UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

COORDONAT: APROBAT:
şeful catedrei de Fitotehnie, prin Hotărârea Consiliului facultăţii de Agronomie
dr., conf. univ. int. Daniela DUBIŢ decanul facultăţii dr., conf. univ. Ion BACEAN

Programa analitică
Disciplina: Bazele agriculturii

Specialitatea: 0521.1 Ecologie

Învăţământ cu frecvenţă

Titulari: DUBIŢ Daniela, doctor, conferenţiar universitar interimar

Asistent: MELNIC Angela, lector universitar

Chişinău
 UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

COORDONAT: APROBAT:
şeful catedrei de Fitotehnie, prin Hotărârea Consiliului facultăţii de Cadastru şi Drept
dr., conf. univ. int. Daniela DUBIŢ decanul facultăţii dr., conf. univ. O. Horjan

Programa analitică
Disciplina: Bazele agriculturii

Specialitatea: 0731.1 Cadastru şi organizarea teritoriului

0731.5 Evaluarea şi dezvoltarea imobilului

Învăţământ cu frecvenţă

Titulari: DUBIŢ Daniela, doctor, conferenţiar universitar interimar

Asistent: MELNIC Angela, lector universitar

Chişinău
2
 Administrare
DESCRIEREA UNITĂŢII DE CURS: BAZELE AGRICULTURII
Codul cursului: F.04.O.28
Tipul cursului: curs obligatoriu, componentă fundamentală
Ponderea activităţilor realizate:

Contact direct
inclusiv Studiul Numărul
Total ore
Total ore curs seminar laborator lecţii practice individual de credite
ore % ore % ore % ore %
120 60 30 50 - - 30 50 - - 60 4

Repartizarea orelor pe teme de studiu

Contact inclusiv Studiul
Nr. Denumirea temei Total ore
direct curs seminar laborator individual
1. Agricultura – ca ramură a economiei naţionale 2 2 2
2. Particularităţile ecosistemului agricol 2 2 2
3. Agrotehnica în agroecosistem 2 2 2
4. Criterii ecologice ale agrotehnicii 8 8 4 4
5. Lucrările solului 14 4 2 2 10
6. Fitotehnia - tehnica cultivării plantelor agricole 2 2 2
7. Culturi cerealiere 11 6 2 4 5
8. Culturi leguminoase pentru boabe 9 4 2 2 5
9. Culturile tehnice 11 6 2 4 5
10. Plantele aromatice şi medicinale 18 8 2 6 10
11. Pratoecosisteme 9 4 2 2 5
12. Sisteme pomicole 9 4 2 2 5
13. Sisteme viticole 9 4 2 2 5
14. Sisteme legumicole 14 4 2 2 10
Total 120 60 30 30 60

3
 Competenţe dezvoltate în cadrul cursului şi finalităţile de studiu

 specifice:
generalizarea cunoştinţelor din ştiinţele ecologice şi cele complementare ecologice la soluţionarea problemelor privind formarea
fondurilor de rezervă a producţiei vegetale;
cunoaşterea şi analiza cursul, rolul şi contribuţiile agrotehnicii, fitotehniei, culturii pajiştilor, pomiculturii, viticulturii şi
legumiculturii la elaborarea tehnologiilor avantajoase din punct de vedere agronomic, ecologic şi economic care vor realiza
potenţialul productiv al soiurilor şi hibrizilor omologaţi cu obţinerea recoltelor înalt – calitative, sporirea fertilităţii solului,
protecţia mediului.
studierea, aprecierea şi explicarea legităţilor, proceselor şi fenomenelor ecologice cu caracter local, regional şi mondial.

 genetice:
cunoaşterea bazei teoretice şi practice ale ecologiei;
capacitatea de analiză şi sinteză a datelor, proceselor şi fenomenelor ecologice;
aplicarea cunoştinţelor teoretice în studiul mediului ambiant;
identificarea problemelor din mediul ambiant şi propunerea soluţiilor de rezolvare.

Condiţionările sau exigenţele prealabile

Cunoştinţe şi deprinderi de calcul obţinute în procesul studierii unităţii de curs: Matematică şi statistică (F.01.O.01), Botanică cu
bazele geobotanicii (F.01.O.08), Ecologie generală (F.02.O.13), Biofizică şi agrometeorologie (F.02.O.17), Ecopedologie (F.03.O.19).

