascultat
fara sa protesteze! Data viitoare, aminteste-i despre acest succes si pune aspiratorul mai mult timp si mai
aproape de el si procedeaza tot asa de cateva ori. Va veni un moment in care el va putea sa spuna cu
mandrie: “Cand eram mic, ma deranja foarte tare sunetul aspiratorului, dar acum nu!”

[SFATUL 101]: Integrarea senzoriala


Viziteaza un specialist in integrare senzoriala, ca sa te sfatuiasca si sa puna un diagnostic asupra naturii
marilor sale probleme senzoriale! El poate sa-ti ofere diferite tipuri de ajutor sau poate chiar sa-i faca un
masaj copilului, anumite exercitii fizice.Poti invata cum sa i le faci chiar tu si specialistul iti poate trasa
niste linii directoare pentru a-ti ajuta mai mult copilul.

CATEVA JOCURI MAI SPECIALE:


Copilului ii poate fi favorabil sa joace anumite jocuri care ii permit sa experimenteze senzatia de
presiune. Voi da exemple de jocuri care pot fi terapeutice si distractive, dar evident ca sunt mai multe
posibilitati la care te poti gandi chiar tu:

[SFATUL 102]: “Copilul Sandwich”


Copilul este intins pe jos, pe o saltea mica. Pune-i deasupra mai multe cearsafuri, paturi, cuverturi, perne
etc, dar fara sa-i acoperi fata! S-ar putea sa-i placa sa aplici un pic de presiune “sandwich-ului”, dupa ce
ai facut toate astea!

[SFATUL 103]: “Scaunul mobil”


Doi adulti fac un scaun prinzandu-si mainile, copilul se urca in scaun. Cu totii se apropie de usa, vad ca
nu este suficient spatiu pentru a trece, se blocheaza un moment in usa si strang putin copilul la mijloc. Se
poate face si in pat si poate fi un bun mijloc sa-l convingi sa mearga la culcare!

[SFATUL 104]: “Strivirea”


Copilul se aseaza pe canapea si adultul in mod “accidental” se aseaza deasupra lui, gradat va lasa copilul
sa-i simta greutatea, dar fara sa-i faca rau!

3.4 MANCAREA

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:


Multi copii SA devin foarte iritabili si obsesivi cu dieta zilnica. De exemplu, se poate intampla:
• Sa fie obsedat in legatura cu ceea ce va manca sau va bea

38
• Sa consume o varietate restransa de mancaruri
• In general sa consume o cantitate foarte
mica
• La extrema cealalta, sa consume cantitati mari de mancare
Aceste lucruri pot avea urmatoarele efecte:
• Sanatatea si corpul sau ar putea fi afectate
• Parintii se ingrijoreaza
• Alte persoane ar putea sa-l creada prost crescut sau rasfatat
Multi copii un mananca bine, dar in cazul copiilor SA, dificultatile pot sa fie extreme si mult mai greu de
remediat, din moment ce nu este posibil sa facem copilul sa manance cu tact. Mancarea este esentiala
pentru viata si o resursa care majoritatii dintre noi ne produce placere, de aceea este dificil de inteles
aceasta dificultate. Cateva dintre motivele care o implica sunt:
1. Anxietatea, agravata de o senzatie extrema de dezgust
Fiul meu Kenneth avea multe dificultati cu mancarea si simtea ca persoanele nu puteau intelege pana in
ce punct era dificil pentru el sa manance, era foarte greu pentru el sa explice de ce. Cel mai mult ura sa
incerce sa manance ceva nou sau care nu-i era obisnuit. Cateodata, cand eu il priveam in timp ce el
incerca sa manance, expresia fetei sale era de profund dezgust, combinat cu teama si anxietate.
Poate cel mai bun mod de a intelege cat de complicat este pentru ei, este sa ne gandim la ceva ce noi
consideram extrem de dezagreabil si sa ne imaginam cum ne-am simti daca cineva ne-ar obliga sa
mancam.
2. Probleme de sensibilitate
Problemele cu mancarea se pot agrava din cauza hipersensibilitatii. Copilul poate avea aversiune fata de
anumite gusturi, culori sau texturi. Poate avea preferinte obsesive pentru anumite mancaruri (de exemplu
cartofii prajiti chips sunt comuni, in mod sigur pentru consistenta, forma si textura previzibile si pentru
diferitele arome).
3. Probleme de control
Alt factor care poate interveni este tema controlului. Psihologii spun ca mancarea este una dintre primele
lucruri in care copilul experimenteaza controlul in viata sa. El descopera de foarte devreme ca are puterea
sa accepte sau sa refuze mancarea. Daca ii place cum il face sa se simta aceasta putere, el poate vedea
mancarea ca pe o modalitate de control, mai ales in fata adultilor din viata sa! Acest lucru se poate
intampla cu atat mai usor cu cat dam mai multa importante problemei.

CUM SE SIMT PARINTII?


Problemele cu mancarea pot fi o mare preocupare, mai ales pentru o mama care se confrunta cu ele! Sa-si
alimenteze copilul este o parte naturala a maternitatii si cand copilul respinge mancarea, mama
deasemenea se poate simti respinsa si cu mai putina putere asupra lui. Frictiunile si frustrarile constante o
pot face sa manevreze problema intr-un mod mai putin afectuos si efectiv. In plus, sa mananci in afara
casei cu un copil SA poate fi foarte dificil, nu doar din cauza problemelor cu mancarea, dar si a
dificultatilor sociale si de comportament.
Cand alte persoane vad obiceiurile alimentare si de comportament ale copilului tau, s-ar putea sa observi
privirile de dezaprobare ale celor care cred ca el este prost crescut si rasfatat.. Poate fi o experienta foarte
rusinoasa (vezi sfatul 11).

SFATURI PENTRU COPILUL CARE MANANCA PUTIN:

[SFATUL 105]: Prepara o mancare simpla!


Cand ai probleme cu prepararea mancarii si el o respinge total, este greu sa nu te superi pe el si acest
lucru nu este deloc bun. Daca ii pregatesti o mancare simpla, care cere putin efort, asta te va elibera de
multa presiune.

39
[SFATUL 106]: Serveste portii mici!
Mai ales cand incerci sa introduci mancaruri noi, ofera-i portii mici si mareste-le gradat. Premiaza-l
pentru incercari si reusite!

[SFATUL 107]: Premii pentru terminarea mancarii


O abordare stimulatoare a mesei: ofera-i un tratament care stii ca-i place si il incurajeaza sa manance! In
timp ce ii spui ce va castiga, pune “premiul” la vedere! Utilizeaza formula “Cand… atunci...”. De
exemplu: “Cand ai mancat 3 bucati de peste, atunci iti vei putea manca bucata de prajitura”.
O activitate distractiva ca stimulant al mesei: programeaza activitati care ii plac, pentru a-l intari dupa
masa, de exemplu: “Cand ai terminat de mancat, atunci vom face un <razboi de gadilat>”.

[SFATUL 108]: Piure´-uri


Piure´-urile sunt o buna modalitate de a ascunde verdeturile si alte ingrediente nutritive si pot ajuta la
rezolvarea problemei cu copiii carora nu le plac. Daca poti face in asa fel incat gustul de baza sa fie unul
care-i place, ii poti adauga bucati in plus din alte mancaruri si asa rezolvi doua probleme dintr-o data!

[SFATUL 109]: Da-i suplimente!


Cand esti preocupata daca mananca suficiente nutrienti, poti proba, dandu-i anumite suplimente nutritive!
Un medic dietetician te poate sfatui ce substante nutritive necesita.
Suplimentele nutritionale se pot intalni sub diferite forme, iar daca, de exemplu, fiul tau refuza sa ia
pastile, ii poti da sub forma de batoane, cocktail-uri pe baza de lapte sau sucuri de fructe.

SFATURI PENTRU COPILUL CARE MANANCA MAI MULT:

[SFATUL 110]: Concesii structurate de mancaruri


Fa o lista cu ceea ce mananca el si imparte-o in grupuri de mancaruri: fructe si legume, proteine, dulciuri
etc, astfel ii poti oferi o dieta echilibrata. Ganditi-va ce grup de mancaruri mananca in exces si
„rationalizati” acest grup! De exemplu, daca ar dori sa manance prea multe prajituri si ciocolata, fa o dieta
zilnica cu anumite concesii, pentru ca el sa-si poata rationaliza cantitatea dorita de tine din aceste
mancaruri pe durata intregii zile! Pune concesiile zilnice intr-o tabla de anunturi si permite-i sa le
consulte, ca sa stie exact cand a utilizat concesia respectiva.

IDEI PENTRU ALTE PROBLEME:

[SFATUL 111]: Exercitiul


Exercitiul ne poate ajuta sa-i echilibram efectul consumului prea mare sau prea mic de mancare si
deasemenea sa-i distragem atentia de la mancare. Incearca sa-l insufletesti cu anumite exercitii si nu-l lasa
sa „ciuguleasca” intre mese, asa va dezvolta un apetit sanatos!

[SFATUL 112]: Mese regulate

40
Ofera-i o rutina familiala clara, cu mese cat mai regulate! Incurajeaza-l sa se aseze la masa, chiar daca
pentru putin timp si sa manance putin! Mesele regulate pot reduce „ciugulitul”, daca el stie cand va fi
urmatoarea masa.

[SFATUL 113]: Incearca sa elimini presiunea!


In mod ideal, mesele ar trebui sa fie agreabile si relaxante, nu „camp de bataie”! Incearca sa eviti asta,
nedand importanta temei mancarii. Poate fi extrem de dificil, insa incearca sa nu-ti arati ingrijorarea sau
supararea!

[SFATUL 114]: Persevereaza!


Nu-l poti forta sa manance, dar continua sa-i oferi ceea ce vrei sa manance! De exemplu, daca vrei sa
manance paine, i-o poti pune alaturi de mancaruri la fiecare masa, s-ar putea ca intr-o zi s-o incerce.

[SFATUL 116]: Lista cu progrese la masa


Agata in tabla de anunturi o lista cu toate alimentele pe care el le mananca si continua sa le adaugi pe cele
noi pe care le probeaza! Premiaza-l pentru fiecare aliment nou!

[SFATUL 117]: Planul de mancaruri


Evita discutiile contradictorii nesfarsite si frustrante despre ceea ce ar trebui sa manance sau nu la fiecare
masa, lasandu-l sa aleaga dinainte. Fa o lista de mancaruri la inceputul fiecarei saptamani si agat-o in
tabla de anunturi!

[SFATUL 118]: Cauta ajutorul unui expert!


Du-i medicului nutritionist o lista cu ceea ce fiul tau SA mananca si bea in fiecare saptamana. El iti poate
spune care sunt deficientele si iti va da o reteta.

3.5. DEPRESIA

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:


Daca fiul tau SA are o depresie, asta ii poate afecta apetitul, somnul, comportamentul, conversatia,
umorul. Acest lucru poate face ca:
 Comportamentul sau sa se deterioreze
 Sa se izoleze si mai mult
 Sa devina agresiv
 Sa aibe nevoie de ajutorul medicului

41
DEPRESIA SI SINDROMUL ASPERGER

Expertii spun ca un adult SA are un risc mai mare de a avea depresie si nu este usor sa intelegem de ce.
Un motiv important pot fi dificultatile sociale. Admitand sau nu acest lucru, o persoana SA vrea sa aibe
prieteni si sa se simta acceptat, dar lumea ii pare un loc frustrant, imprevizibil si confuz. Scoala, pentru un
copil SA, este un „camp de mine social”, el pur si simplu nu stie cum sa fie acceptat si cum sa „triumfe”.
Este important sa fim constienti de acest risc de depresie fara sa devenim paranoici. Scopul nostru de baza
este sa-l ajutam sa fie fericit cu el insusi si sa accepte SA ca parte integranta din el.

[SFATUL 119]: Fii atent!


Fii constient ca depresia este un risc pentru copilul SA! Fara sa te preocupi prea mult sau sa devii
paranoic, trebuie sa fii atent la semnele si simptomele de depresie. Daca fiul tau nu este fericit sau este
deprimat, acest lucru se va manifesta prin insomnie, anxietate, agresiune, proasta dispozitie,
comportament neadecvat, tacere si izolare.

[SFATUL 120]: Creeaza o baza de afectiune!


Este imposibil sa garantam ca nu va aparea o depresie, dar cel putin putem creea o baza de afectiune, de
tandrete, pentru ca rezultatele sa fie cat mai favorabile posibil (vezi capitolul 1).

[SFATUL 121]: Dedica-i timp!


Petrece un anumit timp cu el, singuri, facand ceva in liniste si relaxant, daca poti! Scoate-l la o plimbare
in natura, faceti impreuna lucruri simple, ca de exemplu pictura, desen, fotografii etc.

[SFATUL 122]: Ascultarea empatica


De obicei cand un copil SA este suparat sau deprimat, face lucruri disproportionate iar gandirea sa devine
rigida si irationala. Ca parinti, ne vine foarte greu sa vedem cum asta se intampla, pentru ca in mod
normal nu suportam sa-l vedem asa. Incercam sa-l facem sa se simta mai bine si iata cateva modalitati de
a-l ajuta:
 Il consolam spunandu-i ca aceste lucruri nu sunt chiar atat de rele
 Ii oferim o solutie pentru problema sa
 Incercam sa-l facem sa vada sensul si sa relativizam lucrurile.
Evident ca aceste idei pot sa mearga in anumite momente, dar nu intotdeauna sunt de ajutor, mai ales
atunci cand copilul este suparat pentru ceva ce pare ciudat sau irational. Trebuie sa acceptam ca nu se
intampla nimic daca ne este greu sa-l intelegem, pentru ca asa vede el lucrurile. Sentimentele lui
dezagreabile sunt reale si poate fi contraproductiv sa incercam sa-l facem sa creada contrariul intr-un
moment prost ales, adica atat timp cat el continua sa se simta la fel. Daca o facem, el poate avea impresia

42
ca ii banalizam preocuparile si ca pur si simplu nu-l intelegem. Aceasta il poate face sa se ambitioneze, sa
devina ostil si sa se izoleze.
Insa un moment prost pentru a face asta este in realitate un bun prilej pentru a construi o relatie de
incredere intre voi doi. Cand el se simte rau, are nevoie cel mai mult sa-i arati ca esti de partea lui,
oferindu-i o ascultare activa si intelegatoare.
Asculta-i plangerile aratandu-i interes, acceptandu-le fara sa-l judeci! Lasa-l sa vorbeasca atat cat vrea,
doar arata-te intelegatoare si incearca sa rezisti tentatiei de a-l face sa inteleaga ceva! Nu il intrerupe prea
mult, dar daca crezi ca necesita putina coordonare, restrange comentariile la lucruri intelegatoare, cum ar
fi: ”Asta este foarte rau!” sau „Imi pare rau sa aud ca ti s-a intamplat asa ceva!”.

[SFATUL 123]: Ajuta-l sa se simta plin de succes!


