Cuvantul zmeu isi are originile in limba “slava”, insemnand sarpe, ei fiind adesea reprezentati ca niste balauri, dragoni etc.(exista si momente cand apar sub aspect umanoid). Ei sunt vazuti ca fiinte puternice, raufactoare si aspecte ale raului. Ideea de mama a unei astfel de fiinte, reprezinta raul suprem, conducatoarea fiilor sai, cea mai puternica dintre fiintele acestea, mai rea si mai autoritara. In basmul sau Slavici ne-o descrie de la inceput dand ursuza din cap ceea ce te duce cu gandul la o personalitate necomunicativa, morocanaosa, respingatoare. Imediat dupa aceea, se foloseste in descrierea ei cuvantul “zgripturoaica”, care este un personaj din basme, rau cu puteri supranaturale. Prin faptul ca-l trimite pe om sa faca treburi care sunt imposibile pentru natura umana (sa aduca din padure copaci intregi, sa aduca apa intr-un burduf de bivol etc.) dar posibile in lumea zmeilor putem deduce si faptul ca poseda o forta supranaturala, care depaseste cu mult limitele fizicului uman.
De-asemenea exista un element de lasitate in personalitatea ei, la inceput crezandu-se superioara,
tratandu-l pe om ursuz, dar in momentul cand se produce confuzia asupra sintagmei “tata lor”, el referindu-se la copiii sai si ea crezand ca este un personaj cu puteri ascunse, il ia sluga din precautie. Trebuie specificat si faptul ca in vremurile arhaice, se traia intr-o societate patrarhala, astfel incat ideea de tata, poate reprezenta o autoritate si o putere mult mai mare decat a unei mame ( – Tata lor?! îşi zise Mama Zmeilor. Ştia, biata de ea, că e-n lume Mama Pădurii, e Mama Ielelor, sunt fel de fel de mame, dar tată nu mai pomenise, şi se simţi rău smerită când se văzu, aşa deodată, în faţa tatălui lor – cine or fi ei, aceia.). In momentul in care isi avertizeaza fiii in legatura cu tatal lor, si sa isi adune toate puterile, putem vedea si o latura marsava, complotand impotriva unui om care nu a amenintat-o cu nimic, doar pentru faptul ca se simte amenintata de posibilitatea de a avea pe cineva mai puternic decat ea. Are si o latura fricoasa, cat si naiva, pe masura ce omul reuseste sa-i pacaleasca pe fii sai ea speriindu-se din ce in ce mai tare, ajungand sa se ascunda in pivnita, plangand.