Ghid Bune Practici Consiliere

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007–2013 - ’Investește în oameni!’
FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 "Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere"
Domeniul major de intervenţie 1.1. „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: „Dezvoltarea competențelor cheie și transdisciplinare prin concursuri școlare în județul Teleorman”
Beneficiar: Inspectoratul Şcolar Județean Teleorman
Numărul de identificare al contractului: POSDRU 190/1.1/S/156915
Coordonatori:
Marilena Gabriela ION
Daniela Carmen BARBU
Echipa de redactare: Autori:

Rusu Mădălina Cristina Consilierii școlari implicați în proiectul
Cioabă Simona Alina „Dezvoltarea competențelor cheie și
Nicolae Elena Alina transdisciplinare prin concursuri școlare în
Tudor Andreea Ofelia județul Teleorman” - ID 156915
PROIECTUL ”DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR CHEIE ȘI

TRANSDISCIPLINARE PRIN CONCURSURI ȘCOLARE ÎN JUDEȚUL
TELEORMAN”
ID 156915
GHID DE BUNE PRACTICI

ORIENTARE ŞI CONSILIERE
Educația - deschide ușa către viitor! 1

Proiect implementat de Inspectoratul Școlar Județean Teleorman în parteneriat cu
Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Teleorman
CONȚINUT
1. Introducere
2. Descrierea proiectului
3. Implementarea activităților de orientare și consiliere școlară
4. Strategii de orientare și consiliere
4.1. Metode centrate pe grup
4.2. Metode centrate pe consilier
5. Activităţi derulate privind managementul stresului
6. Activităţi derulate privind managementul timpului
7. Evaluarea activităţii de orientare şi consiliere

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
Legea educației naționale nr. 1/2011, art. 22, stabilește asigurarea de competențe cheie
ca obiectiv pentru învățământul preuniversitar. Proiectul ”Dezvoltarea competențelor cheie și
transdisciplinare prin concursuri școlare în județul Teleorman”, proiect cofinanţat din
Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013- „Investeşte în oameni!”, ID 156915, contract de finanțare POSDRU
190/1.1/S/156915, implementat de Inspectoratul Școlar Județean Teleorman în parteneriat cu
Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Teleorman a răspuns obiectivelor și
priorităților existente în învăţământul românesc prin:
a) concentrarea activităților de pregătire și concursurilor asupra competențelor cheie
clasice (competențe digitale, comunicare în limbi străine, științe – știința pământului) și
orizontale (responsabilitatea socială și civică, spirit întreprinzător și capacitate de inițiativă),
îmbunătățind achiziția, valorificarea și evaluarea de competențe cheie și transdisciplinare;
b) metodologia de derulare a concursurilor (abordare multidisciplinară care permite
valorificarea și evaluarea simultană a unui set de competențe cheie și transdisciplinare);
c) extinderea accesului la orientare și consiliere școlară (elaborarea a 30000 de profile și
formularea de recomandări pentru parcurs școlar și consilierea a 15000 de elevi – aprox. 35%
din populația școlară ISCED 0-4 a județului), diversificarea instrumentelor de consiliere (noi
teme de abordare- managementul stresului și timpului la evaluări sumative);
d) concentrarea activităților proiectului asupra achiziției, valorificării și evaluării de
competențe cheie și transdisciplinare, cu accent pe încurajarea dobândirii și utilizării acestor
competențe – caracter de noutate față de evaluările tradiționale centrate pe acumularea de
cunoștințe.
Soluția proiectului pentru a răspunde acestor nevoi constă în:
a) promovarea culturii evaluării pe tot parcursul educațional prin concursurile școlare
organizate pentru 15000 de elevi – abordare timpurie (încă din ciclul primar), pe tot parcursul
educațional ISCED 1-4 (până la finalul învățământului secundar superior);
b) pregătirea adecvată a elevilor pentru a face față exigențelor evaluărilor sumative prin
abordarea de teme specifice (managementul stresului și timpului la evaluări) în cadrul
consilierii școlare și asigurarea accesului la acest tip de consiliere pentru 15000 de elevi;

c) crearea de oportunități de participare la evaluări sumative a achizițiilor de competențe

cheie și transversale pe tot parcursul educațional ISCED 1-4, organizarea a două concursuri
școlare, suplimentar față de olimpiade și teste naționale;
d) concentrarea activităților proiectului asupra achiziției, valorificării și evaluării de
competențe cheie și transdisciplinare, cu accent pe încurajarea dobândirii și utilizării acestor
competențe – caracter de noutate față de evaluările tradiționale centrate pe acumularea de
cunoștințe.
Prin activitățile implementate, proiectul a îmbunătăţit accesul la servicii de orientare și
consiliere și la servicii de educație pentru 15000 de elevi din învățământul preuniversitar
(aprox. 35% din numărul de elevi la nivelul anului 2014), contribuind la îmbunătățirea
achizițiilor de competențe cheie și transdisciplinare și a performanțelor școlare și a
rezultatelor la concursuri, teste și evaluări sumative naționale și internaționale.
Ghidul de bune practici pentru orientare şi consiliere creat în cadrul proiectului se
dorește a fi un instrument util tuturor celor care oferă servicii de consiliere și orientare
profesională şi mai ales consilierilor şcolari.
CAPITOLUL 2. DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea achiziției de competențe cheie și
transdisciplinare pentru 15000 de elevi din județul Teleorman. Proiectul își propune
organizarea de concursuri școlare pentru a evalua achizițiile de competențe cheie și
trandisciplinare.
OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROIECTULUI

1. Diversificarea ofertelor și creșterea accesului la servicii inovative și personalizate de
orientare și consiliere pentru 15000 de elevi în vederea îmbunătățirii performanțelor școlare și
a rezultatelor la concursuri și testări naționale și internaționale.
2. Îmbunătățirea proceselor de evaluare a achiziției de competențe transdisciplinare și
competențe cheie pentru 15000 de elevi prin dezvoltarea de instrumente inovative de evaluare
și organizarea de concursuri școlare.

3. Îmbunătățirea achizițiilor de competențe transdisciplinare și de competențe cheie pentru

2000 de elevi din învățământul preuniversitar din județul Teleorman prin acțiuni de pregătire
în sprijinul achiziției de competențe cheie.
GRUPUL ȚINTĂ VIZAT DE PROIECT

Grupul țintă (GT) al proiectului a cuprins 15000 elevi din învățământul preuniversitar, nivel
ISCED 1-4, din județul Teleorman.
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI
A1. Dezvoltarea și furnizarea de servicii de orientare și consiliere școlară pentru elevii
din învățământul preuniversitar.
A2. Dezvoltarea și implementarea instrumentelor inovatoare de evaluare a achizițiilor
de competente cheie și transdisciplinare a elevilor din învățământul preuniversitar.
A3. Acțiuni inovatoare de sprijin pentru îmbunătățirea achiziției de competențe cheie
transdisiciplinare și a accesului la aceste competențe cheie pentru elevii din învățământul
preuniversitar
A4. Managementul proiectului.
A5. Informare și publicitate.
REZULTATELE PROIECTULUI
Principalele rezultate ca urmare a implementării proiectului s-au materializat pe două
planuri:
1) la nivelul de instrumente, proceduri și servicii în cadrul unităților de învățământ
preuniversitar, respectiv:
a) dezvoltarea și implementarea de instrumente inovative și personalizate, pentru fiecare ciclu
de educație, de evaluare sumativă a competențelor cheie (comunicare în limbi străine, digitale,
științele pământului, spirit civic, inițiativă și spirit antreprenorial) și transdisciplinare
(metacognitive și pragmatice) vizate de proiect ca urmare a dezvoltării metodologiilor de
concurs școlar și a fișelor/instrumentelor de evaluare specifice;
b) îmbunătățirea și diversificarea ofertelor de pregătire și educație în sprijinul achiziției de
competențe cheie (comunicare în limbi străine, digitale, științele pământului, spirit civic,

inițiativă și spirit antreprenorial) și transdisciplinare (metacognitive și pragmatice) ca urmare

a elaborării de oferte de pregătire utilizate în proiect în cadrul activităților de pregătire
extracurriculară;
c) dezvoltarea de instrumente inovative și personalizate de orientare și consiliere școlară
destinate identificării profilului de competențe și aptitudini a elevilor și îmbunătățirii
capacității de a gestiona stresul și timpul la concursuri și evaluări sumative, generând
îmbunătățirea performanțelor școlare și a rezultatelor elevilor la concursuri, teste și evaluări
naționale și internaționale;
d) îmbunătățirea ofertelor de educație și formare inițială din perspectiva competențelor cheie
și transdisciplinare, ca urmare a integrării recomandărilor formulate în urma evaluării
activităților proiectului în activitățile curente de orientare, consiliere, educație și evaluare
formativă și sumativă la nivelul unităților sprijinite, cu efecte pozitive asupra asigurării
calității.
2) La nivelul elevilor din învățământul preuniversitar sprijiniți în proiect,

respectiv:
a) îmbunătățirea performanțelor școlare și a rezultatelor la evaluări sumative (teste, evaluări
naționale și internaționale) pentru 15000 de elevi (ISCED 1-4) ca urmare a activităților de
orientare și consiliere școlară, pregătire pentru concursuri și participării la activitățile
extracurriculare organizate în proiect;
b) îmbunătățirea achizițiilor de competențe cheie și transdisciplinare pentru 15000 de elevi,
inclusiv din comunități defavorizate, ca urmare a participării la concursuri;
c) îmbunătățirea achizițiilor de competențe cheie și transdisciplinare pentru 2000 de elevi ca
urmare a activităților de pregătire în vederea participării la concursuri;
d) îmbunătățirea accesului la orientare și consiliere pentru 15000 de elevi, inclusiv din
comunități defavorizate.
REZULTATELE ACTIVITĂŢII CJRAE TELEORMAN

În calitate de partener în acest proiect, Centrul Județean de Resurse și Asistență
Educațională Teleorman a fost coordonatorul activității A1. „Dezvoltarea și furnizarea de
servicii de orientare și consiliere școlară pentru elevii din învățământul preuniversitar” având
principalele rezultate:

- 1 metodologie de orientare și consiliere;

- 3 chestionare pentru evaluare profil și competențe elevi;
- 29552 chestionare aplicate și 28693 profile ale elevilor realizate și formulare de
recomandări;
- 15354 elevi consiliați din învăţământul preuniversitar teleormănean, înainte de etapa
zonală a concursurilor;
- 2000 de elevi estimați a fi consiliați, din care 1815 prezenți la sesiunile de consiliere
înainte de etapa județeană a concursurilor;
- 6 materiale suport pentru consilierea de grup realizate pentru etapa zonală;
- 6 materiale suport pentru consilierea de grup realizate pentru etapa județeană;
- 1 ghid de bune practici pentru orientare și consiliere.
Activitatea a susţinut realizarea următorilor indicatori:
- Număr unități școlare sprijinite - 143;
- Număr elevi care au beneficiat de orientare și consiliere – 15354.
CAPITOLUL 3. IMPLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR DE

ORIENTARE ȘI CONSILIERE ȘCOLARĂ
În cadrul proiectului a fost elaborată de către echipa Centrului judeţean de Resurse şi de

Asistenţă Educaţională Teleorman Metodologia de aplicare pentru dezvoltarea și furnizarea
serviciilor de orientare și consiliere școlară, care a reprezentat cadrul în care s-au realizat
activităţile de orientare şi consiliere.
Activitatea A1, Dezvoltarea și furnizarea de servicii de orientare și consiliere școlară
pentru elevii din învățământul preuniversitar a susţinut realizarea obiectivului specific al
proiectului și a presupus următoarele procese:
A1.1. Dezvoltarea instrumentelor specifice de orientare și consiliere școlară. Acest
proces a constat în:
a) elaborarea chestionarelor utilizate pentru definirea profilelor elevilor în vederea
identificării aptitudinilor și competențelor acestora și orientarea acestora către anumite
concursuri școlare;
b) elaborarea materialelor de consiliere de grup – aceste materiale s-au concentrat pe

aspecte legate de managementul stresului și managementul timpului la evaluările sumative, în

vederea sprijinirii elevilor din GT pentru a face față emoțiilor de concurs și îmbunătățirii
performanțelor la diferite evaluări și teste.
A1.2. Furnizarea serviciilor de orientare și consiliere școlară pentru elevii din
învățământul preuniversitar. Acest proces a constat în:
a) aplicarea chestionarelor individuale de evaluare a profilului elevilor, colectarea și
analiza datelor și orientarea elevilor pentru concursuri școlare – va fi realizat de P1 și va
implica aplicarea chestionarelor pentru 29319 de elevi ISCED 1-4 din județul Teleorman;
b) selecția grupului țintă al proiectului – a presupus selecția a 15525 de elevi ISCED 1-4
pe baza recomandărilor rezultate în urma profilelor realizate de P1 și a metodologiei de
selecție realizate în proiect;
c) consilierea de grup a 15525 de elevi din grupul țintă anterior etapei zonale a
concursurilor școlare şi a fost realizată pe baza materialelor de consiliere dezvoltate în
proiect, pe grupe în medie de 20 de elevi, de către P1, C.J.R.A.E. Teleorman și a vizat și
aspecte legate de managementul stresului și timpului la concursuri/teste/evaluări;
d) consilierea de grup a 1815 elevi din grupul țintă anterior etapei județene a
concursurilor școlare – a fost realizată pe baza materialelor de consiliere dezvoltate în proiect,
pe grupe în medie de 20 de elevi, de către P1 și a vizat și aspecte legate de managementul
stresului și timpului la concursuri/teste/evaluări.
Activitățile de consiliere s-au desfășurat conform unui calendar, parte componentă a
Metodologiei de orientare și consiliere:
Nr. ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ Perioada de Indicatori de
crt. desfășurare performanță
1. Elaborarea de chestionare pentru 01-15 octombrie 2015 Trei tipuri
evaluarea competențelor elevilor chestionare
2. Analiza și prelucrarea de chestionare 01-30 octombrie 2015 Chestionare
individuale colectate de la elevii din prelucrate
învățământul preuniversitar și Profile individuale
realizarea de profile individuale în Recomandări
conformitate cu metodologia de
orientare și consiliere, recomandarea
de participare la concursuri.

3. Elaborarea de instrumente de 15-30 octombrie 2015 6 instrumente

consiliere școlară ca materiale suport consiliere
pentru activitatea desfășurate referitor
la managementul stresului și timpului
4. Desfășurarea unor sesiuni de consilere 15-30 octombrie 2015 Sesiuni de
de grup 01-15 decembrie 2015 consiliere realizate
5. Furnizarea de aplicații și materiale în 15-30 decembrie 2015 Ghid de bune
vederea realizării Ghidului de bune practici
practici.
Facem mențiunea că anumite activități au fost decalate datorită unor motive obiective,
care nu au ținut de partenerul C.J.R.A.E. Este cazul sesiunilor de consiliere de grup,
anterioare etapei zonale a concursurilor școlare, care au fost decalate în perioada 02-13
noiembrie 2015.
Instrumentele de orientare și consiliere dezvoltate:

a) chestionare de evaluare a aptitudinilor și competențelor elevilor;
b) materiale de consiliere de grup elaborate pentru fiecare nivel de învățământ, atât pentru
etapa zonală cât și pentru etapa județeană.
Instrumentul folosit în activitatea A1. de realizare a profilului elevului ce a făcut parte din
grupul țintă, a fost chestionarul.
Chestionarele de evaluare au asigurat realizarea de profile ale elevilor de tip bilanț al
aptitudinilor și competențelor, în urma prelucrării acestora putând fi identificate puncte forte
și vulnerabilități ale elevilor și formulate recomandări pentru orientarea elevilor către anumite
concursuri școlare și/sau rute/ parcursuri educaționale.
Au fost elaborate 3 categorii de chestionare, personalizate pentru fiecare ciclu de
educație (primar, gimnazial, liceal), care au fost aplicate tuturor elevilor din învăţământul
preuniversitar teleormănean.
Rezultatele prelucrării chestionarelor au fost utilizate în recrutarea și selecția grupului
țintă (15525 de elevi).
Consilierii școlari au proiectat și au elaborat câte un chestionar pentru fiecare ciclu de
învățământ (primar, gimnazial şi liceal) și totodată au stabilit caracteristicile care au creionat

profilul elevului ce a făcut parte din grupul țintă. Fiecare chestionar a cuprins între 15- 20 de
itemi de diferite tipuri în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor dar și de profilul
urmărit.
Redactarea instrumentului de culegere a datelor – chestionarul. Construcția unui chestionar
a presupus în mare, rezolvarea a două tipuri de probleme:
- de conținut, ce presupun cunoștințe teoretice și sunt legate de alegerea indicatorilor
necesari și suficienți pentru descrierea fenomenului și a relațiilor sale esențiale cu alți factori
sociali, aici fiind vorba inclusiv de alegerea cuvintelor, expresiilor folosite, de decizia de a
recurge la folosirea unor anumite tipuri de întrebări, de stabilirea variantelor de răspuns, de
construcția scalelor;
- cele de formă, ce presupun cunoștințe metodologice, se referă la ordinea întrebărilor și
la aranjarea chestionarului în pagină, la stabilirea modului de adresare și înregistrare a
răspunsurilor etc.
Formularea întrebărilor a fost clară, simplă, fără înflorituri stilistice, gramatical corectă,
respectând topica frazei sau a propoziției.
În funcţie de specificul fiecăruia, chestionarele au cuprins diferite tipuri de întrebări:
Întrebări factuale prin care s-au obținut informații despre fapte obiective, verificabile
(vârstă, sex, domiciliu, clasă), răspunsul la aceste întrebări putând fi judecat prin termeni de
adevarat/fals.
Întrebări introductive care au avut rolul de a „încălzi” atmosfera, de a da subiectului
încredere în el însuși sau în anchetator. Ele au făcut referire la lucruri nu tocmai complicate și
a cuprins întrebări închise (răspuns de tipul Da-Nu).
Întrebări de opinie prin care s-au înregistrat informații de natură subiectivă, cum ar fi
atitudinile, părerile, credințele, valorile, sentimentele, interesele; se obțin în mod direct, prin
comunicarea cu subiecții.
Întrebări de motivație care au urmărit explicarea unor cauze sau condiții ce au
determinat anumite acțiuni. Ele se aseamănă mult cu cele de opinie, dar sunt distincte prin
faptul că pe baza lor se pot face predicții comportamentale și se pot estima anumite schimbări
în opțiunile oamenilor.
Întrebările filtru opresc trecerea unor categorii de subiecți la întrebările succesive.
În funcție de forma întrebărilor au fost propuse:
Întrebările închise sau precodificate. Sunt cele mai frecvente și totodată cele mai

comode pentru că oferă un evantai de răspunsuri precodificate, dintre care subiectul este
obligat să aleagă unul sau, dacă se precizează, mai multe răspunsuri care i se potrivesc. Acest
gen de întrebări vizează atât întrebările factuale, cât și pe cele care fac referire la anumite
situații (acord-dezacord), opinii, atitudini, comportamente și poziția pe care se înscrie
subiectul de-a lungul unei game de situații.
Întrebări precodificate multiplu. Implică o bună cunoaștere prealabilă a realității. În
chestionar au apărut precodificate, pe cât posibil, toate variantele.
Întrebări semi-deschise (semi-închise). În acest caz, principalele răspunsuri posibile au
fost redactate și codificate ca în cazul întrebărilor închise, dar s-a lăsat posibilitatea de a
adăuga răspunsuri libere, în afara celor propuse.
Întrebări scalate (cu răspunsuri ierarhizate) au fost folosite cu precădere la evaluarea
intensității, fiecare treaptă a scalei referindu-se la o anumită categorie de atitudini, aflate pe un
continuum, de la atitudinea cea mai favorabilă la atitudinea cea mai nefavorabilă față de
obiectul măsurat.
CHESTIONARE UTILIZATE
Chestionar pentru elevii din ciclul primar
Te rugăm să răspunzi la următoarele întrebări referitoare la viața ta de elev.