CONŢINUTUL CURSULUI

Conţinuturi corespunzătoare domeniului, specialităţii

Conţinuturile unităţii de curs contribuie la realizarea atribuţiilor de formare a viitorilor specialişti în domeniul de formare profesională
la specialitatea 0521.1 Ecologie prin implicare în dezvoltarea competenţelor de cunoaştere şi înţelegere a bazelor teoretice ale disciplinelor care
stau la baza sporii producţiei alimentare, normelor etice şi de drept care determină şi reglează procesele şi relaţiile agronomice, economice, ecologice în
cadrul subramurilor producătoare din sectorului fitotehnic, metodologiei moderne de cercetare a fenomenelor din cadrul agriculturii în vederea
exercitării la un nivel optim a atribuţiilor profesionale, elaborarea planurilor de activitate pentru aplicarea tehnologiilor de cultivare a culturilor
agricole, adoptarea şi optimizarea deciziilor aferente activităţii în domeniul de formare profesională ştiinţe ale naturii, realizarea unei comunicări
de afaceri eficace, stabilirea relaţiilor reciproc avantajoase cu partenerii locali şi din alte ţări, formularea şi expunerea raţională în baza aspectelor
relevante de ordin social, ştiinţific sau etic, comunicare de informaţii, idei, probleme şi soluţii atât audienţilor - specialişti, cât şi non-specialişti.