Daca este pe punctul de a avea o explozie violenta, indeparteaza presiunea atat cat poti! Cand faceti
planuri, fa astfel incat sa fie o experienta pozitiva pentru el! Nu-i cere sa faca prea multe lucruri dificile,
pentru ca asta ii poate submina increderea si-l poate face sa resimta esecul. Cauta modalitati de a-i oferi
mici experiente pozitive, fa-l sa se concentreze pe lucrurile pe care le face bine, cum ar fi desenul, jocul
pe calculator etc! Cauta oportunitati ca sa-l feliciti pentru punctele tari, realizari sau atribute pozitive!

[SFATUL 124]: Protejeaza-l atunci cand are nevoie!


Toate tipurile de situatii ii pot cauza anxietate copilului SA, mai ales cele sociale. El are nevoie sa-l
protejam fara sa exageram si este dificil sa gasim un echilibru. Ca parinti, sunt momente in care trebuie
sa-i recunoastem vulnerabilitatea si sa-l protejam in situatii care pot sa-i provoace mai multa anxietate
decat el poate tolera. Asta poate sa insemne, de exemplu, ca in anumite momente putem sa ne gandim ca
el are nevoie sa nu mearga la scoala pentru un timp.

[SFATUL 125]: Cauta ajutor medical!


Fa-o, daca esti preocupat pentru starea de spirit a copilului tau sau crezi ca este deprimat!

3.6. DIFICULTATI DE ATENTIE

TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:


Un copil SA poate avea dificultati cu concentrarea, organizarea, centrarea atentiei, mentinerea pozitiei
„asezat”. Acest lucru poate sa duca la:
 Dificultati in a face un anumit lucru care necesita sa stea asezat si calm mai mult timp,
ca de exemplu sa stea linistit in timpul mesei sau la scoala, in banca.
 Pare sa fie tot timpul in miscare, de exemplu sarind intr-un mod excesiv si neadecvat.
 Activitatea lui la scoala poate fi afectata.

43
EXTREME ASPERGER

Cand vorbim de abilitati importante cum ar fi concentrarea, focalizarea atentiei, copiii SA pot fi plini de
contradictii. Uneori el este „superconcentrat”, de exemplu petrecand ore intregi absorbit obsesiv de un
interes special sau o activitate, un joc pe calculator etc. Alteori pare incapabil sa-si fixeze atentia pe ceva.
Ca multe alte trasaturi SA, exista multe extreme, dar foarte putine „medii fericite”.

SA EVALUAM PROBLEMA:
Cand copilul SA are dificultati de atentie, inainte de orice trebuie sa recunoastem ca le are. Depinzand de
gradul de dificultate, poti suspecta ca fiul tau prezinta o tulburare de deficit de atentie (ADHD) si in acest
caz trebuie evaluat de catre un expert calificat. In orice caz, nu te preocupa pentru diagnostic, este
important sa accepti natura dificultatilor sale! O atitudine realista te pune intr-o pozitie mai buna pentru a-
l ajuta si poate preveni multa frustrare.

IMPLICATII:
Dificultatile de atentie pot cauza copilului multe probleme, mai ales daca nu sunt recunoscute si intelese.
Este foarte usor sa-i interpretam rau comportamentul. La scoala scoala poate avea randament scazut,
poate fi interpretat ca avand un comportament mai prost decat in realitate sau munca lui poate parea vaga
si ineficienta. Dificultatile de concentrare pot cauza urmatoarele probleme:
 Este dificil pentru profesor sa-l faca sa stea linistit in banca
 Nu se poate concentra pe ceea ce are de facut
 Atentia sa se disperseaza mult
 Viseaza cu ochii deschisi
 Uita lucruri si pare absent
Dificultatile de organizare pot sa insemne:
 Este excesiv de meticulos sau total contrariul. Deasemenea poate fi intolerant fata de
orice interferenta cu modul sau de a face lucrurile.
 Daca i se cere sa faca ceva, el intr-adevar incearca, dar curand uita ceea ce ar fi trebuit
sa faca.
 Este foarte nervos si este dificil sa stea linistit.
 Este foarte greu pentru el sa stea asezat, de exemplu la masa sau cand isi face temele.
 Este in miscare intreaga zi, sarind sau atingand obiectele de decor de exemplu.

CUM SA GESTIONAM PROBLEMA:


Este clar ca noi, ca parinti, vrem ca fiul nostru sa reuseasca sa-si modeleze propria viata pe cat posibil
intr-un mod ordonat, dar nu obsesiv. Cheia pentru a obtine acest lucru este sa-i oferim o structurare foarte
clara, ceea ce il va ajuta sa stie pana unde a ajuns si ce se asteapta de la el.

[SFATUL 126]: Da-i instructiuni in mod specific!

44
Asigura-te ca fiul tau SA intelege in mod clar ce se asteapta de la el! Da-i instructiuni clare si concise
(vezi sfaturile 6 si 53).

[SFATUL 127]: Nu il obosi!


Nu-i da prea multe informatii sau instructiuni si nu-i da prea multe de facut dintr-o data, pentru ca asta
poate insemna pentru el un proces foarte dur! De exemplu, daca trebuie sa faca o serie de activitati, cere-
i-le una cate una si nu pe toate odata, sau imparte activitatile in pasi mici si felicita-l pentru fiecare in
parte! (vezi Anexa 9).

[SFATUL 128]: Scrie lucrurile si utilizeaza ajutoare vizuale!


Anumite ajutoare vizuale il pot ajuta sa se organizeze:
 Un calendar obisnuit, care ii permite sa vada ceea ce este stabilit pentru saptamana
urmatoare sau pentru intreaga luna.
 Un orar, care poate fi zilnic sau saptamanal. Este foarte usor sa faci propriul orar,
impartind o foaie de hartie in sectiuni pentru fiecare zi sau saptamana, daca este
necesar. Daca le plastifici, le poti utiliza de mai multe ori.
 Liste (vezi si sfaturile 30 si 31)

[SFATUL 129]: Da-i o schema sau un organizator!


Daca este de varsta mica, il poti ajuta sa-si utilizeze agenda. Agendele se pot gasi usor si sunt multe alte
lucruri dintre care poti alege, special concepute pentru copii. S-ar putea sa-l faca sa se simta important
daca utilizeaza separatoare de pagini, planificatoare etc. Daca este mai mare si este interesat de aparatura
electronica, poate utiliza o agenda electronica.
Sa foloseasca aceste organizatoare poate fi un bun antrenament pentru viitor, cand aceasta va fi un obicei
valoros.

IDEI PENTRU A-L AJUTA SA SE CONCENTREZE PE O ACTIVITATE:

[SFATUL 130]: Indeparteaza factorii de distragere a atentiei!


Pentru a-l ajuta sa se centreze pe o activitate, incearca sa-l expui la cat mai putini factori de distragere a
atentiei! Asta poate sa insemne sa inchizi televizorul, calculatorul, sa deconectezi telefonul pentru o
anumita perioada de timp. Trebuie sa creezi o zona de munca libera, curata, de exemplu sa indepartezi de
pe masa orice lucru care nu-i este strict necesar pentru activitatea respectiva.

[SFATUL 131]: Utilizeaza formula „Cand... atunci...”!


Pentru a-i mentine atentia fixata pe o activitate, utilizeaza formula „Cand... atunci...”! De exemplu: „Cand
iti vei termina de strans jucariile, atunci vei putea privi la televizor”.

45
[SFATUL 132]: Planifica timpul!
Daca este dificil pentru el sa stea linistit in timpul unei activitati specifice, scrie ceea ce vrei sa faca intr-o
anumita perioada de timp! Daca este necesar, negociaza cu el acest timp! De exemplu:

 Teme 20 minute
 Calculator 30 minute
Poti utiliza un temporizator sau un cronometru care suna cand s-a terminat timpul. Daca se opreste
intainte de cele 20 minute alocate temelor, pune din nou cronometrul de la inceput!

[SFATUL 133]: „Scrisori de progres”


Daca are dificultati in realizarea unei serii de activitati, fa „scrisori de progres”! Ideea este sa pui pe hartie
activitatile intr-un mod foarte clar, asa el poate vedea ceea ce trebuie sa faca si ordinea in care trebuie sa
faca lucrurile. Cand a terminat de indeplinit o activitate, o sterge de pe lista si imediat vede ce trebuie sa
faca in continuare. De exemplu:
 Intra in dormitor!
 Dezbraca-te!
 Pune-ti hainele in cosul de rufe murdare!
 Spala-te pe dinti!

3.7. SCRIEREA

TRECERE RAPIDA IN REVISTA RAPIDA A PROBLEMEI:


In mod tipic, copiii SA prezinta o scriere saraca si in general respingere fata de scris. Aceasta le poate
cauza:
 Probleme la scoala
 Pierderea increderii de sine
 Atitudine negativa fata de scris
 De fiecare data este mai putin dispus sa incerce sa-si imbunatateasca abilitatile
Diferenta intre abilitatile sale si cele ale copiilor de aceeasi varsta creste, ceea ce provoaca un cerc vicios.

„NU-MI PLACE SA SCRIU!”


Multi copii SA pare ca urasc sa scrie si vor face tot ce pot ca sa evite acest lucru. Aceasta poate sa
conduca la o „batalie” si sa produca multa frustrare pentru cei implicati. Este greu sa stim cum sa fim
prudenti cu aceasta tema. Unii parinti prefera sa lase aceasta lupta scolii, pentru ca nu vor sa riste
cresterea anxietatii copilului cand acesta ajunge acasa, si, evident, sunt multe lucruri importante de facut.
Pe de alta parte este complicat sa eviti sa te implici total, mai ales cand are teme de facut sau cand iti este
clar ca scrierea sa ii afecteaza autoincrederea (vezi Abilitati motorii si coordonare)

46
DE CE NU LE PLACE SA SCRIE?

Prezint in continuare cativa din factorii mai importanti care pot cauza dificultati de scriere copilului SA:
1. Dificultati motrice: scrierea este una dintre activitatile cu adevarat dificile pentru copilul SA. Pot
exista probleme fizice ( o musculatura slab dezvoltata) sau dificultati de motricitate fina, care pot
necesita o interventie a specialistilor
2. O atitudine rigida: copilul SA ascunde usor puctele sale forte cand este vorba despre scriere, din
moment ce aceasta ii provoaca multa frustrare si umilinta, el poate arata o decizie initiala cum ca
uraste scrisul. Dat fiind ca prezina SA, cu aceasta va arata o rigiditate extrema si odata ce a
dezvoltat aceasta atitudine negativa, este foarte dificil sa o schimbi.
3. Dificultati de atentie si concentrare: este foarte dificil sa se concentreze pe ceva ce cu adevarat
uraste (vezi si Dificultati de atentie)
4. Perfectionismul: Copilului SA nu-i place sa fie criticat si, din punctul lui de vedere, aceasta este
un bun motiv pentru a evita sa scrie, din moment ce simte ca nu o face suficient de bine. El este
deceptionat pentru ca scrierea sa este ezitanta. O fetita SA s-a suparat foarte tare pe cand invata sa
scrie, pentru ca ea se astepta ca literele ei sa semene imediat cu cele ale profesoarei!
In plus, ideea de a se exprima pe sine insusi prin scris poate fi deceptionanta. Scrierea le scoate la iveala
sentimentele de esec si criticile, nu doar pentru felul cum arata literele in sine ci si pentru ca se poate
exprima pe sine insusi prin intermediul scrieii.

CUM GESTIONAM PROBLEMA?

Unica modalitate de a-i imbunatati abilitatile este practica continua. Dar cum sa-l facem pe un copil SA
reticent sa coopereze la aceasta activitate si sa-si dea seama de atitudinea lui negativa fata de scris? Daca
parintii mentin o atitudine critica, copilul niciodata nu va mai vrea sa practice scrierea, iar solutia este sa
gasim motive pentru a-i creste motivarea.

[SFATUL 134]: Scrie putin si des!


Sesiunile lungi si dure de scris sigur il vor obosi, asa ca fii flexibil(a) si insista in a fi constant si cu
sesiuni scurte! Opreste sesiunea cu o nota pozitiva inainte ca el sa oboseasca si felicita-l pentru cat de
bine a facut-o!
O sesiune de 5 minute pozitiva si distractiva este mai buna decat o „batalie” de 15 minute!

[SFATUL 135]: Gaseste o motivare!


Daca este un motiv care sa-l intereseze, asta te poate ajuta sa-i invingi reticenta, de exemplu:
 Faceti un anunt pentru usa, cu un text cum ar fi: „NU INTRA, CAMERA LUI
ALEX!”
 Scrieti o lista cu lucrurile care-l intereseaza in mod special, de exemplu tipuri de fluturi
etc
 Scrie o felicitare pentru ziua de nastere a unui prieten!
 Incepeti sa scrieti un jurnal
 Cere-i sa scrie o scrisoare unui prieten!

47
[SFATUL 136]: Utilizeaza materiale atractive pentru scris!
De exemplu, daca nu-i place sa scrie cu creionul, probati creioane cerate sau carioca, dar ai grija sa nu-i
oferi prea multe optiuni, pentru ca asta i-ar distrage atentia de la scopul real, acela de a scrie!

[SFATUL 137]: Arata-i cum se scrie, lent si cu grija!


Nu-l va ajuta sa te vada scriind repede, in modul tau natural, pentru ca asta nu presupune niciun efort.
Permite-i sa vada cum o faci, lent si cu grija, dedicand un pic mai mult timp! Este un bun exemplu pentru
el sa vada cum iti aloci timp si se va simti orgolios pentru munca lui.

[SFATUL 138]: „THE QUICK BROWN FOX”


Fraza „The quick brown fox jumped over the lazy dog” (vulpea maro rapida sare peste cainele lenes)
utilizeaza aproape toate literele alfabetului si poate constitui o baza ca sa practice scrierea.

[SFATUL 139]: Pagini albe si spatiu dublu


Cand copilul are ca tema sa scrie o bucata de text, o poate face mai usor lasand un spatiu dublu intre
cuvinte si randuri, chiar daca asta ii va umple mai multe pagini. Asa este mai usor sa corectati eventualele
greseli dupa aceea si i se va parea ca a lucrat mai mult decat in realitate.

[SFATUL 140]: Cauta ajutorul unui expert, daca este necesar!


Fa-o, daca suspectezi ca fiul tau are o problema fizica, de exemplu slaba coordonare a mainii sau
musculatura laxa. Un terapeut ocupational iti poate da sfaturi si recomandari.

ACTIVITATI SI JOCURI CARE IL INDEAMNA SA SCRIE:

[SFATUL 141]: Fa un concurs!


De exemplu: „Cat de bine poti sa scrii litera A?” sau „Cate litere M bine scrise poti face in 30 de
secunde?”

[SFATUL 142]: Carti de activitati


Exista multe carti de activitati pentru copii, usor de obtinut, care contin si creioane cu hartie, cu activitati
care ii pot placea, ca de exemplu: desene pentru colorat, labirinturi, „supa de litere”, rebusuri, „uneste
literele” etc

48
Daca gasesti una cu un domeniu de interes pentru fiul tau, iti poate fi de mare ajutor! Daca el inca nu are
varsta pentru scris, aceasta poate fi o modalitate pentru a-l obisnui cu folosirea creionului.
Se pot plastifica activitatile pe care le folositi mai des, ca de exemplu „Uneste punctele corespunzatoare
literelor alfabetului sau numelui copilului” sau ceea ce vrei sa practice. Pe masura ce copilul progreseaza,
se pot schimba activitatile cu altele mai dificile.