1. Merg la școală cu plăcere (alege o singură variantă).
Da Nu
2. În general, rezultatele tale școlare au fost (alege o singură variantă):
Foarte bune Bune Satisfăcătoare Slabe
3. Care sunt materiile tale preferate (poți alege mai multe variante)?
Prietenul meu calculatorul
Limbă străină

Cunoașterea mediului/Științele naturii

Geografie
Altele ……………………………………..
4. Bifează disciplinele la care ai obținut rezultate bune sau foarte bune la învățătură (poți
alege mai multe variante).
Prietenul meu calculatorul
Limbă străină
Cunoașterea mediului/Științele naturii
Geografie
Altele ………………………………….
5. Ai participat la cel puțin un concurs școlar până acum (alege o singură variantă)?
Da Nu
6. Dacă răspunsul este Da, specifică la ce concursuri ai participat până acum.
.................................................................................................................................................
Dacă răspunsul la întrebarea numărul 5 este Nu, atunci mergi direct la întrebarea 9.
7. Am participat la concursuri (poți alege mai multe variante):
pentru că am rezultate foarte bune la această materie
la îndemnul învățătorului/profesorului
la îndemnul părinților
îmi doresc să fiu cel mai bun
din curiozitate
premiile puse în joc
8. Care a fost cel mai înalt nivel la care ai ajuns prin participarea la concursuri școlare (alege o
singură variantă)?
la nivelul școlii
la nivel local
la nivel județean
la nivel național
la nivel internațional
9. Ce simți înaintea începerii unei evaluări/concurs (alege o singură variantă)?
bucurie
îngrijorare

frică
10. Îmi place mai mult (alege o singură variantă):
să lucrez singur
să lucrez în echipă
11. Cum te simți atunci când lucrezi în echipă (alege o singură variantă)?
apreciat/ă
acceptat/ă
respins/ă
izolat/ă
12. Pentru a obține rezultate mai bune sunt dispus să lucrez suplimentar (alege o singură
variantă):
Da Nu
13. În timpul activităților școlare mă concentrez cu ușurință (alege o singură variantă).
Da Nu
14. Îmi este greu să vorbesc în fața clasei (alege o singură variantă):
Da Nu
15. Care este modul tău de lucru (alege o singură variantă)?
sunt sârguincios, îmi fac temele zilnic
îmi fac temele uneori
copiez temele de la alţii
învăţ numai pentru a obţine note de trecere
de cele mai multe ori nu îmi fac temele
16. De obicei, memorez ușor o poezie și o țin minte mai mult timp (alege o singură variantă).
Da Nu
Nume și Prenume ...........................................................................................................

Școala ..............................................................................................................................
Localitatea........................................................................................................................
Clasa ..............................
Vârsta.............................
Sexul M F
Domiciliul Urban Rural

Chestionar pentru elevii din ciclul gimnazial
Te rugăm să răspunzi la următoarele întrebări referitoare la activitatea ta școlară.

1. Merg la școală cu plăcere.
Da Nu
2. Dacă ar trebui să apreciezi rezultatele școlare obținute până acum, acestea ar fi:
3. Care dintre următoarele discipline sunt preferate de tine?
Informatică/TIC Geografie Biologie Chimie Fizică Limbi Străine
Altele
4. Bifează disciplinele la care ai obținut rezultate foarte bune la învățătură.
Altele
5. Ai participat la cel puțin un concurs/olimpiadă școlară până acum?
Da Nu
6. Dacă răspunsul este Da specifică domeniul concursurilor/olimpiadelor la care ai participat
până acum.
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
7. Am participat la concursuri /olimpiade:
la îndemnul profesorului
din curiozitate
8. Care a fost cel mai înalt nivel la care ai ajuns prin participarea la concursuri/olimpiade
școlare? (Alege o singură variantă.)
la nivelul școlii
la nivel local

la nivel județean
la nivel național
9. Cât de importantă consideri că este participarea la concursuri/olimpiade școlare:
foarte importantă
importantă
destul de importantă
puțin importantă
deloc importantă
10. Când particip la un concurs/olimpiadă școlară sau când sunt evaluat(ă):
(Alege o singură variantă.)
nu am emoții, mă concentrez cu ușurință asupra sarcinii primite
am emoții, dar reușesc să mă concentrez asupra sarcinii primite
emoțiile mă împiedică să mă concentrez
11. Când urmează să participi la un concurs, cât de pregătit/ă te consideri? (Alege o singură
variantă.)
foarte pregătit
pregătit
destul de pregătit
slab pregătit
nu sunt pregătit deloc
12. Pentru a obține rezultate mai bune sunt dispus să lucrez suplimentar:
Da Nu
13. În majoritatea activităților pe care le fac reuşesc să rămân concentrat(ă) fără a fi deranjat(ă)
de zgomotele din jurul meu.
Da Nu
14. În cadrul unei activități de grup: (Alege o singură variantă)
încerc să îmbunătățesc activitatea grupului
colaborez cu ceilalți și țin cont de ideile lor
prefer să lucrez singur
mi se pare că ceilalți nu muncesc suficient
nu am încredere în ce lucrează ceilalți

15. Răspunde cu Da sau Nu la următoarele afirmații:

Poți să comunici scris și verbal în limba maternă. Da Nu
Poți să comunici scris și verbal într-o limba străină. Da Nu
Poți să rezolvi probleme din diverse domenii
cel puțin la un nivel satisfăcător. Da Nu
Poți să înțelegi și să explici cauzele și efectele unui proces chimic, fizic,
tehnologic cel puțin la un nivel satisfăcător. Da Nu
Poți să utilizezi calculatorul/ Internetul. Da Nu
16. Cum te simți atunci când lucrezi în echipă? (Alege o singură variantă.)
apreciat/ă
acceptat/ă
respins/ă
izolat/ă
17. Care este stilul tău de lucru? (Alege o singură variantă.)
lucrez repede, rezolv uşor şi corect sarcinile de învăţare
lucrez încet, corect, dar nu mă încadrez în timp
am nevoie de explicaţii suplimentare, eventual de sprijin
lucrez greoi, incorect, cu erori, nu mă încadrez în timp
18. Pot să susțin o expunere în faţa unui grup.
Fără nici o emoție Am emoții doar la început Mă copleșesc emoțiile
19. Când învăţ un material nou: (Alege o singură variantă.)
reţin cu ușurinţă noile informaţii
am nevoie de mai multe repetiţii, consum mult timp și energie
reţin cu dificultate noile cunoștințe
Nume și Prenume .....................................................................................................

Școala ........................................................................................................................
Localitatea..................................................................................................................
Clasa ..............................
Vârsta.............................
Sexul M F

Chestionar pentru elevii din ciclul liceal
Te rugăm să răspunzi la următoarele întrebări referitoare la viața ta de elev.

Da Nu
3. Care dintre următoarele discipline sunt preferate de tine?
Altele
4. Bifează disciplinele la care ai obținut rezultate foarte bune la învățătură?
Altele
5.1 Ai participat la cel puțin un concurs/olimpiadă școlară până acum?
Da Nu
5.2 Dacă răspunsul este Da specifică domeniul concursurilor/olimpiadelor la care ai
participat până acum.
......................................................................................................................................................
din curiozitate
la nivelul școlii
la nivel local
la nivel județean

la nivel național
foarte importantă
importantă
destul de importantă
puțin importantă
deloc importantă
nu știu/nu răspund
Poți să:
 înţelegi instrucţiunile primite .................
 gândești înainte de a acţiona .................
 gândești pentru a ajunge la o concluzie .................
 înţelegi explicaţiile care ți se dau în diferite situaţii .................
 evaluezi corect lucrurile şi evenimentele .................
 înveți singur/ă după un manual .................
 găsești argumente pentru a-i convinge pe alţii .................
 gândești astfel încât să iei decizii bune .................
 rezolvi probleme de matematică .................
 participi activ la discuţii .................
10. Ești emotiv/ă? (Alege o singură variantă.)
nu sunt emotiv/ă, sunt îndrăzneț/îndrăzneață
emotiv/ă, dar fără reacții adaptative
foarte emotiv/ă, excesiv de timid/ă, emoțiile îmi perturbă activitatea
11. Ce atitudine ai față de muncă în general? (Alege o singură variantă.)
sunt sârguincios/sârguincioasă, conștiincios/conștiincioasă
am inițiativă
sunt leneș/ă uneori
aștept recompense pentru a executa sarcinile avute
12. Cum îți poți îmbunătăți performanțele școlare?
sunt mai concentrat/ă în rezolvarea sarcinilor

aloc mai mult timp pregătirii suplimentare

îmi stăpânesc emoțiile
primesc mai mult ajutor de la ceilalți
13. În majoritatea activităților pe care le fac reuşesc să rămân concentrat/ă..
Da Nu
14. Cum te simți în interiorul grupului? (Alege o singură variantă.)
stabilesc ușor relații, vin cu idei și propuneri
sunt activ/ă, sociabil/ă, bun organizator/organizatoare
prefer sarcinile executive în cadrul grupului
particip la activități de grup numai dacă sunt solicitat/ă
sunt retras/ă, rezervat/ă, puțin comunicativ/ă
15. Alege variantele care ți se potrivesc:
Poți să comunici scris și oral în limba maternă. Da Nu
Poți să comunici scris și oral într-o limba străină. Da Nu
Poți să rezolvi probleme din diverse
domenii cel puțin la un nivel satisfăcător. Da Nu
Poți să înțelegi și să explici cauzele și efectelor unui proces chimic, fizic,
tehnologic cel puțin la un nivel satisfăcător. Da Nu
Poți să utilizezi calculatorul/ Internetul. Da Nu
16. Cum reacționezi la stres? (Alege o singură variantă.)
mă mobilizez și-mi desfășor activitățile corect
am dureri
nu pot să mă concentrez
sunt nervos/nervoasă
fac lucruri pe care nu le-aș face în mod obișnuit
17. Cum te simți atunci când lucrezi în echipă? (Alege o singură variantă)
apreciat/ă
acceptat/ă
respins/ă
izolat/ă
18. Care este stilul tău de lucru? (Alege o singură variantă)
lucrez repede, rezolv uşor şi corect sarcinile de învăţare

lucrez încet, corect, dar nu mă încadrez în timp

am nevoie de explicaţii suplimentare, eventual de sprijin
lucrez greoi, incorect, cu erori, nu mă încadrez în timp
Fără nici o emoție Am emoții doar la început Mă copleșesc emoțiile
20. Când învăţ un material nou: (Alege o singură variantă)
reţin cu ușurinţă noile informaţii
am nevoie de mai multe repetiţii, consum mult timp și energie
reţin cu dificultate noile cunoștințe
Nume și Prenume .................................................................................................................

Școala ....................................................................................................................................
Localitatea.............................................................................................................................
Clasa ..............................
Vârsta.............................
Sexul M F
Aplicarea (administrarea) chestionarului pe teren – culegerea datelor

Fiecare tip de chestionar a fost disponibil în format scris, pe hârtie, și multiplicat în număr
de 30000, în total, pentru toate nivelurile: primar, gimnazial și liceal. Aplicarea acestora în
unităţile de învăţământ din judeţul Teleorman s-a realizat în vederea selectării grupului țintă.
Analiza datelor. Analiza și interpretarea răspunsurilor oferite la chestionare de elevi a fost
realizată în termenele stabilite în Calendar și s-au realizat astfel 28693 profile.
Redactarea profilelor elevilor.
În realizarea profilelor, din chestionare, au fost evidențiate următoarele categorii:
- atitudinea față de învățare;
- aptitudinea generală de învățare;
- implicarea în concursuri;
- interese;
- motivație;
- stabilitatea emoțională/rezistență la stres;

- conduita în grup;
- atenție/ concentrare;
- stil de lucru;
- memorie.
Aceste categorii au fost adaptate în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor.
Selecţia grupului țintă s-a realizat astfel:
 pentru ciclul primar, elevul care a obținut un punctaj total încadrat în intervalul 22-55
puncte.
 pentru ciclul gimnazial, elevul care a obținut un punctaj total încadrat în intervalul 30-
81 puncte.
 pentru ciclul liceal elevul care a obținut un punctaj total încadrat în intervalul 36-92
puncte.
Cotare chestionar pentru elevii din ciclul primar

1. Merg la școală cu plăcere (alege o singură variantă).
Da 1 Nu 0
2. În general, rezultatele tale școare au fost (alege o singură variantă):
Foarte bune 3 Bune 2 Satisfăcătoare 1 Slabe 0
3. Care sunt materiile tale preferate (poți alege mai multe variante)?
Prietenul meu calculatorul 3
Limbă străină 3
Cunoașterea mediului/Științele naturii 3
Geografie 3
Altele ………………………………… 0
4. Bifează disciplinele la care ai obtinut rezultate bune sau foarte la învățătură (poți alege mai
multe variante).
Prietenul meu calculatorul 3
Limbă străină 3
Cunoașterea mediului/Științele naturii 3
Geografie 3
Altele ……………………………… 0
5. Ai participat la cel puțin un concurs școlar până acum (alege o singură variantă)?

Da 1 Nu 0
6. Dacă răspunsul este Da, specifică la ce concursuri ai participat până acum.
.............................................................................................................. min. 3 – max. 9
Se acordă 3 puncte pentru fiecare tip de concurs din domeniile vizate.
7. Am participat la concursuri (poți alege mai multe variante):
la îndemnul învățătorului/profesorului
la îndemnul parinților
din curiozitate
Se acordă un punct pentru toată întrebarea indiferent de câte variante alege.
8. Care a fost cel mai înalt nivel la care ai ajuns prin participarea la concursuri școlare (alege o
singură variantă)?
la nivelul școlii 1
la nivel local 2
la nivel județean 3
la nivel național 4
la nivel internațional 5
9. Ce simți înaintea începerii unei evaluări/concurs (alege o singură variantă)?
bucurie 2
îngrijorare 1
frică 0
10. Îmi place mai mult (alege o singură variantă):
să lucrez singur 0
să lucrez în echipă 1
11. Cum te simți atunci când lucrezi în echipă (alege o singură variantă)?
apreciat/ă 2
acceptat/ă 1
respins/ă 0
izolat/ă 0
12. Pentru a obține rezultate mai bune sunt dispus să lucrez suplimentar (alege o singură

vriantă):
Da 1 Nu 0
13. În timpul activităților școlare mă concentrez cu ușurință (alege o singură variantă).
Da 1 Nu 0
14. Îmi este greu să vorbesc în fața clasei (alege o singură variantă):
Da 0 Nu 1
15. Care este modul tău de lucru (alege o singură variantă)?
sunt sârguincios, îmi fac temele zilnic 2
îmi fac temele uneori 1
copiez temele de la alţii 0
învăţ numai pentu a obţine note de trecere 0
de cele mai multe ori nu îmi fac temele 0
16. De obicei, memorez ușor o poezie și o țin minte mai mult timp (alege o singură variantă).
Da 1 Nu 0
Cotare chestionar pentru elevii din ciclul gimnazial

Da 1 Nu 0
3. Care dintre următoarele disciplinele sunt preferate de tine?
Altele
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare alegere, mai puțin altele.
4. Bifează disciplinele la care ai obținut rezultate foarte bune la învățătură.
Altele
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare alegere, mai puțin altele.
5. Ai participat la cel puțin un concurs/olimpiadă școlară până acum?
Da 1 Nu 0
6. Dacă răspunsul este Da specifică domeniul concursurilor/olimpiadelor la care ai participat
până acum.

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Se acordă 3 puncte pentru fiecare tip de concurs din domeniile vizate. Max 9puncte –
min 3 puncte
din curiozitate
Se acordă un punct pentru toată întrebarea indiferent de câte variante alege.
școlare?
la nivel local 2
foarte importantă 3
importantă 2
destul de importantă 1
puțin importantă 0
deloc importantă 0
10. Când particip la un concurs/olimpiadă școlară sau când sunt evaluat(ă): (Alege o singură
variantă)
nu am emoții, mă concentrez cu ușurință asupra sarcinii primite 2
am emoții dar reușesc să mă concentrez asupra sarcinii primite 1
emoțiile mă împiedică să mă concentrez 0
11. Când urmează să participi la un concurs, cât de pregătit/ă te consideri?
foarte pregătit 3

pregătit 2
destul de pregătit 1
slab pregătit 0
nu sunt pregătit deloc 0
12. Pentru a obține rezultate mai bune sunt dispus să lucrez suplimentar:
Da 1 Nu 0
13. În majoritatea activităților pe care le fac reuşesc să rămân concentrat(ă) fără a fi deranjat(ă)
de zgomotele din jurul meu.
Da 1 Nu 0
14. În cadrul unei activități de grup: (Alege o singură variantă)
încerc să îmbunătățesc activitatea grupului 1
colaborez cu ceilalți și țin cont de ideile lor 1
prefer să lucrez singur 0
mi se pare că ceilalți nu muncesc suficient 0
nu am încredere în ce lucrează ceilalți 0
Poți să comunici scris și oral în limba maternă. Da 1 Nu 0
Poți să comunici scris și oral într-o limba străină. Da 1 Nu 0
Poți să rezolvi probleme din diverse domenii cel puțin la
un nivel satisfăcător. Da 1 Nu 0
Poți să înțelegi și să explici cauzele și efectele unui proces chimic, fizic,
tehnologic cel puțin la un nivel satisfăcător. Da 1 Nu 0
Poți să utilizezi calculatorul/ Internetul. Da 1 Nu 0
apreciat/ă 2
acceptat/ă 1
respins/ă 0
izolat/ă 0
lucrez repede, rezolv uşor şi corect sarcinile de învăţare 3
lucrez încet, corect, dar nu mă încadrez în timp 2
am nevoie de explicaţii suplimentare, eventual de sprijin 1

lucrez greoi, incorect, cu erori, nu mă încadrez în timp 0

Fără nici o emoție 2 Am emoții doar la început 1 Mă copleșesc emoțiile 0
reţin cu ușurinţă noile informaţii 2
am nevoie de mai multe repetiţii, consum mult timp și energie 1
reţin cu dificultate noile cunoștințe 0
Cotare Chestionar pentru elevii din ciclul liceal
1.Merg la școală cu plăcere.