4
 Conţinutul de bază al cursului
Repartizarea orelor pe prelegeri şi lucrări practice, repartizarea subiectelor în cadrul acestor activităţi şi a sarcinilor pentru studiul individual ghidat
de profesor se prezintă în următorul tabel:
Sarcini pentru studiu
Prelegeri Lucrări de laborator (LL)
individual ghidat de profesor
1 2 3
Tema 1. Agricultura – ca ramură a economiei naţionale
(2 ore).
1.1. Obiectivele de bază a agriculturii Republicii Moldova ca
ramură a economiei naţionale.
1.2. Particularităţile de bază ale agriculturii.
1.3. Fondul funciar al RM. Categoriile de folosinţă. Căile
orientate la folosirea raţională a fondului funciar.
Tema 2. Particularităţile ecosistemului agricol (2 ore).
2.1. Agroecosistemul. Tipologia agroecosistemelor.
2.2. Interacţiuni şi relaţii în agroecosistem. Factorii de
vegetaţie.
2.3.Legile fundamentale ale agriculturii.
Tema 3. Agrotehnica în agroecosistem (2 ore).
3.1. Obiectivele agrotehnicii ca ştiinţă.
3.2. Interacţiunea culturi agricole - buruieni în agrocenoză.
Noţiuni. Clasificarea buruienilor.
3.3. Metode de combatere a buruienilor.
Tema 1. Criterii ecologie ale agrotehnicii (4 ore).
Tema 4. Criterii ecologice ale agrotehnicii (4 ore). 1.1. Schiţa principală de succesiune a culturilor de
4.1. Asolamentul agricol. Clasificarea. câmp în asolament.
Definiţii, noţiuni de asolamente. 1.2. Structura suprafeţelor de semănat.
4.2. Importanţa agronomică, ecologică şi economico – 1.3. Modul de întocmire al diferitor tipuri de
organizatorică a asolamentelor. asolamente.
4.3. Elementele asolamentului. Schiţa principală de alternare 1.4. Selectarea locului în asolament a cerealelor
a culturilor de câmp. păioase.
4.4. Importanţa succesiunii culturilor la reglarea valorilor 1.5. Selectarea locului în asolament a culturilor
regimului solului, elementelor şi condiţiilor de tehnice.
fertilitate. Sistemele asolamentelor. 1.6. Selectarea locului în asolament a
leguminoaselor pentru boabe, a cerealelor panicoide.
5
 Tema 5. Lucrările solului (2 ore). Tema 2. Lucrarea solului (2 ore). Importanţa agronomică,
5.1. Importanţă şi necesitate. Procesele tehnologice la 2.1. Particularităţile de întocmire a sistemelor de ecologică şi economică a
lucrarea solului. lucrare de bază a solului în asolamente pentru maturităţii solului
5.2. Principiile de clasificare şi clasificarea lucrărilor solului. culturile de primăvară. (5 ore).
5.3. Lucrarea de bază a solului, diferenţierea ei după 2.2. Particularităţile de întocmire a sistemelor de
adâncime. lucrare a solului pentru cerealele de toamnă. Sistemele de agricultură.
5.4. Lucrările superficiale şi speciale ale solului. 2.3. Principiile de introducere a sistemelor de lucrare Particularităţile agriculturii
5.5. Sisteme de lucrări a solului. Clasificarea sistemelor. a solului în asolamentele antierozionale. durabile (5 ore)
Tema 6. Fitotehnia - tehnica cultivării plantelor agricole
(2 ore).
6.1. Particularităţile şi obiectivele fitotehniei ca ştiinţă.
6.2. Clasificarea culturilor de câmp.
6.3. Noţiuni de tehnologii de cultivare, elementele acestora.
Tema 7. Culturi cerealiere (2 ore). Tema 3. Culturi cerealiere (4 ore).
7.1. Clasificarea cerealelor. Importanţa economică, 3.1. Determinarea speciilor la cerealierele păioase
răspândirea. după ierbar şi seminţe.
Particularităţile biologice şi a
7.2. Importanţa economică, răspândirea cerealierelor păioase. 3.2. Scurtă caracteristică morfologic a cerealelor
structurii morfologice ale
Particularităţile tehnologiilor de cultivare a cerealelor păioase.
culturilor cerealiere păioase
păioase. 3.3. Determinarea speciilor la cerealierele panicoide
(5 ore)
7.3. Importanţa economică, răspândirea cerealierelor după ierbar şi seminţe.
panicoide. Particularităţile tehnologiilor de cultivare a 3.4. Scurtă caracteristică morfologică cerealierele
porumbului pentru boabe. panicoide după ierbar şi seminţe.
Tema 8. Leguminoase pentru boabe (2 ore). Tema 4. Culturi leguminoase pentru boabe
8.1. Importanţa, productivitatea şi suprafeţele de cultivare a (2 ore). Particularităţile biologice ale
leguminoaselor pentru boabe. 4.1. Determinarea speciilor de leguminoasele mazării la boabe şi fasolei
8.2. Particularităţi în tehnologia de cultivare a leguminoaselor pentru boabe după ierbar, seminţe, fructe. Particularităţile biologice ale
pentru boabe. 4.2 Scurtă caracteristică morfologică a soiei (5 ore).
leguminoaselor pentru boabe
9. Culturile tehnice. (2 ore). 5. Culturile tehnice (4 ore)
9.1. Clasificarea, importanţa, productivitatea culturilor 5.1. Determinarea speciilor culturilor cu rizocarpi
oleaginoase. Particularităţi în tehnologia de cultivare a după ierbar, seminţe, fructe. Scurtă caracteristică
Particularităţile biologice ale
florii soarelui şi rapiţei. morfologică.
culturilor tehnice (5 ore)
9.2. Importanţa, clasificarea, productivitatea culturilor 5.2. Determinarea speciilor de culturi oleaginoase
rizocarpe. Particularităţi în tehnologia de cultivare a după ierbar, seminţe, fructe. Scurtă caracteristică
sfeclei pentru zahăr. morfologică.
6
9.3. Importanţa, productivitatea şi suprafeţele de cultivare a
tutunului. Particularităţi în tehnologia de cultivare a
tutunului.
10. Plantele aromatice şi medicinale (2 ore)
10.1 Importanţa, productivitatea şi suprafeţele de cultivare, 6.1. Diversitatea speciilor de plante aromatice şi
biodiversitatea a plantelor aromatice şi medicinale.
10.2 Particularităţi în tehnologia de cultivare a salviei şi 6.2. Scurtă caracteristică morfologică a plantelor
levănțicii.
11. Pratoecosistemele (2 ore)
11.1 Producerea furajelor – ştiinţă şi ramură a agriculturii.
11.2 Pajiştile în Strategiile de mediu şi Regulamentele actuale.
11.3 Particularităţile ecologice şi biologice ale plantelor de
pe pajişti. Utilizarea raţională a pajiştilor.
12. Sisteme pomicole (2 ore).
12.1. Pomicultura ca ramură. Clasificarea speciilor pomicole.
12.2. Modul de repartizare a livezilor pe zone 8.2. Diversitatea speciilor sâmburoase. Soiurile
pedoclimaterice.
12.3. Înfiinţarea şi întreţinerea sistemelor pomicole.
13. Sisteme viticole (2 ore).
13.1. Importanţa economică a ramurii viticole.
13.2. Modul de repartizare a viilor pe zone pedoclimaterice.
13.3. Înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor viticole.
14. Sisteme legumicole (2 ore).
14.1. Importanţa economică, particularităţile de bază a
legumiculturii ca ramură.
14.2. Clasificarea legumelor după tehnologia de cultivare.
14.3. Particularităţile tehnologice de cultivare a legumelor de
bază pe teren protejat şi deschis.
5.3. Diversitatea speciilor de tutun. Scurtă
caracteristică morfologică.
Tema 6. Plantele aromatice şi medicinale (6 ore)
Particularităţile biologice ale
plantelor aromatice şi
medicinale.
medicinale anuale, bienale,
multianuale (10 ore)
aromatice şi medicinale.
7. Pratoecosisteme (2 ore)
1.1. Deosebirea ierburilor perene graminee după
tipul prefoliaţiei (cutată şi răsucită), forma bazei
tulpinii. Descrierea ierburilor perene leguminoase Particularităţile biologice ale
după tipul şi forma frunzelor, după stipele. plantelor de pe pajişti (5 ore)
1.2.Inflorescenţele ierburilor graminee, leguminoase.
1.3. Determinarea şi descrierea seminţelor de poacee
şi leguminoase perene cultivate.
8. Sisteme pomicole (2 ore)
8.1. Diversitatea speciilor sămânţoase. Soiurile
omologate.
Particularităţile biologice ale
speciilor pomicole (5 ore)
omologate
8.3. Evaluarea şi întocmirea diferitor scheme de
plantare a plantaţiilor pomicole
9. Sisteme viticole (2 ore).
9.1. Tehnici de formare a plantelor. Schemele de
plantare. Particularităţile biologice ale
9.2. Speciile viticole şi soiurile omologate pe zone. speciilor viticole (5 ore)
9.3. Evaluarea şi întocmirea diferitor scheme de
plantare a viţei de vie
10. Sisteme legumicole (2 ore).
10.1 Specii şi soiuri de legume omologate.
Particularităţile biologice ale
10.2 Principiile de întocmire şi întocmirea modelelor
legumelor (10 ore)
de asolamente pentru legumicultură pe terenuri
neprotejate.
7
 BIBLIOGRAFIE
Obligatorie
1. ADRIAN, I. Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere. Iaşi: editura A`92, 2003. 523 p.
2. AXINTE, M. şi al. Fitotehnie. Iaşi: Ion Ionescu de la Brad, 2006. 664 p.
3. BABUC, V. Îndrumări agrotehnice pentru pomicultori. Ch.: 1992. 286 p.
4. BALAN, V şi alţii. Pomicultura. Ch.: 2001. 451 p.
5. BĂLTIANU, Gh. Fitotehnia. Bucureşti: Ceres, 1998. 501 p.
6. BĂLTIANU, Gh., FAZECAŞ, I. Fitotehnia. Bucureşti: Ceres, 1983.547 p.
7. BOINCEAN, B. Ecologhicescoe zemledelie v R. Moldova. Ch.: Ştiinţa, 1999. 261 s.
8. BUDOI, Gh., PENESCU, A. Agrotehnica. Bucureşti: Ceres, 1996. 438 p.
9. ONISE, T., JITĂREANU, J. Agrotehnică. Iaşi: Ion lonescu de la Brad, 1999. 456 p.
10. PATRON, P.I. Legumicultura. Ch.: 1992. 92 p.
11. PERSTNIOV, N ş.a. Viticultura. Ch.: 2000. 502 p.
12. ROMAN, Gh. Şi al. Fitotehnie. Plante tehnice, medicale şi aromatice. Bucureşti: editura Universitară, 2012. 466 p.
13. STARODUB, V. Fitotehnie. Ch.: Print-Caro, 2015. 574 p. ISBN 978-9975-56-267-6
14. STARODUB, V. Fitotehnie. Ch.:Print-Caro, 2011. 600 p. ISBN 978-9975-187-6-8
15. STARODUB, V., PÂRVAN, P., MORARU, N. Tehnologii – cadru în fitotehnie. Ch.: Print–Caro, 2013. 172 p. ISBN 978-9975-56-084-9
16. SUBOTOVICI, A. Îndrumări agrotehnice pentru viticultori. Ch.: 1983. 278 p.
17. VOROBIOV, S. Zemledelie. Moskva: Kolos, 1991. 458 s.
18. VOROBIOV, S. Zemledelie. Moskva: Kolos, 1997. 478 s.