[SFATUL 143]: Jocuri cu creion si hartie


Incercati sa jucati jocuri distractive cum ar fi „Spanzuratoarea” sau „Avioanele”

[SFATUL 144]: „Intalniri de papusi”


Toti cei care participa nu au voie sa vorbeasca, dar pot comunica unii cu ceilalti prin note scrise.

[SFATUL 145]: „In cautarea comorii”


Cineva ascunde un mic obiect, „comoara”, si lasa o serie de piste scrise pentru a-l ajuta pe celalalt sa il
gaseasca. Fiecare pista este o activitate sau o indicatie catre urmatoarea pista, pana cand este gasita
„comoara”. Se poate juca individual sau in echipe, jucatorii fac cu randul pentru a fi cel care ascunde
obiectul, desi s-ar putea ca fiul tau SA sa aibe nevoie de un adult in echipa.

3.8. EVENIMENTE SPECIALE, OCAZII SOCIALE SI IESIRI

O TRECERE IN REVISTA RAPIDA A PROBLEMEI:


Atunci cand exista o iesire speciala sau un eveniment organizat, de obicei comportamentul copilului SA
se inrautateste, de exemplu:
 Refuza sa coopereze sau sa participe
 Comportamentul sau devine ofensiv sau dificil
 Este mai natang sau mai carcotas
 Vorbeste sau se comporta intr-un mod inadecvat sau rusinos
Astfel, iesirile, ocaziile sau evenimentele sociale speciale devin in final motiv de teama atat pentru copil
cat si pentru cei care-l inconjoara. Cand se apropie ceva special (vacante, vizite, intalniri cu familia
extinsa sau prieteni), cu totii vrem sa fie ceva distractiv si evident speram ca el sa-si arate cel mai bun
comportament. Curand insa, parintii copiilor SA isi dau seama ca acestea sunt momentele in care copiii
lor se poarta cel mai rau!

„ASTA AR TREBUI SA FIE DISTRACTIV?”

49
Copiilor normali de obicei le plac ocaziile speciale, ne imaginam ca vacantele, vizitele la prieteni sau
rude, participarea la o petrecere ne produc sentimente de bine, de fericire, deci o astfel de ocazie speciala
este prin ea insasi ceva pozitiv, o experienta distractiva.
Pentru un copil SA este insa ceva diferit, ocaziile speciale pot fi foarte stresante. Nu este foarte greu de
inteles, daca luam in calcul ca ceea ce ii ofera siguranta in viata este ca ea sa fie previzibila.
„Excitarea” pentru un copil SA echivaleaza cu „Imprevizibil”, iar aceasta il face sa devina anxios. Multe
din sentimentele placute pentru ceilalti copii sunt oribile pentru copiii SA, asa ca nu ar trebui sa ne
surprinda daca ezita cand anticipam o ocazie speciala. Teama sa provine din faptul ca ocazia poate fi
dominata de ceva ce nu-i este familiar si atunci el nu se va simti asa de bine precum speram. Aceasta
experienta negativa se poate transforma usor intr-un cerc vicios de rezistenta si comportament neadecvat.

CUM SA GESTIONAM PROBLEMA:


Strategia „cheie” este sa faceti planuri si sa aveti asteptari clare si realiste. Aceasta inseamna de multe ori
sa faceti o „munca de detectiv” pentru a descoperi ce a mers prost in ocaziile anterioare, ca sa tineti cont
de aceasta. Deasemenea implica sa pregatiti copilul pentru ocazia respectiva, explicandu-i clar si onest
ceea ce se asteapta de la el.

[SFATUL 146]: Previziuni oneste


Permite-i sa stie ca anxietatea si dificultatile sale sunt intelese si acceptate dar nu minimaliza problemele
pe care le are! Daca el va considera un lucru dificil iar tu ii spui „Nu va fi asa de rau”, atunci cu siguranta
isi va pierde increderea in tine cand ii vei spune asta data viitoare!
Pe de alta parte, daca esti cinstit(a) cu el, se va simti inteles si respectat si va avea incredere in tine data
viitoare.
Spune-i, de exemplu: „ Sunt parti din aceasta activitate care cred ca-ti va placea, dar cred ca vor fi si
momente care-ti vor parea dificile. Cand vom ajunge, probabil ca vor fi acolo multe persoane, cel putin
15, toti vor vorbi si vor face mult zgomot. Cred ca asta nu-ti va placea, dar sper sa te comporti cat mai
bine. Dupa aceea va fi la masa tort de ciocolata si suc, iar asta cred ca iti va placea!”.

[SFATUL 147]: Fa-ti un plan de sustinere!


Trebuie sa ai un „plan de sustinere”, astfel copilul va sti ca are optiuni in caz ca evenimentele il vor
depasi. De obicei simplul fapt de a sti ca are o optiune il va ajuta sa manevreze situatia. Amintiti-va
planul dinainte, de exemplu: „Cand invitatii vor sosi, trebuie sa vii si sa spui Buna ziua! Mi-ar placea sa
stai cu ei putin, dar te poti intoarce in camera ta dupa ce ai salutat, daca nu te simti comod”.

[SFATUL 148]: Fii punctual(a)!


Daca un anumit eveniment social cauzeaza probleme, incearca sa ajungi devreme, astfel incat sa fie
primul, asa va avea posibilitatea sa se obisnuiasca cu ambientul. Daca ajungeti tarziu, poate fi foarte
stresant pentru ca el va trebui sa se obisnuiasca cu un ambient nou si cu multe persoane deodata.

[SFATUL 149]: Premiaza si incurajeaza!


Aceste lucruri pot fi de mare ajutor pentru ca il fac sa realizeze ca se comporta bine in compania altor
persoane.

[SFATUL 150]: Stabileste un semnal sau un cod!


Cand sunteti in compania altor persoane, poate fi greu sa-ti dai seama cand copilul este extrem de anxios,
se simte incomod sau are nevoie de atentia ta. Poate fi de asemenea dificil sa-i corectezi comportamentul
fara sa te rusinezi. Ganditi-va la un semn sau un cod pe care-l puteti utiliza ca sa semnaleze aceste situatii.
Poate fi util sa le spui invitatilor ce semnifica acest cod inainte de a se intampla ceva, astfel incat, daca el
are nevoie de atentia ta, va fi mai usor sa te scuzi fata de ei.

50
IDEI PENTRU O ZI PETRECUTA IN MASINA:

Zilele in masina cu orice copil pot fi foarte stresante pentru ca el necesita constant atentia ta, refuza sa
stea bine asezat pe scaun si se cearta pentru lucruri fara importanta. Ai nevoie de cateva strategii ca sa
stapanesti situatia:

[SFATUL 151]: Fa o lista!


Cand copiilor le este cald sau sunt plictisiti, se cearta din orice. Daca apare vreun motiv de cearta, de
exemplu care unde trebuie sa se aseze in masina, fii atent si nu renunta in fata copilului SA! Poate parea
ca si cum intotdeauna il lasi sa faca ceea ce are chef atunci cand face scandal si celorlalti copii li se va
parea nedrept. Ei pot simti ca sunt pedepsiti pentru buna purtare si acest mesaj gresit nu vrem sa-l
transmitem, pentru ca poate aduce multe resentimente!
Aceste lucruri marunte pot fi foarte importante pentru copii, planifica-le, astfel toata lumea va sti dinainte
ce se va intampla! Pune o lista in tabla de anunturi!

[SFATUL 152]: Utilizeaza o harta!


Fa ziua un pic mai interesanta, dandu-i o harta a locurilor unde veti merge! Daca nu o ai, o poti desena
sau descarca de pe internet. Copilul SA poate urmari harta si marca punctele de referinta si locurile lui de
interes.

[SFATUL 153]: Fa un itinerariu!


Pregateste un itinerariu simplu, cu ore estimate, astfel incat el sa stie la ce sa se astepte, de exemplu:
 Iesirea din casa aprox. 10:30
 Drumul cu masina pana la casa lui Mircea aprox. 30 minute
 Sosirea la casa lui Mircea 11:00
 Drumul cu masina pana la restaurant aprox. 30 minute
 Masa de pranz aprox. 12:00-13:00
 Intoarcerea acasa cu masina 13:30

[SFATUL 154]: Opriri programate


Daca drumul cu masina este foarte lung, fa-l mai interesant, pregatind cateva opriri, la ore si in locuri
specifice. Foloseste aceste opriri de exemplu pentru a va dezmorti picioarele, a bea sau a manca ceva, a
juca un mic joc etc.

[SFATUL 155]: Ascultati muzica!


Folositi timpul petrecut in masina ascultand muzica ce va place sau povesti inregistrate in varianta
„audio”.

[SFATUL 156]: Cititi!


Exista persoane care ametesc atunci cand incearca sa citeasca in masina in miscare.Daca fiul tau nu are
aceasta problema, lasa-l sa-si aduca o carte favorita, pentru a citi pe durata calatoriei.

[SFATUL 157]: Fa un sondaj!


Pregateste un sondaj, decide dinainte ce il vei intreba, de exemplu:

51
 Vehicule favorite
 Masini cu o anumita culoare, pe care le vede pe sosea
 Masini cu un anumit numar pe placa de inmatriculare
 Masini curate si masini murdare :D

[SFATUL 159]: Alte jocuri:


 „Vad, vad..” in care unul dintre voi descrie sumar un lucru vazut pe fereastra iar
celalalt trebuie sa-l ghiceasca
 „20 de intrebari” in care o persoana se gandeste la un lucru iar ceilalti trebuie sa-l
ghiceasca. La inceput li se da o mica indicate, de exemplu „este un obiect aflat in
partea din fata a masinii”. Ceilalti trebuie sa puna maxim 20 de intrebari inainte sa-l
ghiceasca, la care se poate raspunde doar cu DA sau NU.

[SFATUL 160]: Carti de activitati


Aduceti cu voi cateva carti de activitati, careuri, jocuri logice, desene pentru colorat, in functie de
interesul sau si motivarea pe care o are.

3.9. ABILITATI MOTORII SI COORDONARE

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:


Copilul SA poate avea anumite dificultati in legatura cu:
 Ablitati de motricitate fina (dexteritate scazuta)
 Abilitati de motricitate grosiera (poate fi cam stangaci)
Aceasta poate insemna ca trebuie sa faca mari eforturi ca sa-si insuseasca abilitati foarte importante ale
copilariei, cum ar fi: utilizarea cutitului si furculitei, legarea sireturilor, scrierea, sporturile, jocurile cu
mingea, mersul pe bicicleta, dansul, batutul din palme intr-un ritm impus etc.

CE PROBLEME APAR?
Uneori problemele cu abilitatile de motricitate fina si grosiera se pot observa inca decand copiii sunt mici,
alteori devin evidente abia cand copilul merge la scoala. Pentru ei este foarte greu sa domine cateva
abilitati importante ale copilariei si fara ajutor adecvat, acestea au un impact potential in multe aspecte ale
vietii lor, mai ales la scoala, si ii pot afecta autostima.
Ca o nota pozitiva, este important sa credem ca la urma urmei, dificultatile motrice sunt cele mai putin
grave.Cea mai mare parte din abilitatile copilariei se imbunatatesc gradat, pe masura ce copiii cresc.
Deasemenea, multe abilitati importante in copilarie, devin mai putin importante cand ei cresc. Ca adult,
nu va trebui sa se intreaca cu nimeni in jocuri cu mingea, de exemplu! :D

[SFATUL 161]: Alimenteaza-i punctele „forte”!


Cauta lucrurile in care el exceleaza si alimenteaza-i aceste puncte tari! Incepe cautand cel putin un lucru
pe care el il face bine, pe care sa-l practice si construieste incepand cu acesta! De exemplu, daca este bun

52
la prinderea mingii atunci cand i-o arunci, jucati jocuri bazate pe aceasta.Construieste-i autostima
concentrandu-te pe ceea ce face bine si ii place!

[SFATUL 162]: Faceti lucrurile in mod distractiv!


Probabil ca cel mai bun mod de a-l ajuta este practica si incurajarile. Cauta oportunitati pentru a practica
abilitati cum ar fi jocul cu mingea, intr-un loc sigur incare el sa nu se rusineze! Jucati acasa sau in
gradina, este mai bine decat intr-un loc public (parc de exemplu). Incearca sa faci astfel incat acestea sa
nu para sesiuni de practica ci momente placute de joaca si relaxare!

[SFATUL 163]: Transforma practica intr-o provocare!


Motiveaza-l sa practice, transformand aceasta intr-o provocare! De exemplu: „Sa vedem de cate ori la
rand poti prinde mingea cand ti-o arunc”.

[SFATUL 164]: Cauta ajutorul unui expert, daca este necesar!


Un expert, de exemplu un terapeur ocupational poate fi de ajutor in sugerarea de exercitii si activitati
care-i pot folosi fiului tau SA in dificultatile lui particulare.

JOCURI SI ACTIVITATI

[SFATUL 165]: Jocuri cu mingea moale sau perne


Este distractiv sa va jucati si ii poate mari increderea, pentru ca acestea sunt mai usor de prins decat o
minge normala. Aceste jocuri il pot ajuta in problemele de coordonare.
Incepeti cu un joc de aruncat si prins foarte simplu: de exemplu jucatorii se pun in cerc, o persoana spune
numele alteia si ii arunca mingea moale. Cand copilul capata mai multa incredere si a practicat mai mult,
atunci se poate recurge si la anumite „trucuri”. Sunt posibilitati infinite de trucuri care se pot face,
permite-i sa fie el cel care inventeaza unele si puneti-le nume distractive! De exemplu:
 Provoaca-l sa vedeti cine o arunca si o prinde de mai multe ori la rand (e foarte usor,
daca nu o arunci prea sus)
 Sa arunce mingea in sus si sa faca o saritura sau sa bata din palme inainte de a o prinde
 Sa arunce mingea in sus, sa ridice un picior, sa bata din palme si sa o prinda fara sa
coboare piciorul

[SFATUL 166]: Cursa cu obstacole


Daca nu tii cont de deranjul provocat in casa, puteti face curse cu obstacole, utilizand taburete, perne etc
si includeti provocari fizice distractive. De exemplu:
 Sa mearga incet prin camera cu o perna pe cap
 Sa urce si sa coboare scari cu o perna pe cap
 Sa urce scari din 3 in 3
 Sa treaca prin hol urcandu-se pe fiecare taburet intalnit
 Sa faca 5 sarituri la rand

[SFATUL 167]: Cusutul pe carton cu bucati de sfoara

53
Cusutul in punctul „cruce” poate fi ceva fascinant, atat pentru fetite cat si pentru baieti, poate fi terapeutic
pentru concentrare si motricitate fina si ii poate aduce copilului SA multa satisfactie, pentru ca vede
imediat rezultatele. Sunt multe modele disponibile in comert, bazate pe teme populare infantile.