Da 1 Nu 0
3. Care dintre următoarele disciplinele sunt preferate de tine?
Altele
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare alegere, mai puțin altele
4. Bifează disciplinele la care ai obținut rezultate foarte bune la învățătură?
Altele
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare alegere, mai puțin altele
5.1 Ai participat la cel puțin un concurs/olimpiadă școlară până acum?
Da 1 Nu 0
5.2 Dacă răspunsul este Da specifică domeniul concursurilor/olimpiadelor la care ai
participat până acum.
......................................................................................................................................................
Se acordă 3 puncte pentru fiecare tip de concurs din domeniile vizate. Max 9 – min. 3
puncte

din curiozitate
Se acordă un punct pentru toată întrebarea indiferent de câte variante alege
la nivel local 2
foarte importantă 3
importantă 2
destul de importantă 1
puțin importantă 0
deloc importantă 0
nu știu/nu răspund 0
 înţelegi instrucţiunile primite .................
 gândești înainte de a acţiona .................
 gândești pentru a ajunge la o concluzie .................
 înţelegi explicaţiile care ți se dau în diferite situaţii .................
 evaluezi corect lucrurile şi evenimentele .................
 înveți singur/ă după un manual .................
 găsești argumente pentru a-i convinge pe alţii .................
 gândești astfel încât să iei decizii bune .................
 rezolvi probleme de matematică .................
 participi activ la discuţii .................
Pentru Da se acordă un punct, iar pentru Nu 0 puncte
10. Ești emotiv/ă? (Alege o singură variantă.)

nu sunt emotiv/ă, sunt îndrăzneț/îndrăzneață 2

emotiv/ă, dar fără reacții adaptative 1
foarte emotiv/ă, excesiv de timid/ă, emoțiile îmi perturbă activitatea 0
11. Ce atitudine ai față de muncă în general? (Alege o singură variantă.)
sunt sârguincios/sârguincioasă, conștiincios/conștiincioasă 2
am inițiativă 1
sunt leneș/ă uneori 0
aștept recompense pentru a executa sarcinile avute 0
12. Cum îți poți îmbunătăți performanțele școlare?
sunt mai concentrat/ă în rezolvarea sarcinilor
aloc mai mult timp pregătirii suplimentare
îmi stăpânesc emoțiile
primesc mai mult ajutor de la ceilalți
Se acordă un punct pentru toată întrebarea indiferent de câte variante alege
13. În majoritatea activităților pe care le fac reuşesc să rămân concentrat/ă.
Da 1 Nu 0
14. Cum te simți în interiorul grupului? (Alege o singură variantă)
stabilesc ușor relații, vin cu idei și propuneri 3
sunt activ/ă, sociabil/ă, bun organizator/organizatoare 3
prefer sarcinile executive în cadrul grupului 2
particip la activități de grup numai dacă sunt solicitat/ă 1
sunt retras/ă, rezervat/ă, puțin comunicativ/ă 0
Poți să comunici scris și oral în limba maternă Da 1 Nu 0
Poți să comunici scris și oral într-o limba străină Da 1 Nu 0
Poți să rezolvi probleme din diverse domenii
cel puțin la un nivel satisfăcător. Da 1 Nu 0
Poți să înțelegi și să explici cauzele și efectelor unui proces chimic, fizic,
tehnologic cel puțin la un nivel satisfăcător. Da 1 Nu 0
Poți să utilizezi calculatorul/ Internetul. Da 1 Nu 0
16. Cum reacționezi la stres? (Alege o singură variantă)
mă mobilizez și-mi desfășor activitățile corect 1

am dureri 0
nu pot să mă concentrez 0
sunt nervos/nervoasă 0
fac lucruri pe care nu le-aș face în mod obișnuit 0
apreciat/ă 2
acceptat/ă 1
respins/ă 0
izolat/ă 0
lucrez repede, rezolv uşor şi corect sarcinile de învăţare 3
lucrez încet, corect, dar nu mă încadrez în timp 2
am nevoie de explicaţii suplimentare, eventual de sprijin 1
lucrez greoi, incorect, cu erori, nu mă încadrez în timp 0
Fără nici o emoție 2 Am emoții doar la început 1 Mă copleșesc emoțiile 0
reţin cu ușurinţă noile informaţii 2
am nevoie de mai multe repetiţii, consum mult timp și energie 1
reţin cu dificultate noile cunoștințe 0
PROFILUL ELEVULUI ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR
Nume și Prenume ...........................................................................................................

Școala ..............................................................................................................................
Localitatea........................................................................................................................
Clasa ..............................
Vârsta.............................
Sexul M F

TOTAL PUNCTE OBȚINUTE..............................
Chestionarul evidențiază următoarele categorii:

Atitudinea față de învățare – întrebările 1, 2, 5, 12
 5-6 puncte evidențiază interesul crescut față de activităţile de învățare
 3-4 puncte evidențiază interesul moderat față de activităţile de învățare
 2 puncte evidențiază interesul scăzut față de activităţile de învățare
 0-1 puncte evidențiază dezinteresul faţă de activităţile de învățare
Interese – întrebările 3, 4, 6, 8
 21-38 puncte manifestă interes crescut față de toate domeniile vizate
 12-20 puncte manifestă interes față de doua din domeniile vizate
 6-11 puncte manifestă interes față de unul din domeniile vizate
 0-5 puncte nu manifestă interes față de domeniile vizate
Motivație – întrebarea 7
 Motivație extrinsecă (dacă alege cel puțin o variantă – la îndemnul
învățătorului, profesorului sau părinților)
 Motivație intrinsecă (dacă alege cel puțin o variantă – pentru că am rezultate
foarte bune la această materie, să fie cel mai bun, curiozitate, premiile puse în joc)
Stabilitate emoțională – întrebările 9, 14
 3 puncte evidențiază stabilitate emoțională
 1-2 puncte evidențiază emotivitate
 0 puncte evidențiază emotivitate excesivă
Conduita în grup – întrebările 10, 11
 3 puncte evidențiază eficiența lucrului în echipă și o bună integrare în grup
 2 puncte evidențiază contribuția în lucrul în echipă și integrare în grup
 0-1 puncte ineficiența lucrului în echipă și neintegrare în grup
Atenție/concentrare – întrebarea 13
 1 punct evidențiază stabilitatea atenției, concentrare
 0 puncte evidențiază dificultăţi de concentrare a atenției
Stil de lucru – întrebarea 15
 2 puncte evidențiază efort susținut în realizarea sarcinilor școlare

 1 punct evidențiază fluctuația efortului în realizarea sarcinilor școlare

 0 puncte evidențiază incapacitatea unui efort susținut în realizarea sarcinilor
școlare
Memorie – întrebarea 16
 1 punct evidențiază capacitate rapidă de întipărire și stocare de durată a
informației
 0 puncte evidențiază capacitate redusă de de întipărire și stocare
Punctajul total se obține prin însumarea punctelor obținute la fiecare întrebare.
Încadrarea punctajelor obținute:
 Se consideră selectat în grupul țintă elevul care a obținut un punctaj total
încadrat în intevalul 22 – 55 puncte
 Elevii care au un punctaj total mai mic de 22 de puncte nu vor fi selectați
în grupul țintă
Punctajul minim pentru ca un elev din ciclul primar să fie selectat, a fost calculat astfel:
 În categoria Atitudinea față de învățare, elevul trebuie să obțină minim 3 puncte,
adică să evidențiază cel puțin interes moderat față de activităţile de învățare
 În categoria Interese, elevul trebuie să obțină minim 12 puncte, adică să manifeste
cel puțin interes față de doua din domeniile vizate de proiect
 În categoria Motivație, elevul trebuie să obțină 1 punct, adică să aibă cel puțin o
formă de motivație pentru concursuri
 În categoria Stabilitate emoțională, elevul trebuie să obțină minim 1 punct, adică
poate să fie cel puțin un elev emotiv
 În categoria Conduita în grup, elevul trebuie să obțină minim 2 puncte, adică să se
poată integra în grup și să poată lucra în echipă
 În categoria Atenție/concentrare, elevul trebuie să obțină minim 1 punct, adică să
evidențieze stabilitatea atenției, concentrare
 În categoria Stil de lucru, elevul trebuie să obțină minim 1 punct, adică poate să
manifeste fluctuația efortului în realizarea sarcinilor școlare
 În categoria Memorie, elevul trebuie să obțină minim 1 punct, adică să evidențieze
capacitate rapidă de întipărire și stocare de durată a informației

PROFILUL ELEVULUI DE GIMNAZIU

Nume și Prenume .................................................................................................................
Școala ....................................................................................................................................
Localitatea..............................................................................................................................
Clasa ..............................
Vârsta.............................
Sexul M F

Atitudinea față de învățare – întrebările 1, 2, 12
 4 puncte evidențiază interesul moderat față de activităţile de învățare
 2-3 puncte evidențiază interesul scăzut față de activităţile de învățare
Aptitudini – întrebările 3, 4, 6, 15
 28-50 puncte manifestă interes crescut față de domeniile vizate(IT, limbi străine,
științele pământului)
 14-27 puncte manifestă interes moderat față de domeniile vizate
 8-13 puncte manifestă interes față de unul din domeniile vizate
Implicare în concursuri – întrebările 5, 8, 9, 11
 9-12 puncte evidențiază dorință mare de implicare
 4-8 puncte evidențiază implicare de nivel mediu
 0-3 puncte evidențiază lipsa dorinței de implicare
foarte bune la această materie, îmi doresc să fiu cel mai bun, din curiozitate,
premiile puse în joc)

Stabilitate emoțională/Rezistență la stres – întrebările 10, 18

 4 puncte evidențiază stabilitate emoțională
 1-3 puncte evidențiază emotivitate
 0 puncte evidențiază emotivitate excesivă
 3 puncte evidențiază eficiența lucrului în echipă și o bună integrare în grup
 2 puncte evidențiază o minimă contribuție în lucrul în echipă și integrare în grup
 0 puncte evidențiază dificultăţi de concentrare a atenției
Stil de lucru – întrebarea 17
 3 puncte evidențiază eficiență crescută în învățare
 1-2 puncte evidențiază eficiență scăzută în învățare
 0 puncte evidențiază ineficiență în învățare
 1 punct evidențiază capacitate rapidă de întipărire și stocare de durată a
informației
 0 puncte evidențiază capacitate redusă de întipărire și stocare
 Se consideră selectat în grupul țintă elevul care a obținut un punctaj
încadrat în intervalul 30 – 81 puncte
 Elevii care au un punctaj mai mic de 30 de puncte nu vor fi selectați în
grupul țintă
Punctajul minim pentru ca un elev din ciclul gimnazial să fie selectat, a fost calculat astfel:
adică se evidențiază cel puțin interes moderat față de activităţile de învățare
 În categoria Aptitudini, elevul trebuie să obțină minim 14 puncte, adică să
manifeste cel puțin interes moderat față de domeniile vizate
 În categoria Implicare în concursuri, elevul trebuie să obțină minim 4 puncte,
adică se evidențiază implicare de nivel mediu în concursuri


 În categoria Stabilitate emoțională/Rezistență la stres, elevul trebuie să obțină
minim 1 punct, adică poate să fie cel puțin un elev emotiv
 În categoria Atenție/concentrare, elevul trebuie să obțină minim 1 punct, adică să
evidențieze stabilitatea atenției, concentrare
 În categoria Stil de lucru, elevul trebuie să obțină minim 2 puncte, adică poate să
 În categoria Memorie, elevul trebuie să obțină minim 1 punct, adică să evidențieze
PROFILUL ELEVULUI DE LICEU

Nume și Prenume ...............................................................................................................
Școala ..................................................................................................................................
Localitatea............................................................................................................................
Clasa ..............................
Vârsta.............................
Sexul M F

Atitudinea față de învățare – întrebările 1, 2, 11, 12
 4 puncte evidențiază interesul moderat față de activităţile de învățare
 2-3 puncte evidențiază interesul scăzut față de activităţile de învățare
Aptitudinea generală de învățare – întrebarea 9
 8-10 puncte evidențiază bune abilități de învățare
 5-7 puncte evidențiază abilități de învățare latente
 0-4 puncte evidențiază abilități de învățare scăzute

Implicare în concursuri – întrebările 5.1, 7, 8

 6-9 puncte evidențiază dorință mare de implicare
 2-5 puncte evidențiază implicare de nivel mediu
 0-1 puncte evidențiază dezinteres față de concursurile școlare
Interese – întrebările 3, 4, 5.2, 15
 28-50 puncte manifestă interes crescut față de domeniile vizate (IT, limbi străine,
științele pământului)
 17-27 puncte manifestă interes moderat față de domeniile vizate
 8-16 puncte manifestă interes față de cel puţin unul din domeniile vizate
foarte bune la această materie, să fie cel mai bun, curiozitate, premiile puse în
joc)
Stabilitate emoțională/Rezistență la stres – întrebările 10, 16, 19
 3-5 puncte evidențiază stabilitate emoțională
 1-2 puncte evidențiază emotivitate slabă
 0 puncte evidențiază emotivitatea elevului
 4-5 puncte evidențiază eficiența lucrului în echipă și o bună integrare în grup
 2-3 puncte evidențiază contribuția în lucrul în echipă și integrare în grup
 0 puncte evidențiază instabilitatea atenției
Stil de lucru – întrebarea
 3 puncte evidențiază efort susținut în realizarea sarcinilor școlare
 1-2 puncte evidențiază fluctuația efortului în realizarea sarcinilor școlare
 0 puncte evidențiază incapacitatea unui efort susținut în realizarea sarcinilor

școlare
 2 puncte evidențiază capacitate rapidă de întipărire și stocare de durată a
informației
 0-1 puncte evidențiază capacitate redusă de de întipărire și stocare
Punctajul total se obține prin însumarea punctelor obținute la fiecare întrebare.

 Se consideră selectat în grupul țintă elevul care a obținut un punctaj total
încadrat în intervalul 36 – 92 puncte
 Elevii care au un punctaj total mai mic de 36 de puncte nu vor fi selectați în
grupul țintă
Punctajul minim pentru ca un elev din ciclul liceal să fie selectat, a fost calculat astfel:
adică se evidențiază cel puțin interes moderat față de activităţile de învățare
 În categoria Aptitudinea generală de învățare, elevul trebuie să obțină minim 5
puncte, adică se evidențiază cel puțin evidențiază abilități de învățare latente
 În categoria Implicare în concursuri, elevul trebuie să obțină minim 2 puncte,
adică se evidențiază implicare de nivel mediu în concursuri
 În categoria Interese, elevul trebuie să obțină minim 17 puncte, adică să manifeste
cel puțin interes moderat față de domeniile vizate
 În categoria Stabilitate emoțională/Rezistență la stres, elevul trebuie să obțină
minim 1 punct, adică poate să fie cel puțin un elev emotiv
 În categoria Atenție/concentrare, elevul trebuie să obțină minim 1 punct, adică se
evidențiază stabilitatea atenției, concentrare
 În categoria Stil de lucru, elevul trebuie să obțină minim 1 puncte, adică poate să

 În categoria Memorie, elevul trebuie să obțină minim 2 puncte, adică să evidențieze

 Chestionarele cu date de identificare lipsă (de exemplu: nume și prenume, școala etc.) sau
cu itemi la care nu există răspuns al elevului au intrat la categoria chestionare anulate.
Profile realizate au fost transmise către solicitantul proiectului în vederea selectării

grupului țintă fiind avute în vedere: profilele elevilor și recomandările consilierilor școlari,
rezultatele anterioare/recomandările profesorilor din unitatea școlară din care provine elevul,
încurajarea participării elevilor din categorii dezavantajate.
Consilierea de grup s-a realizat:

 anterior etapei zonale pentru 15354 elevi- 1 oră grupa de elevi; 749 sesiuni consiliere
realizate.
 anterior etapei județene a concursurilor școlare pentru 1815 -1 oră grupa de elevi; 86
sesiuni de consiliere realizate.
Grupele au fost formate din 20 de elevi (în medie), în cadrul unităților școlare, iar dacă
într-o unitate școlară nu a existat un număr suficient de elevi, au fost organizate grupe mai
mici (10-15 elevi).
Anterior etapei județene, s-a avut în vedere organizarea sesiunilor de consiliere în centrele
zonale (5 centre: Alexandria, Roșiori de Vede, Zimnicea, Turnu Măgurele, Videle).
Materialele de consiliere au facilitat înțelegerea noțiunilor abordate, inclusiv prin
simulări și vor fi utilizate de consilierii școlari pentru consilierea de grup a elevilor.

CAPITOLUL 4. STRATEGII DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE

Strategiile de orientare și consiliere au îmbinat transmiterea convențională a informațiilor, cu
metode interactive, ce au rolul de a implica activ elevii din grupul țintă. S-a recomandat
consilierilor din cadrul proiectului să aleagă metodele interactive potrivite nivelului de
vârstă/ciclului școlar și care au oferit posibilitatea unui feedback permanent de la elevi.
Metodele de formare au fost grupate în două categorii:
1. metode centrate pe grup
2. metode centrate pe consilier
1. METODE CENTRATE PE GRUP

1.1. Activitatea de energizare (de spargere a gheții). A fost prima etapă a activităților cu
elevii din grupul țintă, etapă de care a depins în mare măsură realizarea scopurilor propuse.
Metoda jocurilor educative reuşeşte să stabilească un echilibru în activitatea elevilor, fortificând
energiile intelectuale şi fizice ale acestora. Activitatea de energizare, numită, nu întâmplător, şi
activitate de spargere a gheții, reprezintă un mijloc eficient de captare, motivare şi implicare
activă a elevilor în dezbaterea subiectelor propuse. Metoda se foloseşte la începutul unei activități
de grup pentru că familiarizează participanții unii cu alții, furnizând informația necesară unor
relații informale. Această metodă duce la relaxare şi plăcerea de a lucra în grup, numele ei
exprimând metaforic trecerea de la relații formale, uneori tensionate, la relații prietenoase şi de
cooperare.
1.2. Brainstorming-ul (furtuna de idei) Brainstorming-ul sau furtuna de idei reprezintă
formularea a cât mai multor idei, oricât de fanteziste ar părea acestea, ca răspuns la o situație
enunțată, după principiul cantitatea generează calitatea. Astfel, pentru a se ajunge la idei viabile
şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.
1.3. Discuția în grupuri mici, a încurajat implicarea elevilor; a permis acestora să-şi
împărtăşească experiențele, ideile; îmbunătățeşte abilitățile de rezolvare a problemelor; i-a ajutat
să învețe unul de la celălalt; a promovat munca în echipă; a clarificat valorile personale; a produs
o consolidare şi clarificare a temei respective.
1.4. Discuția dirijată-tehnică de grup care facilitează schimbul de idei, credințe şi
informații, a dat posibilitatea unui schimb echitabil de idei şi opinii între toți membrii grupului. În
acest mod s-a prevenit atât monopolizarea discuției sau centrarea excesivă pe problematica
enunțată de unul dintre membrii grupului, cât şi evitarea judecăților evaluative de tipul „Aşa nu e

bine”, „Nu e corect” etc.