Suplimentară
1. ANDRIEŞ, S. Optimizarea regimurilor nutritive ale solurilor şi productivitatea plantelor de cultură. Ch., 2007. 374p.
2. CIMPOIEŞ, Gh. Conducerea şi tăierea pomilor. Ch.: Ştiinţa, 2000. 272 p.
3. CERBARI, V. Monitoringul calităţii solurilor Republicii Moldova. Ch.: Pontos, 2010. 476 p.
4. DUBIŢ, D. Variation of Crop Yield in Agrocoenoses under Influence of Climatic Factors. In: Lucrări ştiinţifice, USAMV Cluj-Napoca.
2013, vol. 6, nr. 14, pp. 271-274. ISSN 2066-1363.
5. BABAIAN, M., DUBIŢ, D. Modificarea unor proprietăţi agrofizice ale solurilor pe terenurile cu păşuni din Cîmpia Moldovei de Sud. In:
Lucrări ştiinţifice, UASM. 2013, vol. 39: Agronomie şi Ecologie, pp. 296-299. ISBN 978-9975-64-250-7.
6. NICOLAEV, N. Pricladnaia gherbologhia. Chişinău, 2001. 357 s.
7. NICOLAEVA, N. Herbologia aplicată. Concepţie ecologică de combatere complexă a buruienilor în agroecosisteme. Ch.: Cozara, 2008.
307 p.
8. LUPAŞCU, M. Agricultura ecologică şi producerea furajelor în Republica Moldova. Ch.: Ştiinţa, 1998. 485p.
9. LUPAŞCU, M. Agricultura Moldovei şi ameliorarea ei ecologică. Ch.: Ştiinţa, 1996. 107 p.

