II.

ADITIVI PENTRU PRODUSE

FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti
 Acesti compusi:
 nu contribuie la activitatea terapeutica
 nu maresc stabilitatea sau biodisponibilitatea produselor
 Scopul introducerii colorantilor sau pigmentilor
 Evidentierea concentratiilor diferite ale substantei active, pentru a evita
eventualele accidente
 Considerente de ordin estetic
 Identificarea produselor
 Mascarea gustului sau culorii neplacute
 Imbunatatirea stabilitatii la lumina sau umiditate atmosferica
 Exista si o serie de contraindicatii de folosire a colorantilor
 Pot crea probleme de stabilitate
 Pot masca eventualele degradari
 Cresc pretul de cost
 Complica procesul de fabricare 1
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti

 Conditii impuse:
 structura chimica bine definita
 solubilitate (in apa pentru cei destunati comprimatelor, de
exemplu)
 lipsa toxicitatii
 stabilitate chimica, termica, foto
 eficienta in concentratii mici
 compatibilitate cu substantele medicamentoase (principiu activ
dar si ceilalti excipienti)
 stabilitate la actiunea oxidantilor, reducatorilor si la modificarile
de pH
 sa nu influenteze reactiile chimice de dozare si de identificare
 sa nu fie adsorbiti de componentele aparatelor si utilajelor
folosite in etapele de conditionare
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti

 sa nu prezinte gust sau miros neplacute

 pret de cost accesibil
 Sa nu fie adsorbiti de echipamentele din diferite
etape de conditionare a medicamentului
 Sa fie lipsiti de gust sau miros dezagreabil
 Sa poata fi pusi in evidenta in produs prin tehnici
analitice adecvate
 Sa fie aprobat de legislatia sanitara in vigoare
 Sa fie accesibili ca pret de cost

 Practic, nu exista coloranti, care sa corespunda tuturor

acestor cerinte
 colorantii naturali sunt instabili fizico-chimic si se
recurge la colorantii si pigmentii sintetici
3
II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti

 un colorant este cu atat mai eficient cu cat este mai

capabil ca in concentratii cat mai mici sa mascheze
substratul reducand aparitia defectelor fizice dar si
costul total al produsului
 capacitatea de mascare a substratului este denumita
capacitate opacizanta si este influentata de :
 diferentele intre indicii de refractie ai polimerului si
ai pigmentului (influentand astfel reflexia luminii la
interfata polimer/colorant)
 cantitatea si lungimea de unda a radiatiilor
absorbite de coloranti

4
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti

 Sunt acceptati pentru prepararea produselor farmaceutice

colorantii de uz farmaceutic si certificati de autoritatile competente
 in Romania colorantii sunt avizati de Agentia Nationala a
Medicamentului:
 dintre colorantii sintetici sunt admisi: eritrozina, amarantul,
tartrazina, indigotina, albastrul briliant
 dintre colorantii naturali: betacarotenul, riboflavina,
antocianina, acidul carminic
 In SUA colorantii trebuie sa fie certificati de FDA (Food and Drug
Agencie)
 In industria farmaceutica pot fi folositi acei coloranti care sunt
inclusi in lista colorantilor alimentari (Food, Drug and Cosmetic
Act, FD&C)

5
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti
 Clasificare
 Natura lor:

 Naturali: riboflavina, carmin, antociani, clorofila,

caroteni, flavonoide
 Sintetici: solubili in apa, lacuri de aluminiu, alte tipuri de
lacuri
 Pigmenti anorganici: dioxid de titan, oxizi defier, sulfat
de calciu, carbonat de calciu, talc
 Proprietatile tinctoriale: galben, oranj, rosii, albastri,
verzi, bruni, negri si cu nuante diverse (clasificare facuta
si pentru colorantii alimentari admisi de UE si FDA –
SUA)