1.5. Modelarea comportamentului. Metoda presupune modificarea unor comportamente
inadecvate sau ineficiente, indirect, prin intermediul unor istorisiri analogice, povestiri metaforice,
exemple similare etc. A fost prezentat elevilor un model corect al comportamentului care se
doreşte a fi format. Aceştia observă comportamentul, iar apoi îl imită pentru a-l învăța, observând
consecințele pozitive sau negative.
1.6. Jocul de rol - metodă sau tehnică prin care consilierul stabileşte un scenariu, în care
participanților le sunt atribuite diferite roluri, a avut are ca scop exersarea de către elevi a unui
comportament sau a unei abilități necesare pentru managementul eficient al stresului și timpului,
prin tehnici de modelare, studiu de caz sau discuții, până când aceștia îşi însuşesc acel
comportament sau acea abilitate. Membrii grupului au pus în scenă o problemă sau o situație, pe
baza unui text scris. Scena a fost în mod obişnuit urmată de o dezbatere şi a fost jucată din nou cu
schimbare de persoane sau de circumstanțe.
1.7. Turul galeriei - metoda a contribuit la evaluarea interactivă şi formativă a produselor
realizate de grupuri de participanți.
1.8. Tehnica 6 / 3 / 5. Tehnica 6/3/5, asemănătoare branstorming-ului, a contribuit la găsirea
a 3 soluţii la o problemă dată, timp de 5 minute (însumând 108 răspunsuri, în 30 de minute, în
fiecare grup).
1.9. Metoda Philips 6 / 6. Este similară brainstorming-ului şi tehnicii 6/3/5, utilizarea
acesteia a avut ca scop intensificarea producţiei creative, ca şi în cazul tehnicii 6/3/5.
2. METODE CENTRATE PE CONSILIER
2.1. Prezentarea. S-a stimulat interesul participanților prin prezentarea cu o glumă, o

poveste hazlie, o imagine captivantă, în deplină relație cu ceea ce urma a fi prezentat; metoda a
urmărit aprofundarea înțelegerea elevilor prin intermediul unor probleme sau aplicații, care au
trebuit să fie rezolvate de elevi, solicitându-le să rezume cele prezentate).
2.2. Dezbaterea pe baza studiului de caz - metodă interactivă des utilizată de către
consilieri. Un „caz” a însemnat o situație reală de viață care a avut loc la un moment dat sau o
situație imaginară prin care elevii au trebuit să identifice variante de acțiune şi să ia decizii în
conformitate cu propriul lor sistem de valori, opinii şi sentimente, legate atât de situație, cât şi de

conținutul pe care şi l-au însuşit în timpul activităților.
Ca şi în cazul metodelor centrate pe grup, rolul consilierului a fost determinant, el moderând

discuțiile, încurajând participarea activă a tuturor elevilor și urmărind cu precădere obiectivele
propuse pentru fiecare activitate în parte. În acest sens, consilierul școlar a dat dovadă de:
- experiență profesională (informație solidă în domeniu, abilități practice);
- abilități interpersonale și de relaționare, de comunicare (verbală: scrisă, orală și non-
verbală);
- bunăvoință și respect;
- obiectivitate, pragmatism;
- toleranță;
- empatie;
- flexibilitate;
- deschidere, disponibilitate;
- charismă;
- simțul umorului.
Consilierii şcolari au utilizat metodele de mai sus, în funcţie de vârsta elevilor din grupă, de
interesul acestora pentru o activitate sau alta. Înainte de începerea fiecărei activități au fost
revizuite permanent conținuturile şi s-au pregătit materialele: coli de flipchart, markere, fișe
ce vor fi distribuite, etc.;
Timpul propus pentru aplicarea diferitelor etape ale fiecărei activități a fost orientativ și

s-a bazat pe fundamente raționale și pe experiența consilierului școlar. Pentru a stimula

implicarea activă, directă a participanților în activitățile propuse, s-au utilizat următoarele
metode:
 explicarea scopurilor exercițiilor propuse în cadrul activităților;
 sublinierea importanței de a participa activ la activități și dezavantajele care apar
atunci când nu se face acest lucru;
 stimularea și încurajarea participării și încercării de a progresa. Privirea
încurajatoare și aprobatoare, laudele, expresiile de consimțământ sunt modalități
adecvate de întărirea comportamentului;
 solicitarea din când în când, a opiniei și intervenției elevilor care nu sunt
obișnuiți să participe spontan.
Etapele procesului de orientare și consiliere pentru elevii din învățământul primar (P).
P1. Managementul stresului
Exerciţiu de spargerea gheții

Prezentare teoretică: Relația dintre evenimente, gânduri și emoții generate (scurtă descriere
a Modelului ABC). Mecanisme de coping.
Activitate în grupe de lucru: învățarea legăturii dintre emoții și comportamente
Activitate individuală: recunoașterea propriilor emoțiilor – Fișă de lucru
Exerciţii (în echipă şi individual) de exprimare a emoțiilor în legătură cu noi experiențe.
Exerciţii (în echipă şi individual) de învățare a strategiilor eficiente de a face față
îngrijorărilor.

Activitate în grupe de lucru: identificarea modalităților de a-și spori emoțiile pozitive.

Modelarea comportamentului: învățarea modificării emoțiilor prin modificarea gândurilor.
Colectarea feedback-ului participanţilor cu privire la curs – Chestionar de evaluare
Resursele utilizate sunt: videoproiector, laptop, flipchart, markere, și alte materiale.
P2. Managementul timpului
Exerciţiu de spargere a gheții

Prezentare teoretică: Generalități privind folosirea eficientă a timpului și importanța
acestuia pentru reușita la concursuri și evaluări școlare.
Activitate individuală: conștientizarea modului în care este utilizat timpul - Fișă de lucru.
Joc de rol: Identificarea soluțiilor.
Activitate în grupe de lucru: învățarea strategiilor de organizare a materialului de învățare;
realizarea de portofolii.
Exerciţii (în echipă şi individual) harta conceptuală - reprezentarea grafică de interrelaționare
a unor concepte pornind de la un concept - cheie

Etapele procesului de orientare și consiliere pentru elevii din învățământul gimnazial (G)
G1. Managementul stresului
Exerciţiu de spargerea gheții

Prezentare teoretică: Relația dintre evenimente, gânduri și emoții generate (scurtă descriere
a Modelului ABC). Mecanisme de coping.
Activitate în grupe de lucru: învățarea legăturii dintre emoții și comportamente
Activitate individuală: identificarea modalităților de a-și spori emoțiile pozitive. – Fișă de
lucru
Exerciţii (în echipă şi individual) de exprimare a emoțiilor în legătură cu noi experiențe.
Exerciţii (în echipă şi individual) de abordare pozitivă a problemelor.
Joc de rol: învățarea că oamenii au diferite emoții în legătură cu același eveniment
Activitate în grupe de lucru: conștientizarea „efectului Domino” care poate să apară atunci
când acționează impulsiv în urma unei emoții
Modelarea comportamentului: învățarea modificării emoțiilor prin modificarea gândurilor.
G2. Managementul timpului

Prezentare teoretică: Generalități privind folosirea eficientă a timpului și importanța
acestuia pentru reușita la concursuri și evaluări școlare.
Activitate individuală: conștientizarea modului în care este utilizat timpul în diverse
activități- Fișă de lucru.
Joc de rol: învățarea cooperării cu ceilalți.
Activitate în grupe de lucru: învățarea strategiilor de organizare a materialului de învățare;
realizarea de portofolii.
Exerciţii (în echipă şi individual) harta conceptuală- reprezentarea grafică de interrelaționare a
unor concepte pornind de la un concept- cheie
Exerciţii (în echipă şi individual) imageria mentală- exercițiu care solicită elevii să-și imagineze

anumite situații și îi ajută să se focalizeze pe propriile dorințe, aspirații și trăiri.

Etapele procesului de orientare și consiliere pentru elevii din învățământul liceal (L)
L1. Managementul stresului
Exerciţiu de autocunoaştere prin analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi,
ameninţări).
Prezentare teoretică: Generalități despre stres, metode de autocontrol al stresului (gândire
pozitivă, autocontrol emoțional, optimizarea atenției, a somnului). Importanța abilităților
emoționale în managementul stresului. Relația dintre evenimente, gânduri și emoții generate
(scurtă descriere a Modelului ABC). Mecanisme de coping.
Activitate în grupe de lucru: Studiu de caz
Activitate individuală: Automonitorizarea emoțiilor – Fișă de lucru
Exerciţii (în echipă şi individual) de autocontrol emoțional; avantaje și dezavantaje ale
stresului la concursuri și evaluări școlare.
Activitate în grupe de lucru: elaborarea unui plan de acțiune pentru autocontrolul stresului
în concursuri și evaluări școlare.
Modelarea comportamentului: prezentarea unor modele de comportament, cu referire la
situații de concurs și evaluări școlare.
L2. Managementul timpului

Prezentare teoretică: Generalități privind managementul timpului și importanța acestuia
pentru reușita la concursuri și evaluări școlare.
Dezbatere: Alegerea momentelor de studiu și modul de utilizare a timpului.
Joc de rol: simularea pregătirii în vederea participării la un concurs.

Activitate în grupe de lucru: elaborarea unui plan de acțiune pentru dozarea eficientă a
timpului de studiu.
Întrucât activitatea de orientare și consiliere s-a desfășurat anterior celor două etape de concurs,
cea zonală și cea județeană, gradul de complexitate al materialelor de consiliere utilizate, a fost
diferit.
CAPITOLUL 5. ACTIVITĂŢI DERULATE PRIVIND

MANAGEMENTUL STRESULUI
Materiale suport utilizate de consilieri în cele două etape de consiliere desfășurate anterior
derulării concursurilor școlare.
Povestea Evelinei
(ciclul primar)
Scop: sprijinirea elevilor pentru a face față emoțiilor de concurs și îmbunătățirea
performanțelor la diferite evaluări.
Obiective:
 recunoașterea propriilor temeri legate de participarea la concurs;

 dezvoltarea unor mecanisme de coping pentru a face față temerilor normale;

 conștientizarea că oamenii trăiesc emoții diferite în legătură cu același eveniment;
Metode: joc de rol, lucru individual, lucru în grup mic, discuția facilitată;
Materiale: fișe de lucru cu povestea, flipchart, markere de diverse culori.
Proces: consilierul școlar va solicita sprijinul unui voluntar, care va citi „Povestea Evelinei”.
Apoi acesta va distribui tuturor elevilor fișa de lucru cu cerințele respective. Elevii vor lucra
individual, apoi consilierul va nota pe flipchart răspunsurile diferite ale elevilor. Vor fi apoi
discuții pe baza ideilor apărute, consilierul școlar insistând asupra diferențelor în ceea ce
privește dezvoltarea unor mecanisme de coping.
Discuții:
 Există momente când aveți emoții foarte mari, în ceea ce privește concursul?
 Care sunt sursele/motivele acestor emoții?
 Cum reușiți să faceți față acestor evenimente?
Fișă de lucru
Povestea Evelinei
Evelina este o fetiță în vârstă de 9 ani, căreia îi place foarte mult să citească, să
descopere lucruri noi, îi plac călătoriile și prietenul său cel mai bun este Toto, un cățeluș roz,
de pluș, pe care îl poartă în ghiozdan, la școală. În urmă cu puțin timp a participat la un
concurs de cunoștințe generale și s-a calificat la etapa județeană, obținând un punctaj destul de
mare. A fost bucuroasă câteva zile, însă de ieri a simțit că o doare capul, nu se poate concentra
și nu mai poate citi nimic.
Mama Evelinei a simțit că ceva este în neregulă și a hotărât să stea de vorbă cu ea.
”Evelina, cred că îți este teamă să participi la concurs. Fac pariu că dacă mi-ai spune de ce
anume îți este frică, am putea găsi o soluție pentru a te ajuta. Uite, și eu am participat la un
concurs când eram de vârsta ta și am avut mari emoții”. Atunci Evelina a prins curaj și i-a
povestit mamei că este înspăimântată de fișele de concurs. Atunci când le primește, se
blochează, pur și simplu și nu mai reușește să se concentreze cum ar trebui.
Mama a îmbrățișat-o, au discutat puțin și s-au apucat imediat de treabă. Au conceput
împreună câteva fișe cu cerințe, asemănătoare cu cele de la concurs, au adăugat imagini și le-
au printat. Evelina aștepta în fața imprimantei fiecare fișă în parte. Le-a luat și entuziasmată, a

început să le completeze.
Cerințe:
Care era motivul pentru care nu reușea Evelina să se concentreze?
......................................................................................................................................................
Cum a reușit să treacă peste acest obstacol?
.....................................................................................................................................................
Voi aveți o strategie, un mecanism care să vă ajute să treceți peste anumite dificultăți?
......................................................................................................................................................
Stresul-prieten sau dușman?

(ciclul gimnazial)
Obiective:
 identificarea strategiilor de reducere a stresului;
 conștientizarea modului în care stresul influențează performanța ;
Metode: joc de rol, conversația euristică, metode art-creative.
Materiale: un MP3 Player, o carte, un scaun.
Proces: consilierul școlar solicită sprijinul a 5 voluntari, fiecare va întreprinde o acțiune, timp
de câteva minute: 1- va asculta muzică la căști, 2- va citi un fragment dintr-o carte, 3- va face
câteva exerciții fizice, 4- va face câțiva pași prin sală, ca și când s-ar plimba, 5- se va așeza
relaxat pe un scaun. Voluntarii vor povesti cum s-au simțit interpretând rolurile. După ce
voluntarii își încheie reprezentațiile și sunt scoși din rol, se discută despre modalitățile în care
ne comportăm în situațiile stresante, cum anume reușim să facem față solicitărilor. Consilierul
școlar va expune pe catedră obiecte decorative, foarfeci, carioci, coli cartonate de diverse
culori pe care elevii le pot folosi într-un mod cât mai creativ. Fiecare elev va concepe un plan
de acțiune pentru autocontrolul stresului în concursuri și evaluări școlare; acest plan va avea o
formă cât mai originală, fiind apoi prezentat tuturor colegilor.
Discuții:
 Considerați că stresul a devenit o povară foarte mare, încât vă împiedică să vă
desfășurați activitățile?
 Credeți că ar fi benefic să trăim într-o lume în care nu ar exista deloc stres?

 Ați putea să enumerați 3 situații în care este bine ca organismul, creierul să fie în stare
de alertă (nivelul stresului să crească puțin) ?
EVANTAIUL EMOȚIILOR
(ciclul primar)
Scop: Sprijinirea elevilor pentru a face față emoțiilor de concurs și îmbunătățirea
Obiective:
 identificarea emoțiilor pozitive și a celor negative;
 dezvoltarea unor modalități adecvate de exprimare a emoțiilor negative;
Metode: lucru individual, lucru cu grup mic, discuția facilitată.
Materiale: flipchart, markere de diferite culori, fișe de lucru ”Evantaiul emoțiilor”.
Proces: Discutați diferențele dintre emoțiile pozitive și cele negative: emoții care nu ne fac
plăcere să le avem, pentru că nu ne simțim bine în acele momente. Distribuiți fișele de lucru.
Citiți scenariile și lăsați timp copiilor să selecteze imaginile care descriu cel mai bine ceea ce
simt. Aceștia identifică emoțiile din fișa ”Evantaiul emoțiilor” pentru fiecare scenariu. Cereți
câtorva voluntari să împărtășească cu restul clasei ce au ales.
Scenarii:
1. Ai primit lucrarea de control corectată de la limbă și comunicare. Nu te-ai descurcat
foarte bine.
2. Mergi pentru prima dată la un concurs.
3. Faci cursuri suplimentare de limba engleză. Mâine este prima ta oră.
4. Astăzi ai test la cunoașterea mediului și te-ai gândit la asta toată noaptea.
5. Ai citit toate temele de concurs, mai puțin 2. Acelea ți-au căzut la test.
6. Colegul din stânga ta a copiat la lucrarea de control și a primit o notă mai mare
decât tine.
Discuții:
 A ales toată lumea aceeași emoție pentru fiecare situație? Dacă nu, de ce credeți că s-a
întâmplat acest lucru?
 Dacă trăiți emoții negative, ce puteți face pentru a vă simți mai bine?
Instrucțiuni pentru consilierii școlari: faceți o listă cu toate sugestiile oferite de copii și
amplasați-le în clasă astfel încât copiii să facă trimiteri la ele când este cazul. Începeți

activitatea cu un exercițiu de energizare, având rol de interconectare, comunicare, de

echilibrare și acumularea energiilor grupului. La finalul activității folosiți următorul exercițiu
de energizare:
consilierul școlar va arunca o minge de dimensiune medie spre un copil, rostind o emoție. Cel
care o prinde trebuie să povestească o întâmplare din viața de elev când a trăit emoția
respectivă. Apoi va arunca mingea către un alt coleg, rostind la rândul lui o altă emoție.
Exercițiul se va termina când toți copiii au povestit cel puțin o întâmplare.
Evantaiul emoțiilor
Scenariul nr. Scenariul nr.

Fișă de lucru
Instrucțiuni: ascultați cu atenție scenariile și adăugați pe fiecare imagine numărul scenariului
potrivit.
CÎND SIMT AȘA, MĂ COMPORT ASTFEL...