3.10. SA MERGEM IN PAT SI SA DORMIM!

TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:


Daca fiul tau are dificultati in a se calma seara si a merge in pat, atunci va dormi prost.
Aceasta poate sa duca la:
 Ziua urmatoare va fi obosit, prost dispus si este dificil sa gestioneze situatiile obisnuite
 Ceilalti membri ai familiei deasemenea sunt obositi si prost dispusi
 Scade randamentul lui la scoala

IMPACTUL IN FAMILIE
Cand copilul are probleme in a se linisti seara, poate fi un moment foarte dificil si complicat pentru toata
familia, mai ales daca el nu se afla in camera lui si continua sa solicite atentia celorlalti dupa ora de somn.
Multi copii SA au probleme cu dormitul iar fiul meu Kenneth este unul dintre ei. Nu este ceva neobisnuit
ca miezul noptii sa-l gaseasca treaz, cateodata am impresia ca el are nevoie de mai putine ore de somn
decat am eu!
Adultii familiei termina epuizati si seara nu se pot desconecta, iar ceilalti copii deasemenea au nevoie sa
doarma si este dificil pentru ei sa se calmeze, daca vad ca fratele sau sora SA inca nu a adormit. Ei le pot
urma exemplul si refuza sa mearga la culcare, pentru ca li se pare nedrept ca alt copil sa ramana treaz.
Toata lumea va fi obosita si prost dispusa ziua urmatoare, randamentul lui la scoala va scadea, iar in
noaptea care vine parintii vor fi prea istoviti pentru a se infrunta cu copilul si a incerca sa schimbe
lucrurile, ceea ce se transforma intr-un cerc vicios.
Ca parinti, ne preocupam atunci cand copilul nostru nu doarme bine.
Uneori ne intrebam daca ceea ce are nevoie pentru a-si schimba starea de spirit si comportamentul este o
noapte in care sa doarma cum trebuie. Stim ca el are nevoie sa doarma bine este datoria noastra sa ne
asiguram ca doarme suficient.

CUM SA GESTIONAM PROBLEMA


S-ar putea ca in realitate copilul nostru sa nu aibe nevoie sa doarma atat de mult precum credem noi.
Oricum este practic imposibil sa-l obligam sa doarma. Cel mai bun lucru pe care-l putem face este sa-i
creem conditii favorabile si sa-l incurajam sa doarma atat cat are nevoie.

[SFATUL 168]: Reduceti-i anxietatea in timpul zilei!


Cand copilul SA s-a simtit tensionat si anxios toata ziua, va fi foarte dificil sa-i vina somn. In acest caz
trebuie sa urmati pasii pentru reducerea anxietatii (vezi sfaturile 24 si 34).

[SFATUL 169]: Stabileste o rutina pentru a merge la somn!


Obiectivul este sa stabiliti o rutina calmanta si previzibila, care poate fi considerata ca un ritual de
siguranta. Gandeste-te la ceea ce il poate ajuta sa se simta calm si relaxat, de exemplu:
 Are vreo pijama, patura sau plapuma favorita?

54
 Ii place sa bea inainte de culcare un pahar de lapte cald?
 Se simte bine in compania unei perne sau a unui animal de plus?
 Il ajuta sa se calmeze daca isi asculta muzica preferata sau o poveste?
In acest fel copilul castiga multa siguranta si are o rutina previzibila, astfel incat este bine sa o mentineti
pe cat este posibil. De exemplu, daca in mod normal citeste 10 minute inainte sa adoarma, faceti-o
intotdeauna, indiferent unde sunteti! Utilizeaza un temporizator, daca este necesar!
Pe de alta parte, este imposibil sa faceti lucrurile intr-un mod complet previzibil, uneori apare si ceva
imprevizibil. Nu trebuie sa-l incurajezi sa respecte aceasta rutina in mod strict, cautati un echilibru intre
predictibilitate si flexibilitate!

[SFATUL 170]: Stabileste clar rutina serii!


Stabileste o rutina realista, asigura-te ca fiul tau stie exact ceea ce trebuie sa faca si pune-o in tabla de
anunturi! De exemplu:
 Cina ora 20:00
 Dusul si pijamaua ora 20:30
 Lectura sau alta activitate preferata ora 20:45
 Stingerea luminilor ora 21:15

[SFATUL 171]: Asigura-te ca in camera lui nu este prea multa lumina!


Chiar daca le este frica de intuneric, majoritatea copiilor dorm mai bine cand dormitorul este mai obscur
dupa stingerea luminilor. Daca ati observat, copiii adorm mai greu in timpul serilor de vara, care nu sunt
atat de intunecate la ora de mers la culcare.
Ai grija ca draperiile sa fie bine trase, pentru ca sa nu patrunda eventuala lumina exterioara, de aceea este
important sa alegi pentru dormitorul lui draperii suficient de opace.

[SFATUL 172]: Faceti o „sesiune pozitiva”!


Cateodata este distractiv si relaxant sa faceti o „sesiune pozitiva” la caderea noptii, in care sa discutati
despre ceea ce s-a intamplat placut in timpul zilei! (vezi sfatul 21)

[SFATUL 173]: Utilizeaza un desteptator de seara!

Programeaza un desteptator in dormitorul lui, care sa-l anunte ca este ora sa stinga lumina! Poate parea o
idee ciudata, dar te poate ajuta sa stabilesti un final al zilei definitiv si fara certuri.

[SFATUL 174]: Foloseste o inregistrare speciala!

Te poti inregistra cantandu-i un cantec sau citindu-i o poveste, aceasta poate fi util pentru cazurile in care
tu nu o poti face personal!

[SFATUL 175]: Utilizeaza parfum ambiental de lavanda!

55
Se presupune ca lavanda are un miros calmant, incearca sa folosesti ulei esential de aromoterapie sau
spray ambiental in dormitorul lui, s-ar putea sa-l ajute sa se relaxeze. Deasemenea exista saculete cu
lavanda uscata, pe care i le poti pune sub perna.

3.11. LIMBAJUL SI CONVERSATIA

O TRECERE IN REVISTA RAPIDA A PROBLEMEI: dificultatile cele mai importante pe care


copilulSA le prezinta in aceasta zona sunt:
 Dictia
 Abilitatile conversationale
 Comunicarea nonverbala
Acestea pot produce:
 Neintelegere
 Multa frustrare pentru cei ce-l inconjoara
 Alte persoane ar putea percepe atitudinea lui ca provocatoare si aroganta

1. DICTIA
Unii copii SA au un ton al vocii perfect normal, altii insa pot dezvolta o modalitate de a vorbi afectata sau
ciudata. De exemplu, ei pot folosi un ton monoton, poate un accent strain, un discurs neobisnuit de lent
sau, din contra, foarte rapid.

2. ABILITATI CONVERSATIONALE
Cateodata pare complicat sa ai o conversatie normala si relaxata cu un copil SA, mai ales cand iti pune
intrebari de tipul „de ce..”. Este ca si cum nu s-ar putea vorbi cu el „fata in fata” si in modul in care te
astepti sa o faca un copil normal.
Carenta de empatie pe care o au copiii SA implica faptul ca ei s-ar putea sa nu-si dea seama ca pe
celelalte persoane nu le intereseaza aceleasi lucruri ca pe ei. De exemplu:
 El este rigid, inflexibil, urmarind cu obstinatie o tema si este dificil sa-l faci sa se
schimbe. El nu observa pistele subtile care indica faptul ca celelalte persoane se
plictisesc sau ca se simt intimidate.
 Cateodata el vorbeste in continuu si nu exista un mod de a-l opri.
 Altadata ne intalnim cu cu lungi si incomode taceri, cand el nu ne raspunde si nu
suntem siguri de ce o face.
In plus, el ar putea simti necesitatea de a mentine controlul unei conversatii, probabil pentru a se simti
sigur si confortabil, iar asta semnifica:
 Incearca sa impresioneze aratandu-si cunostintele intr-un mod fara masura
 Pare dogmatic si dominant
 Vorbeste mai mult ca si cum ar fi un mic adult si se simte mai comod in conversatiile
cu adultii decat cu copiii de varsta lui

56
CUM SA GESTIONAM PROBLEMA
Copilul SA are nevoie sa inteleaga anumite lucruri despre comunicare, pe care majoritatea copiilor
normali le stiu intuitiv:

 Normele nescrise in arta conversatiei


 Ceea ce oamenii spun nu este intotdeauna ceea ce vor sa zica

[SFATUL 176]: Comunica in mod clar!


Modeleaza-ti tonul vocii sau discursul asa cum ti-ar placea sa-l auzi pe el vorbind, adica sa vorbeasca
intr-o maniera clara, articulata, educata si agreabila!

[SFATUL 177]: Lasa-l sa se gandeasca in timpul tacerilor!


Majoritatea oamenilor gasesc perioadele de tacere dintr-o conversatie un pic incomode. Cand il intrebam
ceva pe un copil SA, poate avea o peroada de tacere. De obicei, oamenii normali raspund, incercand sa
umple „golul de conversatie”, de exemplu:
 Repetam intrebarea intr-un alt mod
 Ghicim raspunsul si il intrebam ca sa ne confirme
 Ne asiguram ca ne-a auzit
 Incercam sa provocam un raspuns
Daca exista perioade de tacere intr-o conversatie cu un copil SA, poate insemna ca necesita un timp sa se
gandeasca, pentru ca nu este sigur de ceea ce ar trebui sa raspunda. Cateodata asta se intampla pentru ca
el crede ca trebuie sa dea un raspuns precis, chiar daca in realitate nu este necesar. De exemplu, daca te
intalnesti cu un copil SA si vrei sa ai o conversatie amiabila cu el, il poti intreba: „Cand incepi vacanta?”
si te poti intalni cu o tacere drept raspuns. De ce? Poate pentru ca el incearca sa-si aminteasca ziua in care
incepe vacanta, pentru a da un raspuns precis. El ignora faptul ca este doar o simpla conversatie, o
intrebare care nu are nevoie de un raspuns precis. Majoritatea copiilor ar raspunde ceva de genul „Peste
cateva zile” sau „Saptamana viitoare”. In momente ca acesta, este mai bine sa nu-i intrerupem tacerea si
sa-i acordam timp pentru a se gandi si a formula raspunsul.

[SFATUL 178]: Invata-l fraze „salvatoare”!


Explica-i ca alte persoane se simt incomode cu tacerile in timpul unei conversatii, poate ca asta nu este
logic, dar este adevarat! Atunci cand nu este sigur de ceea ce trebuie sa spuna, este o idee buna sa-l inveti
niste fraze ca sa iasa din incurcatura, de exemplu:
 „Lasa-ma putin sa ma gandesc”
 „Nu sunt sigur”
 „Stai sa vad..”
 „Nu stiu”
Invata-l ca uneori este bine sa dea un raspuns aproximativ, ca de exemplu „ Asta a fost acum o
saptamana..”

57
[SFATUL 179]: Impune o limita ferma!
Cand stati fata in fata si el vorbeste neincetat despre o tema particulara sau despre un interes special si te
plictisesti, fii absolut direct(a) si spune-i-o, este mai bine decat sa-i dai de inteles!
In loc sa-i bati apropo-uri, cu care probabil se va simti pierdut, mai bine spune-i calm(a) ceva cum ar fi:
„Te voi asculta doar 5 minute, dupa care ma duc sa citesc”, sau „Acum trebuie sa plec, nu pot sa te ascult
mai mult timp”.

CATEVA JOCURI SI ACTIVITATI:

[SFATUL 180]: Jocuri cu mingea moale + conversatie


O minge moale de jonglerie poate fi distractiva si deasemenea se poate folosi in combinatie cu jocuri de
limbaj. Persoana care o prinde trebuie sa spuna ceva comic pe o anumita tema, sau sa faca un joc de
cuvinte. Se poate folosi un temporizator pentru ca fiecare sa dispuna de exact acelasi timp pentru
„discurs”.

[SFATUL 181]: Rime si jocuri de cuvinte


Incurajeaza-l sa aibe incredere in abilitatile sale verbale, mai ales cand el are dificultati cu anumite
sunete! Incurajeaza-l sa faca rime sau jocuri de cuvinte distractive! Cauta pe internet rime si jocuri de
cuvinte care i-ar putea placea, sunt multe distractive si interesante! Sau fa-le chiar tu insati!

[SFATUL 182]: Cititi cu vocea tare!


Pentru a-l ajuta sa vorbeasca mai clar, poate fi distractiv sa faceti cu randul si sa cititi cu voce tare, poate
ceva din cartea lui favorita! Asta iti poate permite sa identifici problemele pe care le are in discurs si sa-i
modelezi modul de a vorbi.

[SFATUL 183]: Un mesaj pe robotul telefonic!


Cere-i sa pregateasca un mesaj pentru a-l lasa pe robotul telefonic!
S-ar putea sa fie nevoie sa-l ajuti sa pregateasca ceea ce trebuie sa spuna, sa scrie mesajul si sa-l repete
de cateva ori, inainte de a-l inregistra. Daca sunt mai multi copii in familie, ar fi just ca fiecare sa
inregistreze cate un mesaj, cu randul!

[SFATUL 184]: Utilizeaza inregistrari de voce!


Faceti inregistrari distractive sau jocuri pe teme specifice (puteti folosi telefonul mobil)! De exemplu,
daca vorbeste prea repede, puteti juca ceva de genul „Cum suna mai bine?”: incercati sa vedeti cum suna
vocea lui in moduri diferite si premiaza-l de fiecare data cand isi imbunatateste dictia!

58
[SFATUL 185]: Jocul limbajului clar
Cand copilul are o modalitate de a vorbi vaga, putin clara sau prezinta idiosincrazie, puteti juca „Jocul
limbajului clar”! (vezi Anexa 10)

3. COMUNICAREA NONVERBALA
Din cauza slabelor abilitati sociale si lingvistice, copilul SA are mari dificultati in a descifra „limbajul
figurat”: metafore, cuvinte cu dublu sens, semnificatii implicite, forme de curtoazie, limbajul corporal etc.
Lipsindu-i o referinta logica transparenta si clara, copilul SA intelege greu acest limbaj care pentru el este
criptat, de aceea are tendinta de a se desconecta de la coerenta conversationala care i se cere. Pentru a
intelege acest limbaj, el ar avea nevoie sa inteleaga mintea celuilat, pentru a participa activ la interschimb,
iar in aceasta zona copilul SA se simte total pierdut. El nu poate interpreta corect limbajul corporal al
celuilalt, gesturile, expresia fetei, din cauza lipsei de reciprocitate sociala si afectiva, a carentei de
empatie.

