HARAP-ALB CARACTERIZARE

Povestile si snoavele, partea cea mai mare din opera lui Ion Creanga, nu fac nimic decat sa
arate adevaratul spirit al poporului de la care a invatat mestesugul lui de scriitor si care a pus pe
temperamental acesta voios si puternic pecetea lui nestearsa. ( Nicolae Iorga )
Titlul operei, Povestea lui Harap-Alb este un motiv anticipative intrucat lexemul povestea
avertizeaza cititorul asupra universului fabulous infatisat, in vreme ce sintagma Harap- Alb
ilustreaza rolul personajului in opera, acesta fiind pivot al diegezei, eponim, pozitiv, rotund. Din
aceasta perspectiva, basmul poate fi considerat un bildungsroman cu subiect fabulos, deoarece
drumul pe care il parcurge eroul nu este unul geografic, ci unul spiritual, de perfectionare si de
purificare, acesta luptand pentru impunerea unor valori etice si morale: dreptatea, adevarul,
corectitudinea, iubirea liber consimtita.
Numele protagonistului este o constructie oximoronica (harap=rob tigan, induce idea de
negru, iar alb=atributul stapanului), ilustrand conditia aparenta de sclav ( statut necesar
pentru a cunoaste viata supusilor) si cea reala-de tanar print(personajul poarta masca). Numele
format din doua nonculori armonizeaza binele si raul, slabiciunea si puterea, adevarul si
minciuna. Antroponimul folosit de Creanga serveste atat ca argument al intentiei scriitorului de a
individualiza un tip uman, detasandu-se astfel de majoritatea basmelor in care eroul poarta un
nume generic, cat si pentru a sublinia caracterul realist al operei.
Harap-Alb este un personaj atipic intrucat ramane mereu in sfera umanului, George
Calinescu asemanandu-l cu un flacau de la tara datorita mentalitatii sale, faptele ce depasesc
sfera realului fiind savarsite de catre adjuvantii cu puteri supranaturale. Este o fiinta aparte, cu
un destin exceptional, fapt sugerat de originea sa nobila si de faptul ca e al treilea dintre feciori,
deci predestinate prin nastere sa fie un invingator.
Modalitati de caracterizare :
-caracterizarea directa Caracterizarea directa este facuta de narator fiul craiului, boboc
in felul sau, naiv, credul, de Sf .Duminica (luminate craisor, slab de inger, mai
fricos decat o femeie, gaina plouata), de cal nu te stiam asa de fricos, de span Pentru
vrednicia lui mi l-a dat tata ;
- caracterizarea indirecta: prin nume (oximoronul Harap-negru,Alb), prin limbaj, gesturi,
fapte (ca tovaras, era partas la toate, si la paguba si la castig, si prietenos cu fiecare pentru ca
avea nevoie de dansii, in calatoria sa la imparatul Ros; ocoleste nunta de furnici, primejduindusi viata; dragostea pentru albine si furnici il fac sa le ocroteasca si sa le ajute atunci cand le
intalneste in drumul sau,chiar daca pentru asta trebuie sa treaca prin apa sau sa zaboveasca