(ciclul gimnazial)
Obiective:
 descoperirea legăturii dintre emoții și comportamente;
 identificarea modalității adecvate de exprimare a emoțiilor negative;
Metode: joc de rol, discuția facilitate.
Materiale: fișe de lucru cu scenariile, fișe de lucru ”Ce gândesc, cum mă comport?”,
flipchart, markere de diverse culori.
Proces: consilierul școlar va solicita 2 voluntari, pe care îi va lua deoparte și le va citi fiecare
scenariu pe rând. Aceștia vor interpreta prin gesturi scenariul în fața colegilor. Elevii vor
discuta următoarele aspecte: au fost sentimentele exprimate într-un mod pozitiv sau negativ?
Ce putem face pentru a schimba consecințele diferitelor acțiuni din unele rele într-unele bune?
După aceste discuții consilierul școlar solicită alți 2 voluntari, care vor găsi modalități noi,
diferite de a se manifesta în aceste situații stresante, de data aceasta într-un mod pozitiv. Toate
ideile pozitive de a reacționa vor fi trecute pe flipchart.
Scenarii:
 Ai test la limba engleză. Este materia ta preferată, însă nu ai reușit să înveți ultima
poezie pentru astăzi. Exact această poezie ți-a picat la test. Când vezi subiectele,
începi să dai cu pumnii în bancă și mototolești fișele de scris.
 Colegul de bancă a aflat subiectele de teză de la matematică cu o săptămână înainte
și se laudă prin clasă că doar el va lua nota 10. Îi furi caietul de matematică și îi rupi
foaia unde avea scrise subiectele, apoi te așezi în bancă liniștit, ca și cum nimic nu s-
ar fi întâmplat.
 Primești foaia cu subiectele pentru concurs. Repetaseși toată materia iar acum nu mai
știi nimic. Începi să-ți rozi unghiile, îți tremură picioarele și mâinile îți transpiră.
Discuții:

 Care credeți că a fost modalitatea cea mai potrivită de exprimare a sentimentelor,

prima sau a doua? De ce credeți acest lucru?
 Voi cum ați reacționa dacă ați fi puși în astfel de situații?
MÂINE E CONCURSUL! EU MĂ SIMT...

(ciclul gimnazial)
Obiective:
 identificarea și enumerarea surselor de stres specifice vieții de elev
 conștientizarea importanței identificării surselor de stres, pentru a putea fi
ameliorate/eliminate
 conștientizarea modului de a ne manifesta când trăim anumite emoţii;
 dobândirea unor abilități de a face față perioadelor stresante;
Metode: lucru în grup mic, joc de rol, metode art-creative, conversaţia euristică.
Materiale: pagini de jurnal, foi de scris, carioca, coli de flipchart.
Proces: copiii vor fi împărţiţi în 3 grupuri. Fiecare grup va primi o pagină de jurnal, pe care o
va împărtăşi şi celorlalţi colegi. Membrii grupurilor trebuie să identifice emoţia descrisă în
aceasta şi să-şi imagineze ziua concursului trăită de fiecare autor în parte, de când se trezeşte
şi până primeşte subiectele de concurs. Copiii îşi vor alege un reprezentant care să exprime
într-o manieră inventivă, cât mai originală, părerile apărute în interiorul grupului. Consilierul
școlar va evalua împreună cu toți copiii ideile și, împreună cu aceștia, va încerca să găsească
cea mai eficientă modalitate de a ne comporta în condiții de stres, sub presiunea timpului.
Discuții:
 Care au fost cele mai presante perioade din viața voastră de elev?
 Care era programul vostru zilnic de studiu în acele perioade?
 Cum anume vă manifestați sub apăsarea stresului față de familie, colegi?

MÂINE E CONCURSUL! EU MĂ SIMT...

Fișă de lucru
Dragă jurnalule,
“Simt că inima îmi bate foarte puternic, tremur toată, am emoții pentru ziua de mâine, încât
nu pot nici să mănânc. Profa' mi-a zis să stau liniștită, că sunt bine pregătită, însă simt că nu
mai ştiu nimic, deşi mă pregătesc pentru concursul acesta de 2 luni. Parcă mi s-ar fi golit tot
creierul şi nodul din gât mă apasă din ce în ce mai mult. Parcă aş fi paralizată, nu pot să
mănânc, să dorm, să învăţ, nu mai sunt bună de nimic. Am starea asta ciudată și mâine e
concursul!...”
(Gabriela, 12 ani, cls. a VI-a)
Salut, jurnalule!
“Simt că explodez! Profa' e o catastrofă, mama e o catastrofă şi acum, tocmai acum, s-a găsit
şi tata să-mi facă figura asta. Mâine e concursul. Cei care participă la el vor primi un 10 la
geografie. Dacă nu era condiţia asta, nici nu mă duceam. Păi mie îmi arde să învăţ acum,
când tata mi-a închis contul de Facebook ! Lasă că îi aranjez eu pe toţi, vor vedea ei!”
(Mihai, 14 ani, cls. a VII-a)
Dragă jurnalule,
“Este ora 5.30 p.m. şi mai am 2 pagini de citit din acest capitol. A fost foarte interesantă
cartea, aşa cum ne-a povestit domn' profesor. Mi-ar fi plăcut să inventez eu cele 2 personaje
principale, care sunt atât de complexe şi intriga care a condus la toată această desfăşurare
de acţiuni. După ce mănânc, sper să pot termina ce mi-am propus. Mâine e concursul. Abia
aştept! Sper să fie un titlu interesant pentru eseu.”
(Violeta, 14 ani, cls. a VIII-a)

ZIDUL STRESULUI
(ciclul liceal)

performanțelor la diferite evaluări
Obiective:
 recunoașterea manifestărilor stresului
 identificarea modalităților de a face față stresului
 dobândirea anumitor abilități de a face față stresului
Metode: brainstorming, discuția facilitată
Materiale: flipchart, markere de diferite culori, material suport ”Dărâmă zidul!” pentru
consilierii școlari
Proces: consilierul școlar pornește discuția de la cuvântul stres, pe care îl notează pe tablă,
invitându-i pe elevi să specifice ce le trece prin minte când aud acest cuvânt. Toate ideile vor
fi scrise pe tablă, consilierul școlar specificând că orice idee este constructivă, pentru a înălța
zidul, avem nevoie de toate ideile. Apoi ideile sunt grupate în următoarele categorii:
perioadele stresante din viața de elev, manifestările (simptomele) stresului, gândurile,
sentimentele și orice altă categorie mai are legătură cu acesta.
Discuții:
 Ce metode ați încercat deja pentru a vă elibera de stres?
 Ce metode considerați că sunt cele mai eficiente?
STRESUL

Arborele stabilității
(Consilier școlar Mirela Soare)
Implicându-mă în acest proiect, am considerat că este o bună ocazie ca un număr cât mai mare
de elevi să învețe despre gestionarea stresului și un bun management al timpului.
Aceste două aspecte: stresul și timpul, își fac simțită prezența din ce în ce mai mult în viața
elevilor.
Stilul de viață actual, dinamica societății și mulți alți factori, care acum 25 de ani nu erau atât
de prezenți în viața elevilor, au condus la multe schimbări și în activitatea din școli.
Cu alte cuvinte, stresul dă viața unei persoane „peste cap”, și atunci ce este de făcut?
Nu este ușor să vorbim stresul prin care trece o persoană, dar se poate vorbi cu mai multă
ușurință despre resursele pe care le posedă persoana, cele care o fac să reziste, care acționează
ca niște ancore. De aceea, este important să se statornicească rădăcinile stabilității care pot
menține persoana, ferm, pe o perioadă lungă, când este aruncată încolo și încoace și care să
creeze un scut de apărare împotriva factorilor de stres cotidieni.
Stabilitatea este capacitatea interioară de a reveni la forma dinainte.
Pentru a introduce la elevi ideea de stabilitate în viața unei persoane, se apelează la parabola
din povestea cu cei trei purceluși. „Primul dintre ei și-a construit căsuța din paie, pentru că așa
era cel mai ușor de făcut. Al doilea purceluș și-a făcut casa din surcele - ceva oarecum mai
rezistent decât paiele. Al treilea a folosit cărămizi să-și ridice adăpostul. Într-o noapte, a venit
lupul cel mare și rău. A făcut una cu pământul casa primului purceluș și l-a mâncat. Apoi a
spulberat coliba din surcele și l-a mâncat și pe cel de-al doilea purceluș. Dar, ajuns la casa din
cărămidă, lupul nu a putut să o dărâme.” Făcând legătura cu tema, întrebarea nu e ce să faci în
plin stres, când e prea târziu să te poți proteja, întrebarea este cum creezi stabilitate interioară
astfel încât să fii protejat ori de câte ori vine „lupul și vrea să-ți dărâme casa”.
Exercițiu: ARBORELE STABILITĂȚII.

Scop: a deveni conștient de cât de puternice și adânci sunt rădăcinile tale ca persoană și,
totodată de a-ți da o idee despre nivelul actual de stabilitate de care dispui.
Metode: spargerea gheții, discuția dirijată, turul galeriei

Materiale: foi A4, sau foi de flipchart, markere/ culori

Timp de lucru: 50 minute
Procedura:
1. Desenează propriul copac, cu trunchiul plasat în centrul paginii; adaugă rădăcini de
diverse grosimi, care ajung la diverse adâncimi.
2. Scriere pe fiecare rădăcină numele unui aspect din viața ta care contribuie la propria
stabilitate. Pentru a te ajuta să-ți identifici rădăcinile, poți să-ți pui întrebarea: „Fără asta aș fi
mai puțin stabil?”. ai grijă ca grosimea și adâncimea la care ajunge fiecare rădăcină să
reflecte importanța aspectului pe care îl alegi să îl reprezinți. Fă aceste notații spontan - nu e
nevoie să procedezi mai întâi la o analiză amănunțită și abia apoi să scrii.
3. Deasupra copacului, desenează elemente care pot să-l zguduie sau care îl pot amenința
- ploaie, fulgere, vânt, etc. - și etichetează-le pe rând cu numele fiecărui factor de stres major
care îți poate afecta stabilitatea.
4. Fă o evaluare generală a puterii globale a copacului tău. Întreabă-te: cam ce ar trebui
să se întâmple chiar acum ca să fie compromisă toată stabilitatea mea? Care ar fi cel mai
neînsemnat eveniment care ar putea să răstoarne copacul? Dacă acest cel mai neînsemnat
eveniment ar fi o tornadă are apare brusc în spatele casei, aș putea să spun că ai un copac
destul de stabil. Dar dacă te afli într-un moment în care spui că arborele poate fi răsturnat de
un vânticel, ei bine, ești foarte aproape de limită și ai nevoie de ceva rădăcini mai puternice.
5. Relaxează-te și gândește-te la acest copac al tău - Arborele Stabilității tale.
6. Privește rădăcinile personale din perspectiva dacă ele sunt interioare sau exterioare.
7. Compară Arborele tău cu Arborele celorlalți elevi. Ce constați?
8. Recunoaște-ți stabilitatea: alege două sau trei resurse interioare și gândește-te cum să
le folosești chiar acum pentru a face față unui anume factor de stres (de exemplu: concursul la
care vei participa, o lucrare scrisă, o teză, sau un examen).
Repere în discuție:
- Dacă una dintre rădăcini este nota la disciplina la care consideri că ești cel mai bun, și
într-o zi primești o notă foarte mică, cât de zguduit va fi copacul tău?
- Exemple de resurse interioare: claritate, imaginație, umor, intuiție, creativitate,
bucurie, pace sufletească, uimire, inteligență, compasiune, speranță, apreciere, curaj,
iubire, înțelegere, alegere, umilință, învățare, empatie, angajament, amabilitate,
spontaneitate, entuziasm, încredere, sinceritate, venerație, etc.

Recomandare:
- Căutați să conștientizați elevii de „rădăcinile externe” și de „rădăcinile interne”.
Analizați numărul din fiecare categorie. Care sunt cele mai prețioase? Cum facem să
avem cât mai multe rădăcini interioare?
- Identificăm adevăratele resurse interioare folosind 3 indicatori:
1. Sunt calități pe care le au copiii. (dacă le vedem la copiii mici, putem să fim destul
de siguri că sunt niște calități naturale, deoarece copiilor nu le-au fost adăugate
straturi peste straturi de programe!)
2. Admirăm aceste calități când le vedem la alții. ( dacă admirăm aceste calități la
alții, suntem asigurați că acele calități pot fi și ale noastre, pentru că sunt parte din
specificul uman, în general)
3. Ne plac aceste calități când le vedem la noi înșine. (dacă ne plac acele calități la
noi, ne confirmăm nouă înșine că ceea ce ne face plăcere ne și face mai puternici).
Sfat: „de câte ori vă veți simți stresat, amintiți-vă câte rădăcini ale stabilității are Arborele
vostru și imediat vă veți simți mai puternici!”
Materialul este adaptat după:
W. Timothy Gallwey Jocul interior și Stresul. Domină provocările vieții și împlinește-ți
potențialul. Editura Spandugino, 2011, București.
Fișa de lucru ” Fricile noastre”
Consilier școlar – Martin Rodica
Tema activității: ”Managementul timpului și al

stresului”
Tipul activității: consiliere de grup


Descriere: Fișa de lucru ”Fricile noastre” este utilizată în activitatea de consiliere la nivel
gimnazial în cadrul temei ”Managementul timpului și al stresului”.
Prin aceasta, se are în vedere descoperirea legăturii dintre emoții și comportamente la elevii
de gimnaziu și identificarea modalității adecvate de exprimare a emoțiilor
Proces: Consilierul școlar împarte grupul de elevi în două subgrupe, solicitând fiecărei grupe
ca, în urma discuțiilor dintre ei, să noteze pe fișă temerile pe care le au atunci când sunt
înainte de un concurs. Membrii grupurilor trebuie să completeze fișele de lucru și apoi să își
desemneze un reprezentant pentru a prezenta părerile apărute în interiorul grupului.
Consilierul școlar va evalua împreună cu copiii fișele de lucru și va încerca să găsească
împreună cu aceștia, cea mai eficientă modalitate de a ne comporta în condiții de stres.

JOC – ”CE FAC DACĂ AM….”
GRUP ȚINTĂ: elevi de gimnaziu

TEMA: RULETA CU SURPRIZE
SCOP: Dezvoltarea abilităţilor de management eficient al stresului în condiţii de examen,
concurs, teză.
MATERIALE DIDACTICE : ruleta
REGULI DE DESFĂȘURARE :
În fața clasei se află o ruleta împărțită în 8 părți egale. Fiecare parte o să conțină câte o
expresie, iar elevul, care învârte ruleta, trebuie să prezinte cum se comportă în funcție de
expresia indicată de ruletă. Cele opt expresii pot fi (în funcție de activitate): evaluare
națională, teza la matematică, olimpiada la română, concurs la științele pământului, lucrare
scrisă neanunțată, examen de admitere, concurs online, concursuri sportive.
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII : Este o activitate realizată cu elevii de gimnaziu, clasa a V-
a, elevi ce sunt pregătiți pentru a putea face față examenelor care o să urmeze în viața lor.
Activitatea se desfășoară în sala de clasă. Elevii vor învârti ruleta și vor prezenta cum se
comportă în funcție de expresia indicată de ruletă. Elevii se vor pune în situația dată de ruletă
și vor prezenta în fața clasei cum ar trebui să se pregătească pentru un examen, cum să-și
stăpânească emoțiile și cum să le transforme în emoții constructive. La finalul activităţii,
elevii vor discuta despre cum s-au simţit în rolurile jucate, ce au învăţat şi unde vor folosi ce
au învăţat, vor face o asociere între activitățile desfășurate în cadrul consilierii și concursul pe
care urmează să îl susţină.
EVALUARE: Elevii discută la sfârșitul orei despre cum s-au simțit, ce au descoperit despre
personalitatea lor, ce au învățat din această activitate şi cum vor aplica cele învăţate în cadrul
acestei activităţi la situaţiile de concurs, teză şi examene.
Consilier școlar – Radu Georgian George

FIȘĂ DE LUCRU
METODE EFICIENTE DE A NE ELIBERA DE STRES
1. Care sunt momentele stresante din viața de elev?

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
..................................................................................................................................
2. Care considerați că sunt cauzele apariției stresului ?
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................
3. Specificați metode pe care le-ați utilizat și au dat randament:
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
..................................................................................................................................
4. Care sunt pașii necesari pentru schimbare astfel încât să nu mai fim stresați? ( reveniți
la cauzele stresului și identificați soluții)
.......................................................................................................................................................
........................................................................................................................................
Cum dărâmăm zidul stresului?

Aplicații practice
Acesta fișă de lucru „Metode eficiente de a ne elibera de stres” poate fi utilizată în activitățile
de consilier care au ca formă de organizare munca independentă cât și organizarea pe grupe.
Activitate de consiliere pe grupe
Prezentarea produselor activității de către elevi
Aplicarea fișei „Metode eficiente de a ne elibera de stres” în activități de consiliere având ca

formă de organizare munca individuală

SUGESTII DE METODE PENTRU A NE ELIBERA DE STRES
 Apelează la un consilier școlar. Consilierul te va ajuta să faci față stresului prin

identificarea gândurilor, sentimentelor pe care le trăiești înainte sau după
învățare și să dezvolți strategii de autocontrol;
 Stabilește-ți scopuri realizabile;
 Redu programul tău zilnic;
 Fă-ți o listă cu priorități;
 Ia pauze scurte, nu te suprasolicita;
 Alege un loc potrivit pentru studiu, care are tot ce ai nevoie și care să nu te
distragă de la învățare;
 Folosește metode de relaxare, consilierul școlar te poate învăța câteva metode;
 Folosește timpul liber cu folos. Fă ceea ce îți place.
 Fă-ți un program de învățare. Spune-le altora programul tău, ca să nu te
deranjeze atunci când înveți;
 Învață să spui NU diferitelor tentații;
 Gândește pozitiv;
 După ce ai învățat materialul gândește-te ce întrebări ar putea fi date la test și
apoi dă răspunsurile. Fii profesor și dă-ți notă. După ce faci acest lucru,

corectează greșelile pe care le-ai făcut.

 În timpul testului începe cu subiecte sau teme mai ușoare și treci apoi la cele
mai dificile și păstrează pentru final ceva ce îți place.
 Amintește-ți că stresul este o reacție umană normal.
Consilier școlar – Peșu Violeta
„ÎNDRĂZNEȘTE” – un exercițiu de restructurare cognitivă la nivelul proceselor

comportamentale și al funcționării emoționale.c
VARSTA: 8-14 ani
SCOP: pregătirea pentru expunere și pentru experimente comportamentale.
MATREIALE NECESARE:
 hârtie,
 creion sau pix.
Îndrăznește este un exercițiu de restructurare cognitivă care pregătește copii pentru
expunere și pentru experimente comportamentale. Evitarea trăirilor caracterizează abordarea
multor copii privind provocările emoționale. Evitarea trăirilor cuprinde acțiuni dezadaptative
pentru a scăpa de gânduri personale, sentimente și reacții corporale adversive. Evitarea
experiențială există pe un continuum și devine supărătoare atunci când se învestește mai mult
timp și efort în încercarea de a scapă de aceste gânduri, sentimente și reacții fiziologice.
Cu cât copii își inhibă mai mult gândurile și sentimentele nedorite, cu atât mai mult, în
mod paradoxal le intensifică. Apoi, din cauză că evitarea trăirilor accentuează îndepărtarea de
ceilalți, precum și de propriile experiențe, are loc și o pierdere a plăcerii. Evitarea trăirilor
poate fi mediată de diverse convingeri. Anumiți copii cred că dacă își îngăduie să simtă unele
emoții, își vor pierde controlul. Alții cred că emoțiile negative cum ar fi furia, rușinea,
tristețea, anxietatea, vina și emoția sunt rele. De aceea, trăirea și exprimarea emoțiilor poate
conduce la autopedepsire și/sau la pedeapsa pe care le-o aplica ceilalți.
Îndrăznește este o procedură care îi ajută pe copii să vadă care sunt avantajele
emoțiilor stresante. Împreună cu copii, am colaborat pentru a dezvolta mai multe formule
autoeducative de coping în legătură cu trăirea distresului. Modelele de formulări pentru
Îndrăznește conțin câteva fraze exemplificând formulele de coping. Copilul va scrie unele

dintre acestea pe foaie și apoi va construi altele originale care, la rândul lor vor fi aplicate pe
alte coli pentru coping.
MODELE DE FORMULĂRI PENTRU ÎNDRĂZNEȘTE
 Fiecare se simte rău uneori. Aceasta mă face mai uman.