3.12. PERFECTIONISMUL

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:


De obicei copilul SA are niste standarde foarte nerealiste in legatura cu ceea ce asteapta de la el insusi si
cateodata si cu ceea ce asteapta el de la ceilalti. Aceasta poate conduce la:

 Nu stie sa-si gestioneze greselile


 Nu joaca „fair-play”, devine furios sau se intristeaza atunci cand pierde intr-un joc
 Refuza sa continuie o activitate, atat timp cat crede ca nu va excela sau nu va castiga
 Poate refuza sa incerce noi activitati, de teama esecului

IMPLICATII APROXIMATIVE

O problema pentru copilul SA cu o atitudine perfectionista este aceea ca isi poate face viata foarte dificila
lui insusi. Daca spera sa-si atinga propriile standarde, va avea nevoie sa fie foarte dur cu el insusi.
Pe de alta parte, avand niste standarde foarte inalte, va realiza o munca de foarte buna calitate si va putea
urma o cariera de succes in viitor. Pericolul unei atitudini perfectioniste consta in aceea ca, daca nu-si va
putea atinge propriile obiective, va sfarsi infruntandu-se cu multe momente de deceptie!
O alta problema este aceea ca poate deveni foarte nepopular. In mod normal, oamenii gasesc dificil de
tratat aceasta atitudine de nesportivitate, copilul SA pur si simplu nu stie sa piarda, pare imatur si rasfatat!
Evident, nimanui nu-i place sa piarda, este un sentiment normal, dar in general invatam sa manevram
aceste manifestari inca de mici. Invatam ca a pierde face parte din viata, nimeni nu este perfect si nu
putem castiga intotdeauna! Asta ne ajuta sa acceptam mai usor atunci cand pierdem sau esuam, dar
aceeasi situatie il poate face pe un copil SA sa se simta extrem de suparat si sa-i provoace o reactie de
furie.

59
SA INTELEGM PROBLEMA

Originea problemei se pare ca se afla in urmatoarele directii:


 Asteptari nerealiste
 Dorinta de acceptare
 Dorinta de predictibilitate

1. ASTEPTARI NEREALISTE
Asteptarile copilului SA de obicei sunt absolut nerealiste, inauntrul lui el asteapta sa faca totul foarte bine
in orice moment. Atunci cand inevitabil previziunea lui nu este corecta, incepe sa se simta ca un ratat.
Aceasta perceptie negativa de sine ii poate aduce incredere si motivare scazute. Daca senzatia este dusa la
extrem, poate fi paralizanta, in sensul ca el decide sa se dea batut si s-ar putea sa refuze sa se implice intr-
o activitate pe care nu o simte absolut favorabila si cu un rezultat previzibil.

2.DORINTA DE ACCEPTARE
Nimanui nu-i place sa se simta inferior, asa ca atunci cand copilul SA adopta o atitudine perfectionista,
poate sa-i scoata din sarite pe ceilalti! Asta poate sa produca impresia ca vrea sa para superior in mod
intentionat. Este posibil sa fie adevarat ca el vrea sa se simta superior, dar trebuie sa tinem seama ca
acesta este unicul mod de a substitui sentimentele de acceptare si siguranta de care are nevoie, chiar daca
el nu este constient de acest lucru.

3.DORINTA DE PREDICTIBILITATE
De cele mai multe ori, pentru a se simti acceptat si sigur pe el, copilul SA are nevoie de predictibilitate.
Daca ducem aceasta predictibilitate la extrem, aceasta inseamna ca el ar trebui sa fie cel mai bun sau
primul! Dar aparent, chiar sa fie ultimul este o pozitie distincta. Fiul meu Kenneth era obsedat sa iasa
ultimul din clasa in fiecare zi, daca el nu era ultima persoana care iesea din clasa, se infuria! Asta imi
aducea momente de rusine, cum va puteti imagina si abia in urma cu putin timp am inteles de ce sa iasa
ultimul era atat de important pentru el. Acesta era unul dintre putinele lucruri previzibile pe care el il
putea controla, in lumea imprevizibila si confuza a scolii!

APATIE, PERFECTIONISM SI TEAMA DE ESEC


Uneori copilul SA pare ca oscileaza intre doua extreme: apatia si perfectionismul. Intr-o zi sau in timpul
unei activitati, copilul SA este complet apatic, lipsit de orice interes, iar in alta zi si la alta activitate,
acelasi copil este exceptional de entuziast si o ia foarte in serios! Nu este greu de inteles, pentru ca intr-un
anumit fel, copilul SA este exact ca orice alt copil: se teme de esec si uraste sa fie umilit. In particular
pentru copilul SA, situatia este si mai dificila: el in mod continuu simte frustrare si umilire pentru ca „face
lucrurile prost” din punct de vedere social. In plus, el stabileste pentru esec si deceptie standarde
nerealiste. Chiar daca ii este teama de esec, probabil ca niciodata nu o va recunoaste si va incerca sa evite
acest risc izolandu-se fata de orice ii aduce nesiguranta. Poate ca va motiva ca nu-l intereseaza, ca nu
conteaza pentru el sau pur si simplu va refuza sa participe fara sa argumenteze.

60
Iata cum apatia se poate percepe ca o forma de a-si manifesta perfectionismul, iar filozofia sa este
urmatoarea: DACA NU POTI OBTINE CEVA PERFECT, ATUNCI ESTE MAI BINE SA NU
INCERCI!

CUM SA GESTIONAM PROBLEMA


Trebuie sa incurajam copilul sa-si stabileasca noi obiective, mai realiste. El are nevoie sa invete ca trebuie
sa obtina tot ce poate fi mai bun din el insusi! Pentru a-l invata aceasta, trebuie sa-i provocam modul de a
gandi, treptat sa-i aratam definitii mai realiste ale scuccesului.

[SFATUL 186]: Invata-l „gandirea isteata” despre greseli!


„Gandirea isteata” consta in niste idei perfect logice, dar care s-ar putea sa nu-i vina copilului SA, doar
daca nu-l inveti tu in mod special. El probabil nu va fi receptiv in momentul in care este suparat pentru o
greseala, asa incat trebuie sa cauti momentul in care este relaxat si bine dispus. Indtrodu aceste idei
gradat, de exemplu:
 Toata lumea are puncte slabe si puncte tari si asta este un lucru bun
 Toata lumea greseste uneori. Nu exista nimeni in istoria lumii care sa fi facut
intotdeauna totul bine!
 Este o atitudine matura sa-ti admiti slabiciunile si greselile
 Fiecare greseala este o oportunitate ca sa invatam cum sa facem lucrurile in mod
diferit, mai bine, data viitoare
 Inventatorii sunt un bun exemplu de oameni isteti si rabdatori, care stiu sa invete din
propriile greseli.De exemplu, Thomas Edison a petrecut ani intregi „gresind”, pana sa
inventeze becul electric, el a incercat cu sute de materiale, pana cand a gasit ceea ce
cauta. Odata a fost intrebat daca nu s-a descurajat dupa atatea esecuri si a raspuns ca
toate eforturile sale nu erau esecuri, pentru ca fiecare din ele i-a adus cate ceva si acum
stie cele cateva sute de materiale care nu i-au folosit! In final el a descoperit filamentul
pe care azi il folosim la becuri, deci acestea au fost inventate datorita atitudinii de
„gandire isteata” cu privire la greseli.
 Intareste ceea ce l-ai invatat, citind cartea „Erori care au functionat” (Mistake that
worked, Charlotte Foltz Jones, 1994).

[SFATUL 187]: Incurajeaza-l si premiaza efortul mai mult decat rezultatul!


Invata-l ca fiecare are propriile aptitudini si abilitati! Anumitor persoane li se par usoare unele lucruri,
altor persoane - alte lucruri.Ceea ce trebuie sa pretuim cel mai mult nu este intotdeauna rezultatul final ci
efortul pe care copilul l-a depus ca sa realizeze ceva! Cauta exemple si modalitati de a intari acest lucru zi
de zi! De exemplu, de exemplu, daca el nu face literele asa cum trebuie, sigur nu te va crede daca-i spui
ca scrie foarte frumos si ingrijit! Incearca sa-i spui, de exemplu: „Imi place ceea ce ai facut, vad ca ai
facut eforturi mari, sunt mandra de tine!”. Aminteste-ti ca efortul este cel care conteaza: „Foarte bine!”
La fel, daca exista ceva ce lui ii pare usor iar altei persoane nu, incurajeaza-l sa aprecieze efortul
celorlalti! De exemplu, daca sora sau fratele au probleme cu calculatorul, explica-i ca lor li se pare dificil,
exact ca atunci cand lui i se pare greu sa scrie frumos. Efortul deasemenea conteaza pentru celelelte
persoane!

61
[SFATUL 188]: Ajuta-l sa actioneze cu sportivitate!
S-ar putea ca el sa aibe nevoie sa i se explice in mod specific si cu rabdare principiile de baza pe care alti
copii le invata treptat si instinctiv, cum ar fi:
 Tuturor le place sa castige
 Nimanui nu-i place sa piarda
 Nu poate castiga toata lumea si nu se poate castiga intotdeauna
 Cei care pierd in mod normal se simt neplacut
 Sa nu fii „fair-play” te face dezagreabil cand pierzi
 Sa nu fii „fair-play” deasemenea te face dezagreabil cand castigi, pentru ca ii face sa
creada pe cei care pierd ca sunt prosti
 Oamenii cu sportivitate, cand pierd, il felicita pe castigator, ii dau mana si ii spun:
„Foarte bine ai facut!”, chiar daca sunt suparati
 Cineva care se poarta „fair-play”, cand castiga, incurajeaza pe cel ce a pierdut,
spunand: „Bine jucat!”, sau „Data viitoare vei avea mai mult noroc”.
La momentul potrivit, de exemplu atunci cand se joaca, aminteste-i, la fel ca si celorlalti implicati, ceea ce
ati vorbit si urmareste daca se comporta cu sportivitate, fara sa conteze cine castiga! S-ar putea sa fi uitat
la momentul respectiv, dar premiaza-l si felicita-l daca isi aminteste!

[SFATUL 189]: Fii exemplul lui atunci cand gresesti!


Permite-i sa vada ca iti recunosti greselile si ca inveti din ele! Nu conteaza cat de importante sunt. Daca
uiti sa trimiti o scrisoare sau ti se arde ceva pe foc, atrage-i atentia si spune-i: „Oh! Nu-i nimic, greseli se
mai intampla!”.

[SFATUL 190]: Faceti o „sesiune de marturisit greseli”!


Copilul SA trebuie sa invete sa gandeasca si sa vorbeasca despre greseli intr-un mod sanatos si sa le
accepte ca parte din viata. Poate fi distractiv sa implicati toata familia, pentru ca de obicei el nu este
singurul membru al familiei care are o atitudine imatura fata de greseli!
Intr-o „sesiune de marturisit greseli”, fiecare persoana trebuie sa descrie greseli pe care le-a facut sau le-a
vazut la alte persoane in trecut. Trebuie sa admitem cum ne-am simtit sau cum s-au simtit cei care au
facut acele greseli si ce au invatat din ele. Gandeste-te de exemplu la:
 Greseli rusinoase
 Greseli dureroase
 Greseli prostesti
 Greseli serioase
 Greseli distractive

[SFATUL 191]: Fa cateva sloganuri ale familiei!

62
Faceti cateva sloganuri distractive pentru intreaga familie, puneti-le pe frigider sau in alt loc din casa si
cand vezi ca el se simte prost pentru vreo greseala, aminteste-i-le!
Sugestii:
 Greselile sunt la moda!
 Cel care nu greseste niciodata, niciodata nu va face nimic!

[SFATUL 192]: Incurajeaza-i in mod sanatos autostima!


Cauta modalitati ca fiul tau SA sa aibe o buna autostima, asa se va simti bine cu el insusi si nu avea
nevoie sa fie perfectionist! (vezi sfaturile 19 si 23).

3.13. RIGIDITATEA

TRECERE IN REVISTA RAPIDA A PROBLEMEI:


Copiilor SA le este foarte greu sa fie flexibili, ei pot dezvolta o atitudine foarte rigida in anumite aspecte
ale vietii. Rigiditatea este originea multor trasaturi tipice SA, iar copilul tinde spre urmatoarele:
 Sa reziste la schimbari
 Sa fie incapatanat si dogmatic
 Sa fie obsesiv
 Sa fie pedant
Aceasta poate sa provoace:
 El are nevoie sa stie ca detine controlul vietii sale, uneori chiar mai mult decat adultii
 Are nevoie de o viata previzibila
 Devine rigid la norme si reguli mai putin importante
 Trebuie sa faca bine lucrurile tot timpul
 Ii place sa stabileasca ritualuri
 Ii este greu sa gestioneze schimbarile
 Devine absorbit sau se obsesioneaza cu interesele sale speciale
 Este pedant
 Petrece mult timp vorbind despre lucruri marunte

REZISTENTA LA SCHIMBARI
Copilul SA este foarte rezistent la schimbari, inclusiv cea mai mica schimbare care nu creeaza probleme
pentru majoritatea copiilor poate fi dificila pentru el!
Cateva exemple: schimbari in rutina normala, schimbarea ambientului cu care este obisnuit, ca de
exemplu schimbarea decoratiunilor din camera sau a persoanelor pe care este obisnuit sa le vada zilnic
(cum ar fi o bona) etc.

INCAPATANAT SI DOGMATIC

63
Cateodata te vezi implicat cu un copil SA intr-o discutie care nu stii unde va duce. Cand el este atat de
incapatanat, poate adopta o atitudine foarte rigida, nu conteaza daca tema discutiei pare prosteasca, banala
sau serioasa! Daca incerci sa-l convingi, el va insista si mai mult in aceasta atitudine.
Pe de alta parte, poate fi distractiv sa constatati ca dupa un moment el apara exact contrariul a ceea ce
sustinuse mai inainte, cu aceeasi energie! Totusi, asta nu inseamna ca l-ai convins, pur si simplu el a uitat
care era pozitia sa initiala!
Poate fi frustrant sa gestionezi incapatanarea si este important sa recunoastem si sa acceptam ca este parte
a SA. El nu face asta pentru a te supara, pur si simplu ii este foarte greu sa fie flexibil! Cand adopta o
pozitie in particular, este foarte dificil pentru el sa o schimbe. Chiar daca a gresit in mod clar sau este
complet irational, pentru el este extrem de greu sa ia in considerare oricare posibilitate sau punct de
vedere care nu este al lui! In mintea lui, el face totul absolut corect iar daca este foarte incapatanat, niciun
rationament logic nu-l va convinge sa aibe in vedere alta posibilitate!

OBSESII
Este destul de normal ca un copil sau adolescent SA sa intre intr-un fel de „nebunie” cand dezvolta
interese entuziaste fata de un personaj din televiziune, sport, muzica sau moda. Diferenta la copilul SA
este faptul ca zona sa de interes special poate fi foarte neobisnuita, iar interesul sau poate fi mult mai
obsesiv si extins ca al celorlalti.
Pe de alta parte, copilul SA acumuleaza foarte multe cunostinte despre interesul sau special. Daca acest
lucru se intampla cu o tema de care copiii de varsta lui sunt deasemenea interesati, acest lucru ii poate
imbunatati situatia cu ei.
Totusi, interesul sau poate deveni o obsesie si va sfarsi dominandu-i viata! Poate deveni prea serios si
neechilibrat cu alte interesesi activitati. S-ar putea ca el sa vrea sa se gandeasca si sa vorbeasca tot timpul
numai despre acest lucru si sa nu vrea sa relationeze cu alte persoane care nu simt la fel!