6
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti
 se tine seama si de clasificarea facuta de Comitetul Mixt de
Experti FAO/OMS care a examinat colorantii din punct de vedere
al specificatiilor chimice si dupa rezultatele evaluarilor
toxicologice:
 Categoria I, II, II si IV, categoria I fiind cea pentru care
Comitetul de experti a fixat norme de identitate si puritate
 Solubilitatea in apa: solubili si insolubili (pigmenti)
 Modul de etalare a culorii:
 Substante colorante – efect colorant prin contact direct
 Pigmenti – substante care isi dezvaluie efectul colorant cand
sunt fin dispersati; pot fi pigmenti albi si pigmenti colorati
 Lacuri colorate – coloranti insolubili in apa obtinuti prin
precipitare, ca urmare a formarii de saruri greu solubile (Al,
Cu), prin precipitare cu substante organice (albumina) sau
prin fixare la suprafata
7
II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti
 cei mai des utilizati sunt colorantii neabsorbabili in sistemele
biologice, obtinuti prin:
 atasarea la polimeri care sunt prea mari pentru a fi absorbiti
din aceasta cauza in tractul gastrointestinal fie sunt
rezistenti la degradare in aceasta locatie
 se aplica sub forma lichida (solutie sau suspensie):
 in forma de acoperire
 ca strat suplimentar
 Colorantii solubili:
 se folosesc in concentratii mai mari decat pigmentii
(intensitatea culorii creste odata cu micsorarea grosimii
stratului)
II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti
 Pentru a evita migrarea colorantului in cazul granulelor
sau comprimatelor, ceea ce duce la o distributie
neuniforma a acestuia se folosesc inhibitori ai migrarii
colorantului :
 de exemplu, pentru inhibarea migrarii colorantului
FD&C Blue 1 in lactoza sunt utilizati: guma arabica
(3%), attapulgira (5%) si talcul (7%)
 problema este frecventa in cazul colorantilor
insolubili in apa
 pentru a evita patarea comprimatului o parte din
colorant poate fi adaugat in lubrifiant sau alti aditivi
 pentru a impiedica migrarea colorantului in afara
comprimatului in timpul uscarii se adauga in mod
frecvent Al(OH)3
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti

 Adaosul de colorant se face diferit in functie de forma de

conditionare a preparatului farmaceutic:
 in cazul comprimatelor se poate adauga:
 sub forma de pulbere la celelalte componente si se
amesteca pana se obtine o masa omogena
 doar la o parte a amestecului, sub forma de solutie
alcoolica sau apoasa, care apoi se usuca si se
omogenizeaza cu restul materialului (rezulta coloratii
mai intense)
 in solutia de aglutinant, folosita apoi la granularea
umeda
 sub forma de solutie adsorbita pe pulberile de amidon
sau sulfat de calciu cu o ulterioara uscare si
amestecare cu restul componentelor
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti

 In cazul preparatelor farmaceutice solide acoperite, se

utilizeaza tot mai mult colorantii neabsorbabili in sistemele
biologice
 se obtin prin atasarea colorantilor la polimeri care sunt
prea mari pentru a fi absorbiti in tractul gastrointestinal sau
sunt rezistenti la degradarea in tractul intestinal
 colorantii se aplica de regula, sub forma lichida (solutie
sau suspensie), direct in formula de acoperire sau ca strat
suplimentar
 utilizarea colorantilor solubili in apa este incompatibila cu
sistemele bazate pe solventi organici, din cauza lipsei de
solubilitate in acesti solventi.
 In acest caz se impune utilizarea pigmentilor
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti

 In cazul produselor solide: tablete, comprimate, etc. concentratia

colorantului depinde de nuanta care se doreste a fi obtinuta:
 poate fi vorba de concentratii de 0,01% ……. 2%
 Aplicarea colorantului necesita o pregatire prealabila a suprafetei
pentru a obtine o culoare uniforma, pentru ca lumina sa nu
difuzeze sau sa fie reflectata:
 prin acoperirea acesteia cu pigmenti albi (dioxid de titan) care
realizeaza o opacizare perfecta a suprafei solide
 putere de acoperire/opacizare mai mica prezinta si alte
substante utilizabile in o serie de cazuri: CaSO4, CaCO3,
Al(OH)3, talc, zaharul sub forma de pudra fina
 puterea de acoperire creste cu indicele de refractie
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti

 In cazul siropurilor:
 se adauga in forma dizolvata in proportie mai mica de 1%

 In ultimul timp s-a incercat introducerea si in preparatele farmaceutice

a colorantilor naturali:
 coloranti prezenti in produse comestibile din care se obtin prin
extractie
 utilizarea lor are o serie de limite dictate de :
 Pretul de cost (mai mare)
 Putere coloranta variabila
 Disponibilitate in cantitati reduse
 Calitati organoleptice nu tocmai placute (gust, miros)
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti

 Intensitatea culorii mai slaba daca nu se practica o

purificare (se utilizeaza in cantitati mai mari)
 Instabilitate termica si fotosensibilitate
 Incompatibilitate selectiva
 Exemple de coloranti:
 naturali, minerali: argile de diferite culori purificate: galben de
Saxa, ocrul, bolul de Armenia
 vegetali: carminul de sacaz
 sintetici: eozina,fucsina,indigocarmin, rodamina, albastru de
metilen
 de origine animala: pudra de matase obtinuta prin prelucrarea
partii interioare a fibrelor de matase
 oxid de titan = pigment alb
II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti

 In cazul capsulelor rolul colorantilor este:

 pentru identificarea produsului

 pentru a oferi produsului o forma estetica

 Pentru colorarea peretilor capsulelor medicamentelor

se utilizeaza doua tipuri de coloranti;
 solubili, care sunt de origine sintetica. Coloristic
apartin intregului spectru; tind sa se foloseasca
mai mult in detrimentul pigmentilor
 exemple:
 amarant (E-123); eritrozina (E-127); indigo carmin
(E-132); tartrazina (E-102)
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti

 Prigmentii
 Sunt coloranti insolubili
 Se utilizeaza atunci cand trebuie aplicati in sisteme bazate
pe solventi organici pentru care colorantii solubili sunt
incompatibili
 Se utilizeaza sub forma dispersata dupa care se amesteca
cu ceilalti constituenti
 suspensiile dispersate prin pulverizare trebuie agitate in
timpul aplicarii
 este de preferat utilizarea pigmentilor cu particule cat mai
mici → filme netede

16
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.2. Coloranti si pigmenti
 Suspensia de pigment mai trebuie sa contina:
 Stabilizanti
 Agenti umectanti (antiflotanti): PEG, PVP
 doua tipuri de pigmenti sunt mai frecvent folositi:
 Dioxidul de titan = de culoare alba; ca opacifiant se foloseste in
concentratii de 0,2-1,2%
 Oxizii de fier: negru, rosu, galben. Principalul lor dezavantaj este
legat de faptul ca nu se absorb dup ingestie
 Lacurile
 rezulta ca urmare a precipitarii colorantilor cu diverse substante
 sunt preferate pentru sistemele de acoperire pe baza de zahar sau
de film
 au in compozitie 10-30% sau chiar 50% pigment pur
17
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.3. Aromatizanti

 compusi care se dauga pentru a masca gustul neplacut al unor

produse farmaceutice
 in cazul formelor solide acoperite cu pelicule (tablete, comprimate,
casete) se utilizeaza rar, deoarece aceste invelisuri mascheaza
suficient de bine gustul si mirosul neplacut
 trebuie luat in considerare faptul ca acesti compusi sunt volatili
si instabili ceea ce poate determina migrarea in structura
filmului
 pot actiona ca plastifianti in cazul polimerilor folositi la
invelisuriule filmate
 se degradeaza la lumina si caldura
 pot afecta solubilitatea si eliberarea substantei din produs
 trebuie sa fie compatibili cu substantele active si sa suporte 18
conditiile de fabricare
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.3. Aromatizanti

 din punct de vedere chimic, aromatizantii apartin la numeroase

clase de compusi chimici care pot interactiona cu excipientii
sau cu substantele active conducand de la scaderea eficientei
pana la degradarea produsului ----- alegere atenta !
 uneori necesita adaugare de potentiatori de aroma sau
modificarea pH-ului bazei de pastile pentru accentuarea aromei
(cum ar fi cazul aromei de lamaie) pot determina o serie de
reactii secundare