 Copingul cu sentimentele neplăcute mă face mai puternic decât aș fi dacă le-aș evita.
 Distresul este inconfortabil, nu dezastruos.
 Distresul nu durează pentru totdeauna; sentimentele se schimbă.
 Faptul că rezist atunci când nu mă simt in largul meu spune mai mult despre mine
decât dacă m-aș simți mereu bine.
 Dacă îmi permit să simt disconfortul, înseamnă că mă supun eu însumi unei încercări.
 Pot să mă confrunt cu un sentiment neplăcut, în loc să mă îndepărtez de el.
 Distresul înseamnă că prețuiesc ceva.
Prin intermediul acestui proces
copii creează o schimbare la
nivelul proceselor cognitive, al
comportamentelor și al
funcționării emoționale, ținându-
se cont de punctul său de vedere și
limbajul său.
Consilier școlar – Șişu Ciprian

Managementul stresului – Ce îţi dă viaţa peste cap?

Consilier școlar- Buzatu Alina Antoneta
Definind stresul, Hans Selye, consideră că acesta reprezintă „un răspuns nespecific pe
care-l dă organismul la orice solicitare la care este supus”. Pornind de la definiţia stresului, am
încercat să identific împreună cu una din grupele de liceu, sursele stresului, reacţiile
organismului la stres şi resursele personale de adaptare la stres. Astfel, cei 25 de elevi
participanţi la şedinţa de consiliere, au fost împărţiţi în trei echipe, fiecare având sarcini
diferite. Centralizând răspunsurile lor, am concluzionat cu elevii primei echipe situaţii
stresante de la şcoală şi acasă, cum ar fi: volumul mare de sarcini, programul încărcat sau
dezorganizat, zgomotul, oboseala, problemele de comunicare în familie, divorţul, decesul unui
membru al familiei, conflictele, violenţa în familie, lipsa de prieteni, tezele, testele. Cea de-a
doua echipă a identificat reacţiile organismului în situaţii stresante: nervozitate, tristeţe, râs-
plâns, tensiune, dureri de cap, insomnii, transpiraţii, ameţeli, agitaţie, apetit alimentar crescut
sau scăzut. Ultima echipă a consemnat ce îi ajută să treacă peste situaţiile stresante. Astfel, ei
au dat ca exemplu practicarea de exerciţii fizice, o gândire pozitivă, rugăciunea, plimbarea în
natură, petrecerea timpului liber cu prietenii şi familia, umorul, un hobby, odihna.
Pentru a-şi verifica competenţa pentru rezistenţa la stres, am aplicat un chestionar,
metodă primită cu plăcere de elevi. Chestionarul a cuprins un număr de 24 de întrebări,
fiecare afirmaţie având un anumit punctaj.
Competenţa pentru rezistenţa la stress - chestionar

Ce îţi dă viaţa peste cap?
Stresul este aşa de înrădăcinat în viaţa noastră, încât toată lumea îl simte. Multe
persoane susţin că au experimentat un nivel foarte ridicat de stres majoritatea timpului. Stresul
ridicat ne afectează sentimentul de fericire, productivitatea şi performanţa la şcoală. Totuşi, de
multe ori facem ca nivelul de stres să crească fără a fi necesar din cauza percepţiilor noastre
despre lumea din jur. Acest chestionar te va ajuta să afli unde greşeşti în acest sens.
Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi notaţi pe scală cât de mult vă identificaţi cu
fiecare: Acordați-vă următorul punctaj pentru fiecare afirmație: 1-nu; 2-nu prea; 3- nu foarte
mult; 4- puțin; 5- da.

Centralizând răspunsurile elevilor, am obţinut următoarele rezultate:

1 punct- 2 puncte- 3 puncte- 4 puncte 5 puncte
Întrebare nu nu prea nu foarte -puţin -da
mult
1.Orice faci, trebuie făcut bine - - - 2 elevi 23 elevi
2.Dacă nevoile celorlalţi le consider mai 3 elevi 5 elevi 13 elevi 2 elevi 2 elevi
importante decât ale mele, voi putea să
apelez la ei atunci când am nevoie de ajutor
3.Dacă lucrurile nu se întâmplă cum îmi 2 elevi 3 elevi 5 elevi 4 elevi 11 elevi
doresc, devin imediat nerăbdător(oare)
4.Nu merită să te dai peste cap pentru a-ţi 14 elevi 4 elevi 2 elevi 2 elevi 3 elevi
atinge scopul
5.Trebuie să fiu o persoană utilă, creativă, - 1 elev 7 elevi 1 elev 16 elevi
productivă sau viaţa mea nu are sens
6.Nu suport să fac o greşeală 4 elevi 4 elevi 3 elevi 5 elevi 9 elevi
7.Nu pot avea realizări importante fără să - 2 elevi 2 elevi 6 elevi 15 elevi
muncesc foarte mult
8.Dacă ceea ce fac nu dă rezultate imediate, 14 elevi 6 elevi 5 elevi - -
renunţ
9.Fiecare trebuie să aibă un plan rezonabil, - 1 elev 5 elevi 4 elevi 15 elevi
înainte de a demara un proiect
10.Sunt departe de a fi perfect(ă) 2 elevi 3 elevi 4 elevi 1 elev 15 elevi
11.Modul în care mă văd depinde în mare 13 elevi 2 elevi 5 elevi 5 elevi -
măsură de ceea ce cred alţii despre mine
12.Ceilalţi ştiu că trebuie să îmi 13 elevi 5 elevi 2 elevi 2 elevi 3 elevi
reamintească ce trebuie să fac, pentru ca eu
să fac acel lucru
13.Vreau să am controlul la ceea ce se - 1 elev 7 elevi 5 elevi 12 elevi
întâmplă în jurul meu
14.Deseori mă întreb ce ar spune ceilalţi 1 elev 4 elevi 11 elevi 5 elevi 4 elevi
despre ceea ce fac
15.Dacă fac o greşeală este posibil ca 12 elevi 6 elevi 3 elevi 1 elev 3 elevi
oamenii să creadă ce este mai rău despre
mine
16.Ceea ce cred ceilalţi despre mine este 23 elevi - 2 elevi - -
mai important decât ceea ce cred eu
17.Nu pot fi fericit decât dacă îi fac şi pe 4 elevi 7 elevi 4 elevi 7 elevi 3 elevi
ceilalţi fericiţi
18.Oamenii trebuie să se simtă jigniţi de 19 elevi 2 elevi 4 elevi - -
critici
19.Ar trebui să îmi pot rezolva problemele 2 elevi 2 elevi 5 elevi 5 elevi 11 elevi
repede şi uşor
20.Dacă nu am succes, oamenii nu mă plac 17 elevi 5 elevi 2 elevi 1 elev -
21.Este imposibil să găseşti timp pentru 14 elevi 4 elevi 3 elevi 3 elevi 1 elev
planificare
22.Planificarea personală este inutilă 16 elevi 3 elevi 3 elevi 1 elev 2 elevi
23.Este întotdeauna necesar să încerci să - - 1 elev 6 elevi 18 elevi
găseşti cea mai bună soluţie

24.Pentru a fi fericit(ă) trebuie să fiu 10 elevi 9 elevi 3 elevi 2 elevi 1 elev

recunoscut(ă) de cei din jur
De remarcat că toţi elevii consideră că orice lucru trebuie bine făcut, nu pot avea realizări
importante fără să muncească şi că este necesar să se găsească cea mai bună soluţie. De
asemenea, pentru a fi fericiţi, nu trebuie să fie recunoscuţi de cei din jur şi nu trebuie să
renunţe dacă nu au rezultate imediate.
Adunând punctajele elevilor, majoritatea (20 elevi) a obţinut între 56 şi 79 de puncte, 4
elevi între 80 şi 120 de puncte şi un singur elev a obţinut 55 de puncte.
Interpretarea chestionarului:
80-120: Poți fi stresat(ă) doar pentru că insiști să fii bun(ă) la toate. Ești prea dur(ă) cu
tine și îți stabilești obiective superioare – doar acestea te mulțumesc. Urăști greșelile și faci tot
posibilul să le eviți; în mod ironic, acest lucru are chiar efectul opus. Cu siguranță gândurile
de tipul "îmi doresc să nu o fi făcut" sau "nu pot numi asta un succes", nu îţi sunt străine.
56-79: Încearcă să nu fii așa dur(ă) cu tine, fii mai calm(ă). Concentrează-te pe lucrurile
la care ești bun(ă) cu adevărat și, cel mai important, scapă de obiectivele prea pretențioase. Nu
trebuie să fii perfect(ă), este suficient să fii bun(ă). Dacă greșești ceva, gândește-te doar că
fiecare poate face o greșeală, este perfect normal. În loc să îți pară rău pentru greșelile tale, ar
trebui să fii mai atent(ă) la succesele pe care le ai. Greșelile sunt ca să înveți din ele.
24-55: O mare parte din ceea ce te deranjează ți se datorează. Devii stresat(ă) deoarece
amâni problemele și încerci rezolvarea lor atunci când este prea târziu. Ai tendința de a
rezolva lucrurile în ultimul moment, mereu în grabă. Dacă este posibil, încerci să eviți
situațiile dificile și chiar dacă observi că problemele se agravează, nu încerci să le rezolvi
decât prea târziu. Planificarea nu este punctul tău forte; se pare că tu consideri că nu are rost
să planifici pentru viitor din moment ce va exista mereu ceva ce va schimba situația.
Consideri că ceea ce nu este urgent nu merită atenție, de aceea cauți soluții mai târziu, cazi
pradă presiunii și îi iriți pe cei din jur. În astfel de condiții, este greu să lucrezi eficient,
performanța ta poate scădea substanțial și totul se adună și te obligă să trăiești sub un stres
continuu. Încearcă să îţi ordonezi puțin viața, fă ceva la timp – s-ar putea să îţi placă.
Ca o concluzie, am recomandat elevilor să-şi stabilească standarde înalte, dar să nu uite
că nimeni nu este perfect, să fie mândru de succesele realizate şi să nu se lase doborâţi de
obiectivele neatinse şi să mai lucreze la ele.

A fost o activitate relaxantă, interactivă, pe care elevii au desfăşurat-o cu plăcere.
STRESUL
Sedință de consiliere – Școala Gimnazială ,,Miron Radu Paraschivescu ,,Zimnicea

Consilier școlar- Rusu Mădălina Cristina
Obiective:
La finalul activității de consiliere elevii vor fi capabili să:
 definească conceptul de stres;
 identifice sursele stresului și în special ale stresului dat de activitatea școlară și
extrașcolară (participarea la diferite concursuri, examene etc);
 identifice consecințele stresului pentru sănătate;
 prezinte modalități de management ale stresului.
Metode și mijloace:
 Conversația, dezbaterea, brainstormingul, discuția dirijată, studiul de caz, eseul de
cinci minute, desenul.
Scenariu:
 Introducere în tematica – Managementul Stresului (profesorul consilier citește
următorul text, ce reprezintă o pagină din jurnalul unui adolescent).
“Dragă Jo” – așa îi spun eu jurnalului meu. Astăzi m-am trezit foarte devreme. Am studiat
mult, mai ales la română…dar nu doar atât..s-au adunat multe…știi tu… perioadă de teze
și… toată lumea vrea…mama vrea…tata vrea….profesorii vor… dar ce e mai grav.. e că am
început să vreau și eu. Mai am câteva luni până la examen ..și parcă sunt într-o
menghină…am niște dureri crunte de stomac…uneori stare de vomă și oboseală… nu mai pot

să mă concentrez… și parcă cu cât învăț mai mult cu atât nu mai știu nimic. Nesiguranţa
pune stăpânire pe mine. Cred că acestea sunt simptome de om stresat. Am dureri de cap
deseori şi nu mă pot concentra. Mi-e teamă. Oare ce se va întâmpla?
Profesorul consilier notează pe o coală de flipchart indiciile pe care le dau elevii cu privire la
momentul în care au de susținut lucrări, teze, concursuri, examene.
 Brainstorming: STRES
Elevii sunt rugați să spună tot ce le vine în minte când aud cuvântul – stres. Este asociat
stresul cu diverse culori, forme geometrice, acțiuni, mirosuri sau obiecte. Sunt desenate
metafore despre stres. Sunt comentate exemplele.
 “Arborele...de stres!”
În cadrul acestei activități profesorul consilier cere elevilor să prezinte factorii/cauzele care
declanșează stresul dinaintea unei lucrări, teze, concurs școlar, examen, etc. Le sunt distribuite
postit-uri pe care fiecare dintre elevii participanți vor nota factori declanșatori/ cauze ale
stresului. Răspunsurile elevilor sunt organizate urmărind cauze care țin de organizarea
învățării, managementul timpului, managementul emoțiilor, suportul afectiv al familiei, alte
cauze. Acestea vor fi așezate la rădăcina, pe tulpina și pe frunzele arborelui. Arborele astfel
creat este intitulat simbolic – ARBORELE …DE STRES
 Consecințele stresului pentru sănătate – copii sunt ajutați de consilier să identifice
consecințele stresului provocat de participarea la diferite competiții școlare. Informațiile sunt
organizate în categorii: simptome fizice (insomnii, dureri de cap, dureri musculare, etc..);
simptome psihice (frustrare, anxietate, depresie, etc..); simptome comportamentale (izolare,
agresivitate, violență, consumul de substanțe, etc..). După ce au aflat atât de multe despre stres
și implicațiile lui în viața școlară și nu numai elevii sunt rugați să deseneze/ caricatura unui
elev stresat de participarea la concurs/examen.
 Caricatura – “Elevul stresat” – consilierul solicită elevilor ca plecând de la
imaginea caricaturală să încerce identificarea cât mai multor modalități prin care să facă față
stresului și emoțiilor puternice specific examenului.

Opinii ale elevilor despre stres:

 “Este ceva ce nu pot defini, util în situații limită, ne mobilizează, ne dă putere
să mergem mai departe”. (Berechet Liviu Andrei, clasa a IV-a, M. R.
Paraschivescu Zimnicea)
 “Pe mine stresul mă agită…are culoarea roșu… e ca o furie.”(Coteț Gabriela
Cristina, clasa a III-a, M. R. Paraschivescu Zimnicea)
 “Culoarea stresului…e clar… e negru…de ce?... pentru că e o teamă, e frica
generată de faptul că nu te poți descurca, ai impresia că tu nu îți mai aparții
ție… parcă ai uitat tot…parcă nu ești tu”. (Deca Andreea Emilia, clasa a VIII-
a, M.R. Paraschivescu Zimnicea)
 “Pentru mine stresul e construcție… mă ajută mult… când sunt stresat învăț
mult mai mult..mă implic, mă agit, vreau să știu cât mai mult”.(Bădoiu Cosmin
Răzvan, clasa a VIII-a, M. R. Paraschivescu Zimnicea)
 “Stresul?...orele, profesorii, părinții, uneori colegii, soneria de la telefon,
trezitul de dimineață….și sincer mult mai mult…cum reușesc?...încerc să mă
cunosc cât mai bine și să-mi organizez cât mai bine timpul”. (Zorilă Mihai
Cristian, clasa a VIII-a, M.R. Paraschivescu Zimnicea)
Opinia consilierilor:
Am desfășurat această activitate în cadrul proiectului „Dezvoltarea competențelor
cheie și transdisciplinare prin concursuri școlare în județul Teleorman” în luna decembrie
2015 și am constatat că într-adevăr stresul, reprezintă o problemă, este un obstacol pentru
elevii de azi și nu numai. Este un fenomen căruia trebuie să-i facem față, care se acutizează
mai ales în perioada examenelor, a concursurilor. Este ceva ce ne face să ne simțim la limită.

Exercițiile utilizate, scenariile create, au pus elevii in situația de a identifica cât mai multe
situații generatoare de stres, cauze ale stresului, pentru ca mai apoi, împreună, să putem
identifica modalități prin care ne putem elibera de stres.
Am simțit alături de copii nevoia de a vorbi despre stres, de a comunica emoțiile și i-
am încurajat să gândească pozitiv pentru a trece cu bine peste diferite obstacole. Mi-a plăcut
implicarea cu care au participat la activități, deschiderea lor, dorința de a spune cât mai mult
pentru a se elibera.
Consider că activitatea de consiliere a reprezentat un câștig esențial pentru fiecare
participant la sesiunile organizate atingându-se astfel obiectivele stabilite prin proiect.

CAPITOLUL 6. ACTIVITĂŢI DERULATE PRIVIND

MANAGEMENTUL TIMPULUI
ROATA TIMPULUI
(ciclul primar)

Obiective:
 conștientizarea modului în care este utilizat timpul
 dobândirea unor abilități de gestionare corectă a timpului
Metode: lucru individual, discuția facilitată
Materiale: fișe de lucru ”Roata timpului”, creioane colorate, flipchart, markere de diverse
culori
Proces: consilierul școlar desenează pe flipchart următoarele categorii: perioada dedicată
odihnei și relaxării, perioada dedicată studiului, perioada dedicată jocului. Apoi elevii sunt
solicitați să găsească cât mai multe activități care fac parte din fiecare categorie, fiind folosite
markere de culori diferite, la alegerea elevilor. Apoi consilierul școlar distribuie fișele de
lucru ”Roata timpului” elevilor. Roata este împărțită în 24 de bucăți. Aceștia trebuie să scrie
pe fiecare bucată ora (de exemplu: 13.00-14.00) și activitatea pe care o desfășoară în acel
interval orar. Câțiva voluntari sunt invitați să împărtășească clasei fișele lor.
Discuții:
Care activități vă fac cea mai mare plăcere?
Considerați că vă folosiți timpul eficient, astfel încât să faceți tot ce doriți?

ROATA TIMPULUI
Fișa de lucru
Cerințe:
Notați activitățile zilnice și intervalul orar destinat fiecăreia.