8
 10. STARODUB, V. et. al. Managementul riscurilor dezastrelor şi fenomenelor climatice adverse în sectorul agrar. Ch.: Tipografia centrală,
2014. 200 p. ISBN 978-9975-53-388-1
11. TOMA, S. Aplicarea îngrăşămintelor în agricultura durabilă. Ch.: Tipogr. AŞM, 2008. 210 p.

Metode de predare şi învăţare utilizate

Expunerea, demonstraţia, conversaţia, exerciţiul, studiul de caz, activitatea în grup, E-learning, MOODLE, Problem-Based Learning.

Sugestii pentru activitatea individuală

Studiul individual al studentului, inclusiv ghidat de profesor, include studiul materialelor suplimentare în conformitate cu temele, sarcinile
şi numărul de ore indicate în tabelul „Conţinutul de bază al cursului”, consultaţii individuale sau în grup solicitate de studenţii cu o reuşită
scăzută, cu condiţia că aceştia au frecventat nu mai puţin de 75% din orele de contact, realizarea evaluărilor curente, verificarea lucrărilor
studenţilor etc. Formele interactive aplicate în procesul studiului individual ghidat de profesor sunt: expunerea euristică, disputa, studiul de caz, E-
learning, MOODLE, Problem-Based Learning.

Metode de evaluare
Pe parcursul semestrului se va efectua evaluarea curentă a cunoştinţelor şi abilităţilor practice obţinute de studenţi la unitatea de curs după
cum urmează:
a) după studierea a 50% din conţinutul de studiu prevăzut de curriculum-ul unităţii de curs se va desfăşura o testare asistată la calculator;
b) în cadrul seminarelor şi lecţiilor practice se va efectua evaluarea studenţilor prin intermediul chestionării orale şi în scris, studiilor de caz,
conversaţiei, expunerii rapoartelor, probelor practice. În baza notelor obţinute la seminare şi lecţii practice se va determina media curentă
semestrială ca medie aritmetică a notelor obţinute, cu condiţia că numărul acestora este de cel puţin două;
c) la finele semestrului se va determina media generală semestrială ca medie aritmetică a mediei curente semestriale şi notei obţinute la testarea
asistată la calculator.
Evaluarea finală (sumativă) a cunoştinţelor şi abilităţilor practice obţinute de studenţi se va efectua în cadrul sesiunii de examinare, prin
intermediul unui examen în formă scrisă care va include 100% din materialul teoretic şi practic.
În nota finală la unitatea de curs 60% va deţine media generală semestrială şi 40% - nota obţinută la examen.
Autoevaluarea studentului pe perioada însuşirii unităţii de curs (pe teme, compartimente, integral) va fi asigurată prin intermediul
accesului liber la setul de teste plasat în reţeaua locală a UASM, precum şi la materialele expuse pe platforma www.moodle.uasm.md.

Limba de predare
Română

Daniela DUBIŢ____________________________ Angela MELNIC____________________________