Pag. 1 din 3

pentru a le construi un adapost) si prin relatiile cu celelalte personaje (stie cum sa se comporte cu
cei din jur: cal, albine, furnici si cei cinci voinici, si de aceea primeste ajutorul acestora).
Ellementul declansator al actiunii este scrisoarea de la imparatul Verde prin care I se cerea
craiului un successor la tron. Primii doi feciori isi incearca norocul, insa esueaza. Lovit in
adancul sufletului de mustrarile tatalui, fiul cel mic isi incearca si el norocul dintr-o tripla
motivatie:
- sa se cunoasca pe sine si realele lui posibilitati, traseul sau simbolic spre statutul de imparat
fiind o initiere in revelarea propriei identitati;
- sa dobandeasca respectul fratilor mai mari;
- sa aline deziluzia sis a ii demonsreze craiului ca neincrederea ab initio este neintemeiata.
Intalnirea cu Spanul este episodul cheie al operei ,cu multiple semnificatii in devenirea
personajului, intrucat el este cel care inlesneste conferirea unui nou nume si al unui nou statut,
astfel incat Spanul indeplineste fctia de magister initiatic (maestru al initierii). Probele la care il
supune sunt trepte ale desavarsirii, faptul ca omul tb. Sa invinga toate piedicile in viata sa
echivaleaza cu pregatirea ptr. Viitor.Imaginii conducatorului despotic, marginit, simbolizat de
Span ii opune pe aceea a conducatorului plin de intelepciune, receptive la nevoile si suferintele
supusilor, simbolizat de catre Harap-Alb.
Totodata, cele trei incercari sunt foarte importante ptr. ca obtine astfel increderea si
recunoasterea imparatului Verde.
a) Dupa prima incercare (tb. sa aduca salatele din gradina ursului=obtinand cunoasterea)
imparatul spune: Ia cand as avea eu o sluga ca aceasta nu i-as trece pe dinainte.
b) Dupa a doua (tb. sa aduca pietrele nestemate de pe pielea cerbului=obtinand symbolic
bogatia si, deci, puterea): Ce sa mai zic nepoate?! Raspunse imparatul uimit. Ia sa am eu
o sluga asa de vrednica si credincioasa ca Harap-Alb, as pune-o la masa cu mine, ca mult
pretuieste omul acesta.
c) Dupa atreia incercare( tb. sa aduca pe fata imparatului Ros=iubirea) are loc recunoasterea
deplina, Spanul fiind demascat.
Aceste incercari la care este supus eroul, desi sunt specifice basmului, au o functie formativa
foarte precisa, si fara de ele, procesul desavarsirii personajului n-ar putea fi demonstrat. Ajutat
mai mult cu sfaturi de Sfanta Dumunica, simbol al intelepciunii populare, al experientei
acumulate, Harap Alb va da cele dintai probe de curaj si barbatie, nu fara ezitari si slabiciuni
omenesti. Cele doua episoade, in care Harap Alb aduce salati din gradina ursului si pielea
cerbului batuta cu nestemate, constituie un elogiu adus omului in lupta cu fortele mult mai
puternice, dar situate la un nivel inferior al gandirii. Cea de-a treia este cea mai grea si mai
complexa incercare pe care trebuie sa o parcurga eroul. Harap Alb se confrunta acum cu cel de-al
doilea simbol al raului, Omul Ros. Calcand interdictia parintelui sau, fiul trebuie sa refaca
Pag. 2 din 3

experienta celui pe care calul il purtase in tineretea lui, pe aceleasi meleaguri. Calatoria prin
locuri pustii greu de strabatut, constituie un necontenit prilej de initiere a eroului care constata ca
fiintele cele mai insemnate pot fi de folos (furnicile si albinele). De asemenea, Harap-Alb poate
constata ciudateniile fiintei umane, varietatea oamenilorsi defectele majore ale acestora( Gerilaegoismul, Setila si Flamanzila-lacomia).
Incadrarea in sfera umanului este determinate de existenta atat a calitatilor, cat si a
defectelor.
Calitati:
-milostivenia ( ii da un ban cersetoarei );
-bunatatea (lasa furnicile sa treaca pe pod);
-priceperea (le face stup albinelor );
-inteligenta (la intrebarea ironica a tatalui: Aista cal ti l-ai ales?, eroul raspunde invaluit
ca merge printre straini si nu vrea sa bata la ochi);
-cinstea, loialitatea (nu isi incalca juramantul fata de Span);
-rabdare, staruinta (in toate probele la care este supus; nu se da batut );
-comunicativitate (isi face usor prieteni );
-curaj, vitejie, ambitie, hotarare, dorind sa-si demonstreze siesi si celorlalti ca poate
depasi cu succes probele date de Span;
-capacitate de a se adapta la diferite situatii.
Defecte:
-naivitatea (il crede pe Span);
-nerespectarea cuvantului tatalui sau care-l sfatuieste sa se fereasca de omul span si de
omul ros;
-slabiciune (nu trece de proba labirintului).
Trecand probele initiatice el isi va recapata dreptul de a fi imparat, atingand stadiul
maturitatii.
Fiul de crai isi va dobandi astfel noul statut, bine meritat, castigat in urma unor probe
periculoase, care i-au dezvoltat intelepciunea si curajul, aceste calitati fiind necesare unui
imparat.
In drumul initiatic spre cunoasterea lumii trece prin mai multe etape, care-i marcheaza eroului
propriile limite, dar il fac sa se cunoasca pe sine: umulinta, rabdarea, virtutile omeniei.
Moartea personajului in final este un simbolica, ritualica, el fiind supus unui proces de purificare,
reinvierea este semnul dobandirii noii identitati.

Pag. 3 din 3