Apoi sortați activitățile proprii enumerate mai sus în tabelul următor:
Activități obligatorii Priorități Timp liber Responsabilități
Când și cum învăț?
(ciclul liceal)

Obiective:
 dezvoltarea unor strategii de planificare a activităților de învățare
 conștientizarea importanței folosirii strategiilor de planificare a activităților de învățare
în concursurile școlare

Metode: lucru individual, discuția facilitată, lucru în grup mic

Materiale: fișe de lucru, flipchart, markere de diverse culori
Proces: consilierul școlar discută cu elevii despre importanța stabilirii unui orar privind
activitățile desfășurate săptămânal de către aceștia și respectarea lui. Apoi distribuie fișele de
lucru tuturor, în vederea întocmirii unui astfel de orar. După ce toată lumea a completat fișele,
consilierul școlar le strânge și elevii sunt împărțiți în 3 grupuri, 1 grup are ca sarcină
descoperirea punctelor forte realizării orarului, 1 grup trebuie să găsească punctele slabe și alt
grup trebuie să facă o listă cu cel puțin 5 strategii de planificare a activităților de învățare care
s-au dovedit eficiente în cazul lor. După ce toate grupurile au terminat, un reprezentant va
expune ideile apărute în interiorul fiecărui grup în fața colegilor, consilierul școlar notând
ideile reprezentative pe flipchart.
Fișă de lucru
Zilele Activități fixe Perioade fixe Perioade Alte activități, Timp

săptămânii de studiu flexibile de responsabilități liber/familie/relații
studiu sociale
Luni
Marți
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbătă
Duminică
Activități fixe: activități care nu se modifică de la o săptămână la alta, de exemplu, orele de

școală, mesele, somnul-rămân de obicei aceleași.
Perioade fixe de studiu: perioade pe care le alocă în fiecare zi, săptămânal, studiului
Perioade flexibile de studiu: perioade suplimentare de studiu, pentru activități neprevăzute

sau planificate fără o dată precisă dinainte (teze, concursuri școlare, concursuri artistice,
lucrări de control, olimpiade școlare etc.)
Alte activități, responsabilități: participare la activități de voluntariat, diferite evenimente
(de exemplu Parada Europei), vizite, excursii cu scop științific
Timp liber/familie/relații sociale: este foarte importantă alocarea unui timp suficient pentru
relaxare, recreere.
Astăzi am concurs!
(ciclul primar)

Obiective:
 dezvoltarea unor strategii de planificare a activităților de învățare
 conștientizarea folosirii acestor strategii în concursurile școlare
Metode: joc de rol, discuția facilitată, lucru în grup mic, turul galeriei
Materiale: fișe de lucru cu cerințe, markere de diverse culori, coli de flipchart
Proces: consilierul școlar solicită sprijinul a 3 voluntari. Fiecare va primi o fișă de lucru cu
cerințe, încercând să simuleze evenimentele din cadrul unui concurs, timp de 3 minute. Primul
voluntar va juca rolul unui copil agitat, care nu se poate concentra, căruia îi cad pe jos foile,
pixurile, care pierde foarte mult timp cu organizarea, al doilea voluntar este mai disciplinat,
însă pierde foarte mult timp la o întrebare, deoarece nu știe răspunsul exact, și, în loc să treacă
mai departe, să rezolve celelalte cerințe, se blochează și nu mai reușește să termine. Al treilea
voluntar este disciplinat, răspunde la întrebările al căror răspuns îl cunoaște, apoi revine și la
celelalte. Este singurul care termină la timp toate cerințele. Consilierul școlar scoate voluntarii
din rol și împarte copiii în 3 grupuri. Fiecare grup va trebui să descopere greșelile primilor 2
voluntari și să găsească soluții pentru ca aceștia să folosească timpul cât mai eficient în timpul
concursului. Toate ideile vor fi trecute pe o coală de flipchart, colile fiind expuse în sala de
clasă, la loc vizibil. Fiecare grup își va desemna un reprezentant care va expune ideile apărute
în interiorul grupului în fața colegilor.
Discuții:
 Care dintre cele 3 comportamente vă este cel mai familiar?
 Voi cum reacționați în astfel de situații?

Organizarea timpului şcolar

(ciclul gimnazial)
Scop: Sprijinirea elevilor pentru a face faţă emoţiilor de concurs şi îmbunătățirea
performanţelor la diferite evaluări
Obiective:
 Argumentarea importanței organizării timpului şcolar în vederea obţinerii unor
rezultate scontate
 Formarea abilităților de organizare a timpului şcolar săptămânal
 Determinarea cauzelor care stau la baza organizării defectuoase a timpului şcolar
 Determinarea consecințelor care decurg din managementul defectuos al timpului
şcolar

Metode: brainstorming, lucrul în grup mic, discuţia colectivă, exerciţiul, jocul de rol
Materiale: flipchart, markere colorate, fişe de lucru
Proces: Discutaţi despre importanța organizării timpului şcolar în vederea obţinerii unor
rezultate scontate, precum şi despre consecinţele care decurg din managementul defectuos al
timpului şcolar. Discutaţi diferenţele dintre timpul şcolar şi timpul liber.
Scenariile activităţii:
1. Voi știți cum se scurge timpul vostru?
2. Care sunt activitățile care vă ocupă cel mai mult timp?
3. Vă propun să realizaţi o agendă cu activități pentru o săptămână, după modelul de mai
jos:
Ziua Activitățile Timpul alocat
Luni
Marți
Miercuri
Joi
Vineri
Sîmbătă
Duminică
4. Identificați împreună cu colegul de bancă activitățile care vă ocupă cel mai mult timp.
Debrifing:
 Cum a fost să vă organizaţi timpul pentru o săptămână? De ce?
 Care sunt avantajele organizării timpului liber?
 Ce dificultăți apar în organizarea activităților zilnice?
 Ce soluţii propuneți pentru a îmbunătăți organizarea timpului?
5. Elaboraţi trei idei pe baza discuţiilor anterioare despre organizarea timpului şcolar şi a
timpului liber.
6. Gândiţi-vă la o activitate pe care o veţi face săptămâna aceasta.
Discuţii:
 Ce deprinderi trebuie să vă dezvoltaţi pentru a putea să vă îmbunătăţiţi
managementul timpului?
 Consideraţi că organizarea defectuoasă a timpului duce la stres ? Argumentaţi.
În cadrul activităţilor de consiliere realizate în cadrul Proiectului am utilizat discuţia

facilitatoare privind identificarea de comun acord cu elevii participanţi a unor măsuri eficiente
pentru gestionarea timpului, materializată în forma unei liste de sugestii:
 Scrie o listă cu “lucruri de făcut”
 Identifică ce poţi face uşor şi repede
 Stabileşte-ţi prioritățile 1, 2, 3...
 Alocă un scurt timp ca să te gândeşti la aceste lucruri
 Începe cu cele foarte importante şi urgente
 Lasă loc “pauze” în agenda ta
 Întreabă-te în fiecare zi de câteva ori “Cum îmi folosesc timpul în cel mai util mod în
acest moment?”
 Gândeşte...”Nu pot să fac asta dar, dacă aş putea ce/cum aş face?”
 Stabileşte-ţi un termen.
 Întreabă-te “care e cel mai rău lucru care ţi s-ar putea întâmpla?”
 Ia în calcul riscurile
 Concentrează-te pe beneficii
 Oferă-ți o recompensă atunci când ai realizat un obiectiv
 Recunoaşte atunci când eşti ineficient şi ia măsuri

PROGRAMUL ZILEI
(Ciclul primar)

Obiective:
- Conștientizarea modului în care este utilizat timpul
- Dobândirea unor abilități de gestionare corectă a timpului
Metode: lucrul individual, discuția facilitată
Materiale: fișe de lucru ,,Programul zilei’’, creioane colorate, flipchart, markere de diferite
culori
Proces: consilierul școlar desenează pe flipchart următoarele categorii: perioada dedicată
odihnei, perioada dedicată studiului și perioada dedicată jocului și relaxării. Elevii sunt rugați
să găsească cât mai multe activități care fac parte din fiecare categorie, fiind folosite markere
de culori diferite, la alegerea elevilor. Apoi consilierul distribuie fișele de lucru ,,Programul
zilei’’. Elevii trebuie să realizeze corespondența între intervalul orar și activitatea realizată,
folosind culoarea galbenă pentru odihnă, albastru pentru studiu și verde pentru joc și relaxare.
Câțiva elevi sunt rugați să împărtășească clasei fișele lor.
Discuții:
Ce activități vă fac cea mai mare plăcere?
Considerați că vă folosiți timpul eficient astfel încât să faceți tot ce vă doriți?

PROGRAMUL ZILEI
Realizează corespondența între intervalul orar și activitatea realizată, folosind culoarea
galben pentru odihnă , albastru pentru studiu și verde pentru joc si relaxare.
INTERVAL TIMP ACTIVITĂȚI
8:00-12:00
12:00-13:00 ODIHNĂ
13:00-14:00
14:00-15:00
15:00-16:00 STUDIU
16:00-17:00
17:00-18:00
JOC ȘI RELAXARE
18:00-19:00
19:00-20:00
20:00-21:00
21:00-07:00
7:00-8:00
ÎN LOC DE ÎNCHEIERE…
În perioada 2 -12 noiembrie 2015, am desfășurat activități de consiliere școlară de grup,

în conformitate cu metodologia de orientare și consiliere realizată în cadrul contractului de
finanțare POSDRU/190/1.1/S/156915, pentru un număr de 15 grupe de elevi participanți la
etapa zonală a concursurilor școlare organizate în cadrul proiectului mai sus menționat.
Tema centrală a acestor sesiuni de consiliere a fost: “Managementul stresului și
managementul timpului.” Am avut grupe de copii din ciclul primar și gimnazial, urban și
rural. Prin urmare, tipologia a fost largă. Datorită timpului redus afectat acestor ore de
consiliere, a trebuit sa contractam etapele necesare unui program de consiliere, într-o singură
ședintă.

Pentru a putea dezbate această temă cu grupele de copii, am încercat să mă apropii de

aceștia prin a le vorbi despre emoții, despre câte tipuri de emoții cunoaștem și,
exemplificându-le, i-am invitat pe copii să-mi spună ce tipuri de emoții au recunoscut, dacă și
ei au resimțit unele din acele emoții. Consilierea de grup, prin activități de grup creative,
jocuri de rol, problematizare, facilitează exprimarea emoţiilor prin mimică și gestică sau prin
desen, facilitează identificarea emoţiilor relaţionate cu un anumit eveniment sau situaţie, si
face posibilă exprimarea rolului emoţiilor în situații de comunicare. Emoțiile pot avea atât o
latură constructivă, care susține energetic activitatea elevului, devenind o forţă pozitivă pentru
creşterea personală, cât și o latură destructivă, demotivantă, împiedicând luarea deciziilor și
atingerea obiectivelor propuse. Îmbunătățirea abilităților de identificare și exprimare adecvată
a emoțiilor în situații diverse, este astfel, necesară, pentru a preveni apariția comportamentului
antisocial, agresiv și pentru a iniția și a menține o bună comunicare cu celălalt.
Abilitatea emoțională a copiilor se referă la capacitatea acestora de a-și gestiona propriile
emoții, precum și de a recunoaște și răspunde emoțiilor celorlalți. La început, copiii au
nevoie să se familiarizeze cu lumea emoțiilor, să învețe să recunoască ce simt pentru a putea
vorbi despre emoția pe care o au.
Am identificat, cu ajutorul copiilor, tipurile de emoții din imaginile următoare:

După această etapă, în care gheața a fost spartă cu succes, am trecut la pasul următor,
identificarea și enumerarea surselor de stres specifice vieții de elev, conștientizarea
importanței identificării surselor de stres, pentru a putea fi ameliorate sau chiar eliminate,
conștientizarea modului de a ne manifesta când trăim anumite emoţii precum și dobândirea
unor abilități de a face față perioadelor stresante, scopul final fiind acela de a-i sprijini pe
elevi pentru a face față emoțiilor de concurs și îmbunătățirea performanțelor la diferite
evaluări.
Ce este stresul?
Pentru a-i ajuta pe copii să definească mai bine stresul, am folosit fișa de lucru “Mâine e
concursul, eu mă simt….” Am invitat copiii să interpreteze cele trei roluri, după care, am
descoperit împreună stările prin care treceau cei trei protagoniști din fișa prezentata. Copiii au
intrat foarte bine în rol, interpretând cu plăcere rolurile, apoi am analizat împreună emoțiile și
factorii de stres prezenți în cele trei relatări. Copiii au fost cooperanți și s-au antrenat bine în
activitate, au recunoscut diversele stări și simțiri ca făcând parte mai mult sau mai puțin din
viața lor de elevi. Am încercat împreună să dăm o definiție stării de stres.
Cea mai potrivită definiție ar suna cam așa: “Stresul este un fenomen care decurge din
confruntarea persoanei cu cerințe, sarcini, situații care sunt percepute ca fiind dificile,
dureroase, sau cu miză mare pentru persoana în cauză.”
Stresul este declanșat atât de problemele externe cu care ne confruntăm, cât și de modul
în care facem față (sau nu reușim să facem față) acestor probleme. Daca un eveniment este

perceput ca fiind stresant, pot apărea reacții de natură cognitivă, emoțională și

comportamentală: deficit de atenție, scăderea capacității de concentrare, diminuarea
creativității, dificultăți în luarea deciziilor, gânduri negative despre sine, lume și viitor,
pesimism, scăderea interesului față de lucruri care altădată reprezentau hobby-uri, anxietate,
depresie, izolarea de prieteni.
Întotdeauna stresul decurge din îmbinarea a trei caracteristici cheie: prezența factorilor de
stres; resursele personale de confruntare cu stresorii și tipul de reacții la stres. Resursele
individuale de adaptare la stres sunt reprezentate de capacitatea cognitivă, emoționala și
comportamentală a fiecărui individ de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne și
externe care depășesc capacitatea de răspuns automată a organismului.
Factori individuali cum sunt: stima de sine, asertivitatea, optimismul sau sentimentul de
autoeficacitate sunt factori de protecție împotriva stresului.
Modalități de management al stresului:
- Informarea privind sursele de stres;
- Conștientizarea reacțiilor la stres;
- Dezvoltarea unor abilități și comportamente de management al stresului:
-dezvoltarea asertivității;
- comunicarea pozitivă cu ceilalți;
- învățarea tehnicii de a spune NU;
- identificarea și rezolvarea conflictelor atunci când apar;
- învățarea metodelor de rezolvare a problemelor și de luare a deciziilor;
- învățarea unor metode de relaxare;
- Dezvoltarea stimei de sine: stabilirea priorităților și limitelor, participarea la activități care
dezvoltă stima de sine, stabilirea unor scopuri realiste;
- Managementul timpului;
Este evident pentru noi toți că nu avem puterea de a controla evenimentele din viața
noastră fie ele plăcute sau mai puțin dorite, atunci nu ne rămâne decât să învățăm să le facem
față. E în puterea noastră însă să reacționăm într-un mod care să ne ajute să le depășim.
Copiii au participat cu plăcere și s-au implicat în activitate, dovedind o capacitate bună de
comunicare și relaționare, precum și un nivel ridicat de percepere și reprezentare a diverselor
situații prezentate și analizate în cadrul activității.
Consilier şcolar – Dumitru Stela

Cea mai frumoasă zi!
Aşa cum mă obişnuisem deja, copiii erau pe hol, în faţa sălii, aşteptând să afle
informaţii despre concurs. ”Am venit pentru concurs, cu dumneavoastră. facem?” erau
cuvintele pe care le auzeam din ce în ce mai des în ultima perioadă. ”Intraţi, vă rog!”. Am
observat încă de la început că erau nişte copii anume, puţin mai altfel, mai diferiţi, erau mai
atenţi, mult mai interesaţi decât alţi colegi de-ai lor şi doreau să vorbim. După ce am discutat
despre modalitatea de selecţie şi domeniul spre care au primit recomandarea, am trecut la
poveştile noastre, poveşti cu 3 personalităţi celebre, cum aveam să descoperim la final. Am
avut 3 voluntari: Mugurel, Frederico, zis Fredi şi George. Aceştia au interpretat rolurile foarte
sugestiv, ei făcând parte din trupa de teatru şi dintr-un club de dezbateri, cum aveam să aflu
mai târziu. Diana, olimpică internaţional şi membru de frunte al clubului de dezbateri, a intuit
cine ar fi al doilea personaj al nostru, fizicianul în scaun cu rotile, pe care colegii noştri îl
văzuseră ba avocat renumit, ba medic într-un spital pentru oamenii nevoiaşi ba mort, pentru
că în poveste ni se spunea că era bolnav. Majoritatea opiniilor îl dădeau câştigător în lupta cu
viaţa, ocupând o funcţie importantă. Diana ne-a dezvăluit identitatea şi am trecut la primul
personaj, pe care l-au descris în tot felul de culori, de la traficant de droguri, la om de afaceri
şi politician, au fost puţin surprinşi când au aflat că nu era nimeni altul decât Nichita
Stănescu. Fredi, care pe tot parcursul activităţii a dorit să-şi pună în valoare cunoştinţele, s-a
abţinut cu greu să nu ne dezvăluie secretul celui de-al treilea personaj, deşi indiciile din
povestea sa erau foarte clare. Copiii l-au văzut cercetător, avocat, patron de multinaţională,
oricum, un om impunător, care a reuşit în viaţă. I-am dat Cezarului ce este al Cezarului şi
Fredi ne-a spus tare, răspicat că este vorba despre Mircea Eliade, care a povestit despre
perioada sa de licean în cartea ”Romanul adolescentului miop”.
Activitatea pare una banală, nişte copii isteţi care vorbesc despre modalitatea de a se
comporta într-o situaţie în care sunt presaţi de timp şi emoţii. Deşi este adevărat, este mult
mai mult, copiii au discutat liber, cei care au avut emoţii la început au reuşit, spre final, să se
relaxeze şi să-şi spună ideile, argumentele, fără teama de ridicol sau că fac vreo greşeală.
Mulţi erau olimpici sau erau copii obişnuiţi cu astfel de evenimente, însă erau şi colegi care
nu fuseseră vreodată la vreun concurs. Pentru aceştia venisem. Majoritatea ar fi participat la
concursuri chiar dacă nu ar fi existat o recompensă materială, din dorinţa de a vedea de ce
sunt în stare. În acea frumoasă zi, mi-am adus aminte ce înseamnă gratuitatea lucrurilor, să

faci ceva doar pentru că îţi face plăcere.

