Caracterizarea personajului Harap-Alb

Harap-Alb este personajul principal din basmul cult „Povestea lui Harap-Alb”
de Ion Creanga
Din punct de vedere social, Harap-Alb este cel mai mic fiu al unui crai, care
traieste in umbra fratilor mai mari in fata carora isi demonstreaza mai apoi
superioritatea.Acesta are un caracter bine definit, este curajos, loial, bun la
suflet, corect, cu o sensibilitate aparte, insa are mult mai multe calitati pe care
si le descopera mai tarziu.
Prima proba la care Harap-Alb este supus este proba podului, care este
considerata ca o poarta dintre o lume fara griji si sigura in care sta sub aripa
tatalui catre o lume in care trebuie sa fie responsabil si sa isi asume riscuri. La
capatul podului se afla un urs, nimeni altul decat craiul costumat, vazandu-l,
Harap-Alb sare sa-l doboare si-si demonstreza curajul, ambitia si vitejia, calitati
necesare unui Imparat bun.
O alta proba la care este supus este proba fantanii, care este considerata
„botezul”, supus prin viclesug de spanul care il insotea, Harap Alb ajunge de la
un statut privilegiat la o sluga a unui raufacator caruia i se supune si ii asculta
orice comanda demonstrandu-si loialitatea si corectitudinea.
Caracterizat direct de catre autor si alte personaje, Harap-Alb este o
persoana nematurizata „Fiul craiului, boboc in felul sau la trebi astea”, dar si
sensibila cand Sfanta Duminica ii spune ca plange ca o muiere.
Caracterizat indirect de catre actiunile sale, acesta este o persoana dura,
deoarece a trebuit sa fie loial spanului si sa ii execute comenzile, loial, este un
bun prieten si sociabil deoarece ii ia cu el pe cei 5 nazdravani: Pasar Lat Lungila,
Setila, Gerila, Flamanzila si Ochila spre imparatia lui Ros Imparat indiferent de
defectele lor, sensibil deoarece se simte ranit cand vede ca fratii sai esueaza sa
ajunga la imparatia lui Verde Imparat, este o persoana credula, milostiva si
buna la suflet deoarece asculta de Sfanta Duminica si o miluieste nepunandu-si
intrebarea cum a ajuns p batrana cersetoare intr-o gradina din Imparatie.
Numele lui Harap-Alb este o ironie a spanului, Harap insemnand sclav, negru iar
Alb insemnand pur, nobil, insinuand faptul ca de la un statut privilegiat de fiul
al unui crai ajunge o sluga a spanului.
In concluzie, Harap-Alb ajunge Imparat, acesta dobandindu-si toate calitatile
necesare din procesul de maturizare pe care l-a avut in drumul spre Imparatia
lui Verde Imparat, toate lucrurile care i s-au intamplat fiind considerate un rau
necesar.