19
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.3. Aromatizanti

 sunt compusi importanti in :

 siropuri,
 suspensii buvabile,
 produse pentru supt
 produse masticabile,
 pulberi sau comprimate efervescente
 preparate pentru copiii
 frecvent utilizate in acest scop sunt:
 esente de fructe,
 uleiuri volatile 0,2%
 salicilat de metil,
 vanilina 0,1%
 cacao,
 ciocolata
20
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.3. Aromatizanti

 tipul, modul si forma de adaugare a aromatizantilor trebuie sa tina

cont de forma de conditionare a preparatului medicamentos
 de exemplu, in cazul comprimatelor:
 se utilizeaza mai putin aromatizantii solubili in apa deoarece
sunt instabili, in schimb se folosesc uleiurile volatile
 acestea se adauga in granulat (0,5-0,75%) sub forma de :
 solutii alcoolice prin dispersare, adsorbite pe talc,
bentonita sau alte substante asemanatoare
 emulsii in agentul de granulare
 se adauga imediat inainte de comprimare pentru a evita
volatilizarea lor, prin diferite procedee care sa nu le afecteze
proprietatile:
 procedeul “ spray-drying” atunci cand uleiul contine terpene
pentru a evita oxidarea acestora in produs

21
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

 compusi solizi, inerti din punct de vedere chimic si farmacologic

 au rolul de a facilita operatiile de conditionare sub forma solida,
permitand obtinerea unui amestec omogen de pulberi atunci cand
substantele unui preparat farmaceutic incluse intr-o formulare sunt in
concentratii mici
 se adauga in formularile farmaceutice solide (pulberi, granule,
comprimate, pelete, extracte uscate) pentru a completa masa unitatii
de dozare la o anumita greutate (minim 50 mg comprimat) , atunci
cand substantele active sunt in cantitati mici → agenti de umplere

22
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

 proprietatile unui diluant ideal pentru comprimate:

 inertie chimica si fizica
 sa nu fie hidroscopic
 lipsit de toxicitate
 biocompatibilitate
 proprietati biofarmaceutice adecvate
 solubilitate in apa
 hidrofilie
 proprietati tehnologice corespunzatoare
 fluiditate
 compresibilitate
 compactibilitate

23
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti
 sa nu interfereze cu biodisponibilitatea substantei active
 sa poata indeplini mai multe roluri: absorbant, adsorbant,
aglutinant, dezagregant
 pret de cost acceptabil
 se folosesc pulberi inerte de:
 lactoza,
 amidon si derivatii sai,
 manitol, sorbitol, xilitol, maltodextrina,
 caolin, zahar,
 drojdie de bere uscata, pectina,
 faina, derivati de celuloza,
 sulfat de calciu, talc, clorura de calciu,etc.
 o parte dintre ei in prezenta apei au si rol de aglutinanti, datorita
proprietatilor coloidale (amidon, drojdia de bere, pectina, faina, etc.)
24
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti
 la fabricarea comprimatelor se pot utiliza diluanti insolubili sau solubili
in apa sau un amestec din aceste doua tipuri, alese in functie de
proprietatile substantei medicamentoase si aspectul biofarmaceutic
urmarit
 o proprietate foarte importanta a diluantilor, in cazul substantelor greu
compresibile, este potentialul de diluare:
 reprezinta cantitatea procentuala de substanta activa care poate fi
comprimata cu o anumita cantitate de diluant pentru a obtine
comprimate
 alegerea diluantului se face astfel incat sa nu fie afectata
compatibilitatea cu principiul activ:
 de ex.CaCl2, folosita ca excipient pentru tetraciclina, interfereaza
cu absorbtia substantei in tractul gastrointestinal
 daca substanta activa este cu solubilitate redusa in apa se
recomanda utilizarea de diluanti solubili in apa
 diluantii avand capacitate de absorbtie mare (caolin, bentonita)
trebuie evitati pentru fabricarea comprimatelor cu principii active in
doze mici 25
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