Mugurel, Fredi şi mulţi alţii au participat la concursuri. Şi vor participa atâta timp cât
încă mai licăreşte în ei dorinţa de a învăţa ceva, orice.
Consilier şcolar - Nicolae Alina
Un proiect dificil, o mare provocare!
Sesiunile de consiliere consider că au avut un rol foarte important, reprezentând un factor

cheie pentru acest proiect. Elevii au fost consiliaţi astfel încât să-şi poată gestiona timpul şi să
facă faţă stresului şi emoţiilor în timpul concursului/examenului. Noțiunile teoretice au fost
prezentate într-un mod interactiv, prin conversații, dezbateri şi studii de caz.
Consilierea este o formă de socializare sau învăţare socială prin faptul că oferă elevilor, noi
experienţe şi informaţii prin care pot să le faciliteze depăşirea unor contexte critice ale vieţii.
În funcţie de caracteristicile de vârstă şi psihologice ale grupului ţintă cu care am lucrat, am
îmbinat metode de gestionare a timpului şi stresului în cadrul unui concurs/examen.
Beneficiile acestor sesiuni de consiliere consider că au constat în: promovarea sănătăţii şi
stării de bine, funcţionare optimă din punct de vedere mental, emoţional, relaţional, social în
timpul concursului/examenului, controlul stresului, atitudini creative şi gândire pozitivă.
Succesul consilierii a fost asigurat de implicarea activă şi responsabilă a ambelor părţi:
consilierul şi persoanele consiliate (elevii). Consilierea a facilitat prin demersurile pe care le-
am desfăşurat cu elevii să facă faţă mai eficient stresului şi emoţiilor. Sarcina mea a fost de a
învăţa grupul, strategii noi comportamentale pentru gestionarea timpului, emoţiilor, stresului
şi să îşi valorizeze potenţialul existent.
Un proiect dificil, o mare provocare! – este cea mai potrivită formulă pentru a reda
experiența personală pe acest proiect, sperând însă că finalizarea lui cu succes este în sine
dovada bunei practici. Cele mai puternice experiențe, atât pozitive cât și negative nu m-au
ocolit, fie că au fost din categoria celor inerente sau specifice acestui proiect, însă toate au fost
depășite datorită soluțiilor căutate și găsite de fiecare coleg în parte atunci când a fost
confruntat.
În primă instanță, au apărut dificultăţi datorită reticenței din partea conducerii unor unități
de învăţământ ce au îngreunat desfășurarea activității. Motivațiile pentru reticența lor au fost

diverse și au avut legătură cu perioada aglomerată pentru copiii deoarece susţineau tezele, iar
pe de altă parte de neînțelegerea în general a importanței și beneficiile pe care sesiunile de
consiliere le poate aduce.
Un aspect pozitiv a fost acela că am avut oportunitatea formării profesionale oferită de
acest proiect fiind evidențiate atitudini atât de apreciere, cât și de reticență.
Un alt aspect pozitiv în implementarea proiectului a fost munca alături de o echipă
dinamică, fapt ce a adus doar experienţe benefice şi o satisfacţie pe măsură pentru
implementarea cu succes a proiectului, în ciuda tuturor dificultăților întâmpinate pe parcurs.
Deși am fost la prima experiență de acest gen, nemaifiind implicată în alte proiecte de acest
gen, a reprezentat o experiență care m-a format, m-a făcut mai atentă la detalii şi mai
organizată.
Pot spune că participarea în echipa de proiect a fost o experiență personală și profesională
interesantă și utilă și îmi exprim satisfacția că proiectul a fost implementat cu succes.
În final, pot spune că sunt mulțumită de rezultatele activității mele pe acest proiect, la
nașterea unui grad semnificativ de satisfacție contribuind instituţia și colectivul în care mi-am
desfășurat activitatea. Toate aceste activități în care am fost implicată, au constituit pentru
mine prilejul de a dobândi noi informații și de a-mi exersa abilitățile.
Rămâne acum pentru mine satisfacția unei excelente munci de echipă care a condus la
finalizarea cu succes a unui proiect care a întâmpinat multe dificultăți, dar care la final a adus
multă bucurie și mulțumire profesională celor implicați.
Consilier scolar,
Bolnavu Cătălina Ionela

CAPITOLUL 7. EVALUAREA ACTIVITĂȚILOR DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE
Evaluarea activității de consiliere s-a realizat prin întocmirea de fiecare consilier școlar
implicat în proiect a unui raport privind activitatea de consiliere cât și prin utilizarea unui
chestionar de follow-up care a fost aplicat pe un număr de 110 elevi.
În urma centralizării tuturor rapoartelor de consiliere livrate de consilierii școlari din
proiect, au rezultat concluzii, vulnerabilități și recomandări, care conduc la îmbunătățirea
activității de consiliere școlară.
Astfel, în cadrul proiectului POSDRU "Dezvoltarea competenţelor cheie şi
transdisciplinare prin concursuri şcolare în judeţul Teleorman" ID 156915 s-a desfășurat etapa
de consiliere anterioară fazei zonale a concursurilor școlare în perioada 02 – 13 noiembrie
2015.
În această etapă s-au desfășurat 749 sesiuni de consiliere cu un număr de 15354 de
elevi din grupul țintă.
Deasemenea, în perioada 08-11 decembrie 2015 a avut loc etapa de consiliere
anterioară fazei județene a concursurilor școlare, etapă în care s-au desfășurat 86 sesiuni de
consiliere cu un număr estimat de 2000 de elevi din care prezenți au fost 1815.
Sesiunile de consiliere au avut drept teme de dezbatere MANAGEMENTUL
TIMPULUI ŞI MANAGEMENTUL STRESULUI, în conformitate cu METODOLOGIA
privind desfășurarea activităților de consiliere în cadrul proiectului POSDRU 156915 şi cu
Regulamentul de orientare şi consiliere.
În etapa de pregătire a sesiunilor de consiliere, consilierii școlari au contactat directorii
unităţilor şcolare unde au fost repartizați şi au stabilit de comun acord planificarea activităţilor,
în funcţie de disponibilitatea unităţii şcolare, programul elevilor, programul de lucru al fiecărui
consilier şi au adaptat materialele suport din cadrul proiectului în funcţie de particularităţile de
vârstă ale grupelor de elevi.
Consilierii școlari au utilizat în desfășurarea activităților de consiliere metode și
tehnici precum:
- exerciţii de spargere a gheţii
- metoda brainstorming
- jocul de rol
- fişe de lucru
- conversaţia

- chestionarul
- expunerea
- dezbaterea
- lucrul pe echipe
- explozia stelară
- exerciții de energizare
- discuția facilitată
- modelarea comportamentului
- turul galeriei
- tehnica 6/3/5
- metoda philips 6/6
- metoda cubului
În urma analizei activității de consiliere de grup desfăşurată atât la nivel zonal cât şi
judeţean, s-au desprins următoarele concluzii:
- Elevii au participat cu plăcere și interes la orele de consiliere;
- Elevii au manifestat atitudine deschisă în abordarea temelor propuse;
- Sesiunile de consiliere au fost foarte bine primite de către elevi, dar și de cadrele didactice
din unitățile de învățământ gazdă;
- Elevii au reușit să conștientizeze valoarea contribuției individuale la rezolvarea propriilor
probleme;
- S-a creat un climat prietenos în care elevii au depășit barierele de comunicare;
- Elevii au fost preocupați de condițiile de participare la concursuri;
- Deschiderea elevilor ne oferă posibilitatea de a ne gândi la elaborarea altor proiecte de acest
gen;
- Însuşirea de către elevi a unor metode de gestionare a stresului şi timpului bazate pe
rezolvarea de probleme şi asumarea de către aceştia a propriei gestionări a timpului şi stresului
în condiţii de pregătire pentru concurs;
- Disponibilitatea părinţilor de a-i încuraja şi susţine emoţional pe copii să participe la
concursuri;
- Diversificarea metodelor şi tehnicilor de lucru utilizate în şedinţele de consiliere a condus la
prevenirea monotoniei şi a plictiselii în rândul elevilor;
- Oferirea oportunităţii de a învăţa să facă faţă eşecului.

Deasemenea, s-au remarcat şi vulnerabilitați:

- Elevii din clasa I şi clasa pregătitoare nu au însușite achizițiile pentru scris și citit, acest lucru
îngreunând activitatea cu aceștia;
- Timpul de abordarea a temelor propuse a fost limitat;
- Motivaţia scăzută a elevilor pentru participarea la concursuri şcolare sau extraşcolare din
cauza programului încărcat;
- Dificultăţi în ceea ce priveşte stabilirea programului de derulare a activităţilor datorită
faptului că mulţi dintre elevi sunt din localităţi diferite şi se deplasează cu microbuzul şcolar,
acest lucru făcând dificilă deplasarea acestora în afara orelor de studiu.
Printre recomandările făcute de consilierii școlari, în urma sesiunilor de consiliere, se
remarcă:
- Participarea elevilor la concursurile școlare din cadrul proiectului POSDRU "Dezvoltarea
competenţelor cheie şi transdisciplinare prin concursuri şcolare în judeţul Teleorman" ID
156915;
- S-a remarcat necesitatea lărgirii paletei tematice a activităţii de consiliere;
- Stabilirea unor parteneriate funcționale între diriginți și consilierii școlari care să asigure mai
multe ore de consiliere în ceea ce privește managementul stresului şi al timpului;
- Valorificarea experienţei din cadrul activitatilor proiectului pentru implicarea în alte
concursuri şi olimpiade şcolare în vederea dezvoltării personale.
Chestionarul de follow-up a cuprins un număr de 12 itemi, 7 întrebări cu răspunsuri

închise, 2 întrebări deschise, la care se adaugă 3 întrebări de identificare.
Chestionar follow-up consiliere elevi

Te rog să îmi răspunzi la câteva întrebări legate de participarea ta în cadrul proiectului
„Dezvoltarea competențelor cheie și transdisciplinare prin concursuri școlare în județul
Teleorman”, ID 156915.
1. Cum te numeşti? ___________________________________
2. Ce clasă eşti?_________________________________________________
3. La ce şcoală înveţi? ______________________________________________
4. Rezultatele tale şcolare sunt : a) slabe
b) bune

c) foarte bune
5. Care au fost activitățile din cadrul proiectului la care ai participat?
a) completare chestionar
b) consiliere
c) concursuri şcolare
6. Care este aspectul care ţi-a plăcut cel mai mult la activitatea de consiliere?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
7. Activitatea de consiliere:
a) M-a ajutat să îmi gestionez emoţiile înainte de concurs/uri
b) M-a ajutat sa îmi organizez mai bine timpul
c) M-a ajutat să fac faţă competiţiei
d) Nu m-a ajutat cu nimic
8. În timpul activităţii de consiliere m-am simţit:
a) Relaxat
b) Ca şi la celelalte activități
c) Încordat
9. Am obţinut următorul punctaj:
10. ___________________________ la etapa zonală şi ______________ la etapa
judeţeană a concursurilor.
11. Pe viitor:
a) Îmi doresc să mai particip la asemenea activităţi de consiliere
b) Nu îmi doresc să mai particip la asemenea activităţi de consiliere
12. Genul respondentului: a) masculin b) feminin
13. Domiciliul actual: a) rural b) urban
Mulțumesc!
Data completării chestionarului_________________________

Numele şi prenumele consilierului şcolar care a aplicat chestionarul___________________
Semnătura consilierului şcolar___________________

INTERPRETAREA REZULTATELOR :
Chestionarele au fost aplicate pe un număr total de 110 elevi, dintre care 46 masculin
și 64 feminin. Elevii provin atât din mediul urban cât și din mediul rural.
Întrebarea nr. 4- Rezultatele tale școlare sunt:
Autoaprecierile elevilor chestionaţi privind rezultatele lor școlare se prezintă astfel:
a) slabe – 0
b) bune– 32
c) foarte bune – 78
La întrebarea nr. 5–Care au fost activitățile din cadrul proiectului la care ai
participat?
Această întrebare vizează activitățile din cadrul proiectului la care elevii au participat.
Ceea ce se poate constata din datele centralizate este faptul că elevii au participat la toate
activitățile propuse.
a) completare chestionare -110
b) consiliere - 110
c) concursuri școlare - 110
La întrebarea nr. 6– Care este aspectul care ți-a plăcut cel mai mult la activitatea de
consiliere?, elevii au apreciat următoarele răspunsuri:
 Am învățat să gândesc pozitiv;
 Îmi doresc să mai particip la asemenea activități de consiliere – 54 lucruri interesante
și am vorbit liber;
 Am învățat cum să-mi gestionez emoțiile.
 Am învățat cum să scap de stres;
 A fost o activitate relaxantă în care am discutat lucruri noi;
 Sfaturile primite de la doamna profesor consilier în legătura cu organizarea timpului;
 Mi-a plăcut faptul că mi-a explicat și m-a făcut să înțeleg cum să-mi gestionez timpul
mai bine;
 Ne-au sfătuit să avem grijă la concurs și au vorbit într-un mod în care să înțelegem
mai ușor;
 M-a ajutat să trec mai bine peste examen;
 Mi-a plăcut prietenia și apropierea de care a dat dovadă consilierul;

 Mi-a plăcut la activitatea de consiliere că ne-a explicat ce avem de făcut ca să avem

rezultate bune la concurs;
 Am desenat și am purtat diferite discuții despre emoții și gestionarea timpului;
 Munca în echipă și discuțiile purtate;
 Am completat fișe de lucru și am discutat despre emoții;
 M-a ajutat să nu mai am emoții;
 M-a ajutat să mă încadrez în timp;
 A fost o activitate relaxantă;
 Doamnele consilier au vorbit frumos și ne-au explicat cum să ne stăpânim emoțiile;
 Am colorat fișa cu emoții, a fost o activitate frumoasă;
 Mi-au plăcut întrebările adresate;
 A fost o activitate interactivă și am învățat să-mi organizez timpul mai bine;
 Am avut ocazia de a discuta deschis despre diverse aspecte fiind benefic pentru
dezvoltarea personală a elevilor;
 Mi-a plăcut interacțiunea cu doamna consilier și faptul că am rămas cu informații
interesante;
 Am aflat mai multe despre ceea ce provoacă stresul;
 Ne-am informat mai bine în legătură cu stresul;
 A existat o interacțiune și am aflate mai multe despre ceea ce provoacă stresul;
 Am avut ocazia de a discuta deschis despre diverse aspecte;
 A fost o activitate creativă;
 Am vorbit despre viitorul și programul nostru înainte de examen;
 M – a ajutat să mă concentrez și să fac față competiției.
La întrebarea nr. 7, o proporţie însemnată dintre elevii chestionaţi au afirmat că
activitatea de consiliere i-a ajutat să-și gestioneze emoțiile, timpul și totodată să facă față
competiției.
a) M-a ajutat să îmi gestionez emoțiile înainte de concurs/uri - 86
b) M-a ajutat să îmi gestionez mai bine timpul - 73
c) M-a ajutat să fac față competiției - 52
d) Nu m-a ajutat cu nimic – 1

La întrebarea nr. 8 – În timpul activității de consiliere m-am simțit..., cei mai mulți
dintre elevi afirmă faptul că s-au simțit relaxați în timpul activităților.
a) Relaxat – 93
b) Ca și la celelalte activități – 17
c) Încordat – 0
Întrebarea nr. 10:
Din acest item al chestionarului reiese faptul că majoritatea elevilor își mai doresc să
participe la asemenea activități de consiliere.
a) Îmi doresc să mai particip la asemenea activități de consiliere - 106
b) Nu îmi doresc să mai particip la asemenea activități de consiliere – 4
Se poate concluziona, ca urmare a evaluării activităţilor de consiliere, că acestea au avut

un impact pozitiv asupra copiilor participanţi. Deasemenea, rezultatele evaluării vor fi luate în
calcul pentru îmbunătățirea instrumentelor de orientare și consiliere școlară utilizate de
Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Teleorman în activitățile viitoare.


Ghid Bune Practici Consiliere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Bune Practici Consiliere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007–2013 - ’Investește în oameni!’

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Echipa de redactare: Autori:

PROIECTUL ”DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR CHEIE ȘI

GHID DE BUNE PRACTICI

Educația - deschide ușa către viitor! 1

Educația - deschide ușa către viitor! 2

Educația - deschide ușa către viitor! 3

c) crearea de oportunități de participare la evaluări sumative a achizițiilor de competențe

CAPITOLUL 2. DESCRIEREA PROIECTULUI

OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI

OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROIECTULUI

Educația - deschide ușa către viitor! 4

3. Îmbunătățirea achizițiilor de competențe transdisciplinare și de competențe cheie pentru

GRUPUL ȚINTĂ VIZAT DE PROIECT

Educația - deschide ușa către viitor! 5

inițiativă și spirit antreprenorial) și transdisciplinare (metacognitive și pragmatice) ca urmare

2) La nivelul elevilor din învățământul preuniversitar sprijiniți în proiect,

REZULTATELE ACTIVITĂŢII CJRAE TELEORMAN

Educația - deschide ușa către viitor! 6

- 1 metodologie de orientare și consiliere;

CAPITOLUL 3. IMPLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR DE

În cadrul proiectului a fost elaborată de către echipa Centrului judeţean de Resurse şi de

Educația - deschide ușa către viitor! 7

aspecte legate de managementul stresului și managementul timpului la evaluările sumative, în

Educația - deschide ușa către viitor! 8

3. Elaborarea de instrumente de 15-30 octombrie 2015 6 instrumente

Instrumentele de orientare și consiliere dezvoltate:

Educația - deschide ușa către viitor! 9

Educația - deschide ușa către viitor! 10

Te rugăm să răspunzi la următoarele întrebări referitoare la viața ta de elev.

Educația - deschide ușa către viitor! 11

Cunoașterea mediului/Științele naturii

Educația - deschide ușa către viitor! 12

Nume și Prenume ...........................................................................................................

Educația - deschide ușa către viitor! 13

Chestionar pentru elevii din ciclul gimnazial

Te rugăm să răspunzi la următoarele întrebări referitoare la activitatea ta școlară.

Educația - deschide ușa către viitor! 14

Educația - deschide ușa către viitor! 15

15. Răspunde cu Da sau Nu la următoarele afirmații:

Nume și Prenume .....................................................................................................

Educația - deschide ușa către viitor! 16

Chestionar pentru elevii din ciclul liceal

Te rugăm să răspunzi la următoarele întrebări referitoare la viața ta de elev.

Educația - deschide ușa către viitor! 17

Educația - deschide ușa către viitor! 18

aloc mai mult timp pregătirii suplimentare

Educația - deschide ușa către viitor! 19

lucrez încet, corect, dar nu mă încadrez în timp

Nume și Prenume .................................................................................................................

Aplicarea (administrarea) chestionarului pe teren – culegerea datelor

Educația - deschide ușa către viitor! 20

Cotare chestionar pentru elevii din ciclul primar

Educația - deschide ușa către viitor! 21

Educația - deschide ușa către viitor! 22

Cotare chestionar pentru elevii din ciclul gimnazial

Educația - deschide ușa către viitor! 23

Educația - deschide ușa către viitor! 24

Educația - deschide ușa către viitor! 25

lucrez greoi, incorect, cu erori, nu mă încadrez în timp 0

Cotare Chestionar pentru elevii din ciclul liceal