Personajul principal al basmului cult „Povestea lui Harap-Alb" de lon Creangă este Harap-Alb, acesta ilustrează tipul tânărului neinitiat si naiv,care trebuie sã parcugã drumul spre maturizare .Desi este personajul principal al unui basm,Harap-Alb nu are puteri supranaturale. El este un personaj pozitiv si individual, ilustrând binele din basmul cult al lui Creanga,find prezentat intr-o maniera realista;acesta era cinstit si sincer, tânar si naiv, milostiv si sensibil, respectuos si impulsiv. La începutul basmului este doar cel de-al treilea fiul al craiului; nu are nume pentru ca nu are identitate, el se va individualiza mai târziu. El este un bun exemplu uman, deoarece defectele sale nu sunt nici mici si nici putine, dar calitatile sale sunt mai mult decât suficente pentru a face din el un bun împarat. Harap-Alb este caracterizat direct de catre autor ,dar si de alte personaje. Insã cele mai multe trăsaturi ale sale reies din atitudinea sa, din limbajul său, din numele pe care îl poart si din frământarile sufletesti pe care le are. Numele sau reprezinta alaturarea a doi termeni opusi:Harap (Fom cu pielea neagra, sclav) si Alb(=nobil, pur). Aceast alturare poate reprezenta destinul su, ajuns din sclav al Spânului, împarat. Insă numele i-a fost oferit de Spân ca o ironie privind decăderea sa socialã, ajuns din fiu de crai în „pielea" sclavului. La inceputul basmului ,statutul eroului este de neinitiat. Prin prisma vârstei si a statutului social (mezinul craiului), el traieste intr-un univers al inocentei. Inocenta si naivitatea sunt trăsăturile tânărului neexperimentat. El isi dovedeste sensibilitatea ,deoarece se simte ranit atunci când tatal sau il considera la acelasi nivel cu fratii sai nevrednici.Insă Întâlnirea cu baba cersetoare, care se dovedeste n curând a fi Sfânta Dumineca, este extrem de importanta ,deoarece aceasta i deschide ochii asupra viitorului su măret, adresându-i-se cu apelativul „luminate crisorule", si oferindu-i incredere. Dupã ce mezinulîsi dovedeste milostenia, multumind astfel divinitatea, Sfânta Duminecã il povatieste sã cear de la tatal su „calul,armele si hainele in care a fost el mire", eroul trebuie sa le reactualizeze virtutile. Insă se dovedeste impulsiv atunci când loveste calul cel slabanog, deoarece nu era cea ce ar fi dorit el, necunoscând defapt caracterul său fantastic.
Acum fiul de crai pleaca in calatoria sa spre maturizare, find nevinovat si
necunoscator, necunoscând patima si păcatul deoarece nu ntâlnise Raul. Mezinul reuseste sa treaca proba tatalui sau, dovedindu-se curajos n luptã si vrednic de împartie.La pod el se desparte de familie pentru a se aventura n necunoscut. Insă datorita naivitati sale intră in tovărasie cu Spânul, ce îl transformă din fiu de nobil in sclav, preluând el rolul nepotului lui Verde Imparat, mezinul jurând ca va ascunde secretul pentru a-si salva viata „...,i atâta vreme a ma slugi, pâna ai muri si ai învie din nou.", find botezat Harap-Alb. Harap-Alb se situeaza in antiteză cu Spânul, simbol al rului,viclean,dictatorial. Nu putem ignora insă rolul determinat al Spânului in initierea lui Harap-Alb, celui ce va evolua de la statutul de „mezin" si „boboc" la cel de „crai" ,find un rau necesar. La curtea imparatului Verde, cei doi fac schimb de roluri: Spânul se dovedeste un nepot infatuat,malitios, iar Harap-Alb sluga obedienta. Cele trei probe la care il supune pe tânăr nu au finalitatea scantat de Spân, ci pun in evident calitătile deosebite ale lui Harap-Alb,specifice mai degrab unui crai decânt unei slugi. Drumul lui Harap-Alb este o calatorie spre sine, pe parcusul careia si descopera atribute precum: bunatatea (protejeaza albinele si furnicile),curajul si destinicia(in proba salatilor si a cerbului), onestitate(respect jurământul făcut Spânului),sociabilitatease împrieteneste usor cu Gerilã,Flămânzilă, Setilă, Ochilă si Pasari-Lati-Lungilă) Pentru a se putea dezlega de juramânt, trebuie sa asistam la moartea sa fizica, Spânul i taie capul pentru divulgarea secretului.Înviat însã de fata lui Ros-Împarat cu ajutorul obiectelor magice,eroul capata palosul, se nsoarã si accede la tron. Harap-Alb nu este un personaj fantastic si intruchiparea „omului de soi". Eroul este rotund-evolueaza, se maturizeaza, devine apt pentru conditia de mpãrat si sot.