II.4.1. Lactoza (zahar de lapte)

 este o pulbere cristalina, cu gust usor dulceag, solubila in apa
si insolubila in alcool
 practic se foloseste lactoza hidratata care nu este hidroscopica
 se utilizeaza :
 ca excipient diluant pentru obtinerea diferitor pulberi
 pentru prepararea pulberilor de antibiotice aplicabile pe
rani, deoarece permite o difuzie rapida a antibioticului
datorita capacitatii sale de a se dizolva in lichidele exudate
 ca excipient diluant pentru prepararea granulelor si
comprimatelor

26
26
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

II.4.2. Caolin (Bolus alba)

 din punct de vedere chimic este un silicat de aluminiu natural,
hidratat: Al2Si2O5(OH)4 sau 2SiO2Al2O5x 2H2O
 prezinta structura lamelara asemanatoare talcului
 are capacitate buna de absorbtie pentru apa comparativ cu
substantele grase
 trebuie sterilizat inainte de folosire
 se utilizeaza pentru produse:
 de uz intern (comprimate), avand rol de excipient diluant si
adsorbant
 de uz extern, datorita capacitatii bune de acoperire si aderare; are
rol de diluant si absorbant
 dezavantaj: tendinta de a forma aglomerate in prezenta apei

27
27
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

II.4.3. Manitol
 diluant solubil in apa 1:5,5 lasand la dizolvare o senzatie de racoare
 stabil la actiunea umiditatii si caldurii
 prezinta gust dulceag
 este compatibil cu majoritatea substantelor active
 este termostabil, motiv pentru care poate fi folosit si la temperaturi de
peste 200 0C
 este recomandat pentru fabricarea comprimatelor de supt sau de
mestecat
 puterea de indulcire este 50% din cea a zaharului

28
28
II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

II.4.4. Sorbitol
 este un izomer optic al manitolului
 diluant solubil si higroscopic, motiv pentru care are utilizari limitate
 indulcitor, in special in produse pentru diabetici

II.4.5. Dextroza
 monohidrat (D- glucoza) este o pulbere cristalina, alba si cu gust dulce
 se utilizeaza pentru comprimate de mestecat

29
29
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

II.4.6. Amidonul si derivatii sai

 se utilizeaza amidon extras din produse vegetale: orez, grau, cartofi,
porumb
 se prezinta ca pulbere alba, extrem de fina, insipida, inodora
 se caracterizeaza prin proprietati de adeziune, absorbtie, alunecare
 dezavantaj: mediu propice dezvoltarii de microorganisme, in prezenta
caldurii si umiditatii pielii → hidroliza (fermentatie) → contaminare
bacteriana
 buna capacitate de absorbtie a apei si uleiurilor
 confera pudrelor aderenta, actiune racoritoare si calmanta
 tipurile de amidon sunt diferite, de aceea se si utilizeaza diferit in functie
de preparatul medicamentos
 de exemplu, pentru uz extern se prefera amidonul de orez, iar daca se
urmareste o buna aderenta la piele se foloseste amidonul de cartofi
30
30
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti
 Amidonul
 este insolubil in apa rece, se umfla la temperaturi de peste 80 0C,
dar nu se dizolva total ci formeaza un gel
 se sterilizeaza greu
 pulberea se utilizeaza ca:
 diluant pentru preparatele medicamentoase de uz intern
 diluant, lubrifiant si dezagregant pentru conditionarea sub forma
de comprimate si granule
 drept component al invelisurilor casetelor
 pudre cu rol de excipient natural organic, de origine vegetala
 se utilizeaza:
 in special amidonul de orez, datorita dimensiunilor mici