[SFATUL 193]: Aminteste-ti pana la ce punct este greu pentru el sa fie flexibil!
Este greu sa-ti mentii rabdarea cand copilul tau SA provoaca un scandal pentru o prostie, de exemplu
pentru ca i s-a cerut sa se urce pe usa „gresita” (in mintea lui) a unei masini. In aceste momente poate fi
util sa ne amintim ca rigiditatea sa este obisnuita la persoanele SA, nu este pur si simplu o pozna sau un
prost comportament! (vezi si sfatul 15)

[SFATUL 194]: Mentine-l informat, dar nu-l insela!


Aminteste-ti ca din punct de vedere SA, cel mai rau lucru este imprevizibilul! Spune-i clar ce planuri si
asteptari sunt, gandeste-te la schimbarile care ar putea aparea si spune-i despre ele! S-ar putea sa nu-i
placa aceste schimbari, dar le va gasi mai usoare daca este pregatit dinainte.
Plecand de la faptul ca sa stie ce-l asteapta este important pentru el, ai grija sa nu faci false promisiuni si
incearca, pe cat posibil, sa spui exact ceea ce vrei ca el sa stie! Nu uita ca de obicei el ia lucrurile
literalmente, exact asa cum le spui, deci vei avea nevoie in exprimare de cuvinte ce nu definesc o situatie
exacta, ca de exemplu: „probabil”, „in mod normal”, „poate ca..”, „cam pe la...”. Asta il va ajuta sa
inteleaga treptat ca, desi incerci sa-l tii mereu informat, viata nu este complet previzibila. Spune-i, de
exemplu:
 Tata probabil te va lua de la scoala
 Autobuzul in mod normal trece la ora 8:00
 Voi fi acasa cam pe la ora 18:30

64
[SFATUL 195]: Reduce-i anxietatea!
Cand devine foarte rigid, aminteste-ti ca supararea si incercarile de a-l forta sa fie flexibil sunt
contraproductive! El va fi mai flexibil atunci cand se va simti sigur si orice efort vei face pentru a-i reduce
nivelul anxietatii va fi mai bine primit. (vezi sfaturile 23 si 24)

[SFATUL 196]: Incurajeaza-i gradat flexibilitatea!


Este normal sa vrem sa-l facem pe fiul nostru SA sa se simta mai confortabil, facandu-i viata mai
previzibila, dar este mai bine s-o facem pe termen lung. Cateodata este o idee buna sa-l fortam un pic,
facand cate o schimbare intentionata in tiparul sau. De exemplu, daca obisnuiesti sa-l iei tu de la scoala,
in alta zi sa mearga dupa el o alta persoana.
Este foarte important sa o faci la momentul potrivit, cand el este relaxat si cu mintea mai deschisa, iar
daca i-o prezinti ca un mod distractiv si pozitiv de a-l ajuta, s-ar putea ca schimbarea sa-i placa!

3.14. SUPERVIZAREA TEMELOR

O TRECERE RAPIDA IN REVISTA A PROBLEMEI:


Sa-ti faci copilul SA sa coopereze la realizarea temelor poate fi uneori un lucru foarte dificil! Aceasta
poate aduce:
 Frustrare acasa
 Probleme la scoala
 Progresul academic stagneaza

CUM SA GESTIONAM PROBLEMA


Strategiile „cheie” de care copilul are nevoie atunci cand are dificultati cu temele sunte cele care implica
urmatoarele zone:
 Scrierea
 Atentia si organizarea
 Structurarea de care are nevoie

[SFATUL 197]:Pregatirea
Pregateste un planificator simplu de teme! Pastrati la indemana lucrurile de care aveti nevoie, bine
organizate, inclusiv un temporizator. Exemplu de planificator simplu:
 Citit paginile 3-6
 Problema de matematica 5
 Problema de matematica 6
 Copiere text pagina 8

[SFATUL 198]: Tu ai puterea!


Foloseste un mod prietenos, dar ferm, pentru a te asigura ca el stie ca se afla la dispozitia ta!

[SFATUL 199]: Asigura-i un ambient bine structurat!

65
Asigura-i o zona de lucru unde sa nu existe lucruri care ar putea sa-i distraga atentia, cum ar fi carti,
jucarii, calculator sau televizor! Arata-i planificatorul de teme si spune-i cu cateva minute inainte ca va
incepe sa lucreze in 5 minute de exemplu. Permite-i sa bifeze singur in planificator ceea ce a terminat de
facut!

[SFATUL 200]: Utilizeaza formula „Cand... atunci...”!


Daca vezi ca incearca sa te sfideze, prefa-te ca nu te afecteaza, dar incearca sa utilizezi formula „Cand...
atunci...”. De exemplu: „Cand ai terminat aceasta portiune de teme, atunci vei putea sa cinezi”.

CAPITOLUL 4: CATEVA CUVINTE DE REFLECTIE PERSONALA

COPILUL SA CA UN DAR
Sa am un copil cu sindrom Asperger nu este ceva ce mi-as fi dorit, acest lucru a fost, de departe, cel mai
greu si mi-a schimbat viata complet! Sunt momente in care ma simt istovita, frustrata si deprimata si simt
ca sunt pe punctul sa cedez, insa nu mi-as schimba copilul pentru nimic in lume si sper ca si tu simti la
fel! In cele mai bune momente ale mele stiu ca daca m-as putea intoarce in timp, as face totul la fel. Mi-as
alege copilul cu toata siguranta!
Cred ca toti, ca parinti, avem ceva in comun, dar cu propriile diferente. Este mai usor sa depui eforturi
pentru ceva ce toata lumea recunoaste si apreciaza, dar ce poate fi mai frumos decat sa ajuti alta persoana
sa fie mai fericita si mai libera?
Oportunitatea de a ingriji un copil special este un dar minunat si un privilegiu. Fiecare parinte al unui
copil SA realizeaza o munca unica si care merita din plin efortul, care ne da posibilitatea de a face
diferenta si de a invata foarte multe. Nimic nu se intampla din greseala, nu exista accidente! Copiii
speciali sunt daruiti persoanelor speciale!

CEEA CE AM INVATAT
La varsta mica, un copil SA nu face un joc social la fel ca ceilalti, multe din aceste „jocuri” sunt creeate
pentru a ajuta sa ne ascundem de noi insine! Acesta este motivul pentru care o interactiune cu un copil SA
ne poate face sa ne simtim incomozi. Onestitatea este o provocare, insa deasemenea este o oportunitate de
a privi dintr-un punct de vedere nou modul de a relationa si de a gandi, pentru a ne simti comod. Putem
invata o gramada de lucruri investigand in zonele care ne fac sa ne simtim confortabil.
Cu cat invat mai multe despre SA, cu atat sunt mai fascinata! Am ajuns la concluzia ca persoanele SA au
o versiune extrema a caracteristicilor care se gasesc in fiecare dintre noi. Aceasta inseamna ca intelegand
SA ne poate ajuta sa ne intelegem mai bine pe noi insine. Ma simt mandra sa admit ca eu insami am
multe caracteristici Asperger si sunt o persoana mai buna acum, decat atunci cand nu cunosteam aceasta
parte din mine!

PLANETA ASPERGER
Cateodata, persoanele SA spun ca se simt ca si cum ar veni de pe alta planeta si ca nu fac parte din
aceasta lume! Te-ai intrebat vreodata cum ar fi acest loc din care ei fac parte? Imagineaza-ti ca exista o
alta planeta in care domneste SA ca norma obisnuita si in care persoanele SA se simt in elementul lor!
Cum ar fi acest loc? Probabil ar fi mai agreabil, mai sigur si mai sincer ca lumea reala in care traim. Daca
cineva ar scrie un reportaj dupa o vizita in acest loc, am citi ceva de genul:

66
REPORTAJ DESPRE PLANETA ASPERGER
Pe planeta Asperger, omenirea a evoluat destul de diferit si cateva din relele lumii reale, crude si
indiferente, sunt complet necunoscute aici. Oamenii pretuiesc mult individualitatea, spatiul, intimitatea,
libertatea fara constrangeri. Fenomene ale comportamentului de grup, cum ar fi tendinta de a se
organiza in grupuri sociale si de a urma un lider, aici lipsesc. Razboiul este ceva complet necunoscut.
Locuitorii tind sa aibe un simt entuziast al jocului corect, legile lor sunt bazate pe standarde morale
clare, desi unele reguli specifice sunt excesiv de complicate. Au dezvoltat mult tehnologia informatica,
ceea ce le usureaza comunicarea. Cand persoanele SA se reunesc la nivel social, in mod normal o fac
pentru motive specifice, un interes comun. In multe ocazii, micile discutii nu sunt un fapt important.
Vizitatorii planetei Asperger, „oamenii normali”, uneori se simt incomozi pentru franchetea si modul
direct de a spune lucrurile, caracteristice persoanelor SA, dar daca te obisnuiesti cu acest lucru, de
obicei este inviorator.
Pe aceasta planeta nu se ascunde nimic si nu exista farse! Nimeni nu este tratat in mod diferit si nu se
tine seama de starea sa. Complimentele sau insultele sunt inlocuite de o completa sinceritate si toata
lumea stie exact unde si in ce punct se gaseste.
Emotiile se exprima la fel de deschis, ceea ce face ca mai tarziu ei sa nu se enerveze, in consecinta nu
este loc pentru ranchiuna, amaraciune, resentimente, ipocrizie sau „jocuri psihologice”.
Umorul pe aceasta planeta se imparte in doua categorii, niciuna din ele decadenta sau cruda: prima, cel
evident si usor de inteles, cea de-a doua foarte sofisticata, bazat pe jocuri de cuvinte.
In toate casele si la fiecare colt se intalnesc niste „capsule” care ii ajuta sa-si manevreze
hipersensibilitatile comune. Aceste „capsule” functioneaza permitandu-le celor ce le folosesc sa aibe un
control complet asupra unei sensibilitati intr-un context simulat, alegandu-si propriul nivel de lumina,
culoare, presiune, zgomot etc.
Poate ca trasatura cea mai pregnanta a planetei Asperger este marele respect care li se poarta copiilor!
Toti locuitorii cresc fara sa-si piarda calitatile cele mai frumoase ale copilariei: capacitatea de a se
mira, onestitatea fara cenzura, abilitatea de a fi morali in mod clar si fara compromisuri.

ANEXE

ANEXA 1: ANALIZA APLICATA DE COMPORTAMENT (ABA – Applied Behaviour


Analysis)
GRUPUL PEAT
Am ajuns sa ma opresc la analiza comportamentului aplicat (ABA) absolut din intamplare, chiar
dupa ce fiul meu a fost diagnosticat cu SA. Am vazut intr-un ziar local un articol despre parinti
care s-au intalnit la Universitatea Ulster, pentru a invata modalitati de a gestiona si imbunatati
comportamentul copiilor lor autisti. In acel moment, cea mai mare parte din problemele pe care le
aveam cu fiul meu erau de comportament, asa ca m-am dus sa vad ce pot invata.
Grupul era condus de dr. Mickey Keenan si dr. Ken Kerr de la departamentul de psihologie.
Acestia se dedicau cu pasiune invatarii ABA de catre parinti, pentru ca acestia sa se poata
descurca cu copiii lor autisti. Ei au pus bazele unei organizatii cunoscuta sub numele de PEAT (
Parents’ Education as Autism Therapists) si i-au dedicat intregul timp liber, fara sa fie platiti.
Dupa cativa ani eram si eu implicata in grupul PEAT si am invatat tot ce am putut despre ABA.
Ceilalti parinti din grup in general il foloseau pentru a-i invata pe copii abilitatile bazice cum ar fi
sa vorbeasca, fiindca ei aveau autism clasic.Ca sa fiu sincera, de obicei ma simteam un pic

67
inadaptata in grup, pentru ca provocarile unui copil SA sunt foarte diferite de ceea ce presupune
autismul clasic. Pe urma mi-am amintit ca eram interesata de principiile ABA si m-am gandit ca ar
fi bine sa le pot aplica unui copil SA.
Tinand cont ca nu putem controla complet comportamentul nimanui, cu exceptia propriului
comportament, ABA ne ajuta sa facem multe lucruri pentru a antrena comportamentul copilului
prin prisma felului cum raspundem. E distractiv sa vezi cum ti se schimba ideile! Eu aveam
obiceiul sa cred ca „antrenamentul comportamentului” nu isi avea locul la copii, insa mi-am dat
seama ca il facem tot timpul, fie ca vrem, fie ca nu. Din proprie experienta stiu ca ABA, chiar
daca este o munca dura, este o metoda efectiva si puternica.S-a imbunatatit motivarea fiului meu
si l-a ajutat in multe aspecte ale comportamentului sau.
La el a functionat foarte bine „economia de monede” (vezi Anexa 3), i-a permis sa se implice
constructiv si sa-si dea seama ca amandoi suntem de aceeasi parte.

CUM SA FOLOSIM ABA


Nu constituie obiectivul acestei carti sa descriu ABA cu detalii, aici expun doar o trecere in revista
a catorva principii si tehnici.
Cum sa planificam o interventie ABA:
 Identifica in mod oboiectiv comportamentul
 Care este scopul?
 Care este fondul comportamentului problematic?
 Care este justificarea oricarei interventii?

Pasul 1: Realizeaza un A-B-C. adica: A=Antecedente, B=Behaviour (Comportament), C=Consecinta.


Acest pas implica sa dedicam un timp observarii cu grija a comportamentului negativ si a
consecintelor sale
Pasul 2: Analizeaza A-B-C
Pasul 3: Fa o lista de posibile eforturi si posibile consecinte neplacute
Pasul 4: Transforma scopul intr-un obiectiv

ANEXA 2: CUM SA PLANIFICAM O INTERVENTIE ABA


Vom da un exemplu, doar pentru a ilustra pas cu pas modul cum functioneaza ABA si ce se poate folosi
pentru a planifica o interventie. Acest exemplu este un caz real, rezultatul se poate vedea in „Jocul
limbajului clar” (Anexa 10) si a avut succes la fiul meu.

Data: aaaa-ll-zz
Comportament obiectiv: limbaj putin clar, cu idiosincrazie
Scopul: limbaj clar
Fondul problemei: Kenneth este capabil sa vorbeasca foarte bine, insa de obicei vorbeste intr-un mod
straniu, putin clar, monoton sau prea repede, spunand toate cuvintele deodata, astfel incat nu se intelege
ce spune. In situatiile speciale, oamenii ii cer sa repete ceea ce a spus, iar raspunsul lui tipic este ca nu
vrea sa repete, murmura sau tipa, zicand ca celalalt a ascultat suficient.
Justificarea: comunicarea si abilitatile sale interpersonale s-ar imbunatati cu un limbaj clar, ar fi mai
putina frustrare si lucruri prost intelese pentru toata lumea. Astept inclusiv o crestere de incredere si
autostima.

68
Pasul 1: realizarea A-B-C asa dupa cum am aratat mai sus.
Pasul 2: analiza A-B-C si concluzii
Urmatoarele au efecte adverse:
 Se plange ca nu il intelegem
 Critica, aratand nerabdare in tonul vocii
 Cererile de a repeta
Urmatoarele il pot ajuta sa aibă un discurs mai clar:
 Sa ne modelam in mod exagerat un discurs clar si distins
 Premii extravagante pentru efortul sau, atunci cand vorbeste clar
Pasul 3: lista de posibile eforturi si posibile consecinte adverse
Posibile eforturi:
 Sa-l implicam maximum posibil in planificarea unui program
 Sa-i modelam intotdeauna comportamentul dorit, atunci cand putem
 Sa o facem cat de distractiv putem
 Sa avem o structurare clar inteleasa si scopuri realiste, pentru a-i incuraja experienta la
distractie si succesul
 Multe premii si incurajari pe durata programului
 Sa-l implicam in alegerea premiilor care ii rasplatesc progresul in timpul programului
Reactii adverse generate de neindeplinirea deliberata a programului:
 Sa-i izolam atentia
 Sa-l facem sa indeplineasca o activitate mai putin agreabila
 Sa-i luam o moneda (vezi Anexa 3)
 Sa-i dam o sanctiune ca de exemplu reducerea timpului la televizor

Pasul 4: transforma scopul in obiectiv


Aminteste-ti! Include o sintagma verbala, conditii si criterii pentru o realizare acceptabila a obiectivelor!

Obiectiv: Sa vorbeasca in toate situatiile, inclusiv cele sociale, astfel incat sa indeplineasca „normele
limbajului clar” (vezi anexa 10) . Un criteriu al unei realizari acceptabile poate fi de exemplu o zi intreaga
fara ca cineva sa-i ceara sa repete ceva.

ANEXA 3 – ECONOMIA DE MONEDE

INCEPUTUL: se motiveaza copilul spre a-si imbunatati comportamentul si a avea o „moneda” alternativa
si distractiva pe care s-o castige atunci cand se poarta frumos sau sa o piarda cand comportamentul sau
este prost. Atunci el poate pastra aceste monede sau poate „cumpara” periodic premii din „Magazinul de
premii”.

SA DEZVOLTAM O MOTIVARE INTERNA!


O „economie de monede” este in mod clar o forma de motivare externa si de asemenea copilul SA are
nevoie sa dezvolte si o motivare interna. „Economia de monede” se poate folosi ca un sistem de pasi
pentru a obtine acest lucru. Copilul nu va avea niciodata oportunitatea de a experimenta satisfactia
interna de a face ceva bine, daca nu avem un mod de a-i dezvolta comportamentul dorit.

69
Cand el se poarta bine, este important sa-i dam multe premii si incurajari pentru eforturile sale, lucruri
tangibile ca de exemplu „monedele”. Asta il poate incuraja sa asocieze un comportament corect cu
cuvintele de incurajare si premii tangibile si va vedea ambele lucruri ca pe ceva de dorit.
Pe masura ce el se maturizeaza si ii creste increderea, motivarea sa interna se dezvolta si intr-o zi ar putea
renunta la „economia de monede”.

CUM SA STABILIM O ECONOMIE DE MONEDE

Pentru aceasta vei avea nevoie de „monede” si de „Magazinul de premii”.


„Monedele” pot fi piese dintr-un joc, jetoane, cartonase colorate sau, mai bine, „bani falsi” pe care il poti
incuraja sa-i deseneze singur asa cum ar vrea sa arate si apoi sa-i decupeze.

DESPRE MAGAZINUL DE PREMII

1. Premiile trebuie sa fie lucruri care sa-i placa fiului tau si pe care sa si le doreasca suficient de mult
incat sa fie motivat sa faca eforturi ca sa le castige.
2. Aceste lucruri se pot cumpara dinainte, se pot pastra si i se arata intr-un loc din casa unde el are
acces: o cutie sub pat, deasupra unui dulap etc
3. Evident, nu trebuie sa cheltui prea mult ca sa infiintezi ”Magazinul de premii”, incearca sa te
incadrezi in propriul buget.
4. Daca te gandesti sa-i dai fiului tau vreo jucarie, vreun joc fara vreun motiv anume, gandeste-te la
ceva ce poti pune in Magazin.
5. Implica-ti copilul in „constructia” Magazinului! De exemplu:
 Sa sugereze singur noi premii (poate privi cataloagele de jocuri si jucarii)
 Ii poti arata premiile pe masura ce le cumperi, dar nu are voie sa le deschida
 Te poate ajuta efectiv sa le cumperi
6. Pentru a da valoare economiei, este important ca el sa obtina aceste premii doar prin intermediul
monedelor. Daca le va optine pe alta cale, nu vor mai avea valoare pentru el.
7. Premiul poate consta si in lucruri care nu sunt de natura materiala, de exemplu mancarea sa
preferata, o iesire la film sau la o inghetata etc

PREMIUL - SURPRIZA
Ca un premiu special, din cand in cand da-i un cadou surpriza! Aceasta inseamna ca el trebuie sa inchida
ochii si sa-si aleaga un premiu din Magazin, fara sa tina cont de „pretul” pe care il are!

LISTA DE PRETURI IN ECONOMIA DE MONEDE


Lista urmatoare este un exemplu real de lista de preturi si iti poate da unele idei:

CARTI
Cartile cu Harry Potter: 1000 monede fiecare
Reviste de rebus, logica, labirinturi etc 150 monede fiecare

DULCIURI
Moneda de ciocolata 5 monede

70
Acadele 5 monede
Caramele de menta 5 monede
Ciocolata 10 monede
Bomboane sugus 10 monede

JUCARII SI ALTE ARTICOLE


Puzzle intre 150 -500 monede, depinzand de marime
Carioca fosforescente 6 culori 325 monede
Kit de alarma pentru intrusi 1000 monede
Walkie-talkie 1000 monede
Pian electronic 1500 monede
Detector de metale 1300 monede
Radiometru 800 monede

Mingea spatiala 220 monede

ALTE PREMII
Iesire le Zoo 250 monede
Vizita la Muzeul de Stiinta 250 monede
Iesire la cinema 250 monede
Iesire in parcul de distractii 300 monede

ANEXA 4 – AFISUL CU NORME


Dau mai jos un exemplu:
Data: aaaa/ll/zz

NORME:
 Trebuie sa ceara voie inainte sa priveasca la tv sau sa se joace la calculator.
 Cand are teme de facut, trebuie sa inceapa sa le faca cu cel putin 20 minute inainte de
ora 17:00.
 Trebuie sa faca dus in fiecare seara intre orele 19:00-19:30.
 Nu trebuie sa fie agresiv cu fratii, surorile sau alte persoane.

SCOPURI:
 Sa trateze pe ceilalti cum i-ar placea sa fie el tratat.
 Sa se trateze pe el insusi si pe ceilalti cu respect si sa incerce sa nu-i raneasca.

LUCRURI PERMISE:
 Privit la tv sau jucat la calculator 1 ora
 O plata de 2 ron

PRIVILEGII: nu are privilegii in mod automat, un privilegiu este ceva ce trebuie sa castige, de exemplu
facand un efort extra cu comportamentul sau sau acumuland multe fete fericite :D pentru comportament
bun. Asta se poate negocia dinainte cu parintii, de exemplu:

71
 Mai multi bani din plata
 Sa manance dulciuri si sa bea suc in camera sa
 Mai mult timp la tv sau calculator
 Ceva deosebit ca: o prajitura, o iesire speciala, o jucarie, o carte etc

SANCTIUNI:
 O sanctiune se poate da in cazul in care comportamentul lui nu este cel stabilit. Parintii
il vor face intotdeauna sa inteleaga care este comportamentul care se asteapta de la el.
 Vom incerca sa-i dam un aviz inainte de oricare sanctiune, doar daca nu credem ca
actiunea sa este foarte serioasa, periculoasa si sfidatoare in mod deliberat.
 O sanctiune poate fi, de exemplu, sa-i luam din monede, sa-i reducem sau sa-i
eliminam un privilegiu sau, pentru ceva foarte serios, sa nu mai aiba voie sa faca unul
din lucrurile permise.

ANEXA 5 – CARTEA MEA DE EMOTII


Dau un exemplu pentru a face sugestii de continut:

DDESPRE SENTIMENTE
Toata lumea are emotii sau sentimente si fiecare are diferite lucruri care-l fac sa se simta multumit, trist,
suparat sau speriat. Acestea sunt cele mai importante tipuri de sentimente.

DESPRE MINE:
 Culoarea care ma face sa ma simt cel mai multumit este albastrul.
 Culoarea care nu-mi place: roz.
 Programul meu favorit: iCarly

PAGINILE MELE „FERICITE”


Aici sunt scrise cateva din lucrurile care ma fac fericit: dulciurile, jocul SuperMario pe calculator, cartile
lui Geronimo Stilton etc

PAGINILE MELE „TRISTE”


Exista lucruri care ma fac sa ma simt trist: ca cineva sa rada de mine, cand animalele sunt batute, anumite
poze sau desene etc

PAGINILE MELE „SUPARATE”


Urmatoarele lucruri ma fac sa ma simt suparat: ca cineva sa ma loveasca sau sa-mi strice jucariile.

PAGINILE MELE „DE FRICA”


Sunt lucruri care ma fac sa-mi fie frica: o furtuna cu fulgere si traznete, un film de groaza, anumite desene
sau poze.

DESPRE SENTIMENTELE CELORLALTI

72
Celelalte persoane au si ele diferite emotii si sentimente. I-am luat un „interviu” bunicii mele, pentru a-i
afla emotiile:

DESPRE BUNICA:
Culoarea care o face cea mai fericita: maro
Culoarea care nu-i place: roz
Programul favorit la tv: telenovelele
Pginile „fericite” ale bunicii: ii place sa tricoteze, sa-si vada prietenii, sa-si imbratiseze nepotii, ca eu sa
ma port frumos cu ea.
Paginile „triste” ale bunicii: sa vada pe cineva din familie ranit, sa se gandeasca la persoane care au murit.
Paginile „suparate” ale bunicii: ca cineva sa incurce ceea ce tricoteaza, ca cineva sa-i vorbeasca urat.
Paginile „de frica” ale bunicii: sa inoate in mare, sa vada un film de groaza.

CUM SA O FAC FERICITA PE BUNICA: sa ma port frumos cu ea, sa o imbratisez si sa o sarut.

ANEXA 6 – SUPARAREA – LUCRURI CARE SE POT FACE SAU NU

Cele ce urmeaza sunt doar un exemplu izvorat din practica:

DESPRE SENTIMENTUL DE SUPARARE


Toata lumea are sentimente de suparare. Ca un paradox, este normal sa simti suparare dar
comportamentul rezultat in urma acesteia nu este unul bun. Cand suntem suparati, avem optiuni de cum
sa ne comportam si este bine sa alegem unul din lucrurile care se pot face in timpul supararii, nu unul din
lista interzisa. De exemplu:

Lucruri pe care POATE sa le faca atunci cand este suparat:


 Sa mazgaleasca o hartie cu creionul
 Sa loveasca o perna
 Sa vorbeasca cu un adult despre cum se simte in acel moment
 Sa faca o gluma
 Sa faca o plimbare scurta pe afara

Lucruri care NU se pot face cand este suparat:


 Sa loveasca alte persoane
 Sa-si tina sentimentele inchise in el
 Sa arunce lucrurile prin casa
 Sa insulte
 Sa tipe la ceilalti
 Sa rada de alte persoane
 Sa distruga lucruri

ANEXA 7 – VOCABULARUL EMOTIONAL

73
Vocabularul emotional il reprezinta un fond de cuvinte grupate astfel incat sa reprezinte cele patru
sentimente principale: fericirea, tristetea, supararea si teama, cuvinte pe care le folosim intr-o relatie
interpersonala cu un copil SA, cu scopul de a grada si de a defini cat mai exact starile prin care atat
copilul cat si noi, ca parinti trecem.

CUVINTE „FERICITE”: confortabil, incantat, emotionat, euforic, exaltat, satisfacut, multumit, vesel,
fericit, recunoscator, pozitiv, orgolios (mandru de..), tenace, linistit, de succes.

CUVINTE „TRISTE”: instrainat, singur, deprimat, disperat, devastat, neplacut, nelinistit, frustrat,
suferind, inferior, insingurat, gelos, solitar, pierdut, descurajat, respins, plangacios.

CUVINTE „ DE SUPARARE”: caracter prost, confuz, nebun, crud, agresiv, neincrezator, furios, ostil,
isteric, nesanatos, sonat, insensibil, fara control, coleric, suspicios.

CUVINTE „DE TEAMA”: speriat, agitat, alarmat, anxios, temator, nelinistit, fricos, terorizat, vinovat,
nervos, panicat, tulburat, timid, problematic, preocupat.

ANEXA 8 – MODALITATI DE A CASTIGA FETE FERICITE SI FETE TRISTE

POATE CASTIGA FETE FERICITE :=) PENTRU URMATOARELE:


 Cand coopereaza
 Cand are considerare
 Cand este politicos
 Cand face eforturi sa indeplineasca ceva
 Cand este agreabil
 Cand este dragut
 Cand da o mana de ajutor la ceva
 Cand este amabil
 Cand este rabdator
 Cand este perseverent
 Cand are un ton al vocii placut
 Cand are o atitudine pozitiva
 Cand are autocontrol
 Cand surade
 Cand isi indeplineste sarcinile fara proteste
 Cand respecta ceea ce ati stabilit impreuna
 Cand vine cu sugestii acceptabile

POATE CASTIGA FETE TRISTE :=( PENTRU URMATOARELE:


 Atunci cand e in ofensiva
 Cand se cearta
 Cand se plange de ceva
 Cand se contrazice cu cineva

74
 Cand critica ceva sau pe cineva
 Cand pretinde ceva
 Cand nu asculta de cineva
 Cand ignora cererile
 Cand nu respecta regulile sau persoanele
 Cand este nepoliticos
 Cand ridica vocea, cand tipa
 Cand este sarcastic
 Cand insulta

ANEXA 9 – SA IMPARTIM CE ARE DE FACUT IN PASI MICI

Este indicat ca activitatile pe care le are de indeplinit sa fie impartite in pasi mici, pe care ii scriem pe un
afis si il punem pe tabla de anunturi, pentru ca el sa stie exact ce are de facut.
Dau mai jos un exemplu pentru atunci cand copilul isi face dus:
 Sa se dezbrace
 Sa-si puna hainele in cosul de rufe murdare
 Sa-si pregateasca pijamaua la indemana
 Sa verifice daca apa are temperatura potrivita si sa o ajusteze
 Sa astepte putin sub apa, dupa care sa foloseasca gelul de dus si buretele pentru a-si
spala tot corpul
 Sa-si clateasca corpul si parul cu apa curata
 Sa inchida apa la dus
 Sa se usuce cu prosopul
 Sa-si puna pijamaua
 Sa se pieptene
 Sa-si usuce parul cu uscatorul

ANEXA 10 – JOCUL LIMBAJULUI CLAR

Este un joc pentru doua persoane. Vei avea nevoie de niste jetoane si mingi moi, precum si de un
temporizator sau cronometru. Castiga cel care in final are cele mai multe jetoane.

CUM SE JOACA:
1. Se pun jetoanele si mingile in centru
2. Jucatorii se aseaza unul in fata celuilalt
3. Intr-un anumit timp (de exemplu 3 minute la inceput) jucatorii trebuie sa intretina o conversatie.
Poate fi o conversatie spontana sau pe o tema dinainte stabilita, agreata de copil.
4. In timpul conversatiei, jucatorii trebuie sa respecte normele limbajului clar (pe care le vom expune
in continuare).
5. Jucatorul ia o minge in mana si incepe sa vorbeasca. Atunci cand a terminat, arunca mingea
celuilalt.