31
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

 are capacitate de curgere, alunecare (glisare),

 este inert din punct de vedere chimic
 sub forma de gel se foloseste:
 ca excipient pentru unguente (sub forma de glicerolat de
amidon)
 ca liant in fabricarea granulelor si comprimatelor
 Amidon modificat
 se obtin prin tratamente fizice sau chimice efectuate asupra
amidonului → produse cu proprietati superioare amidonului
 sunt sterilizabile, nu se umfla si nu formeaza paste in prezenta
umiditatii

32
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

Amidon reticulat
 rezulta prin legarea interna intre molecule de glucoza invecinate prin
reactivi bi- sau polifunctionali (oxiclorura de fosfor, anhidrida adipica,
epiclorhidrina)
 gradul de substitutie al acestor produse este foarte mic (1/200
– 1/1000 unitati de glucoza), dar suficient pentru a impiedica
umflarea in contact cu apa, pana la temperaturi destul de
ridicate, ceea ce permite sterilizarea in autoclava la 120 0C
 farmacopeea engleza : amidon de porumb sterilizabil, deoarece se
obtine din amidonul de porumb care a fost supus unor tratamente
chimice si fizice
 nu produce mucilag in contact cu umiditatea sau vapori
 se utilizeaza ca si inlocuitor al talcului in chirurghie pentru tratarea
manusilor

33
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

 un produs interesant este cel obtinut prin modificarea amidonului cu

ajutorul tetrametiloacetilendiureei = Amylum non mucilaginosum
(pulberi ANM)
 se descompune enzimatic in organism
 se resoarbe
 este aproape lipsit de germeni, deoarece elibereaza urme de
formaldehida
II.4.7. Zahar
 zaharoza fiind higroscopica adera la matrita si instrumente motiv pentru
care se foloseste cu moderatie
 poate forma comprimate cu o rezistenta mecanica inalta care duce la o
dezagregare mai lenta
 este recomandata pentru fabricarea comprimatelor de supt sau
sublinguale care necesita o dizolvare lenta

34
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

 pentru a-i inlatura o serie de inconveniente se utilizeaza in amestec cu

zahar compresibil expres pentru presarea directa
 se comercializeaza diferite sortimente, de exemplu:
 SugarTAB un amestec de 90-93% zaharoza si 7-10% zahar invertit
 Di-Pac – amestec de zaharoza 97% si 3% dextrina modificata
II.4.8. Glucoza
 gust placut
 se dizolva lent → diluant pentru comprimate de supt
 este recomandata pentru comprimate vaginale datorita influentei
favorabile asupra pH-ului secretiilor vaginale si asupra florei

35
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

II.4.9. Celuloza microcristalina

 este o celuloza speciala, caracterizata de:
 particule cu diametru bine determinat
 proprietati foarte bune de aglutinare si de curgere → comprimate prin
metoda presarii directe
 confera comprimatelor culoare stabila si stabilitate chimica
 fiind de culoare alba este compatibila cu majoritatea substantelor
medicamentoase
 confera comprimatelor rezistenta mecanica necesara
II.4.10. Maltodextrina
 se prezinta sub forma de pilbere sau granule de culoare ambla si diferite
marimi ale particulelor
 are gust dulce, fiind si o substanta nutritiva
36
36
 II. ADITIVI PENTRU PRODUSE
FARMACEUTICE
II.4. Diluanti

II.4.11. Clorura de sodiu

 deoarece este insolubila in apa si de aceea se preteaza a fi utilizata ca
diluant in special pentru comprimate din care se obtin solutii injectabile
sau solutii de uz extern
 determina uzarea rapida a pieselor masinii de comprimat

II.5. Aglutinanti (adezivi, lianti, agenti de legare, agenti de granulare)

 Se adauga la substantele active solide pentru a contribui la formarea
masei pilulare, deoarece substantele au grade diferite de elasticitate
 Trebuie sa prezinte o buna capacitate de aglutinare (de legare), creand
coeziunea dintre particulele de substante → masa vartoasa, elastica dar
si plastica care sa se poata prelucra usor,
 Trebuie sa fie necesari in cantitati mici pentru a nu influenta negativ
dezagregarea pilulelor

37
37