75
6. Este permis sa vorbesti doar atat timp cat ai mingea in mana. Cel fara minge trebuie doar sa
asculte.
7. De fiecare data cand se arunca mingea celuilalt, se ia un jeton din gramada.

PROVOCAREA: In timp ce un jucator vorbeste, celalalt asculta cu mare atentie si trebuie sa aibe grija sa
se respecte normele. Trebuie sa dezbata impreuna ce norma nu s-a respectat. Ambii jucatori trebuie sa fie
onesti si sa decida ce este just. Se poate repeta partea de conversatie care a fost motivul litigiului, de data
aceasta cu respectarea normelor. Daca jucatorul rezolva problema, poate obtine jetoane in plus.

FINALUL JOCULUI: Jocul se termina cand nu mai sunt jetoane in centru.

NORMELE LIMBAJULUI CLAR


 Volumul: nu vorbiti nici prea tare dar nici cu voce prea scazuta
 Fluiditatea: vorbiti curgator, fara sa ezitati prea mult
 Viteza: vorbiti normal, nici prea rapid dar nici prea lent
 Claritatea: vorbiti clar, fara sa murmurati
 Intonatia: trebuie sa sune ca si cum sunteti foarte interesati de conversatie, nu plictisiti
 Maniera: vorbiti intr-un mod educat
 Gramatica: respectati regulile gramaticale

ANEXA 11 – SA RANESTI NU ESTE INTOTDEAUNA INTENTIONAT!

Dat fiind faptul ca un copil SA isi da foarte putin seama de intentiile celorlalti, poate fi dificil pentru el sa
vada diferenta intre glume si raniri intentionate. Poti utiliza urmatoarea lista pentru a-l ajuta sa identifice
diferentele, asigura-te ca el intelege ca:
 El poate rani alte persoane neintentionat
 Ceilalti il pot rani pe el fara sa vrea
 Poate fi dificil sa stii daca a fost intentionat sau nu, dar exista modalitati sa incerci sa
investighezi
 Sentimentele sale sunt foarte importante si, daca i-au fost ranite, el va putea sa o simta
orice ar fi.
 Daca el stie ca cineva nu voia sa-i faca rau intentionat, asta nu-i va indeparta durerea
dar il va ajuta sa se simta mai bine.

TEME DE DEZBATERE SUGERATE


Nu este intotdeauna usor de stiut in ce moment el nu-si da seama ce i se intampla. Cauta oportunitati
pentru a vorbi cu el si a stabili nivelul sau de intelegere. Ceea ce iti spune poate fi foarte relevant, poate fi
util sa includeti si alti membri ai familiei in conversatie. Va propun cateva exemple de intrebari care i se
pot pune, pentru a deschide dezbaterea:
 Oamenii ii pot rani pe ceilalti fara sa vrea?
 Cum/Cand se poate intampla asta? Da exemple!
 Vreodata ai ranit pe cineva fara sa vrei?
 Crezi ca cineva te-a ranit vreodata fara sa aibe aceasta intentie?

76
 Daca cineva raneste alta persoana fara intentie, aceasta inseamna ca nu trebuie sa ceara
iertare sau sa ofere compensatii?

CEEA CE TREBUIE SA-I SPUNEM UNUI COPIL SA:


 Uneori oamenii ii ranesc pe ceilalti fara sa vrea. Cateodata poti supara pe cineva fara sa
iti doresti asta. Adeseori cand esti suparat pe cineva, s-ar putea ca aceasta persoana sa
nu fi avut intentia sa te supere.
 Daca nu esti sigur ca cineva ti-a facut rau sau te-a suparat fara sa vrea, il poti intreba
direct sau poti vorbi despre asta cu un adult sau cu un prieten in care ai incredere.
 Cand cineva isi da seama ca a ranit o alta persoana, chiar daca a fost intentionat, trebuie
oricum sa-si ceara scuze! S-ar putea chiar sa incerce sa compenseze raul pe care l-a
facut intr-un anumit mod.

EXEMPLE PENTRU A-L AJUTA SA INTELEAGA:


Va propun doua exemple de situatii in care o persoana se poate simti ranita sau suparata pentru
comportamentul altcuiva si in care este dificil sa distingem daca a existat intentia de a rani:
1. Cineva iti rupe sau iti strica lucrurile
2. Cineva te calca pe picior
In fiecare dintre aceste cazuri, persoana poate avea intentia de a rani, adica:
 Se poarta urat si incearca sa te supere in mod deliberat.
 Incearca sa se razbune pe tine pentru ca ai suparat-o cu ceva ce i-ai zis sau ai provocat-
o.
 Incearca sa te provoace pentru a te purta urat si a avea probleme.
Pe de alta parte, aceasta persoana s-ar putea sa nu aibe intentia sa te raneasca, adica:
 A scapat pe jos jucaria ta in mod accidental si s-a rupt, se simte rau pentru ceea ce s-a
intamplat si isi cere iertare.
 Te-a calcat fara sa vrea, nu s-a uitat bine pe unde merge. Ii pare rau si isi cere scuze.

ANEXA 12 – SA TACHINAM SI SA GLUMIM!

Pana in ce punct simti ca fiul tau SA stie si intelege? Incearca sa identifici „scaparile” sale in intelegerea
glumelor si cat intelege el din faptul ca glumele sunt diferite de agresiunile verbale.
Asigura-te ca el intelege ca:
 Oamenii cateodata fac glume pentru a-i face sa rada pe ceilalti
 Cateodata fac asta pentru a rani
 Cateodata nu este decat o gluma si atat
 Cateodata oamenii mai fac si glume proaste
 Cateodata oamenii ii ranesc pe ceilalti fara sa-si dea seama, fac glume fara sa stie ca
ofenseaza pe ceilalti
 Exista modalitati de a sti daca cineva ne face o gluma nevinovata sau incearca sa ne
raneasca

PUNCTE DE DEZBATERE SUGERATE:

77
Nu intotdeauna este usor de aflat daca el isi da seama cand i se face o gluma sau cand se incearca sa se
rada pe seama lui, de aceea trebuie discutat cu el. Iata cateva tipuri de intrebari pentru deschiderea
dezbaterii:
 A glumi inseamna intotdeauna sa fii crud?
 Ce-i poti spune cuiva care face doar o simpla gluma?
 Cand a face o gluma este un lucru bun? Cand e un lucru rau?
 Intelegi ce este o gluma?
 Iti vin in minte modalitati de a face o gluma?

CE AR TREBUI SA-I SPUNEM UNUI COPIL SA:


 Batjocura este atunci cand cineva rade de alta persoana in mod deliberat. Acest lucru
este din pacate des intalnit si greu de evitat.
 Cineva se poate simti foarte ranit si rusinat atunci cand este tinta batjocurii celorlalti.
De exemplu, unul din frati sau colegi iti poate pune o porecla cum ar fi „fata de
maimuta”. Pentru el poate fi distractiv, dar daca tie nu-ti place, te poti simti rusinat si
suparat.
 Oamenii batjocoresc din diferite motive, uneori o fac pentru a-i rani pe ceilalti si a-i
face sa le fie rusine. Aceasta poate fi o forma de agresiune (bullying). Dar chiar daca
batjocura te face sa te simti prost, nu intotdeauna inseamna ca celalalt este crud. Cel
care rade de ceilalti, poate intelege comentariul sau ca o simpla gluma si sa creada ca tu
deasemenea il gasesti distractiv.
 Glumele prietenoase, tachinarile, chiar daca par rautacioase, se fac des intre prieteni
foarte buni sau intre membrii familiei si poate fi o modalitate de a petrece momente
distractive, inocente impreuna.
 Este foarte greu sa stim daca cineva vrea sa fie crud sau nu atunci cand rade de noi, dar
ne putem gandi la urmatoarele:
- Daca cel ce rade de noi este un prieten adevarat si surade in timp ce face comentariul,
este un indiciu ca ne face o gluma inocenta.
- Un prieten fals este o persoana care vrea sa ne raneasca , sa ne faca sa ne simtim prost
intentionat.
Cum recunosti un prieten fals?
 Nu te trateaza la fel ca pe restul prietenilor sai.
 Iti aminteste mereu greselile pe care le faci si te face de rusine in fata celorlalti.
 Te ameninta ca nu va mai fi prietenul tau daca nu faci ce vrea el, chiar daca prin asta te
face sa te simti prost.
 Pare ca vrea sa te faca sa te simti prost tot timpul.

ANEXA 13 – CE ESTE AGRESIUNEA (BULLYING)?

Pana in ce punct crezi ca fiul tau SA stie si intelege ce este agresiunea? Asigura-te ca el intelege
urmatoarele:
 Agresiunea de orice natura este un comportament inacceptabil

78
 Bullying poate sa faca foarte mult rau
 Exista multe tipuri de bullying
 Niciun tip de bullying nu este bun
 Intotdeauna trebuie sa fim informati cu privire la bullying
 Adultii vor face tot ce le asta in putere ca sa stopeze bullying si te vor lua mereu in
serios
 Nimeni nu merita sa fie agresat

PUNCTE DE DEZBATERE SUGERATE:


Intotdeauna trebuie sa discutam cu copilul, pentru a vedea pana in ce punct el isi da seama daca a suferit o
agresiune. Discutati si cu ceilalti membri ai familiei, cu colegi sau profesori, cu toti cei cu care copilul SA
vine in contact. Iata cateva tipuri de intrebari pentru deschiderea dezbaterii:
 Iti vine in minte vreun exemplu de agresiune sau de comportament meschin?
 Intr-un anumit moment te-ai simtit agresat?
 Crezi ca la un moment dat ai agresat pe altcineva?
 Agresiunea intotdeauna este fizica?
 In anumite momente este agresiunea un comportament corect?

CE I SE POATE SPUNE UNUI COPIL SA:


Agresiunea este atunci cand o persoana spune sau face ceva pentru a rani sau speria pe altcineva sau
pentru a-l face sa se simta rau.
Agresiunea fizica este atunci cand cineva iti raneste corpul sau iti strica lucrurile, insa agresiunea nu
intotdeauna este fizica. Niciodata nu trebuie sa toleram agresiunea!
Exemple de comportament agresiv:

AGRESIUNEA FIZICA:
 Lovire cu palmele sau cu picioarele
 Ciupire
 Muscaturi
 Impingeri
 Ti se strica sau ti se iau cu forta lucruri proprii.

AGRESIUNEA PSIHICA SI EMOTIONALA:


 Sa spui sau sa scrii lucruri meschine sau dezagreabile despre o persoana
 Amenintarile
 Sa imprastii zvonuri neplacute despre cineva
 Sa incurajezi pe cineva sa faca lucruri care ii vor crea probleme
 Sa imiti in mod dezagreabil maniera in care cineva vorbeste
 Sa pui porecle care stii ca supara persoana in cauza
 Sa ignori pe cineva care vrea sa intre in contact cu tine
 Sa excluzi pe cineva dintr-un joc, fara motiv
 Sa obligi pe cineva sa faca ceva ce nu vrea

79
 Sa faci lucruri neplacute sau interzise atunci cand un adult sau un profesor nu te
priveste
 „Glume” crude sau dezagreabile de exemplu cu privire la inaltimea, greutatea unei
persoane sau la modul cum scrie etc

ANEXA 14 – CE SE POATE FACE SI CE NU IN CAZ DE AGRESIUNE

CE SE POATE FACE:
 Aminteste-ti ca daca cineva te agreseaza, nu este vina ta!
 Spune-le parintilor, profesorilor sau altei persoane de incredere ceea ce ti s-a intamplat!
 Daca esti pe strada, mergi repede dar calm si cere ajutor altor persoane!
 Daca esti in autobuz, aseaza-te cat mai aproape de sofer sau de o persoana adulta.
 Daca observi ca este agresata o alta persoana, cauta ajutor si spune-i unei persoane
adulte!
 Aminteste-ti ca agresiunea este un lucru rau si ca, spunand altcuiva despre asta, nu
inseamna sa barfesti!

CE NU TREBUIE SA FACI:
 Desi este foarte greu, nu trebuie sa arati persoanei care te agreseaza ca esti suparat sau
speriat!
 Sa reactionezi cu furie sau intr-un mod agresiv la randul tau! Daca il lovesti, si tu poti
avea probleme!
 Sa ascunzi ceea ce s-a intamplat, chiar daca agresorul inceteaza pentru moment.
 Sa tolerezi ca alta persoana sa fie agresata fizic sau psihic in prezenta ta.

BIBLIOGRAFIE

Alison, J. and Tylor, J. (1995) Handwriting Helpline. Manchester: Dextral Books.

Anderson, E. and Emmons, P. (1996) Unlocking the Mysteries of sensory Dysfuncion. Arlington, TX:
Future Horitzons

Attwood, T. (1998) Asperger’s Syndrome. London: Jessica Kingsley Publishers

Baron – Cohen, S. (1997) Mindblindness. Cambridge, MA: MIT Press

Bridge, S. (1995) The Art of Imperfect Parenting. London: Hodder and Stoughton

Chalke, S. (1997) How to succeed as a Parent. London: Hodder and Stoughton

80
Durand, V.M. (1998) Sleep Better. Baltimore, MD: Brookes Faber, A. and Mazlish, E. (1982) How to talk
so kids will listen an listen so kids will talk. New York: Avon Books

Fling, E. R. (2000) Eating an Artichoke. London: Jessica Kingsley Publishers

Frith, U. (1991) Autism and Asperger Syndrome. Cambridge: Cambridge University Press

Goleman, D. (1996) Emotional Intelligence. London: Bloomsbury

Grandin, T. (1995) Thinking in Pictures. London: Vintage

Hall, K. (2000) Asperger Syndrome, the universe and everything. London: Jessica Kingsley Publishers

Holt, J. (1982) Teach Your Own. Hants: Lighthouse books Howlin, P., Baron – Cohen, S., and Hadwin, J.
(1999) Teaching Children with Autism to Mind Read. Cichester: Wiley.

Jones, C., Folz (1994) Mistakes that worked. New York: Doubleday

Keenan, M., Kerr, K. and Dillenburger, K. (2000) Parents’ Education as Autism Therapists. London:
Jessica Kingsley Publishers

Legge, B. (2002) Can’t Eat, Won’t Eat. London: Jessica Kingsley Publishers

Makin, P.E. and Lindley, P. (1991) Positive Stress Management. London: Kogan Page

Miltenberg, R. (1997) Behaviour Modification. London: Brookes/Cole

Nierenberg, G. and Calero, H. (1980) How to read a person like a Book. London:Thorsons

O’Neill, J. L. (eds) (1999). Through the Eyes of Aliens. London: Jessica Kingsley Publishers

Smith Myles, B. and Southwick, J. (1999) Asperger Syndrome and Difficult Moments. Shawnee Mission,
KS: Autism Asperger Publishing Co.
Willey, L. H. (1999) Pretending to be Normal. London: Jessica Kingsley Publishers

81
82

S-ar putea să vă placă și